profilul economic si social

Profilul economic şi social – cultural al municipiului Moine şti

Consiliul Local Moine şti

1

1. Prezentare general ă a Comunit ăŃii Descriere: Amplasare, origine şi evolu Ńie, repere în istorie, tradi Ńii şi cultur ă 1.1 Pozi Ńie geografic ă şi limite Municipiul Moineşti este aşezat în partea central-vestică a Moldovei. Face parte din oraşele aşa numite “de sub munte”, fiind un oraş de contact încadrat în centura exterioară a oraşelor dintre CarpaŃii Româneşti şi zonele extracarpatice. Este situat la limita dintre CarpaŃii Răsăriteni şi Depresiunea Subcarpatică a Tazlăului, în partea de N.V. a judeŃului Bacău, în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş –Tazlău. Coordonatele geografice sunt 46°26' latitudine Nordică şi 26°29' longitudine Estică, ceea ce încadrează localitatea în S – E Europei Centrale. Municipiul Moineşti este străbătut de drumul naŃional 2G (DN 2G) pe o lungime de aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numită Găzărie, dinspre Bacău, şi până la ieşirea spre Comăneşti, prin zona Văsăieşti. Cele mai apropiate oraşe sunt:

� municipiul Bacău la 48 km; � oraşul Comăneşti la 8 km; � oraşul Târgu Ocna la 30 km; � municipiul Oneşti la 46 km.

În ceea ce priveşte localităŃile imediat învecinate, acestea sunt: la N comuna Zemeş, la NE comuna Măgireşti, la E comuna Poduri, la SV oraşul Comăneşti şi la V comuna Asău. 1.2 Atestare documentar ă De-a lungul secolelor, Moineştiul, ca localitate, a trecut prin mai multe etape şi stadii de dezvoltare, evoluând de la formarea sa ca sat, la stadiul de comună rurală în anul 1864, a devenit apoi comună urbană în anul 1921, iar în anul 2001 a fost declarat municipiu. Aria din jurul municipiului Moineşti a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Cercetările începute în anul 1979 la situl arheologic de la Poduri – cercetări coordonate de Dan Monah, de la Institutul de Arheologie din Iaşi cu o valoarea istorică deosebită pentru evoluŃia culturii Cucuteni, aduc dovezi în sprijinul afirmaŃiilor că, în acea perioadă din neolitic, oamenii cunoşteau şi prelucrau cuprul. În privinŃa numelui localităŃii, există o legendă care spune că numele de Moineşti vine de la numele lui Petru Albot, zis Moinea care, împărŃind cu fraŃii săi turmele primite moştenire, s-a stabilit în zona unde mai târziu a luat fiinŃă satul Moineşti. Aceeaşi legendă spune că fraŃii lui Petru Albot au întemeiat satul Lucăcesti (de la numele lui Luca Albot) şi Alboteşti (de la numele lui Giurgiu Albot). În sprijinul verosimilităŃii legendei vine şi Nicolae Iorga care precizează că numele Moineşti vine de la un stravechi Moina. Prima menŃiune documentară apare într-un ispisoc (hrisov) din anul 1437 care situează Moineştii pe Tazlău. În anii următori, apar tot mai multe menŃionări ale localităŃii în materialele documentare.



2

În 1439, într-un document emis de Domnitorul Iliaşi Voievod, satele “Moineşti” şi “Tăteşti” sunt dăruite boierului Pan Giurgea Moian pentru credinŃa sa. Un alt document care mentionează Moineştiul este cel emis în anul 1452 de Cancelaria Moldovei, în timpul domniei lui Petru Aron şi care a fost folosit de Nicolae Iorga în lucrarea “Studii şi Documente”, vol. VII. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare apare menŃionarea Moineştiului atunci când Matei Corvin, învins în bătălia de la Baia (1467) de domnitorul moldovean, şi-a retras o parte din oaste pe drumul ce trecea prin Moineşti. Ulterior, lucrarea ,,Descriptio Moldaviae", 1716, a lui Dimitrie Cantemir, menŃionează că pe ,,Tazlăul Sărat, nu departe de satul Moineşti, în Ńinutul Bacăului, curge dintr-un izvor păcură amestecată cu apă, de care se servesc Ńăranii ca să-şi ungă carele." În secolul al XVIII-lea, procesul de urbanizare în această zonă a Ńării a înregistrat un curs ascendent. A crescut numărul populaŃiei urbane, iar numărul târgurilor din Moldova s-a mărit de la 15, în jurul anului 1700, la 33 în jurul anului 1830. Se poate spune deci că târgul Moineşti s-a format spre sfârşitul secolului XVIII, în prima etapă a formării târgurilor din Moldova (1774 – 1869). De la prima menŃionare ca târg, într-un document datând din anul 1832, Moineştiul a rămas în această categorie până în anul 1864 când, în urma aplicării Legii de organizare administrativă şi a Legii comunale, a fost declarat comună rurală. În jurul anului 1890, comuna Moineşti era compusă din: Târguşorul Moineşti (care avea primărie proprie şi era resedinŃă de plasă), Lunca Moineşti, Pârâul Moineşti şi Dealul Mare1. La sfârsitul secolului XIX şi începutul secolului XX, localitatea Moineşti înregistrează o nouă perioadă de dezvoltare prin construirea, între Moineşti şi Comăneşti, a căii ferate care, imediat după finalizare, a avut un rol important în trasportul petrolului, al produselor derivate petroliere şi al lemnului. Trecerea de la stadiul de comună rurală la cel de comună urbană s-a făcut în anul 1925 – în acel moment comuna urbană Moineşti era formată din localitatea Moineşti şi suburbiile Pârâu, Lunca şi Dealul Mare. Ulterior, prin desfiinŃarea în 1931 a comunei Văsieşti, satele Văsieşti şi Hangani au fost încadrate din punct de vedere administrativ în Moineşti. Moineştiul s-a menŃinut în stadiul de oraş (cu declararea lui în 1950 ca reşedinŃă de raion) până în 2001, când a fost declarat municipiu. O altă schimbare semnificativă a avut loc în cadrul reformei administrativ teritoriale din anul 1968, când desfiinŃându-se raioanele şi regiunile, Moineştiul se menŃine la rangul de oraş al judeŃului Bacău, cu cartierele: Văsieşti, Hangani, Lunca, Alboteşti, Lucăceşti şi Găzărie, cartiere care există şi în prezent.

