Profilul valorilor consilierilor: Implicatii ale consilierii clientilor din minoritati etnice

Profilul valorilor consilierilor: Implicatii ale consilierii clientilor din minoritati etniceDe catre Andres J. Consoli, Bryan S.K.Kim, Dinorah M. MeyerAutorii analizeaza literatura empirica referitoare la valorile consilierilor, descriu valorile caracteristice celor mai mari/principalelor 4 grupuri etnice minoritare din Statele Unite ale Americii, identifica similaritati si diferente intre valorile consilierilor si cele ale grupurilor minoritatilor si discuta implicatiile pe care le presupune consilierea clientilor diferiti din punct de vedere etnic. Intelegerea valorilor consilierilor poate duce la examinarea modului in care aceste valori ar putea afecta procesul de consiliere, mai ales atunci cand clientii provin din grupuri de minoritati care imbratiseaza valori culturale diferite.

Acest articol are trei scopuri. In primul rand analizam literatura empirica referitoare la valorile cu care sunt inzestrati consilierii si identifica elementele comune. In al doilea rand, centralizam literatura referitoare la valorile culturale ale principalelor patru grupuri de minoritati din SUA si analizeaza asemanarile si diferentele dintre valorile acestor grupuri de minoritati si valorile consilierilor. In al treilea rand discutam implicatiile pe care aceasta comparatie o are asupra consilierii clientilor din minoritati etnice.Consiliere, Valori si Grupuri etnice in SUA

Criticile aduse notiunii precedent dominante de consiliere ca efort/stradanie lipsita de valori au determinat un interes considerabil pentru explorarea valorilor ce au legatura cu consilierea (Barnes &Murdin, 2001; Consoli &Beutler, 1996). Contrar ....... multi autorii au sustinut ca valorile consilierilor au un impact patrunzator asupra diagnozei, prognozei, procesului de consiliere, evaluarii rezultatului, scopurilor consilierii, conceptualizarii cazului, supravegherii, teoriilor personalitatii, perspectivelor asupra sanatatii mintale si evaluarii schimbarii la clienti. (exemplu Tjeltveit, 1990). Provocarile aduse prezumtiei/ipotezei de neutralitate a consilierilor si mitul serviciilor lipsite de valori au avut in primul rand o baza teoretica (exemplu Beutler &Bergan, 1991; Parrot, 1999), desi au fost facuti cativa pasi si la nivel empiric. Spre exemplu, T.A. Kelly (1990) a analizat literatura empirica referitoare la interactiunile dintre valorile clientilor si consilierilor si au concluzionat ca prin consiliere valorile clientilor se aseamana cu cele ale consilierilor lor. Acest process a fost denumit convergenta (Beutler, 1981), asimilare (T.A. Kelly &Strupp 1992) si conversie (Tjeltveit, 1986). Asadar este evident ca valorile se transfera prin consiliere. Cu toate acestea, dupa cum a notat Beitman (1994) exista o nevoie apasatoare de a defini si descrie sistemul de valori al consilierilor (p.225) pentru a determina care sunt valorile transmise/ propagate.

