proiect atestat-regulatoare!!!

8/10/2019 Proiect Atestat-Regulatoare!!!

1/20

1

Colegiul Tehnic Tomis Constana.

SISTEME DE REGLARE AUTOMAT -REGULATOARE

Seciali!a"ea# Tehnician $n instalaii elect"ice

Coo"%onato" A&sol'ent

Ing. Hreniuc Daniela Lame Mihai

2012


2/20

2

CU(RI)S

ARGUME)T *

+. AS(ECTE GE)ERALE S(ECI,ICE SISTEMELORDE REGLARE AUTOMATA

A. Si&olu"i si sene con'enionale

/. Schea 0uncional1 a SRA

+.("oces 2si&olP34M1"ie %e ie5i"e 2si&ol e3 6

7.Eleent %e 1su"a"e 2si&olM34 M1"ie %e "eacie 2si&ol r3 8

*.Eleent %e coa"aie 2si&olD34 M1"ie %e int"a"e 2si&ol i34

M1"ie %e aciona"e 2si&ol a3 8

.Regulato" 2si&olR34M1"ie %e coan%1 2si&ol c3 8

6.Eleent %e e9ecuie 2si&olE34 M1"ie %e e9ecuie 2si&ol m3 :

8.Ma"ii %e e"tu"&aie 2si&olz) :

7. COM(O)E)TA U)UI SISTEM DE REGLARE ;

A. )oiuni gene"ale ;

/. ("ocesul "eglat ;

+.Constantele %e ti si tiul o"t al "ocesului ;

7.(e"tu"&atiile ca"e aa" in %es015u"a"ea "oceselo"

7.COM(O)E)>A U)UI SISTEM DE REGLAREA. )oiuni gene"ale

'n sistem de reglare automata curinde urmatoarele doua arti #- ,rocesul reglat$- Disoziti!ul de automatizare

,entru ca sa se oata realiza un sistem de reglare satisfacator si dotat cuaaratura adec!ata$ caracteristicile rocesului recum si cerintele imuse reglarii

automate tre%uie sta%ilite cu recizie de la inceut$ in functie de acestea roiectantulalegand disoziti!ul de automatizare. Disoziti!ul de automatizare D.". curinde inrincial elementul de masurare M$ regulatorul Rcare deo%icei formeaza o singuraunitate constructi!a cu elementul de comaratie D$ elementul de e/ecutie Esi de lacaz la caz$ con!ertoare$ adatoare si elemente de calcul.

/. ("ocesul "eglat

)aracteristicile generale ale roceselor din unctul de !edere al reglarii lor sunt

descrise cu a?utorul unor relatii sta%ilite in mod teoretic sau e/erimental. (/rimareaanalitica a desfasurarii rocesului$ in functie de diferitele sale marimi de intrare siiesire constituie modelul matematic al rocesului. Deseori nu se cunosc suficientfactorii care determina caracteristicile rocesului$ entru ca un asemenea modelmatematic sa se oata sta%ili cu suficienta recizie e %aza unei analize teoretice$ fiindnecesar ca aceasta analiza sa fie sulimentata cu date e/erimentale recum si cue/erienta o%tinuta in reglarea roceselor e/istente de acelasi fel.

Rezultatele care se ot o%tine cu un sistem de reglare sunt conditionate de douacaracteristici ale rocesului$ care tre%uie e/aminate si a!ute in !edere la conceereasistemului de reglare. "cestea sunt #

+.Constantele %e ti 5i tiul o"t al "ocesului

Daca in !aloarea unei marimi care caracterizeaza desfasurarea unui roces areloc o modificare$ trece un oarecare tim ana cand marimea de iesire a rocesuluimarimea reglata a?umge la o noua !aloare. "ceasta rorietate este cunoscuta estecunoscuta de intarziere a rocesului si este caracterizata rin constanta de tim aacestuia$ notata cu Te!entual cu indici daca sunt mai multe si rin timul mort al

rocesului$ notat cu T. Intarzierile sunt determinate de caacitarea C$ care este

rorietatea rocesului de a acumula energie sau cantitate de materie si resecti! de


9/20

@

rezistenta R$ care rerezinta rorietatea rocesului de a se oune transferului deenergie sau materie.