1 DicŃionarul Geografic al judeŃului Bacău, 1895, autor Ortensia RacoviŃă



3

1.3 Evenimente culturale La inŃiativa d-lui profesor Vasile Robciuc, a luat fiinŃă în toamna anului 1991 la Moineşti o societate cultural - literară2 botezată după numele moineşteanului celebru, probabil cel mai cunoscut în întreaga lume, Tristan Tzara. Societatea Cultural – Literar ă „Tristan Tzara” a reuşit să adune în jurul ei un număr mare de membri de onoare din întreaga lume. Societatea şi-a propus ca „manifest” cinstirea, prin cele mai variate mijloace, a memoriei moineşteanului Tzara, dar şi a altor oameni de cultură români legaŃi de zona Bacăului. În suita de realizări ale AsociaŃiei se înscriu şi "Caietele Tristan Tzara", lansate în anul 1998, o revistă multilingvă de cultură internaŃională. Caietele aduc informaŃii preŃioase cu privire la traiectoria artistică a lui Tristan Tzara, de la plecarea definitivă din Moineşti, la 16 ani, şi până la trecerea în eternitate, la Paris, în 1963. AsociaŃia a realizat diverse antologii, a publicat studii, a dezvelit plăci memoriale, a deschis o librărie.

Centenarul naşterii lui Tristan Tzara, sărbatorit sub egida UNESCO, a însemnat o premieră mondială absolută: unica emisiune filatelică dedicată poetului. În 1996 a apărut primul şi unicul timbru Tristan Tzara , pe plan mondial, un semn de preŃuire a „moineşteanului universal”. Cea mai recentă concretizare a activităŃii fundaŃiei este un compact-disc, "La clé de l’horizon", ce reuneşte creaŃiile a 12 compozitori de astăzi. Printre ei, Cornel łăranu, Cristian Misievici, Tiberiu Olah, Anatol Vieru şi

ieşeanul Vasile Spătărelu. Tot prin intermediul AsociaŃiei cultural literare Tristan Tzara, peisajul moineştean a fost animat cu monumente arhitectonice ale unor personalităŃi româneşti de renume internaŃional:

� un monument dedicat lui Ştefan Luchian; � un monument dedicat compozitorului George Enescu; � efigia poetului naŃional, Mihai Eminescu; � bustul scriitorului Gala Galaction.

Un eveniment cultural important ce a avut loc la Moineşti este Simpozionul NaŃional "George Enescu". Agenda SocietăŃii Cultural - Literare "Tristan Tzara" a echivalat, din toamna anului 2005, cu cea de-a doua ediŃie a “Întâlnirilor la Moineşti”, consacrată, cum era şi firesc comemorării a 50 de ani de la moartea lui George Enescu. 1.4 Monumente şi rezerva Ńii naturale În municipiul Moineşti se găseşte o singură arie protejată care se înscrie în Legea nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional, secŃiunea a III-a – zone protejate. Este vorba de Pădurea cu Pini, situată pe versantul de S-E al Dealului Osoiu, chiar deasupra municipiului, a părŃii lui centrale. Zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca

2 Societatea cultural – literară Tristan Tzara



4

atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. Legea evidenŃiază zonele naturale protejate de interes naŃional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naŃional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecŃiei acestor valori. „Pădurea cu pini” se găseşte în anexa 1 din legea 5/2000, anexă elaborată în baza datelor existente la data de 1 octombrie 1998, în conformitate cu prevederile Legii nr.137/1995 privind protecŃia mediului înconjurător.

Pădurea reprezintă o plantaŃie făcută de Societatea petrolieră „Steaua Română”, în anul 1930, pentru a stabiliza alunecările de teren din zonă, astăzi fiind o frumoasă zonă de agrement a municipiului (Parcul Pădurea cu Pini) cu restaurant şi căsuŃe din lemn, cu spaŃii de cazare pentru turişti. În cadrul acestui parc se află complexul turistic „Pădurea de pini”3, cunoscut până în anul 2004 sub

numele de pensiunea "Parcul cu pini". De pe înălŃimea maiestuasă a dealului Osoiu, situat într-un cadru natural de excepŃie, în mijlocul unei păduri de pin negru, complexul domină centrul municipiului Moineşti. Pe versanŃii de Sud şi SV ai Dealului Osoiu sunt plantaŃii mai tinere de pini care s-au facut după anul 1950 şi care dau un aspect plăcut zonei orientate spre "Schela Moineşti", faŃă de versanŃii dinspre NE şi N ai Dealului Osoiu, unde s-au facut în secolele trecute despăduriri. De la complexul turistic "Pădurea de pini", se pot organiza excursii şi drumeŃii către: Cheile Doftanei, MunŃii Nemira, MunŃii Tarcăului, Valea Slănicului. În zonă se află o serie de izvoare cu ape minerale cu virtuŃi terapeutice care au făcut ca în anii ‘30 Moineştiul să fie considerat staŃiune balneoclimaterică, printre cele mai importante din România. În prezent, nu sunt disponibile date concrete care să ateste că aceste izvoare mai au aceleaşi calităŃi ca la începutul secolului însă există opinia generală că, prin valorificarea lor, s-ar putea creşte potenŃialul turistic al municipiului. Printre indicaŃiile terapeutice ale acestor ape minerale se numără, orientativ, următoarele:

� cura internă: în afecŃiuni gastrointestinale, hepato-biliare, diabet simplu, gută, litiază renală, etc.;

� cura externă: în afecŃiuni ale ochilor - inflamaŃii, afecŃiuni reumatismale, artroze, spondiloze, afecŃiuni ale nervilor periferici, reumatism articular, unele afecŃiuni ginecologice, etc.;

� cura mixtă: în afecŃiuni ale căilor respiratorii superioare - laringite, faringite, amigdalite cronice, etc.

IndicaŃii generale: afecŃiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe, afecŃiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, boli de nutriŃie (diabet, gută etc.), sistemul nervos periferic, tratament pentru ochi - inflamaŃii de mucoase.