Dincolo de orice interes de a prezenta consilierea ca fiind o activitate incarcata de valori, s-a acordat atentie din ce in ce mai crescuta fata de nevoile unice de consiliere a indivizilor din minoritati etnice din SUA. Aceasta situatie a fost determinata de doi factori majori. Primul este rapida diversificare etnica ce a avut loc in SUA. Spre exemplu, din 2000 Americanii non-europeni constituie aproximativ 30% din populatie (Grieco &Cassidy, 2001). Procentul acestui grup este asteptat sa creasca pana aproape de 40 % pana in 2025 si 50% pana in 2050 (Programul de prognozare a populatiei, 2000). Al doilea factor indica ca indivizii din minoritati etnice prezinta o probabilitate mai mica sa apeleze la sprijin psihologic profesionist decat americanii de origine europeana (Departamentul SUA pentru sanatate si servicii pentru oamenii, 2001). In lumina acestor constatari, multi teoreticieni si cercetatori in consiliere (ex. Atkinson, 2004, Sue & Sue, 2003) au cerut ca teoriile si practicile profesiei de consilier sa fie evaluate prin prisma relevantei culturala si eficacitatii cu clientii din minoritati etnice. Acesti oameni de stiinta au scos in evidenta faptul ca, atat timp cat aceste teorii ale consilierii afirma si perpetueaza normene americane predominant europene, practica profesionala sustinuta de aceste studii poate fi irrelevanta sau daunatoare americanilor non-europeni. Spre exemplu, Sue, Ivey si Pedersen (1996) sustin ca teoriile consilierii si psihoterapiei, fie ele psihoanalitice, comportamentale, umanistice sau cognitive, care au ca sursa cultura americana reflecta valorile, principiile morale, obiceurile, filozofia si limba acelei culturi(p.5). Sue et all au indicat faptul ca multi consilieri tind sa creada ca valorile inerente ale consilierii traditionale sunt impartasite universal de catre clientii lor diferiti din punct de vedere etnic si cauta cu naivitate sa le impuna propriile valori clientilor.

Profilul valorilor consilierilor

O definitie a valorilor

Valorile pot fi definite ca fiind concepte sau convingeri care functioneaza ca principii de ghidare in viata consilierilor (valori personale), in selectarea si evaluarea propriului comportament profesional (valori profesionale), in judecarea alegerilor si comportamentelor clientilor (valori ale sanatatii mintale) si in evaluarea rezultatului consilierii. Desi aceasta definitie prezinta valori personale, profeionale si ale sanatatii mintale ca si constructii distincte, distinctia este arbitrara (vezi Beutler &Bergan, 1991). Ba chiar mai mult, desi aceste constructii au arii diferite de specificitate, ele sunt strans legate si pot fi subsumate in cadrul unor concepte supraincarcate cum ar fi ideologia (in sensul larg ca si stiinta a ideiilor si nu in sensul peiorativ), viziunea asupra lumii sau weltanschauung (Jaspers, 1967)Influenta orientarii teoretice asupra valorilor

Precum a fost mentionat anterior, consideratiile teoretice si constatarile empirice arata ca valorile consilierilor ofera informatii despre practicile, scopurile, indatoririle si chiar definitia lor pentru consilierea de succes. Date fiind aceste influente, orientarea teoretica a fost ipotezata ca potentiala sursa pentru valorilor diferite. Cercetatori diferiti au desfasurat studii concludente incercand sa traduca in termeni empirici ipoteticele diferente ale valorilor detinute d ecatre consilieri care apartin de orientatii teoretice divergente (ex. Consoli 1996, Mahalik, 1995). Cu toate acestea, majoritatea acestei literaturi empirice limitate a esuat in a sustine aceste ipotetice diferente, care sugereaza existenta unor valori comune pe care consilierii le insusesc indiferent d eorientarea teoretica si ca valorile comune pot reflecta o cultura profesionala comuna. (Consoli &Williams, 1999; E.W.Kelly, 1995;Mahalik 1995)Studii asupra valorilor consilierilor

