PROIECT ADER 7.1.4. ETAPA I- 2019,, Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul dăunător alorganismelor concurente şi antagonice, în vederea elaborării şiimplementării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilorde stres biotici şi abiotici cu impact redus asupra mediului”

Finanţare: Buget de Stat– Ministerul Agriculturii şiDezvoltării Rurale (MADR), Plan sectorial pe anii2019-2022

ADER 7.1.4. ETAPA I‐ 2019PLANTAŢIILE STUDIATE & PARTENERI ŞTIINŢIFICI 

Diagnoza situaţiei actuale privind stuctura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă, 8 zone viticole, 30 locaţii şi 60 de ferme viticole reprezentative;

În România există 8 regiuni viticole delimitate în baza poziţiei geografice şi a tipului de sol. Fiecare regiune cuprinde mai multe podgorii, cu mai multe centre viticole. Unele centre viticole nu aparţin unei podgorii propriu-zise.

CP- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj SCDVV.Blaj@asas.ro

P3- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație IaşiSCDVV.Iaşi@asas.ro

P4- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefaneștiincdbh.stefanesti_ro@yahoo.com

P1- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea CălugăreascaICDVV.valeacălugăreasca@asas.ro

P2- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație MurfatlarSCDVV.Murfatlar@asas.ro

ADER 7.1.4 - Obiectivul general: Proiectul îşi propune determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şidăunători ai viţei de vie în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii,metode şi mijloace de control fitosanitar cu impact redus asupra ecosistemului viticol.

Etapa 1 Activitate 1.1 Rezultate

Studii privind tematica de cercetare abordată.

Diagnoza situaţiei actuale; caracterizarea eco-pedoclimatică şi fitopatologică a ecosistemelor luate în studiu;

Informare și documentare; Analiza şi organizarea informaţiilor şi

cunoștiințelor cu evidența realizărilor, lipsurilor și incertitudinilor.

Diagnoza situației actualecaracterizarea eco-pedoclimatică şi fitopatologică a ecosistemelor luate în studiu;

Rolul si responsabilitatile partenerilor Proiectare și elaborare documentaţie tehnico-economică;Diagnoza situației actuale, caracterizarea ecosistemelor luate în studiu;CP+P1+P2+P3+P4.

Biocenoza Viticolă

Plantaţiile viticole

Biocenoza viticolă cuprinde plantaţia cu varietatea soiurilor viticole, bolile, entomofaună dăunătoare, dar şi utilă.

Boli

Dăunatori

Entomofauna utilă

Interacțiunile sinergice dintre insecte și fitopatogeni pot fi importante înbiocontrolul agenţilor de dăunare la viţa de vie. În plus, identificareainteracțiunilor tritrofice plantă/agent patogen/antagonist este necesară pentru adezvolta strategii eficiente de monitorizare și gestionare a organismelorparazite concurente şi/sau antagonice.

Condiţiile climatice (temperatura, precipitaţii, insolaţie)

Entomofaună utilă Boli, dăunători

Factori de risc ecologic Factori de risc tehnologic

Practici agrotehnice Toleranţa soiurilor Tehnologii fitosanitare

Elemente care pot influenţa stabilitatea biocenozei viticole(Carter, 1991; Larignon and Dubos, 2001 Tomoiagă, 2013)

Elemente care pot fi manipulate de om pentru a influența metodele fitosanitare de control

Stabilitatea biocenozei viticole este influenţată de o serie de factori ecologici şi tehnologici. Dintre aceştia, cuexcepţia condiţiilor climatice, atât entomofauna utilă, dăunătoare şi bolile, cât şi practicile agricole, toleranţasoiurilor şi tehnologiile fitosanitare, sunt elemente care pot fi manipulate de către om, în vederea creşterii imunităţiiecosistemului.