3 www.pădureadepini.ro



5

1.5 Oameni de seam ă Printre oamenii de seamă, reprezentativi pentru municipiul Moineşti se regăsesc, în funcŃie de domeniul lor de activitate, următorii: Literatur ă: Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 - d. 25 decembrie 1963) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti, România şi stabilit mai târziu în FranŃa, fondator al mişcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluŃie majoră în artele plastice şi literatură. Mişcarea dadaistă îşi are originea în oraşul elveŃian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara ajunge acolo în toamna anului 1915 şi curând se alătură unui grup de tineri intelectuali care pun la cale "happening-urile" de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a născut celebra mişcare Dada, care nu e o invenŃie exclusivă a lui Tzara, dar "nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare şi diplomaŃia lui" (parafrază după R. Huelsenbeck). Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine (1916; Prima aventură cerească a domnului Antipyrine) şi Vingt-cinq poèmes (1918; Douăzeci şi cinci de poeme), respectiv manifestele mişcării: Sept manifestes Dada (1924; Şapte manifeste Dada). Tristan Tzara a murit la Paris şi a fost înhumat în Cimetière de Montparnasse. La Moineşti există o operă de arhitectură dedicată lui Tristan Tzara – monumentul DADA, a cărui inaugurare a fost făcută de Alexandru Piru. Art ă: Constantin Ciosu s-a născut în 1938 la Moineşti şi a absolvit Institutul de Arte Frumoase. De-a lungul carierei sale ca ilustrator, caricaturist şi profesor de artă, C. Ciosu a avut ilustraŃii şi caricaturi publicate în reviste şi ziare renumite din întreaga lume, 22 de cărti editate în România, precum şi participări şi premii la foarte multe concursuri naŃionale şi internaŃionale. Lucrările sale au mai fost expuse, totodată, în cadrul a 12 expoziŃii personale în Iugoslavia şi România. Caricaturistul român Constantin Ciosu a câştigat premiul întâi4 şi Pălăria de Aur la Festivalul InternaŃional de Caricatură din anul 1996, organizat în Belgia. Apreciatul caricaturist moineştean nu este la primul succes de acest gen, câştigarea ediŃiei cu numărul 44 a Festivalului de la Knokke-Heist reprezentând de fapt o reconfirmare a valorii şi talentului său artistic. Concursul, considerat unul dintre cele mai importante din Europa a reunit 274 de caricaturişti din întreaga lume care au prezentat 880 de lucrări. Constantin Ciosu are până în momentul de faŃă 102 premii naŃionale şi internaŃionale, câştigate la cele mai mari festivaluri de caricatură.

4 http://members.tripod.com/punct/ciosu.html



6

Adrian Pic este un pictor născut în Moineşti în anul 1910, care s-a stabilit în 1953 la Barcelona. Acesta a frecventat cele mai cunoscute cercuri artistice europene, unde i-a cunoscut personal pe Chagall, Leger, Brâncuşi. Adrian Pic are peste 20 de expoziŃii individuale şi colective la Paris, Madrid, Bruxelles, Milano, Ibitza. In anul 2003, a avut loc la Moineşti, Colocviul naŃional "Adrian Pic". Alături de expoziŃia documentară, consacrată biografiei artistului, ce este considerat fondatorul «realismului esenŃialist» în pictura europeană a secolului al XX-lea"5, a fost dezvelită placa memorială Adrian Pic. Religie: Moses David Rosen (n. 23 iulie 1912, oraşul Moineşti, judeŃul Bacău; d. 6 mai 1994, Bucureşti) a fost şef-rabin al Cultului Mozaic din România (1948-1994) şi preşedinte al FederaŃiei ComunităŃilor Evreieşti din România (1964-1994). Moses Rosen este autorul mai multor lucrări de eseuri biblice, dintre care cele mai cunoscute sunt: "The paper bridge; essays on Judaism" (Washington, 1973), "Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România" (Bucureşti, 1988), „Primejdii, încercări, miracole. Povestea vieŃii şef rabinului Dr. Moses Rosen" (Bucureşti, 1990), "Eseuri biblice" (Bucureşti, 1992), "Evreii din România între anii 1940 - 1944" (în colaborare, Bucureşti, 1993). In ceea ce priveşte oaspeŃii de seama ai municipiului Moineşti, printre cele mai importante personalităŃi se numără:

� Ştefan Luchian în anul 1909 la cura balneară la Moineşti; � Mircea Canciov – fost Ministru al FinanŃelor, în anul 1936; � Gh. Angelescu – fost Ministru al InstrucŃiunii Publice - anul 1936; � Nicolae Iorga la Hangani şi Moineşti în anul 1938; � Rodion Malinovschi, fost mareşal al Uniunii Sovietice, la 26 august 1944, care,

împreună cu primarul de atunci al municipiului, Neacşu Florea, au stabilit măsuri de asigurare a ordinii publice în urma evenimentelor de retragere a armatei germane şi de înaintare a armatei sovietice spre Transilvania;

� Gheorghe Gheorghiu-Dej, fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri în anii 1949 şi 1954, când a vizitat mormântul tatălui său din cimitirul bisericii Sf. Gheorghe;

� Nicolae Ceauşescu, fost Preşedinte al Republicii Socialiste România, în anul 1980;

� Petre Roman, fost Prim-Ministru, în anul 1996, în campania electorală; � Ion Iliescu, fost Preşedinte al României, în anul 1997; � Adrian Năstase, fost Prim-Ministru, în anul 1998; � Nicolae Văcăroiu, fost Prim-Ministru, în anul 1998; � Miron Mitrea, fost Ministru al Transporturilor, în anul 1998.

5 www.evenimentul.ro



7

2. Capitalul natural Descriere: clim ă, sol şi subsol, aer, ap ă, flor ă, faun ă, izvoare minerale, rezerva Ńii naturale, spa Ńii verzi şi parcuri. 2.1 Tip clim ă Municipiul Moineşti se află într-o zonă cu climat temperat continental, moderat, cu nuanŃe de trecere de la climatul de munŃi joşi la cel de dealuri. Situarea localităŃii ca un punct de legatură între depresiunea subcarpatică a Tazlăului şi depresiunea intramontană Comăneşti, determină un microclimat specific şi o circulaŃie continuă a aerului între cele două depresiuni. La nivelul judeŃului Bacău, s-au înregistrat în anul 2005 temperaturi medii anuale de 9,3°C, cu o minim ă absolută anuală de -22,4°C şi o maximă absolută anuală de 34,4°C. Municipiul Moineşti se încadrează în acest regim termic, iar în privinŃa precipitaŃiilor se

înregistrează o medie de 655 mm pe an. Vânturile dominante sunt cele dinspre NE, care în timpul iernii provoacă scăderi de temperatură, fiind formate ca urmare a deplasării maselor de aer rece de origine continentală dinspre Câmpia Rusă. Pe de altă parte, vânturile ce bat dinspre SV, din direcŃia Depresiunii Comăneşti, duc la încălzirea vremii. În ceea ce priveşte fenomenele meteorologice ieşite din comun,

nu sunt foarte multe dovezi de menŃionat, cu excepŃia unei căderi de grindină cu bucăŃi de gheaŃă mai mari ca „oul de găină”, înregistrată în iulie 1997. 2.2. Relief, resurse naturale, sol şi subsol Relieful zonei în care se află municipiul Moineşti are o structură determinată de tectonică, de constituŃia petrografică şi de acŃiunea agenŃilor externi - în special apele curgătoare. Culmile muntoase din vest şi sud vest (MunŃii Goşmanu) şi partea nord vestică a MunŃilor BerzunŃi au înălŃimi de peste 700 m sau chiar 800 m în vestul localităŃii, pe când în şesul Tazlăului Sărat, la Găzărie, altitudinea scade la aproximativ 430 m. Această diferenŃă de nivel explică puternica fragmentare a reliefului. Zonele înalte din vestul şi din sud – estul localităŃii (Taşbuga şi Nogea în vest şi culmea BerzunŃi în sud – est) se impun prin altitudine şi sunt formate predominant din gresii dure. Apele curgătoare din aceasta zonă - Pârăul Lucăcioara, la vest de Lucăcesti, afluenŃii Urmenişului, ce coboară din Nogea la vest de Hangani, Pârâul Iordana, ce coboară din nord – estul culmii BerzunŃi la Văsieşti - toate au văi adânci iar versanŃii au pante mari, adeseori abrupte. Prin contrast, în zona miocenului subcarpatic şi pe formaŃiunile bazinului Comăneşti (Lunca Văsieşti) relieful are un caracter estompat, cu pante domoale în Şaua Moineşti, Dealul Oşoiu şi valea Pârâului Lunca.