Am desfasurat multe studii folosind diferite baze de date (Bibliotecile Aliantei pentru Cercetare din Colorado, Centrul international de informatii si resurse educationale, medline, psycinfo) pentru a identifica studiile care au examinat valori personale, profesionale, si/sau ale sanatatii mintale detinute de consilieri. Am inclus studii ale caror autori au avut ca subiecti un esantion aleatoriu si care au adunat informatii cu privire la valorile personale, interpersonale si ale sanatatii mintale ale subiectilor. In consecinta am identificat noua studii (Consoli,1994; Cross &Khan, 1983;Haugen, Tyler &Clark,1991; Haupt,1990; Jensen,1986; E.W.kelly, 1995; Kubacki, 1992, Mahalik 1995; Mitchell, 1993). Aceste studii sunt centralizate in Tabelul 1, care contine informatii despre numarul subiectilor fiecarui studiu, instrumentare si definitiile valorilor evaluate. Valorile cele mai insusite de catre consilieri in fiecare investigatie si valorile defocalizate sau care reflecta un dezacord semnificativ sunt centralizate in Tabelul 2.Examinarea rezultatelor celor noua studii a rezultat un important grad de unanimitate a valorilor consilierilor. Asadar, desi nu sunt unanime, aceasta generalitate sustine prezenta uneiunui profil general de valori care poate fi oraganizat in primul rand in patru sfere: personala, interpersonala, sociala si a mediului inconjurator. Cu toate acestea, profilul valorilor generale este o structura complexa. Consilierii cad deacord nu numai aspura insusirii anumitor valori ci si asupra defocalizarii altor valori. In plus, o data cu sustinerea unei anumite valori (ex. Independenta), consilierii tind sa insuseasca o alta valoare, cu precadere una de moderare (ex. Interdependenta)

Sfera personala este caracterizata fundamental de catre valori individualistice precum autonomia si independenta, echilibrate de responsabilitatea personala si interdependenta. In general, consilierii apreciaza la alte persoane abilitatile de comunicare, flexibilitatea, respectul fata de sine si abilitatile de autoexprimare si contrabalaseaza aceste caracteristici personale cu nevoia persoanelor de a accepta conflictul si ambiguitatea si de a demonstra autocontrol. O importanta valoare prezenta in aceasta sfera este construirea unui scop si sens in viata, ea fiind prezenta si in alte sfere. Sfera interpersonala cuprinde in primul rand valorile relationale de intimitate, prietenie, cooperare si bunavointa compensate de dreptul la dezacord. Consilierii apreciaza sprijinul si recunoasterea interpersonala si nu apreciaza aranjamentele interpersonale strict ierarhice. Ba mai mult, consilierii pun accent pe importanta consimtamantului mutual in cadrul unei relatii, cum ar fi relatia sexuala, in timp ce devalorizeava sexualitatea supracontrolata si moralitatea traditionala. Sfera sociala pune accent in primul rand pe defocalizare a puterii sociale, influentei sociale, controlului si autoritatii asupra altora si a dominatei. Consilierii relativ devalorizeaza conformismul social cum ar fi de exemplu a face ceea ce este acceptat si ceea ce se cuvinesi a fi o persoana conformista. Sfera mediului inconjurator cuprinde valorile armoniei si unitatii in cadrul relatiilor dintre persoane si natura. Consilierii devalorizeaza alternative precum controlul asupra naturii sau subjugarea la natura.

Citind despre aceste valori comun insusite de consilieri, am putea concluziona ca acstea prezinta o predominanta suprapunere cu valorile dominante la americanii de origine europeana. Si chiar daca ar fi asa, este important sa retinem ca consilierii americani non-europeni pot deasemnea sa detina aceste valori ca rezultat al faptului ca pregatirea lor profesionala are la baza teorii si practici de consiliere fundamentate pe cultura european-americana. LaFromboise, Trimble si Mohatt (1998) au sustinut ca programele de pregatire a consilierilor deriva din valorile culturii americane si servesc la afirmarea acesteia ele nu sunt lipsite de valoare, insa sunt infuzate de filozofia si prioritatile individualistice ale culturii dominante (pg. 163-164). Astfel, aceste valori sunt prezentate ca fiind valorile consilierilor mai degraba decat ale unui grup americano-european, pentru a scoate in evidenta faptul ca consilierii americani non-europeni ar putea deasemenea sa adere la aceste valori. Suntem constienti ca acesta afirmatie merita multa atentie empirica si speram ca oamenii de stiinta vor realiza pe viitor studii in aceasta privinta. Cu atat mai mult, recunoastem variabilitatea existenta in cadrul grupului, chiar si in cadrul unui context cultural dominant.

