Şcoala Postliceală Sanitară de Stat “ Grigore Ghica Vodă” Iaşi

Proiect

Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitareCalificarea profesională: asistent medical

generalist

Îngrijirea bolnavului cu Peritonită

Îndrumător: Candidat:

1

Promoţia 2014

Îngrijirea bolnavului cu Peritonită

2

Cuprins

I.ArgumentII.Îngrijirea bolnavului cu Peritonită

Obiectiv 1:Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale peritoneului.

Obiectiv 2 :PeritonitaDefiniţieClasificareEtiologieSimptomatologieDiagnosticEvoluţie şi prognosticTratamentComplicaţii

Obiectiv 3:Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijireabolnavului cu Peritonită Fişa tehnică nr. 1Fişa tehnică nr. 2Fişa tehnică nr. 3Fişa tehnică nr 4

Obiectiv 4:Procesul de îngrijire al unui pacient cu Peritonită InterviuNevoi fundamentale după V. HendersonPlan de îngrijire

Obiectiv 5:Educaţia pentru sănătate a unui pacient cu Peritonită

III.BibliografieIV.Anexe

3

I. Argument

Peritonita reprezintã inflamaţia peritoneului datoritã unei invazii bacteriene sau unei iritaţii chimice care constituie cea mai reprezentativã formã a abdomenului chirurgical şi este una din marile urgenţe abdominale.

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu peritonită .

Obiectivele prezentului proiect sunt: 1. Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale peritoneului.2. Prezentarea generală a peritonitei .3. Rolul autonom şi delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea

bolnavului cu peritonită.4. Procesul de îngrijire al unui pacient cu peritonită.5. Educaţia pentru sănătate la un pacient cu peritonită.

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:1. Analizează semnele şi simptomele specifice pacienţilor cu peritonită.2. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienţii cu peritonită.;3. Elaborează planul de îngrijire;4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii;5. Asigură echipamentele şi materialele necesare;6. Pregăteşte materialele şi medicamentele în vederea administrării;7. Aplică intervenţiile proprii şi delegate;8. Evaluază rezultatele îngrijirilor;9. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate;10.Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate.

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu peritonită s-a finalizat prin analiza unui caz cu peritonită,caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale conform principiului Virginiei Henderson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu peritonită respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

4

II.Îngrijirea bolnavului cu Peritonită

OBİECTİVUL 1Noţiunil generale de anatomie şi fiziologie ale peritoneului

Peritoneul este o membranã seroasã care acoperã pereţii cavitãţii abdomino-pelviene şi organele care se gãsesc aici.

Viscerele abdominale pot fi acoperite de peritoneu pe toatã suprafaţa lor. Sunt mobile in cavitatea abdominalã fiind legate de unul dintre pereţii cavitãţii printr-un pedicul peritoneal. Acestea se numesc organe intraperitoneale (stomac, intestin subţire, colon tranvers). Alte viscere abdominale sunt aplicate pe peretele superior al abdomenului fiind acoperit de peritoneu numai pe una din feţe. Acestea se numesc organe retroperitoneale (duodenul, rinichi, pancreasul).

Peritoneul prezintã o foiţã parietalã care cãptuşeşte pereţii cavitãţii abdomino-pelviene şi o alta foiţã visceralã care acoperã organele din abdomen şi pelvis. Peritoneul parietal continuã cu cel visceral.

La bãrbat,cavitatea peritonealã este inchisã, iar la femeie cavitatea peritonealã comunicã cu exteriorul prin trompã,uter şi vagin ceea ce favorizeazã propagarea infecţiilor pânã la cavitatea peritonealã.

Peritoneul intervine in procesele de apãrare ale organismului, el are o mare putere macrofagicã şi fagocitarã, reacţioneazã printr-o exsudaţie abundentã,producere de fibrinã şi anticorpi care tind sã limiteze infecţiile.

Datoritã bogãţiei sale in plexuri nervoase peritoneul constituie o intinsã suprafaţã interoceptivã, sensibilã la cei mai variaţi excitanţi ceea ce explicã tulburãrile reflexelor locale,la distanţã şi generale care apar in imbolnãvirile acestei seroase.

Cu toatã capacitatea de apãrare a organismului impotriva infecţiilor, agenţii patogeni reuşesc sã pãtrundã şi sã se dezvolte in organism, producand infecţii. Peritoneul nu este un mediu prea prielnic pentru dezvoltarea microbilor,dar insãmânţarea unei cantitãţi mai mari de microbi cu o virulenţã puternicã poate produce infecţia cavitaţii peritoneale.

Peritoneul este intens vascularizat printr-o pânzã deasã de capilare care sunt in cea mai mare parte in repaus.Umplerea bruscã poate duce la colaps peritoneal.

5

Reţeaua intensã limfaticã explicã marea sa putere de excreţie si de resorbţie.Peritoneul poate resorbi in 24 ore o cantitate de lichide egalã cu greutatea corpului. Mai ales soluţii apoase fapt demn de reţinut pentru tratamentele antiinfecţioase intraperitoneale şi pe care se bazeazã dializa peritonealã.

Cantitatea de 20cm² din Douglas, normalã, poate sã creascã mult, prin transsudare,datoritã tulburãrilor vasomotorii care duc la vasodilataţie şi tulburãri de permeabilitate ale membranei capilare. Transsudatul este bogat in leucocite şi anticorpi care dau o importanţã putere bacteriostaticã.In inflamaţii devine bogat in fibrinã care favorizeazã aderenţele şi falsele membrane. Conform legii lui Stokes, inflamaţia seroasei peritoneale duce la paralizia musculaturii subiacente, urmatã de pareza sau ocluzia intestinalã.