8

VersanŃii, care au cea mai mare răspândire în teritoriu, cu expuneri şi pante foarte diferite, sunt afectaŃi de eroziunea torenŃială şi alunecările de teren, dat fiind faptul că pâraiele ce coboară vijelios din munte sunt încărcate cu aluviuni. Pe timp de iarnă, astfel de fenomene apar la topirea bruscă a zăpezilor, iar pe timp de vară apar în momentul în care sunt ploi torenŃiale. Acest aspect necesită eforturi considerabile din partea locuitorilor în vederea îndiguirilor, canalizărilor, etc.

Dealul Oşoiu şi Şaua Moineşti sunt forme de relief sculpturale formate pe seama depozitelor sarmato-pliocene, datorită eroziunii şi, în special, a eroziunii exercitate de apele curgătoare. Şaua Moineşti, zona centrală a oraşului, domină cu circa 50 m Şesul Tazlăului Sărat de la Găzărie şi zona văii pârâului Lunca. Această zonă centrală este una de legătură între Depresiunea

subcarpatică Tazlău şi Depresiunea intracarpatică Comăneşti, practic trecerea dinspre SubcarpaŃi spre munte. Tot pe aici se face şi legătura între valea Tazlăului Sărat şi valea Trotuşului. Această poziŃie geografică, un adevărat punct de trecere dintr-o zonă în alta, a favorizat apariŃia nucleului vechiului târg Moineşti - la început în lungul drumului ce şerpuia prin Şaua Moineşti, cu aproximaŃie prin zona actualei străzi Tudor Vladimirescu. Şesul Tazlăului Sărat se lărgeşte brusc la Lucăceşti, unde Tazlăul Sărat iese din zona montană şi intră în Depresiunea Subcarpatică Tazlău. Şesul ajunge în zona Găzărie – Alboteşti la peste 1 km lărgime. În acest loc, au fost astfel asigurate condiŃiile dezvoltării vechiului sat Alboteşti, situat pe partea dreaptă a Tazlăului Sărat. Pe partea stângă a Tazlăului Sărat, în zona de racord între şesul Tazlăului Sărat şi fruntea terasei de 27-30 m altitudine relativă, a apărut localitatea Găzărie, ce a purtat şi numele de Gârlele sau chiar Gârlele – Găzăriei. În concluzie, relieful format pe o structură geologică foarte complexă în urma unei îndelungate evoluŃii şi sub influenŃa factorilor modelatori, în special a apelor curgătoare, se prezintă foarte fragmentat, fapt ce a favorizat, iar alteori a frânat dezvoltarea nucleelor unor localităŃi, apărute în diverse perioade istorice şi care astăzi intră în componenŃa oraşului Moineşti. În ceea ce priveşte tipurile de soluri de pe teritoriul municipiului Moineşti, se întâlnesc în majoritate soluri brune şi soluri podzolice, precum şi rendzine şi soluri aluvionare, dar într-o proporŃie mult mai redusă. O problemă serioasă o constituie degradarea solurilor ca urmare a defrişărilor, lucrărilor petroliere şi a poluării rezultate în urma acestora. Un exemplu este solul degradat pe versantul de nord est al Dealului Oşoiu, unde există o puternică eroziune torenŃiala. Pe viitor se impune restabilirea echilibrului natural prin limitarea defrişărilor, regularizarea scurgerii torenŃiale, raŃionalizarea păşunatului şi eliminarea poluării. 2.3 Calitatea aerului Calitatea aerului în municipiul Moineşti este în general bună. Datorită permanentei circulaŃii a aerului peste Şaua Moineşti, aerul este împrospătat şi curat, dar această



9

ventilaŃie a aerului, în multe perioade umede, răcoroase şi reci, favorizează şi intensifică bolile reumatice care apar cu o incidenŃă ridicată la populaŃia din zonă. 2.4 Calitatea apelor Apele freatice Pe teritoriul municipiului Moineşti, pânzele de apă freatică au adâncimi variabile şi, în general, nu sunt bogate cantitativ. În şesul Tazlăului Sărat apa freatică este găsită la 2-3 m, dar şi la 4-6 m adâncime, fiind limitată şi influenŃată de Tazlăul Sărat care are apa bogată în cloruri şi în special în clorură de sodiu (NaCl2). Dealtfel, această componentă explică şi numele dat Tazlăului. ApariŃia pânzelor de apă freatică la adâncimi mici (de exemplu în Şaua Moineşti sub 1 m adâncime) provoacă unele probleme de eroziune a fundaŃiilor şi subsolurilor precum şi probleme legate de salubritatea acestora. Fântânile au adâncimi între 3-10 m, cu nivel hidrostatic variabil, debite în general mici şi uneori cu apă sălcie. Din cauza lucrărilor specifice desfaşurate la sonde, apa fântânilor de la Lucăceşti de sub Dealul Oşoiu nu mai poate fi folosită de localnici. Apele freatice ajung la suprafaŃă prin numeroase izvoare. În zona de munte din vestul localităŃii şi în zonele Hangani, Văsieşti, izvoarele sunt numeroase şi au apă potabilă, dar debitelelor sunt scăzute. Exista două zone cu alunecări de teren datorate faptului că “lentila” de sare se topeşte sub acŃiunea apelor freatice. Este vorba de zonele Hangani şi Lucăceşti unde nu se dau autorizaŃii de construire. Apele de suprafa Ńă Regimul hidrografic se încadrează în zona a IV-a a CarpaŃilor Orientali, caracterizat prin absenŃa viiturilor de iarnă, cu ape ale căror debite sunt mari începând din martie şi Ńin până în luna mai. Alimentarea pâraielor din precipitaŃii este predominantă, astfel că alimentarea din pânzele subterane este de până la 40%. Teritoriul administrativ al municipiului Moineşti este situat pe două bazine hidrografice: partea de N şi N-E aparŃine Tazlăului Sărat, iar partea de S şi S-V aparŃine pârâului Lunca (Urmenişul Mare) afluent al Trotuşului. Râul Trotuş nu curge în perimetrul municipiului Moineşti. Tazlăul Sărat, cea mai mare apă curgătoare de pe raza localităŃii, intră pe teritoriul municipiului Moineşti prin partea de N dinspre Modârzău – Zemeş şi curge la început pe direcŃia NV – SE, apoi în dreptul fostului sat Lucăceşti îşi schimbă direcŃia spre E, spre Găzărie. Localitatea Găzărie sau Gârlele Găzărie, cum s-a numit o perioadă de timp s-a dezvoltat pe stânga Tazlăului Sărat. În aval de Găzărie râul părăseşte perimetrul oraşului. Tazlăul Sărat izvorăşte de sub vârful Geamăna şi se varsă în Tazlăul Mare la Tescani, având o lungime de 42 km şi un bazin hidrografic de 211 kmp. Din zona Moineşti, Tazlăul Sărat primeşte cei mai importanŃi afluenŃi de pe dreapta: Lucăcioaia (CetăŃuia), Osoiu şi Gâzu. Pârâul Lucăcioaia (CetăŃuia) izvorăşte de pe versantul estic al Taşbugii (MunŃii Goşmanului), de sub culmea Fundul CetăŃuiei şi curge prin Lucăceşti (zona Lucăcioaia). Pârâul Gâzu izvorăşte din Şaua Moineşti, aproape de Gara Moineşti, este alimentat şi de apa izvoarelor minerale din Parcul-Băi, iar în aval de izvoarele minerale se uneşte cu un pârâu ce vine de sub Măgura Moineşti. Valea pârâului Gâzu desparte zona centrală a oraşului situată la V de zona Micleasca şi formează pentru oraş o zonă de protecŃie (o