Valorile culturale ale clientilor ce provin din minoritati etnice

In descrierea valorilor culturale ale celor patru grupuri predominante de minoritati etnice (afro-americana, asiatico-americana, latino-americana si nativ-americana), intentia noastra este de a incadra valorile in functie de problemele de consilier pe care persoanele din minoritati etnice le pun in discutie in calitate de clienti. Dupa cum am mentionat, scopul nostru este de a compara si contrasta valorile consilierilor cu valorile indivizilor din minoritati etnice pentru a putea intelege impactul lor asupra procesului de consiliere. In descrierea valorilor dominante pentru minoritatile etnice, este important de mentionat faptul ca exista atat asemanari cat si diferente intre cele patru grupuri de minoritati. Una dintre asemanari este aceea toate cele patru grupuri sa aiba orientari colectiviste si interdependente (Sue&sue, 2003). In mod opus, americanii de origine europeana tind sa aiba un nivel mai scazut de orientare colectivista dar un nivel mai crescut de individualism. Un alt aspect comun este accentul pus cu precadere pe familia extinsa decat pe cea nucleara. Cu toate acestea, dincolo de aceste aspecte comune exista multe diferente importante. Urmatoarea descriere se refera la valorile culturale care caracterizeaza aceste grupuri si influenteaza comportamentele membrilor lor.Valori culturale dominante la afro-americani

Urmatorii termeni au fost folositi pentru a caracteriza valorile culturale dominante la multi afro-americani: cooperarea, responsabilitatea colectiva, orientarea catre persoana, cunoasterea de sine, autoritarismul si expresivitatea emotionala (Casas &Mann, 1996). Deasemenea, multi afro-americani pun mare accent pe a imparti, pe obedienta fata de persoanele cu autoritate, spiritualitate, respect pentru varstnici si pentru traditii (Wilson &Stith, 1991). Sue & Sue, (1993) au observat ca multe familii afro-americane pun mare pret pe mentinerea unor relatii stranse cu rudele lor, pe munca onesta si orientarea religioasa. Atat barbatii cat si femeile afro-americane tind sa aprecieze comportamentele categorice si sunt dispusi sa imparta intre ei responsabilitatile care apartin in mod traditional unuia dintre sexe. Afro-americanii tind sa puna pret pe realizarile legate de cariera si educatie iar parintii sun inclinati sa-si incurajeze copii inca de la vraste fragede inspre a nutri astfel de teluri, in ciuda obstacolelor produse de rasism si neconcordanta financiara.

Valori culturale dominante la asiatico-americani

Kim, Atkonson si Yang (1999) au identificat urmatoarele 14 dimensiuni culturale: abilitatea de a rezolva probleme psihologice, evitarea producerii rusinii pentru familie, colectivismul, conformitatea cu familia si cu normele si asteptarile sociale, respect pentru personalitatile publice, realizarile educationale si profesionale, respect fata de parinti, importanta familiei, mentinerea armoniei interpersonale, prioritaea nevoilor celorlati in fata nevoilor proprii, reciprocitate, respect pentru varstnici si stramosi, autocontrol si cumpatare, modestie. De asemenea, urmatorii termeni au fost folositi pentru descriere valorilor culturale ale asiatico-americanilor: focalizare asupra familiei, rigiditatea rolurilor, obedienta si obligatiile fata de parinti, exprimarea indirecta, formalitatea si reverenta fata de varstnici si stramosi (Casas & Mann, 1996). Ba mai mult, Sue & Sue (2003) a notat faptul ca multi asiatico-americani tind sa puna valoare pe relatiile ierarhice ce tin cont de varsta si nivel de educatie. Kim et all au constat ca primele familii asiatico-americane erau subscrise urmatoarelor valori mai mult decat erau americanii de origine europeana: colectivism, conformitate cu normele, autocontrol emotional, apreciere in cadrul familiei in functie de realizari, respect fata de parinti si smerenie.Valori culturale dominante la latino-americani