Coordonator SCDVV Blaj = 10 locaţii si 20 de loturi in Zona viticolă intracarpaticăRegiunea viticolă a Podișului TransilvanieiRegiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor BanatuluiRegiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor Crișanei și Maramureșului

Localizarea loturilor experimentale

Partener 1- ICDVV Valea Călugarească = 5 locaţii, 10 loturi Regiunea viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaților;

Partener 2- SCDVV Iaşi = 5 locaţii, 10 loturi Zona viticolă pericarpatică Regiunea viticolă a Podișului Moldovei;

Partener 3- SCDVV Murfatlar= 5 locaţii, 10 loturi Regiunea viticolă a Podișului Dobrogei;

Partener 4- INCDBH Ştefaneşti = 5 locaţii, 10 loturi Regiunea viticolă a Podișului Getic.

Localizarea loturilor experimentale demonstrative prin satelit

Condiţiile climatice specifice zonelor luate în studiu

Fenomene climatice Extreme frecventeÎnghețul de iarnă Îngheţuri târzii de primăvarăSecetăPoleiGrindină

Factori de stres Blaj ValeaCălugărească Iaşi Murfatlar Ştefăneşti

Accidente climatice

Nr zile cu grindină

Mai 1 - - - -

Iunie - 1 1 - -

Iulie 2 - - - -

August - - - - -

Nr. zile cu ger târziu de primăvară 1 - - 2 4

Tipurile de sol din regiunile viticole studiate

Tipuri de sol în loturile experimentale SCDVV Blaj Tipuri de sol în loturile experimentale ICDVV Valea Calugărească

Tipuri de sol în loturile experimentale SCDVV Murfatlar Tipuri de sol în loturile experimentale studiate de SCDVV IASI

Principalii agenţi de dăunare semnalaţi în zonele viticole studiate în perioada 2016-2019

SCDVV Iaşi -2019Plasmopara viticola Ga=6,68%Uncimula necator Ga= 0,59%Botritis cinerea Ga= 5,8%Lobesia botrana Ga= 2,3%Empoasca vitis Ga= 1,955Acarieni eriofizi Ga=1,01%

SCDVV MurfatlarPlasmopara viticola Ga=0,3%Uncinula necator Ga=0,12%Botrytis cinerea Ga=0,2%Lobesia botrana Ga=0,3%Eriofizi Ga= 0,2%

ICDVV Valea CălugăreascăPlasmopara viticola Ga=52%Uncinula necator Ga= 73%Botrytis cinerea Ga=12%Agrobacteriun vitis Ga=13%Eriofizi Ga=31%Lobesia botrana Ga=16%

INCDBH StefaneştiPlasmpara viticola Ga= 1,58%Uncinula necator Ga=4,46

SCDVV BLAJPlasmopara viticola Ga= 2,3%Botrytis Cinerea Ga= 0,2%Guignardia bidwelli Ga=2,4%Agrobacterium vitis Ga=1,3%Esca Ga= 0,2%Acarieni eriofizi Ga= 2,4%

SCDVV BlajPlasmpara viticola Ga= 3,8%Uncinula necator Ga=4,0Botrytis cinerea Ga=10 %Fitoplasmoze = 0,8%Boli ale lemnului= 1,2%Cicade vectori = 0,5%

În perioada 2016-2019 temperaturile extreme din perioada estivală au favorizat extinderea alarmantă a bolilor lemnului produse de ciuperci și bacterii lignicole: Esca (apoplexie), Eutypose (Eutypa lată, Excorioza (Pomopsis viticola) şi fitoplasmozele Bois noir şi Flavescence doree.

A1

Slide 10

A1 Andreea, 10/30/2019

Evoluţia atacului speciilor de dăunători

în condiţiile anului 2019, în centrele viticole luate în studiu

Evoluţia atacului agenţilor patogeniîn condiţiile anului 2019, în centrele

viticole luate în studiu

Soiuri de struguri de vin cultivate în loturile experimentale,în zonele viticole studiate

Columna

Fetească Regală

Burgund Negru Aromat

Muscat Ottonel

Novac

Fetească Albă Riesling italian

Tămaioasa Românească Cabernet Sauvignon

Radames Blasius Selena Brumăriu

Pinot Gris