10

zonă verde) între zona centrală şi artera de circulaŃie ocolitoare, reprezentată prin strada Atelierelor. Pârâul Lunca curge în SV localităŃii prin Lunca, Văsieşti, după care pătrunde în zona Comăneşti şi se varsă în Trotuş. În cursul superior, acest pârâu se numeşte Pârâul Moineşti în zona unde a fost nucleul de formare a vechiului sat Moineşti (menŃionat în documente din 1437) şi izvorăşte din Taşbuga. Pârâul Lunca are o lungime de 10 km şi are mulŃi afluenŃi pe care îi primeşte din zonele Hangani şi Văsieşti. AfluenŃii de pe stânga sunt mai mici, mai importante fiind pâraiele Iordana şi Păcurei (Sondei), iar de pe dreapta primeşte cel mai mare afluent reprezentat prin pârâul Hangani format din unirea pâraielor Urmeniş, Nogea, Corbului, care îşi au izvoarele în culmea Nogea, la V de Hangani. Pâraiele din zonele Lunca, Hangani şi Văsieşti au un puternic caracter torenŃial şi au albii minore, puŃin adâncite în zonele acestor foste nuclee de aşezări, astăzi înglobate la Moineşti. În perioadele critice - topirea bruscă a zăpezilor combinate cu ploi în timpul primăverilor sau în timpul ploilor torenŃiale de vară - pâraiele din zonele Hangani şi Lucăceşti au debite foarte mari, produc revărsări şi aduc numeroase pagube: rup podeŃele, drumurile, provoacă inundaŃii, depun mari cantităŃi de aluviuni, cu toate că în fiecare an se iau măsuri pentru prevenirea acestor neplăceri. În zona Văsieşti sunt două iazuri artificiale cu peşte, dar sunt necorespunzator întreŃinute şi slab productive. Cel mai mare iaz pentru peşte se găseşte în zona Schela Moineşti în punctul Poiana Ferestrăului, pe cursul superior al pârâului Lunca (numit în cursul superior „pârâul Moineşti”). Iazul, în prezent, este neglijat şi se găseşte într-un stadiu avansat de colmatare.

Apele minerale În zona Municipiului Moineşti există o serie de izvoare minerale care, prin exploatare, ar putea îmbunătăŃi potenŃialul turistic al zonei. La Lucăceşti, Schela Moineşti şi Lunca Şesului sunt izvoare clorosodice. Analizând cronologic, vedem că primele folosite sunt izvoarele sărate de la Lucăceşti ale căror ape erau la un moment dat utilizate pentru conservarea alimentelor.

În Parcul Băi şi în Lucăceşti (pe versantul nordic al Dealului Osoiu) există izvoare sulfuroase şi feruginoase. O parte din izvoarele din Moineşti sunt captate, cu un debit cumulat de 52.128 litri/24 ore. Cele din Lucăceşti nu sunt captate, debitul lor estimat fiind de 6.200 litri/24 ore. Izvoarele minerale din Parcul Băi au fost descoperite în anul 1860, în timp ce se săpa un puŃ de petrol. Izvoarele minerale au fost folosite pentru prima dată în perioada 1885-1890, iar în anul 1908 exista deja o instalaŃie rudimentară pentru băi. În 1909, Primăria Moineşti (pe atunci comună) a preluat, prin contract, de la Societatea Româna pentru Industrie şi ComerŃul cu Petrol, terenul cu izvoare minerale din Parcul Băi. S-a împrejmuit parcul, s-au făcut plantări de arbori şi s-au construit 10 cabine pentru băi. Aceasta este perioada în care pictorul Ştefan Luchian, venit la Moineşti



11

pentru o cura balneară, descrie peisajul de aici ca fiind “scânteietor” şi pictează mai multe tablouri în timpul şederii aici. Apele minerale pot fi folosite pentru cură internă şi externă. Nu a existat până acum o preocupare constantă pentru utilizarea acestora. Aşa cum s-a aratăt la capitolul anterior, trebuie realizate o serie de teste care să reafirme calităŃile curative ale acestor izvoare. 2.7 Echipare spa Ńii verzi şi parcuri Potrivit Anuarului Statistic al judeŃului Bacău, ediŃia 2007, suprafaŃa spaŃiilor verzi din municipiul Moineşti era, la sfarşitul anului 2005, de 46 ha. InsuficienŃa locurilor de parcare face ca spaŃiile verzi şi locurile de joacă pentru copii să fie ocupate de maşinile ce nu pot fi lăsate în altă parte. Principalele spaŃii verzi amenajate sunt următoarele:

� parcul Central (în zona Primăriei); � parcul Orăşenesc (lângă Poştă); � Pădurea cu Pini, despre care s-a arătat la

capitolele anterioare că reprezintă o arie protejată de o valoare deosebită şi un loc de agrement apreciat de locuitorii municipiului Moineşti;

� zona C. Negri; � parcul Tei de pe strada Zorilor; � parcul Lucăceşti de pe strada Luminii; � zona ştrand Lucăceşti - o zonă de agrement care

poate a fi amenajată. Astfel, trebuie întocmit un proiect în acest sens, ce vizează modernizarea şi amenajarea parcului prin amenajarea de terenuri de sport şi reamenajarea unor noi bazine de înot.