Urmatoarele descrieri au fost folosite pentru a caracteriza valorile culturale latine: autoritate, cooperare, respect pentru varstnici, identitatea de grup, ierarhia (Casas & Mann, 1996). Deasemena, Gloria (2004) a notat urmatoarele dimensiuni valorice ca fiind proeminente la multi latino-americani: (1) familismul - sentimente puternice de loialitate, unitate, solidaritate, reciprocitate si interdependenta intre membrii unei familii. Pentru multi latino-americani familia este sursa primara de sprijin si dependenta. Cu toate acestea rolurile in cadrul familiei pot fi rigide si ierarhice (Paniagua,1994); (2) personalismul se refera la principiul conform caruia oamenii sunt mai importanti decat treburile cotidiene. Pentru multi latino-americani este mai important mentinerea dignitatii proprii si a celorlalti decat a se concentra exclusiv pe implinirea scopurilor materiale; (3) simpatia- se refera la promovarea si mentinerea unor relatii armonioase, placute bazate pe respect in cadrul carora confruntarile directe sunt evitate. (4) afectiunea se refera la calitatea personala de a fi afectuos, astfel multi latino-americani apreciaza exprimarea verbala si non-verbala a dragostei. (5) respectul- inseamna a avea un comportament diferentiat fata de persoanele de varste diferite, statut social diferit, staut economic sau sex.

(6) increderea se refera la promovarea si mentinerea increderii, intimitatii si familiaritatii in cadrul relatiilor pe care latino-americanii le au cu cei din jur. In cele din urma (7) rolul barbatului (machismo) si cel al femeii (marianosmo) descriu roluri specifice fiecarui sex. De la barbatii se asteapta ca ei sa sustina si sa protejeze familia, fiind responsabil si pentru bunastarea prietenilor si a comunitatii. De la femei se asteapta sa demonstreze tarie, perseverenta si flexibilitate in indeplinirea rolurilor pe care le au in cadrul si in afara caminului.

Valori culturale dominante la americanii nativi

Urmatorii termeni au fost folositi pentru a descrie americanii nativi: cooperare, armonie cu ceilalti si cu natura, respect pentru varstnici si acceptarea realitatii, a ceea ce este dat (Casas & Mann, 1996). Garrett (2004) a prezentat in plus urmatorii descriptivi care ii disting pe americanii nativi de americanii contemporani: intimitate si neimplicare, autodisciplina a corpului si mintii, participare dupa observare, baza pe familia extinsa, rabdare smerenie. In particular, Garrett a subliniat smerenia, prin care americanii nativi sunt descurajati in a se lauda cu realizarile lor si cu afisarea unor comportamente care ar putea atrage atentia asupra lor. De asemenea, Garrett a pus accent pe rabdarea in sensul ca americani nativi considera ca orice are timpul si locul sau in marea schema a lucrurilor. Sue & Sue (2003) a afirmat ca americanii nativi au o predilectie pentru valorizarea actiunilor de a imparti si a oferi intrucat acestea reprezinta moduri de a promova onoarea si respectul in relatiile dintre ei si in cele cu altii. Acesti autori au sugerat ca pentru multi americani nativi tribul si familia au prioritate in fata individualismului. In plus, membrii tribului si a familiei promoveaza armonia interpersonala evitand in mod activ dezacordurile sau contradictiile si fiind deschisi la opiniile celorlalti. Chiar mai mult,americanii nativi cred ca spiritul, mintea si corpul sunt interconectate iar bunastarea este strans legata de mentinerea armoniei intre aceste elemente (Sue & Sue, 2003).

Un cadru pentru intelegerea variabilitatii valorilor din ineriorul grupurilor de clienti ce provin din minoritati etnice