Constantele %e ti. (fectul com%inat al unei caacitati si al unei rezistenteroduce intarzieri$ intarzieri ce determina !aloarea constantei de tim T. In functie de!alorile constantelor de tim rocesele reglate se imart in rocese raide si roceselente. In rima grua intra rocesele caracterizate de constante de tim de ordinulsecundei sau chiar mai mici$ ele fiind intalnite de e/emlu la reglarile de tensiune inenergetica$ la reglarile de !iteza in cadrul actionarilor electrice etc. ,rocesele lente seintalnesc la reglarile de de%it$ ni!el$ resiune$ concentratie$ temeratura etc$ele fiindcaracterizate de constante de tim de cate!a zeci de secunde$ minute sau chiar zeci deminute.

Tiul o"t. In unele rocese este necesar un anumit tim entru ca dua aaritiaunei modificari a marimii de intrare in roces$ sa inceaa modificarea marimii de iesiredin roces. "ceasta intarziere tre%uie deose%ita de aceea caracterizata mai inainte rinconstantele de tim T. 'n gru RC$ care determina constanta de tim Ta rocesului$incee sa transmita imediat o schim%are$ !aloarea finala a acesteia fiind atinsa dua un

oarecare tim caracterizat de constanta de tim T. Daca rocesul are un tim mort T$ schim%area marimii de iesire incee sa se manifeste a%ia dua trecerea acestuia.Marimea lui T deinde de !iteza cu care se roaga schim%area si de distanta ; loculin care se gaseste elementul care o sesizeaza. )a urmare$ tre%uie acordata o atentiedeose%ita amlasarii cat mai ?udicioase a elememtului de masurare$ entru a se e!itacrearea unui tim mort$ cu efecte deza!anta?oase in rocesul de reglare

7.(e"tu"&aiile ca"e aa" ?n %es015u"a"ea "oceselo"

,ertur%atiile ot fi determinate de cauze di!erse$ dintre care se indica cele maiimortante #

-schim%ari de sarcina-schim%ari in caracteristicile agentului cu care se realizeaza reglarea-schim%ari in conditile am%iante-schim%ari in caracteristicile interne ale rocesului

In cele de mai sus nu sau a!ut in !edere ertur%atiile care ot aarea inalimentarea sau functionarea elementelor disoziti!ului de automatizare. (ste necesarca la conceerea unui sistem de reglare sa se aleaga acele elemente care sa rezinte o

fia%ilitate si o recizie coresunzatoare rocesului reglat$ astfel incat asemeneaertur%atii sa nu tre%uiasca sa fie luate in considerare. In afara de ertur%atiilementionate$ care in general aar ca actiuni e/terne asura rocesului si a sistemului dereglare$ modificarea marimii de iesire a rocesului se oate roduce si rin !ariatiamarimii de e/ecutie$ de e/emlu ca urmare a schim%arii marimii de referinta.

,ertur%atiile ot a!ea caracteristici foarte diferite si care nu ot fi re!azute.De o%icei se resuune o !ariatie treata a ertur%atiei. In general$ un semnal treatase considera nul entru tA0 si constant diferit de zero entu tB0 $ la momentul t60a!and loc un salt %rusc ig.2.1 . De e/emlu$ conectarea %rusca a unui circuitelectric la o sursa resuune o


10/20

10

,ig.7.+

!ariatie treata a tensiunii la %ornele circuitului * modificarea %rusca a deschiderii unuiro%inet conduce la !ariatia treata a de%itului de fluid$ etc. Desi ertur%atiile au deo%icei o !ariatie mai lenta$ se refera sa se considere ca ele au o !ariatie treata$ entruca acestea se ot realiza mai usor in incercarile e/erimentale. Daca un sistem dereglare da satisfactie entru o asemenea ertur%atiie$ el !a functiona satisfacator si

entru ertur%atii uzual intalnite.