� parcul Băi, cu izvoarele de apă minerală – acest parc necesită reabilitare.

2.8 Deşeuri În privinŃa deşeurilor, municipiul Moineşti se confruntă cu aceleaşi probleme care există la nivelul judeŃului Bacău2:6:

� depozitele urbane nu respectă întocmai prevederile legale în vigoare iar în mediul rural şi în cartierele mărginaşe ale localităŃilor urbane se depozitează deşeuri menajere în locuri ne-amenajate;

� deşeurile nu sunt colectate selectiv şi există chiar zone unde nu este sistem de colectare a lor;

� marea majoritate a depozitelor de deşeuri industriale, aparŃinând agenŃilor economici, nu sunt amenajate corespunzător şi o mare parte a lor sunt deja epuizate;

� deşeurile toxice şi cele periculoase nu sunt gestionate corespunzător; � deşeurile spitaliceşti nu sunt incinerate în mod corect în incineratoare ecologice; � rumeguşul, rezultat în urma creşterii activităŃii gaterelor amenajate în zonele

împădurite, este depozitat în cele mai multe cazuri în mod necorespunzător pe malurile apelor curgătoare, constituind o reală problemă.

În prezent, în municipiul Moineşti sunt colectate reziduuri menajere, medicale (cu risc biologic) şi deşeuri industriale. Urmare a caracteristicilor activităŃii industriale desfăşurate aici, această din urmă categorie de deşeuri - deşeurile industriale - cuprind:

2 Sursa: AgenŃia pentru Protectia Mediului Bacău



12

� deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor;

� deşeuri din procese chimice organice; � deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi.

La nivelul anului 2006, conform datelor furnizate de societatea de salubrizare, cantitatea totală de deşeuri menajere generate la nivelul municipiului Moineşti a fost de 35,17 tone, distribuite astfel:

� 17,88 tone deşeuri menajere şi depozitabile; � 5,56 tone deşeuri din plastic (PET); � 1,46 tone deşeuri din sticlă; � 4,39 tone deşeuri din hârtie; � 5,88 tone deşeuri din construcŃii şi voluminoase.

Sistemul actual de gospodărire a deşeurilor nu face colectarea selectivă şi funcŃionează cu deficienŃe care sunt determinate de:

� numărul relativ mare al populaŃiei nedeservite; � nerespectarea frecvenŃei de ridicare a deşeurilor; � puncte de colectare insuficiente (130), neamenajate, neechipate şi dotate

necorespunzător; � utilaje de colectare insuficiente (4 autocontainere de 4 mc), uzate moral şi fizic; � modul defectuos de depozitare al unor deşeuri, care au impact negativ asupra

sănătăŃii populaŃiei şi a mediului. În prezent deşeurile sunt depozitate la depozitul de deşeuri municipale ce are o suprafaŃă de 2 ha, perimetrul fiind neamenajat, fără racord la reŃelele de apă, canal şi electricitate. Depozitul de deşeuri a fost deschis în anul 1976, are o capacitate de 150.000 mc şi, în conformitate cu Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor, este programat pentru închidere în anul 2009. În perimetrul municipiului Moineşti au mai existat trei depozite de deşeuri industriale clasificate DIP (depozit industrial periculos), aparŃinând SNP PETROM, închise în cursul anului 2006 (conform APM Bacău). Potrivit informaŃiilor disponibile pe site-ul AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Bacău, la nivelul municipiului Moineşti există mai mulŃi agenŃi economici care colectează deşeuri:

� Diaton Product SRL – deşeuri metalice; � Ghindar SRL – deşeuri metalice; � Feromet Impex SRL – deşeuri metalice; � Soma SRL Bacău, prin punctul de lucru Moineşti – harŃii şi carton, mase plastice,

acumulatori uzaŃi, anvelope uzate; � Remat SA Iaşi, prin punctul de lucru Moineşti – deşeuri metalice, harŃii şi carton,

acumulatori uzaŃi; � GPS SRL – deşeuri metalice; � Blume SRL – deşeuri metalice; � Andisimo SRL Bacău, prin punctul de lucru Moineşti – harŃii şi carton, materiale

plastice; � Neferom SRL Iaşi, prin punctul de lucru Moineşti – materiale plastice; � Interforce SRL – uleiuri uzate şi deşeuri petroliere.

În vederea respectării principiilor şi directivelor europene, a legislaŃiei româneşti privind gestionarea deşeurilor, a Strategiei de Dezvoltare Regionale, Planului NaŃional de Dezvoltare, Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, Planului JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor şi Planului Urbanistic General al municipiului Moineşti din 2003, a fost realizat şi este în implementare proiectul „Sistem de colectare selectivă, centru de



13

valorificare şi optimizarea transportului deşeurilor în arealul municipiului Moineşti şi a comunelor învecinate”. Proiectul este finanŃat prin Programul Phare – CES 2004 şi se realizează în parteneriat cu Consiliile Locale ale comunelor Zemeş, Măgireşti, Poduri şi SolonŃ. Obiectivele specifice ale proiectului prevăd îmbunătăŃirea sistemului de colectare selectivă şi valorificarea deşeurilor în municipiu Moineşti şi în comunele partenere. Aceste obiective vor fi atinse prin introducerea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor de la generatorul primar, crearea unui centru de valorificare a deşeurilor reciclabile, optimizarea transportului de deşeuri biodegradabile, extinderea şi dotarea corespunzătoare a reŃelei tehnice a sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor.



14

3. Mediul economic Descriere: comer Ń, servicii, transport, industrie, construc Ńie, alimenta Ńie public ă, silvicultur ă, structura ocupa Ńional ă, evolu Ńia num ărului de salaria Ńi, evolu Ńia numărului de şomeri şi rata şomajului, zone industriale şi agricole, mediul de afaceri, cifra de afaceri, salarizarea