Cavitatea peritonealã este virtualã fiind ocupatã de organe in continuã mişcare: mişcări peristaltice şi antiperistaltice, mişcãri pendulare, mişcãri date de umplere şi de golire: stomac, ficat, splinã, vezicã, mişcãrile diafragmului de pompã aspiro-respiratorie, care favorizeazã apariţia abcesului subfrenic. Drenajul cavitãţii peritoneale trebuie sã ţinã cont de toate aceste particularitãţi.

In mod normal in cavitatea peritonealã nu sunt microbi, dar ei pot pãtrunde aici pe diferie cãi :

1. Pe calea hematogenã prin trecerea unor microbi din sânge in cavitatea peritonealã ca pneumococul, streptococul, gonococul.

2. Printr-o rãnire a peretelui abdominal de o armã albã,arma de foc care reprezintã poarta de intrare a microbilor din afarã in cavitatea peritonealã.

3. Cel mai adesea insã prin perforarea organelor intraabdominale in cavitatea peritonealã şi infectarea cavitaţii peritoneale in totalitatea ei sau parţial.

4. Pe cale genitalã - la femei

6

OBİECTİVUL 2PERITONITA

1. Definiţia boliiPeritonita acută este o reacţie inflamatorie a peritoneului, difuză,

deobicei de origine septică. Germenii întâlniţi sunt streptococul, pneumococul, foarte rar gonococul sau alţi germeni. Este una din marile urgenţe abdominale.

2. ClasificareDupă calea de pătrundere a germenului, peritonitele pot fi:-primitive (spontane), au sursă de contaminare extraperitoneală iar transportul agentului patogen este pe cale circulatorie;- secundare, datorate contaminării intraperitoneale.După evoluţie, pot fi:-acute;-cronice.După întinderea leziunilor, pot fi:-difuze;-localizate.După aspectul exudatului, pot fi:-seroase;-fibrinoase;-purulente.

3. EtiopatogenieClasificarea etiopatogenică diferenţiază peritonitele în: primare,

secundare, terţiare şi abcese intraperitoneale.a) Peritonitele primare sunt infecţii difuze peritoneale care păstrează integritatea tubului digestiv şi a organelor anexe;b) Peritonitele secundare prezintă soluţie de continuitate la nivelul tractului digestiv. Cauzele lor: perforaţia stomacului, a duodenului; contaminarea biliară; peritonita apendiculară; peritonita din pancreatita acută; peritonitele de origine genito-urinară; peritonitele postoperatorii şi posttraumatice; perforaţia intestinului;

7

c) Peritonitele terţiare sunt cele la care agentul iritant nu poate localiza colecţia peritoneală datorită răspunsului slab al organismului;d) Abcesele intraperitoneale sunt infecţii peritoneale localizate.

4.SimptomatologieSimptomatologia peritonitei este reprezentatã printr-un complex de

simptome subiective şi obiective care imbracã tabloul ’’dramei abdominale’’ deoarece are un numãr mare de afecţiuni.

Interviul bolnavului are o importanţã deosebitã, deoarece existã multe prodromuri care trebuie depistate prin intrebãri bine conduse referitoare la antecedente. Trebuie precizaţi factorii declanşatori, astfel traumatismele pot determina ruptura unui organ. Momentul examinãrii bolnavului aratã tablouri diferite.Manifestările clinice ale peritonitei sunt:Durerea cu debut brusc, rar debutul poate fi lent. Sediul durerii este la locul perforaţiei sub forma „loviturii de pumnal”, durerea este exacerbată de mişcare;Durerea poate fi:- sub forma loviturii de pumnal in perforaţia unui organ cavitar. - vie in ulcerul gastric perforat - in hipocondru stâng apoi in epigastru in pancreatitã acutã hemoragicã.- in fosa iliacã dreaptã insoţitã de frisoane, greţuri, vãrsãturi, apendicita acutã perforatã. Vărsăturile sunt inconstante şi apar mai târziu: iniţial alimentare, bilioase şi rar fecaloide;Oprirea tranzitului intestinal este inconstantă: iniţial tulburări dinamice, apoi ocluzie mecanoinflamatorie prin aglutinarea anselor;Sughiţ inconstant;Temperatură ridicată 38-390C;Tensiunea arterială normală iniţial, apoi scade;Tahicardie;Dispnee şi respiraţie superficială;Semnele şocului: paloare, transpiraţie, tahicardie;Poziţia bolnavului „cocoş de puşcă”.La palpare există apărare şi contractură abdominală;La inspecţie – abdomenul nu respiră, respiraţie costală, tuse dureroasă;La percuţie – zone de sonoritate şi matitate anormale;

8

La ascultaţie – silenţium abdominal.