*.Ecuaiile "oceselo"

"ceste ecuatii se o%tin e/rimand$ e %aza legilor care si alica fenomenelorcare au loc in roces$ desfasurarea rocesului resecti!. In felul acesta se o%tin$ intremarimile de intrare in roces marimea de e/ecutie si ertur%atiile ! si marimea deiesire a rocesului marimea reglata relati care sunt intre%uintate aoi in sta%ilireasistemului de reglare solicitat.

,entru a se utea comara desfasurarea diferitelor rocese$ adica entru a seanaliza cum !ariaza marimea lor de iesire e$ ractica a consacrat urmatoarea metoda #se alica entru rocesele studiate aceeasi marime de intrare 2t3 si comararea

roceselor se face rin e/aminarea marimilor de iesire e2t3 resecti!e. De o%icei

studierea rocesului se face alicand o marime de intrare treata$ adica 2t3@=entru t=.Desfasurarea roceselor lente simle este descrisa de cele mai multe ori de o

ecuatie difereniala liniara$ in care se un in e!identa constanta de tim Tsi timulmort T#

a det ; dt 8et6 Cm t-m

in care Bse numeste factori de amlificare. Daca marimea de intrare are o !ariatietreata de !aloare =si sistemul leaca din reaus la momentul initial t60$ atuncientru m60 se o%tine#


11/20

11

% et6C m01-e-t ;

In relatia % a nu se confunda marimea de iesire e2t3cu numarul e62. care aare inmem%rul al doilea. Rasunsul coresunzator ecuatiei % este indicat unctat in ig.2.2

,ig.7.7

Daca T0 $ cur%a aare delasata fata de cazul recedent cu linie lina inig.2.2

,entru rocesele raide de reglare e/emlu reglarea turatiei motoarelorelectrice in actionarile electrice sau reglarea tensiunii in energetica ecuatiile

roceselor fac o%iectul unui studiu searat.

C. Diso!iti'ul %e autoati!a"e

Disoziti!ul de automatizare curinde urmatoarele comonente !ezi siig.1.1#

- elementul de masurare M$ format e!entual din doua arti # traductorulsi adatorul Tsi A.

- regulatorul R$ care curinde de o%icei si elementul de comaratie D$ incare caz uzual$ in ractica$ regulatorul rimeste marimea isi marimea ".- elementul de e/ecutie E.- e!entual$ con!ertorul de semnal# electro-hidraulic$ electronico-

neumatic sau neumatico-electronic.In afara de aceste elemente$ mai e/ista si un disoziti! de rescriere D.(.$cu

care se fi/eaza marimea i$ deci care rescrie


12/20

12

*.REGULATOARE

A. Asecte gene"ale

De o%icei$ in constructiile industriale elementul de comaratie este curis inacelasi ansam%lu cu regulatorul Rroriu-zis. In ceea ce ri!este marimea deintrare i$ in cele mai multe cazuri ea se o%tine rin disoziti!e de rescriere$ curinsede asemenea in aceeasi unitate constructi!a cu regulatorul. Marimea i oate fi insasta%ilita si in disoziti!e searate si introdusa aoi in elementul de comaratie.(lementul de comaratie are doua marimi de intrare si anume# marimea de intrare iin

sistemul de reglare$ care sta%ileste !aloarea dorita a marimii reglate$ si marimea dereactie " $ care soseste de la elementul de masurare M. (lementul de comaratierealizeaza diferenta i-r6a $ marimea a fiind marimea de iesire din elementul decomaratie$ denumita marime de actionare. Marimile i si " tre%uie sa ai%a aceeasinatura fizica si sa fie e/rimate in aceleasi unitati de masura.