Cand luam in considerare efectele acestor valori asupra procesului de consiliere este important sa retinem faptul ca nu toate persoanele din minoritati etnice vor adera in mod egal la valorile minoritatii etnice descrise anterior. Deci este important sa situam conceptul de aderare la valorile culturale intr-un cadru conceptual care sa-i permita sa fie descris ca o variabila in interiorul grupului. Un asemenea cadru implica conceptele de aculturatie si enculturatie. Redfield, Linton si Herskovits (1936) au descris pentru prima data aculturatia ca fiind acel fenomen care rezulta atunci cand grupuri de indivizi avand culturi diferite intra in contact direct si continuu cu schimbari consecutive ale modelelor culturale originale ale unui sau ambelor grupuri (p.149). Cat despre enculturatie, Herskovits (1948) a facut prima data referire la aceasta ca fiind un process de socializare cu normele culturii indigene a unui individ, incusiv a valorilor, ideilor si conceptelor care sunt dominante pentru acea cultura. Recent, aculturatia a fost descrisa ca fiind procesul in care se angajeaza minoritatile etnice pentru a se adapta la normele grupului dominant (i.e. americanii de origine europeana) iar enculturatia a fost descrisa ca fiind procesul in care se angajeaza aceste persoane pentru a pastra normele grupului indigen (Kim & Abreu, 2001).

Conform lui Berry si colegilor sai (ex. Berry & Kim, 1988; Berry, Kim, Power, Young &Bajaki, 1989) indivizii experimenteaza un proces de adaptare ce poate fi categorisit in patru atitudini exprimate in termeni ai nivelului combinat de aculturatie si enculturatie: integrare, asimilare, separare si marginalizare. Integrarea are loc atunci cand un individ devine expert in cultura grupului dominant mentinand in acelasi timp competenta in cultura indigena. Acest statut este cunoscut si sub denumirea de biculturalism. Acesti indivizi au incheiat cu succes conflictele care ar fi putut decurge din sistemele diferite de valori. Datorita naturii lor biculturale, persoanele din minoritati etnice care se afla in stadiul de integrare pot colabora bine cu consilierii indiferent de sistemul de valori cu care consilierul vine la procesul de consiliere.

Asimilarea are loc atunci cand un individ absoarbe cultura grupului dominant in timp ce respinge cultura grupui indigen. In mod tipic, indivizii din minoritati etnice care se afla in acest stadiu pastreaza valorile culturale care sunt importante pentru cultura europeano-americana dar nu au niciun interes in a adera la valorile culturii indigene. In consecinta, indivizii din aceste minoritati etnice pot colabora bine cu consilierii care imbratiseaza valorile care sunt compatibile cu cultura europeano-americana insa nu cu consilierii care adopta valorile culturii lor indigene.

Separarea se produce atunci cand un individ nu este interesat in a invata cultura grupului dominant, preferand sa mentina si sa perpetueze cultura de origine. In general, acesti indivizi isi mentin valorile culturale indigene si pot respinge valorile europeano-americane. In consecinta, exista posibilitatea ca aceste persoane sa nu colaboreze bine cu consilierii care imbratiseaza valori europeano-americane, dar pot colabora bine cu consilierii care adera la valorile culturale indigene ale clientilor.

In cele din urma, marginalizarea reprezinta atitudinea unei persoane ce nu are interes in mentinerea sau dobandirea competentei in nicio cultura, fie ea dominanta sau indigena. Marginalizarea este probabil cel mai problematic statut dintre cele patru, intrucat persoanele marginalizate nu vor adera la niciunul dintre sistemele de valori si tind sa respinga ambele norme culturale. Drept urmare, e posibil ca acestia sa nu colaboreze bine cu consilierii care imbratiseaza valori culturale europeano-americane si nici cu consilierii care adera la valorile culturale indigene ale clientilor.

In general acest model sugereaza faptul ca exista variatii importante in cadrul grupului care trebuie retinute atunci cand se iau in considerare valorile culturale insusite de membrii celor patru grupuri principale de minoritati etnice. Persoanele care adopta o atitudine de separare isi vor sustine valorile culturale indigene, pe cand cele care adopta atitudinea de asimilare vor respinge probabil aceste valori. Cei care adopta atitudinea de integrare ar putea deveni mai flexibili in insusirea de valori si e probabil sa se straduiasca pentru a ajunge la un echilibru intre valorile indigene si cele europeano-americane. Cu toate acestea, cei ce adopta o atitudine de marginalizare vor respinge probabil ambele valori culturale.Analiza comparativa intre valorile consilierilor si cele ale grupurilor de minoritati etnice.