5. Diagnostic

Diagnosticul pozitiv al peritonitei se bazeazã pe anamnezã, tabloul clinic şi investigaţii paraclinice. Intotdeauna diagnosticul pozitiv este suspectat in prezenţa pneumoperitoneului, de intensitate mare, de hiperleucocitoza şi este sprijinit de existenţa bolilor cauzale: ulcer gastroduodenal, apendicitã, colecistitã, ocluzie intestinalã.Diagnosticul paraclinic se stabileşte pe seama investigaţiilor paraclinice: Analize de laborator:-leucograma pune în evidenţă leucocitoza cu limfopenie relativă;-ureea- este moderat crescută;-examenul de urină pune în evidenţă semne de suferinţă renală;-glicemia – la limita superioară.Investigaţii radiologice:-Radiografia abdominală pe gol pune în evidenţă: pneumoperitoneul; distensia intestinului subţire; anse dilatate cu prezenţă de aer şi lichid.-Ecografia pune în evidenţă colecţia intraperitoneală;- Computer tomografia şi RMN-ul se recomandă în cazurile în care diagnosticul nu a fost stabilit;Alte investigaţii:- Puncţia lavaj peritoneală;- Laparoscopia diagnostică.

6.Evoluţie şi pronosticFavorabile in cazul intervenţiei chirurgicale precoce cu mãsuri terapeutice adecvate pre-şi postoperatorii.

7.Tratamentul

Tratamentul peritonitei este medical şi chirurgical.Tratamentul este chirurgical în marea majoritate a cazurilor (cu excepţia peritonitelor primitive). Ca orice urgenţă chirurgicală, peritonitele necesită un tratament medical preoperator, care trebuie să fie scurt şi eficient.

9

Preoperator se urmăreşte: reechilibrarea hidroelectrolitică, oxigenoterapie, antibioterapie, combaterea durerii şi a febrei, suport renal, ventilator şi vasoactiv (TA).Chirurgical se impune: eliminarea sursei de contaminare, reducerea contaminării (spălături, drenaj), tratarea infecţiilor reziduale prin spălături peritoneale continuie postoperator, abdomen deschis, drenaj peritoneal cu tuburi de dren. Postoperator în perioada de reanimare se continuă reechilibrarea hidroelectrolitică, oxigenoterapia, sondă de aspiraţie nazogastrică, tratamentul disfuncţiei de organ, antibioterapia cu cefalosporine, gentamicină, metronidazol.Tratamentul medicamentos se recomandă in cazul peritonitelor primitive şi în pregătirea preoperatorie a peritonitelor cu indicaţie de intervenţie.

10

OBİECTİVUL 3Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea

bolnavului cu Peritonită

Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu peritonită vizează compensarea parţială sau totală a lipsei sau diminuării autonomiei, protejează, menţine şi promovează sănătatea; uşurează suferinţa şi asistă individul în ultimele momente de viaţă; stabileşte procesul de îngrijire; favorizează reintegrarea în familie sau societate. Pentru îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale exercitându-le astfel : - amplasează bolnavul în camere bine aerisite, asigură conditii de confort şi supraveghere permanentă a stării generale;- supravegherea funcţiilor vitale şi menţinerea valorilor aproape de limitele normale;- asigură repausul la pat, cu mobilizare activă în pat, în perioadele febrile şi de acutizare;- asigură o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile cu aport crescut cantitativ, dat fiind pierderile prin transpiraţii, febră – pentru a preveni dezechilibrul hidroelectolitic; apoi când starea generală permite se instituie regim dietetic bogat în toate principiile nutritive;- interdependent se satisfac nevoile afectate în funcţie de starea generală, de evoluţie, de voinţă;- recoltează produse patologice pentru examenul de laborator: sânge, urină- pregăteşte bolnavul pentru ecografie abdominală şi radiografie abdominală pe gol;- asigura igiena corporală, vestimentară;- urmăreşte curba termică cu înregistrări de mai multe ori pe zi - încurajează bolnavul să îşi dobândească independenţa însotindu-l la explorări şi plimbări scurte, repetate- cu blandeţe, răbdare să asculte pacientul şi să obţină de la el problemele care îl preocupă, să îi respecte intimitatea şi demnitatea în tot procesul de îngrijire

Rolul delegat al asitentului medical în îngrijirea bolnavului cu apendicită vizează abilitatea ei de a îndeplini sarcini şi de a aplica îngrijiri medicale sub prescriptie medicală; supraveghează clinic bolnavul şi efectele

11

terapeutice; participă şi colaborează la aplicarea diverselor tehnici invazive de îngrijire; aplică prescriptiile medicale iar în absenţa medicului asistentul poate aplica intervenţii şi îngrijiri care au ca scop menţinerea vieţii până la sosirea medicului. Asistentului medical îi revin următoarele atribuţii:

- reechilibrarea hidroelectrolitică;- pegătirea preoperatorie fizică şi psihică;- canulează o venă şi montează o perfuzie i.v;- oxigenoterapie pe mască, sondă, IOT;- supravegherea pansamentului şi a toaletei plăgii operate;- recoltari de sange venos- supravegherea reluării tranzitului intestinal, supravegherea diurezei prin sondă Foley cu pungă colectoare de urină;- injectii, , perfuzii- administrarea medicamentelor prescrise respectand doza si supravegherea efectelor - schimbarea pansametului şi efectuarea bandajelor .

12

a. Fişa tehnică nr. 1 Măsurarea şi notarea temperaturii în foaia de observaţie

Definiţie:Temperatura reprezintă rezultatul proceselor oxidative din organism,

generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.Temperatura corpului se menţine constantă datorită echilibrului dintre termogeneză ( funcţie a organismului de a produce caldură ) şi termoliză (proces fiziologic prin care organismul pierde surplusul de căldură ).