Regulatorul rimeste la intrare marimea de actionare a si roduce la iesiremarimea de comanda c. Relatia care e/ista intre c si a determina caracteristicaregulatorului$ denumita uneori legea de reglare a regulatorului$ utilizata in sistemulconsiderat. ,ractica a consacrat anumite legi de reglare$ care ot fi indeendente defelul in care se realizeaza constructi! neumatic sau electronic resecti!ele relatii.

/. Clasi0ica"ea gene"ala a "egulatoa"elo"

Dua forma legii de reglare e/ista #

- regulatoare continue liniare$ denumite si (.I.D.* semnificatia acestor litereeste urmatoarea # (6 roortional$ I6 integral$ D6 deri!ati! sau diferential. In acesteregulatoare marimea de iesire curinde o rima arte roortionala cu marimea de

intrare a$ a doua arte roortionala cu integrala marimii de intrare si o a treia arteroortionala cu deri!ata marimii de intrare a. 'nele dintre aceste comonente alemarimii de iesire cdin regulator$ de o%icei a doua si a treia sau numai una dintre ele$

ot lisi in unele regulatoare din aceasta categorie. "cest ti de regulatoare este desintalnit$ in secial in sistemele unificate.

- regulatoare discontinue$ in care marimea de iesire c oate lua un numarlimitat de !alori in functie de a $ de o%icei doua sau trei !alori la regulatoarele

%iozitionale$ resecti! triozitionale. In alte realizari constructi!e mai comle/e$marimea c este o functie mai comlicata de a $ in general similara cu aceea dinregulatoarele continue liniare$ dar care nu este transmisa mai dearte in sistemul dereglare in mod continuu$ ci numai la anumite inter!ale de tim$ a!ind o erioada T.

"semenea regulatoare sunt denumite regulatoare discrete sau cu semnale esantionate.= asemenea functionare oate fi reluata de un calculator$ in care caz reglarea estecunoscuta su% initialele D.D.C.rescurtarea denumirii #Direct Digital )ontrol reglare


13/20

13

numerica directa si se alica unui ansam%lu curinzand mai multe sisteme de reglare."semenea automatizari se estimeaza ca !or a!ea o mare dez!oltare in !iitor

Dua originea sursei de energie cu care functioneaza$ se disting #

- regulatoare care functioneaza cu energie reluata din roces rin elementul demasurare. "semenea regulatoare se numesc regulatoare directe si se intre%uinteaza ingeneral in sistemele de reglare la care nu este necesara o recizie deose%ita. 'neori$ inacelasi ansam%lu constructi! sunt curinse regulatorul R$ elementul de masurare Msielementul de e/ecutie E. Regulatoarele directe se intalnesc in reglarile de temeratura$

resiune$ ni!el si de%it.- regulatoare care functioneaza cu energie asigurata de o sursa de energie

au/iliara. )u regulatoare de acest fel se ot realiza sisteme de reglare cu erformantelecele mai %une. (nergia oate fi de natura neumatica$ electrica sau hidraulica$ duacare rezulta si denumirea regulatorului # neumatic$ electronic sau hidraulic.

Dua marimea constantelor de tim ale roceselor$ sunt #

- regulatoare entru rocese raide$ adica cu constante de tim mai mici$ deordinul secundelor sau mai utin$ cum este cazul in actionarile electrice regla%ile.

- regulatoare entru rocese lente$ a!and constante de tim mai mari$ deordinul secundelor ana la ordinul zecilor de minute.

C. Ca"acte"isticile "egulatoa"elo" continue %e ti (.I.D.

,ractica a consacrat utilizarea tiurilor de regulatoare liniare ,.I.D. a!andcaracteristicile descrise in cele ce urmeaza#

Regulator roortional sim%ol (. )u acest regulator se realizeazaurmatoarea relatie intre csi a#

c6 CRa 3.1in care BR este un factor de roortionalitate denumit factor de amlificare al

regulatorului. In aceasta relatie$ csi arerezinta !ariatii fata de !alorile de referintaresecti!e. De e/emlu$ intr-un sistem unificat cu semnal 210 m"$ c si a !orrerezenta !ariatii fata de !aloarea de referinta de 2 m". &aloarea lui CRse oatemodifica manual$ entru a se utea o%tine erformantele imuse sistemului de reglarecurinzand regulatorul ($ aceasta oeratie constituind asa numita acordare aregulatoarelor.