3.1 Economia local ă pe sectoare şi ramuri industriale Mediul economic este alcătuit din totalitatea elementelor care compun viaŃa economică dintr-o anumită zonă, evoluŃia pieŃelor fiind strict determinată de evoluŃia economică generală. De fapt, existenŃa populaŃiei (mediul demografic) nu este suficientă pentru existenŃa pieŃelor, fiind nevoie şi de putere de cumpărare, aceasta fiind determinată de veniturile populaŃiei raportate la nivelul preŃurilor practicate pe diferite pieŃe. Radiografia vieŃii economice locale pe sectoare şi ramuri industriale are la bază prelucrarea informaŃiilor obŃinute de pe site-ul Ministerului Economiei şi FinanŃelor pornind de la lista societăŃilor comerciale cu sediul în municipiul Moineşti existente la 31.12.2006, listă obŃinută de la DirecŃia Generală de FinanŃe Publice Bacău. Această analiză a avut ca punct central identificarea principalelor sectoare economice ce acŃionează în municipiul Moineşti prin prisma obiectului principal de activitate al firmelor existente şi pentru care există aceste informaŃii. Nu s-au luat în calcul societăŃile pentru care cifra de afaceri pentru anul 2005 a fost 0. Astfel, la sfârşitul anului 2006, la nivelul municipiului Moineşti sunt active 541 de firme dintre care 42 au cifra de afaceri egală cu 0, 58 au fost înfiinŃate pe parcursul anului 2006, iar 106 nu au informaŃii pentru anul 2005, toate acestea fiind considerate fără activitate. Studiul de faŃă va face referire la anul 2005, deoarece ultimele date introduse pe site-ul Ministerului Economiei şi FinanŃelor sunt de la bilaŃul din anul 2005. Prin urmare analiza este făcută pe un eşantion de 335 de agenŃi economici. Analizând principalele sectoare economice din municipiul Moineşti situaŃia este următoarea:

� 172 de agenŃi economici îşi desfăşoară activitatea în comerŃ; � 23 de agenŃi economici operează în diverse ramuri industriale (extractivă, textilă,

panificaŃie, mobilă şi prelucrarea lemnului); � 11 agenŃi economici desfăşoară activităŃi în unităŃi de alimentaŃie publică; � 14 agenŃi economici îşi desfăşoara activitatea în domeniul construcŃiilor; � 33 de agenŃi economici operează în domeniul transporturilor de călători şi

transport marfă; � 79 de agenŃi economici desfăşoară activităŃi în servicii; � 3 agenŃi economici desfăşoară activitatea în agricultură şi silvicultură.

Pe cele 7 arii economice enumerate, situaŃia procentuală se prezintă astfel:

Fig.3.1.1 - Ponderea principalelor ramuri prin prisma numărului de agenŃi economici ce operează în municipiul Moineşti la sfârşitul anului 2005

Pondere

51%

24%

10%

7% 4% 3%1% ComerŃ

Servicii

Transport

Industrie

ConstrucŃii

Alim. Publică

Slivicultură



15

Observăm că cel mai mare număr de firme din municipiul Moineşti activează în comerŃ (51%), urmate de cele din servicii (24%), transport (10%), industrie (7%), construcŃii (4%), alimentaŃie publică (3%) şi silvicultură (1%). În ceea ce priveşte cifra de afaceri a societăŃilor care–şi desfăşoară activitatea pe teritoriul municipiului, în principalele sectoare economice, situaŃia se prezintă conform tabelului următor: Tabel 3.1.2 – Cifra de afaceri a societăŃilor din municipiul Moineşti, în principalele sectoare economice, la sfârşitul anului 2005 Sectoare economice Cifra de afaceri

(RON) ComerŃ 70.128.493 Prestări servicii 24.898.040 Transport 8.707.577 Industrie 14.428.884 ConstrucŃii 7.815.009 AlimentaŃie publică 1.064.674 Silvicultură 451.543 Prezentată în structură această situaŃie se prezintă astfel:

55%

20%

11%

7%6%1%0% Comer Ń

Servicii

Industrie

Transport

Construc Ńii

Alim. Public ă

Silvicultur ă

Figura 3.1.3 – Ponderea principalelor sectoare economice la realizarea cifrei de afaceri în

municipiul Moineşti, la sfârşitul anului 2005

Din diagrama prezentată mai sus rezultă faptul că cea mai mare participare la cifra de afaceri a municipiului Moineşti o au firmele cu activitate în comerŃ (55%), urmate de cele din servicii (20%), industrie (11%), transport (7%), construcŃii (6%), alimentaŃie publică (1%) şi apoi silvicultură (0,55%). Din punct de vedere al rezultatului financiar de la sfârşitul anului 2005, din totalul de 335 de societăŃi analizate, 65,7% au încheiat anul 2005 cu profit şi 34,3% cu pierdere. Comer Ń FuncŃia comercială a fost prima funcŃie urbană care a determinat apariŃia târgului Moineşti la sfârşitul secolului al XVIII-lea. ExistenŃa şi exploatarea primitivă a petrolului, ca principala resursă din zonă, a făcut ca acesta să fie comercializat înainte de secolul al XV-lea, când apar primele documente ce atestă satele Moineşti, Lucăceşti şi prezenŃa petrolului în zonă. Sunt însă puŃine documente care să ateste comercializarea petrolului (a păcurei), fiindcă dreptul de proprietate şi exploatare a păcurei nu era privilegiu domnesc. Numeroasele gropi şi fântâni cu păcură, amintite în documente, cât şi utilizarea redusă în activităŃile casnice a petrolului, a făcut ca acest produs să fie



16

valorificat pe piaŃă sub formă de marfă. La început comerŃul cu păcură se făcea direct de către Ńăranii răzeşi care, datorită condiŃiilor naturale puŃin prielnice pentru agricultură (în special pentru cultivarea plantelor), se ocupau şi cu extragerea şi comercializarea păcurei. S-a practicat o formă de comerŃ ambulant cu păcură prin diferite localităŃi, comerŃ care s-a menŃinut în zonă până la mijlocul secolului al XX-lea. Un loc important în comerŃul cu păcură l-au deŃinut aşezările Lucăceşti, Moineşti, Văsieşti. În prezent comerŃul din municipiul Moineşti este reprezentat în special de tranzacŃiile de masă lemnoasă şi produse din lemn, confecŃii textile, produse industriale şi alimentare, îmbrăcăminte şi încălŃăminte, piese şi accesorii pentru autovehicule, cărŃi, ziare şi articole de fierărie. La nivelul municipiului Moineşti, la finele anului 2005, îşi desfăşoară activitatea 172 de societăŃi în domeniul comerŃului, împărŃite astfel:

� 157 unităŃi desfăşoară activităŃi de comerŃ cu amănuntul; � 15 unităŃi desfăşoară activităŃi de comerŃ cu ridicata.

Din cele 172 de unităŃi ce desfăşoară activităŃi de comerŃ cu amănuntul sau cu ridicata, din punct de vedere al dimensiunii acestora, prin prisma cifrei de afaceri, situaŃia se prezintă astfel:

� 29 unităŃi au o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 64 societăŃi au cifra de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON; � 63 se situează între 100.001 şi 1.000.000 RON; � 15 între 1.000.001 – 10.000.000 RON; � 1 are cifra de faceri peste 10.000.000 RON.