- Termoreglarea → este un echilibru între termogeneză şi termoliză.- Termogeneza → producere de căldură (rezultat al proceselor oxidative).- Termoliză → consum de căldură (prin evaporare, radiaţie, conducţie, convecţie).- Homeotermie → păstrarea valorilor constante de temperatură (36,7-370C dimineaţa şi 37-37,30C seara).

Scop:- depistarea variaţiilor de t0 patologice.- observarea evoluţiei bolii.- observarea efectelor tratamentelor.- depistarea apariţiei complicaţiilor.Locul măsurării:- cavităţi închise → rect, vagin.- cavităţi semiînchise → axilă, plică inghinală, cavitate bucală.- Conduct auditiv extern.- Tegumentar (cu febertest sau termometru cutanat electric).Pregătirea materialelor:

- termometru maximal- casoletă cu tampoane de vată şi comprese sterile- recipient cu soluţie dezinfectanţă- tavă medicinală- lubrefiant- alcool medicinal- ceas

Pregatirea pacientului:a) psihică : -se explică procedura pacientului pentru a obtine colaborarea sa; b) fizica :

13

- se aşează pacientul în pozitia adecvata caii utilizate pentru masurarea temperaturii corporale: - Decubit dorsal - pentru măsurarea în cavitatea bucală şi axilară ; - Decubit lateral - pentru măsurarea în cavitatea rectală.- Decubit dorsal, lateral sau sezand pentru masurarea în conductul auditiv extern Efectuarea procedurii:1. metoda orală- se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile- se clăteşte termometrul cu apa rece dacă a fost păstrat în soluţie dezinfectantă ; - se şterge termometrul cu o compresă de tifon pentru a îndeparta urmele solutiei chimice; - se prinde strâns termometrul cu degetul mare şi celelalte degete- se scutură printr-o mişcare puternică din articulaţia mâinii pâna la coborârea mercurului sub 36°C; - se plasează bulbul cu mercur al termometru lui pe dreapta sau stânga cavităţii sublinguale; - se instruieşte pacientul să închidă gura, apropiind buzele în jurul termometrului- se menţine termometrul sub limbă timp de 5 min; - se îndepărtează termometrul şi se şterge cu tifon; - se citeşte gradaţia de pe scala termometrului; -se înregistrează temperatura în foaia de observaţie notând: data înregistrării şi valoarea temperaturii(ex. Td= 36,5°C); - se spală termometrul cu apa caldă şi cu detergent şi se clăteşte cu apă rece; - se usucă termometrul şi se plasează fie în ambalajul său din plastic, fie în recipientul special pentru termometre; - se dezbracă mănuşile şi se spală mâinile; Reprezentarea grafică a temperaturii:

- se notează corespunzător datei şi timpului zilei- se duce o săgeată in dreptul rubricii temperatură- 1 pătrat= 2 diviziunii de grad- se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea

curbei termice

14

b. Fişa tehnică nr. 2 Măsurarea şi notarea pulsului în foaia de observaţie

Definiţie: Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor (care se pot comprima pe un plan osos), sincronă cu sistola ventriculară. Pulsul i-a naştere din conflictul dintre sângele existent în sistemul arterial şi cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizează prin destinderea ritmică a arterei.

Scop: - observarea stării pacientuluiLocul de elecţie: orice arteră ce poate fi comprimată pe plan osos:

radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, pedioasăMateriale necesare: - ceas cu secundar - pix roşu - foaia de temperaturăPregătirea bolnavului: Psihică: se anunţa bolnavul şi se explică tehnicaFizică: se aşează în pozitie comodă (de preferat decubit dorsal) Tehnica: - se fixează artera cu vârful degetelor - se numără pulsaţiile timp de 1 min.Notare: Grafic: un pătrăţel = 4 pulsaţii, se unesc punctele într-un graficCifric: exemplu: Pd – 75 pulsaţii/min. Ps – 80 pulsaţii/min.Frecvenţa pulsului: - nou născut: 130-140 p/min. - copil mic: 100-120 p/min. - 10 ani: 90-100 p/min. - adult: 60-80 p/min. - vârstnic: 80-90 p/min.Interpretare:

- puls normal: ritmic, amplu, cu celeritate, regulat , coloraţia roz a tegumentelor, simetric

- puls patologic: superficial, ritm neregulat, filiform, asimetric, aritmic, dicrot.

- frecvenţa normală variază cu : vârsta, înalţimea corporală, somnul, alimentaţia, efortul fizic.

15

c.Fisa tehnica nr.3 Administrarea antibioticelor pe cale parenterala

Definiţie:antibioticele sunt medicamente de origine animala sau sintetizate chimic,care introduse in organism sau depuse pe suprafata lui,distrug microbii sau impiedica dezvoltarea lor.

Scop:terapeutic

Administrarea parenterală a antibioticelor se realizează prin:-injecţie intramusculară(soluţii,suspensii);- injecţie intravenoasă(soluţii cristaline);-perfuzii.

Materiale necesare:-se pregătesc in funcţie de felul injecţiei.

Pregătirea pacientului:psihică şi fizică.

Execuţia tehnicii:-asistentul medical îşi spală mâinile şi imbracă mănuşile;-aspiră solventul(ser fizilogic sau apă distilată) in seringă;-îndepărtează capacul de plastic sau metalic de pe flaconul cu pulbere şi

dezinfecteză dopul de cauciuc;-după evaporarea alcoolului introduce solventul in flaconul cu

pulbere,scoate acul şi agită flaconul până la dizolvarea completă;-aspiră in seringă o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ce

urmează a fi aspirată din flacon;- dezinfecteză dopul de cauciuc din nou,introduce acul in flacon pâna la

nivelul dopului de cauciuc,introduce aerul;-retrage pistonul seringii sau lasă să se golească singur conţinutul flaconului

in seringă sub presiunea din flacon;-schimbă acul,elimină aerul din seringă şi injectează soluţia

medicamentoasă.