Legea de reglare (este cea mai simla lege de reglare continua$ in acest cazregulatorul reducandu-se de fat la un amlificator. De altfel$ toate regulatoarelecontinue contin in structura lor un amlificator$ dar entru realizarea diferitelor legide reglare$ e langa amlificator mai sunt necesare circuite sulimentare. Deseori seintre%uinteaza in loc de BR marimea denumita %anda de roortionalitate /.(.$

definita in sistemele unificate rin relatia #


14/20

1+

E,FG 6 1 ; CR100 3.2

Din aceasta relatie rezulta ca daca %anda de roortionalitate /( se oatemodifica intre 2 si 200 G $ coeficientul de amlificare CR!a !aria intre 40 si 0.4 .

Regulator roortional integral sim%ol (I. 'n asemenea regulatorrealizeaza uzual urmatoarea relatie intre csi a#

c6 CR a81;i adt 3.3

Marimea de comanda ceste in acest caz suma a doi termeni # rimul termeneste BR

a$ adica roortional cu aartea (a regulatorului si al doilea termen #CR ; i adt$ termen roortional cu integrala marimii aartea Ia regulatorului. Inaceasta relatie Ti este constanta de tim de integrare a regulatorului (I. Intr-unasemenea regulator !alorile lui BR si Ti sunt sta%ilite manual acordarearegulatorului. "tata tim cat a6 i-r0 si chiar entru a6 i-r60$ continua sa e/iste omarime de comanda c de !aloare constanta$ datorita acumularilor anterioare alecomonentei I.

De remarcat ca marimea c!ariaza in tim atata !reme cat a0. Datorita acestuifat$ sistemul automat functioneaza rinciial fara eroare stationara. Intr-ade!ar$regimul stationar este atins atunci cand inceteaza !ariatia tuturor marimilor din sistem.Datorita comonentei I!ariatia lui cinceteaza numai atunci cand a60$ deci regimulstationar oate fi atins numai cand eroarea a6i-r este nula.

Daca regulatorul contine numai comonenta ( eroarea nu oare fi anulata. Defat$ si entru un regulator ,I eroarea stationara ar fi nula doar daca sistemul ar contine

elemente ideale$ fara eroare. In realitate$ datorita erorilor elementelor comonente simai ales ale traductorului$ conditia i6r se realizeaza entru o !aloare eronata a lui "sideci regimul stationar se atinge cu o anumita mar?a de eroare. otusi$ daca comonentaIliseste$ eroarea stationara nu se anuleaza nici macar intr-un caz ideal. In acest caz$

este erorile elementelor comonente se suraune eroarea care deri!a din insusirinciiul de functionare a sistemului de reglare si care$ in general$ este reonderenta.

Regulator roortional$ integral$ diferential sim%ol ,.I.D.. Relatia intre marimea decomanda csi marimea de actionare aeste#

)6C1a81;i adt8ada ; dt 3.+

In aceasta e/resie T% are dimensiunea unui tim si este denumit timdiferential al regulatorului ,.I.D. ,rezenta efectului D are ca efect o crestere asta%ilitatii sistemului si deci ermite fi/area unui BRmai mare si a unui Ti mai micdecat in cazul unui regulator ,I. Datorita efectului Dse reduce a%aterea ma/ima intimul regimului tranzitoriu$ se reduce erioada de oscilatie recum si durata racticaa acestui regim tranzitoriu. (fectul fa!ora%il al comonentei D se e/lica astfel#comonenta Deste mai raida decat comonenta ($ datorita ei sesizandu-se de fattendintele de !ariatie a marimii a . )omonenta Deste foarte ronuntata la inceutulregimului tranzitoriu si se stinge e masura ce sistemul se aroie de regimul stationar.

iind raida$ comonenta Dcomenseaza intarzierile celorlalte elemente din sistemulde reglare$ contri%uind astfel la im%unatatirea regimului tranzitoriu.