Prezentul studiu asupra literaturii empirice referitoare la valorile consilierilor a scos la iveala faptul ca consilierii tind sa sustina autonomia personala, independenta, intimitatea si prietenia. Pe de alta parte, consilierii par sa respinga relatiile interpersonale ierarhice si vor resimti discomfort fata de puterea sociala si procese de influenta. Consilierii tind de asemenea sa puna accent pe cautarea scopului si intelesului vietii, apreciind in acelasi timp caracteristici personale ca flexibilitatea si abilitatile de a face fata diferitelor situatii. Ei sunt inclinati sa conteste conformitatea sociala, sustinand in acelasi timp o relatie armonioasa, plina de respect si prietenie cu mediul inconjurator.

Studiul asupra valorilor sustinute de cele patru grupuri de minoritati etnice a descoperit atat asemanari cat si diferente fata de valorile consilierilor. In ceea ce priveste asemanarile, atat consilierii cat si persoanele din minoritati etnice tind sa valorizeze promovarea relatiilor armonioase, bazate pe respect. Ambele grupuri sustin intimitatea si prietenia, deci ambele grupuri considera ca este important sa mentina relatii interpersonale pozitive cu persoanele din jur. De asemenea, consilierii precum si clientii din minoritati etnice tind sa valorizeze flexibilitatea proprie si abilitatea de a depasii obstacolele in viata si de a cauta intelesul si scopul vietii.

Cat despre diferente, consilierii par sa sustina autonomia personala si independenta, si sa respinga relatiile ierarhice, in timp ce cele patru grupuri de minoritati, in special persoanele care adopta atitudinea de separare, valorizeaza independenta si colectivismul. Valorile din urma sunt in discordie cu notiunile individualistice de independenta si autonomie. Multe dintre grupurile de minoritati etnice pot deasemenea sa aiba asteptari pentru roluri ierarhice rigide cu nivele diferite de putere, insa este mai probabil ca consilierii sa puna la indoiala acest tip de relatie. Consilierii par sa conteste conformitatea sociala, pe cand grupurile de minoritati etnice isi invata membrii sa se conformeze la normele sociale.Implicatii pentru instruirea si practica consilierii

Mitchell (1993) a declarat ca atunci cand valorile sunt foarte relevante pentru un clinician, creste probabilitatea ca acesta sa dezvaluie si sa intareasca acea valoare (p.163) in contextul consilierii. Drept urmare, atunci cand valorile consilierilor sunt similare cu cele ale persoanelor din grupurile de minoritati etnice sunt facilitate rezultatele pozitive. Teoria asupra aculturatiei si enculturatiei sugereaza faptul ca se pot obtine rezultate pozitive atunci cand clientii adopta atitudinii de asimilare si integrare, iar dificultatile pot aparea cand clientii au atitudini de separare si marginalizare.

Pentru a ilustra aceste posibile dificultati, va prezentam urmatoarele trei exemple. In primul rand luam in considerare consilierii in cazul carora exista posibilitatea de a pune accent pe valorile personale de autonomie si independenta in activitatea profesionala. Ei pot adopta aceste valori acordand atentie diferita discursului unui client prin care acesta sustine aceste valori sau care contesta atitudinea unui client atunci cand acea atitudine este perceputa ca neavand nicio baza in autonomie sau independenta. Luati spre exemplu cazul unui client afro-american care a fost diagnosticat cu cancer si a fost pus sa aleaga daca doreste sau nu sa fie supus unui transplant de maduva. Cand clientul a cerut sprijin in determinarea modurilor de a lua cea mai buna decizie, consilierul si-a sfatuit clientul sa caute inauntru si sa aiba incredere in ceea ce avea sa urmeze. Clientul i-a raspuns furios spunand: despre ce crezi ca vorbim aici? Despre filozofie, cursul 101? Cheama-mi familia aici pentru a ne hotari ce sa facem.