Reorganizarea locului:selectarea deşeurilor rezultate conform PU.(Precautinuni Universale)

Supraveghere:

16

-supravegherea pacientului pentru a sesiza la timp reacţii alergice(pot apărea la repetarea unui tratament cu antibiotice după un anumit interval de timp şi chiar dacă la testarea acestuia nu au apărut reacţii alergice).

De reţinut:-Testarea sensibilităţii la antibiotice înainte de începerea tratamentului este

obligatorie;-Nu se asociază in aceeasi seringă alt antibiotic sau alte medicamente ;-Injectiile cu antibiotice se fac in conditii de asepsie perfectă;-Penicilina dizolvata se administrează in maximum 24 h;-Asistentul medical va evita sensibilizarea sa faţă de antibiotice prin

folosirea mănuşilor in timpul manipulării şi dizolvării acestora.

17

d.Fisa tehnica nr.4 Pregatirea preoperatorie generala

Îngrijiri preoperatorii :Ansamblul îngrijirilor care se efectuează la toţi pacienţii înainte de a fi supuşi intervenţiei chirurgicale.

Primirea pacientului: Constă în liniştirea pacientului explicând derularea intervenţiei, etapele

operatorii, anestezia. Asistenta medicală trebuie să-şi arate disponibilitatea de a răspunde întrebărilor

pacientului. Pregătirea psihică: -asistentul medical va incuraja bolnavul asigurandu-l de competenta echipei

chirurgicale si ca se vor lua toate masurile pentru reusita interventiei.-asistentul medical poate explica pasii interventiei fara a intra in detalii

medicale.-asigurarea nevoii spirituale a pacientului doar la cerere acestuia sau a familiei.Pregătirea fizică: - se măsoară şi notează constantele vitale: P, T, TA, diureză; -se va practica clisma evacuatorie- seara şi în dimineaţa intervenţiei, pacientul va face duş cu săpun antiseptic (tip

betadine sau clorhexidină dacă este alergic la iod); - se va insista la nivelul pliurilor de flexiune, regiunilor inghinale, ombilicului

şi picioarelor. această procedură este realizată de pacient după ce este informat

cum trebuie să procedeze; - dacă pacientul este dependent, igiena corporală va fi efectuată la pat, sau în camera

de baie;- se vor sterge unghiile lacuite-depilarea -nu este o procedură sistematică, ci este în funcţie de tipul, locul si

modul de intervenţie. Regimul alimentar:ultima masa va fi la ora 18°° formata doar din supă

strecuratade la ora 24:00 nu vor mai fi premise lichidele peros;se poate administra o

perfuzie de intretinere cu solutii izotone (30-50ml/h) la nevoie.Administra medicamentele prescrise de medicul anestezist;somnifer sau

tranchilizant pentru indepartarea anxietaţiiExamene paraclinice preoperatorii:

18

Examene de laborator:-sange : grup sanguin şi factor Rh, ionogramă sanguină, uree, creatinină, TS,

TC, HLG şi alte examene prescrise de medic. -urina - sumar de urina ,test de sarcina-explorări: radiografie toracica , EKG , explorări legate de organul afectat, CT,

RMN;-testarea sensibilităţii la medicamente: substante de contrast , antibiotice ,

anestezice;-evaluarea stării de nutritie în vederea explorărilor şi terapiei speciale(transfuzie,

antibioterapie, reechilibrare hidro-electrolitică)-la femei nu se fac interventii in perioada ciclului menstrualcu exceptia

urgentelorÎn ziua intervenţiei asistentul medical: - linişteşte pacientul, îl susţine psihic; - verifică să fie nemâncat, să nu bea, să nu fumeze; - verifică igiena corporală şi depilarea zonei operatorii; - verifică absenţa lacului de pe unghiile de la mâini şi de la picioare; - îndepărtează protezele dentare, ochelarii, bijuteriile, lentilele de contact; - notează constantele vitale pentru a avea date de referinţă, pe parcursul

operaţiei; - administrează premedicaţia conform prescripţiei medicale; - verifică dosarul pacientului, să fie complet cu rezultatele examenelor

efectuate, tipul de anestezie, tipul de operaţie, datele de identificare.

19

OBİECTİVUL 4Procesul de îngrijire al unui pacient cu Peritonită

a.Interviul

1. Informaţii generale:a. Numele şi prenumele: P. Vladb. Vârsta: 18 anic. Starea civilă: necăsătorităd. Copii: 0e. Profesia: elevf. Localitatea de domiciliu: Leţcanig. Diagnosticul la internare: Peritonită acutaă

2. Obişnuinţe de viaţă:a. consumatoare de Alcool-nu Cafea - nu Tutun -Da Drog - nub. Dietă / regim alimentar – normalc. alergii cunoscute – neagă

3 Probleme de sănătatea. Antecedente medicale personale: nu suntb. Antecedente heredocolaterale: - Mama- hepatita A in 2003c. Motivele internării actuale: Dureri abdominale difuze de intensitate mare care iradiazã spre fosa iliacã dreaptã, prezentã greţuri, vãrsãturi, tranzit incetinit, respirã greu, transpiratii, iar temperatura este uşor ridicatã(39,5), in concordanţã cu pulsul (100 b/min), Pacientul este palid,agitat, are insomnii şi stã nemişcat deoarece mişcarea exacerbeazã durerea.d. Istoricul stării actuale: Pacientul afirmã cã in urmã cu 3 zile au aparut dureri abdominale intensitate mare, avea greţuri, vãrsãturi.De 2 zile are febra (38, 8) si dureri abdominale, iar de 24 de ore au aparut dureri in fosa iliaca dreapta.