15/20

14

'tilizarea efectului Dnu este insa folositoare in toate cazurile. Daca rocesulare un tim mort Timortant$ adaugarea efectului Doate inrautati erformantelesistemului de reglare. De asemenea$ in cazul in care ertur%atiile au !ariatii raide$comonenta Dnu este indicata intrucat amlifica efectele acestora. ,entru astfel decazuri tre%uie facuta o analiza mai amanuntita sre a sta%ili daca este indicat sau nu safie re!azut un regulator cu efectD.

D. Ca"actecte"isticile "egulatoa"elo" %iscontinue&io!itionale si t"io!itionale

"semenea regulatoare sunt foarte mult intre%uintate in sistemele de reglareunde nu se cer erformante ridicate in ceea ce ri!este recizia reglarii si se acceta o!ariatie continua intre doua limite ale marimii reglate.

)aracteristicile unor asemenea regulatoare sunt rezentate in ig.3.1#

,ig.*.+

unctionarea regulatorului$ adica deendenta dintre marimea de comanda csimarimea de actionare a$ este descrisa de urmatoarele relatii#

Regulator %iozitional cu caracteristica ideala din ig.3.1-a #

aA0 c6-c03.4-a

aB0 c68c0

,entru a60$ marimea coate fi c0. Regulatoarele %iozitionale ot fi realizatesi astfel incat marimea csa nu ai%a entru a60 ozitii simetrice fata de a/a lui a $ ci!alori diferite$ dintre care una de o%icei zero. e resuune de asemenea cafunctionarea regulatorului este ractic instantanee adica trecerea$ entru a60$ a marimii

cde la !aloarea 9c0la 8c0sau in!ers are loc intr-un tim negli?a%il.


16/20

1:

Regulator triozitional cu caracteristica ideala din ig.3.1-%

aA-dc6-c0 -dAaA8dc 3.4-%

aB8dc68c0

Limitele ma/ima si minima entru marimea c ot sa difere$ de asemenea!aloarea lui centru inter!alul lui aindicat mai sus oate fi diferita de zero.


17/20

1

,ig..7

- regim tranzitoriu oscilant # re!enire ciclica la un nou regim stationar$ deci lao noua !aloare constanta a arametrului reglat ig.+.2.-a

- regim tranzitoriu aeriodic #in acest caz arametrul reglat re!ine la o !aloareconstanta fara oscilatie ig.+.2.-%

,e linga conditia de sta%ilitate$ care tre%uie asigurata in mod o%ligatoriu$sistemul de reglare tre%uie sa mai indelineasca si o serie de cerinte de calitate. ,entru!ariatia treata a marimii de intrare sau a ertur%atiei$ rincialele cerinte se refera la #

- eroarea in regim stationar$ data de diferenta dintre !aloarea ideala$

rescrisa la intrare$ si !aloarea reala a marimii de iesire in regim stationar.- durata regimului tranzitoriu timul de sta%ilire$ regimul tranzitoriu

considerandu-se incheiat atunci cand a%aterile marimii reglate fata de !aloareastationara se incadreaza si raman limitele de 2G din !aloarea stationara.

- surareglarea$ definita ca deasirea ma/ima de catre marimea de iesire$in decursul rimei oscilatii a regimului tranzitoriu$ a !alorii stationare care se sta%ilestedua terminarea acestui regim.

e imune ca toate aceste cerinte sa fie mai mici decat cele sta%ilite rin temade roiectare.