4. Examenul clinic general:a. Tegumente şi mucoase: palideb. Greutate: 69 kgc. Înălţime: 1,70 md. Ţesut celular subcutanat: normal reprezentate. Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabilf. Aparat loco-motor: aparent integru

g. Aparat respirator: respiratie costala, tuse dureroasa

20

h. Aparat cardio-vascular: cord în limite normale, TA=120/70 mmHg, P=100 b/mini. Aparat digestiv: greţuri,vãrsãturi,dureri difuze,tranzit incetinit, la palpare există contractură abdominală, abdomen de lemn.j. Aparat uro-genital: normal clinick. Sistem nervos şi organe de simţ: orientat temporo-spaţial

5.Investigaţii:a. Examenul sângelui: hemoleocogramă , grup sanguine şi Rh, VSH, glicemie, enzimele serice(TGP, TGO),fibrinogen, uree, creatinină, colesterol, amilaze serice, bilirubina, TS, TC.b. Examenul urinei: sumar urină, c. Alte examene de specialitate: ecografie abdominală, radiografie abdominală simplă, tomografie computeriză, laparoscopie, peritoneoscopie, electrocardiograma.

6. Tratament:a. Tratament medicamentos :

- antialgic: Algocalmin 3f/zi-antiemetic: emetiral supozitoare 2/zi- antitermic: Paracetamol- tranchilizant: Diazepam 2/zi- soluţie hipertonă: Glucoză , Ser Ringer -soluție izotina: Ser fiziologic- preanestezic: Atropină - derivat de Fenilpiperidină: Mialgin - bronhodilatator:Miofilin - sedativ: Fenobarbital - antibiotic: Metronidazol 3/zi -antispastice:Scobutil 2f/zi, Papaverinã 2/zi -vitamine: B1,B6,C 500- 2f/zi b. Tratament chirurgical: Chirurgical se impune: eliminarea susrsei de contaminare, reducerea contaminării(spălaturi, drenaj), tratarea infectiilor reziduale prin spalaturi peritoneale cu tuburi de dren. În perioada de reanimare se continua reechilibrarea hidroelectrolitică , oxigenoterapia, sondă de aspiratie nazogastrică, tratamentul disfunctiei de organ, antibioterapia cu cefalosporine, gentamicină, metronidazol.

7.Epicriza şi recomandări la externare: Pacientului i se recomandă: evitarea eforturilor fizice, respectarea tratamentului, regin alimentar edecvat-regim hiposodat, evitarea consumurilor de alcool, tutun, cafea, prezentarea periodic la control.

21

b. Nevoile fundamentale după Virginia Henderson

Nevoile fundamentale Manifestări de independenţă

Manifestări de dependenţă

Surse de dificultate

1. A respira şi a avea o bună circulaţie

Frecventa respiratorie:RS:20 resp/min.RD:18 resp/minPuls=60/80 p/minTA=150/75 mm/hg

- tahicardie-TA 120/70mm Hg- disppnee cu respiratie superficiala -R 17 resp/min

- anxietate-durere-stres

2. A bea şi a mânca Glucide: 4 - 6g/kgC/24hProteine:4-6g/kgC/24hLipide: 1-2g/kgC/24hApa: 2000-3000ml/zi

- greţuri- vărsături-alimentație și hidratare inadecvata

- anxietate- stres-oboseala-tuburări digestive

3. A elimina

- urină - aspect normal-Urina=1200-1400ml/zi-Micţiuni=5-6mict/zi

-apar urme ale unei suferinte renale

- scaun -1scaun la 1-2 zile- In constipaţie scaunele se eliminã la 2-4 zile

- costipaţie-balonare-crampe

- durere în fosa iliacă dreaptă-Alterarea mucoaselor intestinale- anxietate

4. A se mişca şi a pătra o buna postură

-Mişcãri suple,coordonate,-Echilibru stabil,-Forţã fizicã pãstratã

- dificultate în a se mişca-crampe abdominale,-tahicardie,-obosealã la efort

- durere in fosa iliacă dreaptă- oboseală-agitație-stres

5. A dormi a se odihni Perioada de somn-7-9 ore/ziSomn fãrã intreruperi,odihnitor,fãrã coşmaruri

-apatie, nelinişte, adoarme greu, se trezeşte frecvent

- durere în fosa iliacă dreaptă- anxietate

6. A se imbrăca şi dezbrăca

- se îmbracă singur conform vârstei şi anotimpului

Dificultatea de a seimbrãca şi dezbrãca

Staredepresivã,Confuzie,Obosealã

7. A menţine tegumentele curate şi ingrijite

Tegumente şi mucoase integre,curate,elastice,catifelate,pigmentaţie normalã.Transpiraţie minimã,pãr

-Alterarea tegumentelor şi mucoaselor,-Dezinteres faţã de mãsuriledeigienã

-Stare -Depresivã,-Slãbiciune-Perturbarea imaginii de

22

curat,lucios,Toaleta zilnicãBaie generalã de 2-3 ori/sapt

sine

8. A pătra temp. corpului in limite normale

Temp normalã=36-37 CAspectul pielii=roz

-hipertermie-frisoane - dificultate in a se îngriji

- durere în fosa iliacă dreaptă- anxietate- oboseală- nervozitate - proces inflamator- anxietate

9. A evita pericolele -Asigurarea mãsurilor deprevenire a accidentelor,Mediu salubru,-Temperatura şi umiditateanormalã fãrã poluare

- oboseală musculară- astenie-vulnerabilitate faţã depericole,-pierderea stimei de sine

-mediunecunoscut- frică

10. A comunica -Integritatea organelor de simţ-Integritatea organelor fonaţiei-Debit verbal,moderat,-Limbaj scris,precis

- comunicare inadecvata la nivel afectiv

- alterării stării desănătate-insuficiente cunoştinţedespre boală-anxietate

11. A se realiza - independent la nivelul acestei nevoi

12. A se recrea - plictiseală- inactivitate

- labilitate psihica

13. A invăţa - cunoştinte insuficiente despre boala şi prevenirea îmbolnăvirii

- anxietate- depresie

14. A-şi practica religia - acţionează după credinţele şi valorile sale

c.Plan de ingrijire a unui pacient cu peritonitã

23

Data Probleme Obiective Intervenţii Evaluare3.03.2008

1.Alterarea ritmului respirator

Pacientul sã-şiimbunãtãţeascãritmul respirator

Ii administrez pacientului tratamentul prescris de medic,Aerisesc camera,Il poziţionez in pat,Urmãresc şi notez in foaia de observaţie,pulsul,TA,Administrez analgezice:Algocalmin-3f/zi

Pacientulişi recapãtãritmul respirator

2.Greţuri,vãrsãturi

Pacientul trebuie sã-şi punã in repaus tubul digestiv timp de 7 zile

Ajut pacientul in timpul vãrsãturilor, il invãţ sã respire profund, aplic tratament:Metronidazol un fl,Scobutil 1f,Vitamina C500-4/fGlucoza 5%

Pacientul sã nu mai prezinte greţuri şi vãrsãturi.

3.Hipertermie Pacientul sã rãmânâ in 24h la temperaturanormalã

Aerisesc camera,Asigur imbrãminte lejerã,uşoarã şi curate,Ajut la menţinerea igienei tegumentelor,Ofer lichide,Administrez medicaţiaprescrisã: antitermiceParacetamol 2c/zi

Febra a scãzut la 37°C

4.Constipaţie Pacientul sã aibã un tranzit intestinal in limite normale

Determin pacientul sã ingere o cantitate suficientã de lichide,Urmãresc şi notez in foaia de observaţie consistenţa si Frecvenţa scaunelor,Administrez la

Pacientul incepe sã aibã un tranzitintestinal incetinit

24

indicaţie laxative:Metronidazol 1f/zi,clisme

4.03.2008

1.Insomnie,agitaţie,anxietate

Pacientul trebuie sã beneficieze de un somn corespunzator

Invãţ pacientul sã practice tehnici derelaxare,exerciţii respiratorii 15 min inainte de culcare,Administrez medicaţia:Fenobarbital6mg/kgcorp/24h

Pacientul se simte mai adihnit

2.Durere,deplasãri greoaie

Pacientul sã nu mai prezintedurere la mişcare

Acord sprijin pacientului şi il ajut sã se deplaseze

Pacientul se deplaseazã cu sprijin pentru nevoi.

3.Ameţealã Supravegherea pacientului sisprijinirea lui in satisfacerea necesitãţilor

Imobilizare la pat temporalã sub sprijin şi supraveghere,Administrez antalgice

Pacientulsã nu mai prezinte ameţeli

4.Frica de boalã şi de intervenţia chirurgicalã

Pacientul sã-şi invingã teama,sã ştie şi sã fie informat despre boala şi despre necesitatea intervenţiei chirurgicale

Ii explic unele noţiunidespre boalã,importanţa şi necesitatea bolii.Ajut pacientul sã şi invingã anxietatea, il invãţ tehnici derelaxare,Administrez tratamentul prescris:Nitrazepam 2cp seara la culcare

Pacientul a invãţat sã-şi invingã teama,Este maioptimist,mai liniştit,a inţeles necesitatea operaţiei.

5.03.2008

1.Intervenţia chirurgicalã efectuatã

Supravegherea pacientului dupã operaţie

Bolnavul operat este strict supravegheat de medic şi asistentã.Asistenta medicalã

Pacientul participã la ingrijirileoferite deechipa operatorie

25

supravegheazã funcţiile vitale, faciesul, perfuzia, comportamentul şi pansamentul pacientului.Asigurã schimbarea pozitiei, previne escarele,Schimbã lenjeria de pat şi de corp.Administreazã analgezice pentru durere:Algocalmin 3f/zi

2.Imobilizare la pat

Diminuarea imobilitaţii

Supravegherea atentã a pacientului,Acordarea ingrijirilor,Urmãrirea funcţiilor vitale, a poziţiei in pat

Pacientulse simte mai binedupãoperaţie şiparticipã la ingrijiri

3.Dezinteres faţã de mãsurile de igienã

Sã prezinte o piele intactã,sã previnã oricemirosuri dezagreabile

Plaga trebuiemenţinutã curatã prin controlarea periodicã a pansamentului,ajut pacientul sã aibã o piele curatã,ingrijitã.