/. Alege"ea tiului %e "egulato"

In alegerea tiului de regulator tre%uie a!ute in !edere atat considerenteletehnice cat si cele economice. "aratura cu care se realizeaza un sistem de reglaretre%uie sa fie de o clasa de recizie satisfacatoare entru cerintele tehnologice ale

rocesului in regim stationar. De asemenea$ caracteristicile dinamice ale acesteiaaraturi si in rimul rand legile de reglare ale regulatorului tre%uie sa ermita

realizarea regimului tranzitoriu dorit. ,erformantele sistemelor de reglare realizate cuaceste elemente nu tre%uie insa sa deaseasca necesitatile$ o asemenea dotare fiindneeconomica. In cele ce urmeaza se !or e/une criterii consacrate de ractica


19/20

1@

industriala entru alegerea regulatoarelor in diferite situa5ii$ in func5ie decaracteristicile rocesului reglat$ e/istJnd diferite osi%ilitati entru a se face aceastaalegere. re%uie recizat insa ca din cauza diferitelor feluri de ertur%atii$ alegerea$oricare ar fi metoda a!uta in !edere$ are o !aloare informati!a si tre%uie deci!erificata$ dua mai multe metode$ in cazul in care e/ista indoieli.

+.Alege"ea tiului %e "egulato" in 0uncie %e ca"acte"isticilegene"ale ale "ocesului si ale e"tu"&aiilo"

In rocesele cu costanta de tim dominanta este necesara rezenta caracteristicii dereglare (."semenea cazuri se intalnesc cand restul constantelor de tim sunt mici siaro/imati! de acelasi ordin de marime. Daca ertur%atiile de sarcina sunt mari$ esteindicat un regulator (.I $ entru ca a%aterea stationara cu un regulator (ar fi reamare. e oate intre%uinta si un regulator (numai daca se oate face o reglare cu unBRfoarte mare a%atere stationara mica.

In rocesele cu doua sau mai multe constante de tim dominante$ adica cu doua saumai multe caacitati$ un regulator (nu este de o%icei satisfctor entru ca a%atereastationara oate fi arecia%ila chiar daca se alege cel mai mare BRosi%il$ in asemeneacazuri fiind indicata utilizarea unui regulator (.I. Daca$ in lus$ constantele de timsunt mari$ utilizarea unui regulator (.I.D. este solutia otima.

7.Alege"ea tiului %e "egulato" e &a!a e9e"ienei o&inute inin%ust"ie

Din statisticile facute in automatizarile industriale entru rocese lente arezultat$ entru di!ersi arametri$ solutia de utilizare a tiurilor de regulatoare continuecurinsa in a%elul +.1$ rimul ti de regulator mentionat fiind si cel mai desintre%uintat. La reglarile mai utin retentioase ale acestor arametri se oate adota siun regulator %i- sau triozitional.

Ta&el .+

,arametrul reglat iul regulatoruluiKi!el ,$ ,.I.,resiune ,.I.$ ,$ ,.I.D.De%it ,.I.emeratura ,.I.D.$ ,.I.$ ,


20/20

20

/I/LIOGRA,IE

1. Dr.Ing. Kiculae MiraDr.ing. )-tin Kegus Instalatii si echiamenteelectrice (ditura Didactica si,edagogica-Euc. 1@@+2. ,rof.Dr.Ing. Dorin

)ristescuIzolatia retelelor electrice (ditura Didactica si

,edagogica-Euc.1@@33. ,rof. Dr.Ing. Kicolae &.

EotanMasini electrice si actionari (ditura Didactica si

,edagogica-Euc.1@>0+. Ing. heodor Danila

Ing. Monica Ionescu-&aida

)omonente si circuiteelectronice

(ditura Didactica si,edagogica-Euc.1@@4

4. )onf.Dr.Ing. DanMihoc

Ing. Dragos imulescu

"arate electrice siautomatizari

(ditura Didactica si,edagogica Euc.-1@>2

:. ,rof. Dr.Ing. Kicolae &.EotanDr.Ing.)orneliu Eotan

"ctionari si automatizari (ditura Didactica si,edagogica Euc.-1@>4

proiect atestat-regulatoare!!!

Documents