Pacientul participã la mãsurile de igienã

4.Regim dietetic Pacientul trebuie sã urmeze un regim dietetic.

Asistenta medicalã vaadministra cât mai multe lichide per oral şi anume ceaiuri neindulcite

Pacientul respectã acest regim

6.03.2008

1.Durere,obosealã la efort

Diminuarea durerii

Acord sprijin şi ajut pacientul sa se deplaseze

Pacientulsedeplazeazã cu

26

sprijin pentru nevoi

2.Regim dietetic Pacientul trebuie sã urmezeacest regim

In a douazi asistentamedicalã va administra ceaiuri dulci,lapte

Pacientul respectã regimul

7.03.2008

1.Reluarea alimentaţiei

Alimentaţie adecvatã

Dieta va fi complet echilibratã prinbrânzeturi proaspete, ouã moi,piure de legume,carne fiartã,

Pacientul şi-a recãpãtat pofta demâncare.

2.Odihnã suficientã

Asigurarea odihnei

Administrarea de sedative,climat corespunzãtor,Psihoterapie

Pacientul doarme datoritã ingrijirilor acordate

3.Interes faţã de mãsurile de igienã

Asigurarea igienei

Pacienta prezintã o piele intactã,curatã,Pansamentul este schimbat periodic,Igiena tegumentelor prin spãlare cu apã calduţã,Schimbarea lenjeriei de corp ori de cate ori este nevoie

Pacientul are grijã deimagineade sine.

8.03.2008

Evaluare:Pacientul prezintã o stare generalã bunã Intervenţia chirurgicalã a decurs bine,nu sunt complicaţii Pacientul prezintã un tranzit

27

intestinal in limite normale Alimentaţie adecvatã cu evitarea grãsimilor, sãrii

9.03.2008

Externare din spitalRecomandãri:Evitarea efortului fizic Regim hiposodat Respectarea tratamentului Prezentarea periodicã la control

OBİECTİVUL 5

28

Educația pentru sănătate la un pacient cu peritonită

Educaţia este un proces interactiv ce favorizeazã invãţarea. Cuprinde acţiuni care au scopul de a promova sãnãtatea,de a preveni boala,de a ajuta persoana sã dobândeascã mai multã autonomie de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu.

In timpul spitalizarii şi la externare asistenta va explica faptul cã pentru prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a recãderilor bolnavului trebuie sã deţinã o sumã de cunoştinţe care ii vor permite sã se ingrijeascã singur şi sã-şi rezolve astfel problema de sãnãtate.

Iniţial asistenta va evolua cunoştinţele pe care le are pacientul in momentul respectiv, discutând cu acesta. Asistenta va stabili cu pacientul obiective foarte precise,pe care pânã la ieşirea din spital, acesta le va atinge in intregime. Pentru aceasta asistenta medicalã va utiliza discuţia cu pacientul şi familia, pliante, reviste şi demonstraţie practicã.

Pacientul cu peritonitã va cunoaşte evoluţia bolii,evitarea factorilor care pot provoca complicaţii,trebuie sã cunoascã şi sã respecte normele de igienã.

Se instruieşte bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor.

Pacientul trebuie sã respecte un regim alimentar. Alimentele sã fie dacã se poate cel mai des proaspete, gustoase, prãjirea trebuie folositã cât mai rar. Evitarea alimentelor sãrate şi bogate in grãsimi. Renunţarea la fumat, alcool, cafea.

Se evitã efortul fizic prelungit. Se recomandã un regim de viaţã ordonat, raţional. Respectarea unui program de odihnã 8 ore/noaptea. Reducerea stresului. Bolnavul trebuie sã evite frigul,umezealã.Camera trebuie sã fie spaţioasã, luminoasã, aerisitã.

Se recomandã pacientului control periodic.

Bibliografia

29

1. Borundel Corneliu, Medicinã Internã Pentru Cadre Medii, Editura BIC ALL 2006,pag560,561,562

2. Chipaie G.G.,M Diaconescu, Reintervenţiile Imediate şi Precoce in Chirurgia Abdominalã, Editura Junimea 1973,pag192,193,194,195.

3. Cinca D.,C.Coman, Elena Cuvin-Sarafin, Manual de Chirurgie, Editura Medicalã Bucureşti,pag 60,61,62

4. Constantinescu Mircea, Chirurgie, Editura Didacticã şi Petagogicã Bucureşti 1991,pag 427,433

5. Daschievici Silvian, M.Mihailescu, Chirurgie, Editura Medicalã, Bucureşti 2007,pag 697,698

6. Mihailescu Mihai, Chirurgie, Editura Medicalã Bucureşti 1991,pag 490

7. Mozes Carol, Tehnica Ingrijirii Bolnavului, Editura Medicalã Bucureşti 1967,pag 276

8. Simici P. Indreptar de Chirurgie, Editura Medicalã Bucureşti 1969,pag371

9. Simici P. Patologie Chirurgicalã şi Mica Chirurgie Pentru Cadre Medii,Editura Medicalã Bucureşti 1974,pag 356

10. Titiricã Lucreţia, Ghid de Nursing, Editura Medicalã Româneascã, pag 391,392,393

11.Vasile D., M.Grigoriu, Chirurgie şi Specialitati Inrudite, Editura Didacticã şi Petagogicã Bucureşti 1993, pag 147,148,149

30