Prezentată prin prisma mărimii firmelor situaŃia cifrei de afaceri se prezintă astfel:

16,86

37,21 36,63

8,72

0,5805

10152025303540

Între 1-10.000

Între 100.001-1.000.000

Peste10.000.000

CA

Fig. 3.1.4- SituaŃia firmelor de comerŃ din municipiul Moineşti prin prisma cifrei de afaceri

la sfârşitul anului 2005 Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de mărime al societăŃilor comerciale, firmele de comerŃ se pot clasifica astfel:

� 29 firme sunt de talie mică; � 127 sunt de talie mijlocie; � 16 sunt mari.

Astfel, clasificarea în funcŃie de firme mici, mijlocii şi mari la sfârşitul anului 2005 se prezintă după cum urmează:



17

17%

74%

9%

Firme mici Firme mijlocii Firme mari

Fig. 3.1.5 Clasificarea firmelor ce-şi desfăşoară activitatea în municipiul Moineşti, în funcŃie de

mărime, la sfârşitul anului 2005 În funcŃie de numărul de angajaŃi, firmele ce operează în comerŃ la nivelul municipiului se clasifică în:

� 67 de unităŃi au între 0 şi1 angajaŃi; � 92 au sub 10 angajaŃi; � 12 între 10 şi 49 angajaŃi; � 1 unitate între 50 şi 249 angajaŃi.

Clasificarea întreprinderilor pe grupe de mărime s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaŃi pentru înfiinŃarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care stabileşte criteriile de încadrare a firmelor în aceste categorii. Astfel, structura firmelor din comerŃ sub aspectul numărului de angajaŃi este următoarea:

Fig.3.1.6 Structura firmelor din municipiul Moineşti ce-şi desfăşoară activitatea în comerŃ, sub

aspectul numărului de angajaŃi, la sfârşitul anului 2005 Din diagrama de mai sus, se poate observa cu uşurinŃă faptul că din cele 172 de unităŃi ale municipiului ce-şi desfăşoară activitatea în comerŃ, majoritatea (53%) au între 2 şi 9 angajaŃi, 39% au între 0 şi 1 angajat, 7% au între 10 şi 49 de angajaŃi şi 1% au între 50 şi 249 de angajaŃi. Dintre cele mai reprezentative societăŃi comerciale din municipiul Moineşti, se remarcă Petrol Tub SRL, avand activitatea principală de comerŃ cu ridicata al altor produse intermediare, cu o cifră de afaceri de peste 10.000.000 RON şi un număr de angajaŃi de până în 50, Marpus Impex SRL, Sildan SRL, Adafruct SRL, Apolo Impex SRL şi Select COM SA.

1%7%

39%

53%

50-249 10-49 2-9 0-1



18

Servicii Serviciile sunt asigurate în general de societăŃi comerciale ce prestează în domeniile: închirieri şi subînchirieri de bunuri imobile, coafură şi activităŃi de înfrumuseŃare, editare programe, service auto, croitorie, tricotaje, reparaŃii obiecte de uz casnic, reparaŃii aparatură electronică, vulcanizare, servicii comunitare, etc. SocietăŃile din municipiu care activează în domeniul serviciilor ocupă locul al doilea în analiza procentuală, fiind în număr de 79 (24%), după cele din comerŃ. Luând în considerare cifra de afaceri, firmele ce desfăşoară activităŃi în servicii se clasifică astfel:

� 10 firme au o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 36 au cifra de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON; � 30 se situează între 100.001 şi 1.000.000 RON; � 3 între 1.000.001 şi 10.000.000 RON.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de mărime a societăŃilor comerciale, firmele ce desfăşoară activităŃi în servicii se pot clasifica astfel:

� 10 firme sunt de talie mică; � 66 firme sunt de talie mijlocie; � 3 firme sunt de talie mare.

Astfel, situaŃia firmelor din domeniul serviciilor văzute în funcŃie de cifra de afaceri de la finele anului 2005, se prezintă astfel:

4% 13%

83%

Firme mici

Firme mijlocii

Firme mari

Fig. 3.1.7 Clasificarea firmelor de servicii ce-şi desfăşoară activitatea în municipiul Moineşti, în

funcŃie de mărime, la sfârşitul anului 2005 După cum observăm în graficul de mai sus, majoritare în servicii sunt firmele mijlocii (83%), urmate de cele mici (13%) şi mari (4%). Transport SocietăŃile de transport din municipiul Moineşti sunt în creştere şi participă la cifra de afaceri a municipiului cu o pondere de 11% , ocupând locul al treilea ca număr de firme, cu o pondere de 10% din numărul total de societăŃi comerciale. La nivelul municipiului activează 33 de societăŃi de transport, care au o cifră de afaceri grupată după cum urmează:

� 3 unităŃi au o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 16 societăŃi au cifra de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON; � 11 se situează între 100.001 şi 1.000.000 RON; � 3 între 1.000.001 – 10.000.000 RON.

Astfel, situaŃia firmelor ce desfăşoară activităŃi de transport, văzute prin prisma cifrei de afaceri, se prezintă astfel:



19

9%

82%

9%

Firme mici

Firme mijlocii

Firme mari

Fig. 3.1.8 Clasificarea firmelor de transport ce-şi desfăşoară activitatea în municipiul Moineşti, în

funcŃie de mărime, la sfârşitul anului 2005 Observăm că prin prisma cifrei de afaceri, 82% din firmele de transport sunt firme mijlocii, 9% sunt mici şi 9% sunt mari. Industrie La nivelul municipiului Moineşti îşi desfăşoară activitatea 23 de societăŃi ce operează în diverse ramuri industriale, după cum urmează:

� 6 unităŃi în industria alimentară; � 4 în industria extractivă; � 5 în industria textilă; � 8 în industria de prelucrare a lemnului şi a producŃiei de mobilier.

Din cele 23 de unităŃi comerciale ce desfăşoară activităŃi în diverse ramuri industriale la nivelul municipiului Moineşti, sub aspectul cifrei de afaceri situaŃia se prezintă după cum urmează:

� 3 unităŃi au o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 5 societăŃi au cifra de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON; � 10 se situează între 100.001 şi 1.000.000 RON; � 5 între 1.000.001 – 10.000.000 RON.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de mărime a societăŃilor comerciale, firmele ce desfăşoară activităŃi în diverse industrii se pot clasifica astfel:

� 3 firme sunt de talie mică; � 15 firme sunt de talie mijlocie; � 5 firme sunt de talie mare.

Astfel, clasificarea firmelor în funcŃie de cifra de afaceri la sfârşitul anului 2005 se prezintă după cum urmează:

13%

65%

22%

Firme mici

Firme mijlocii

Firme mari

Fig. 3.1.9 Clasificarea firmelor ce-şi desfăşoară activitatea în diverse ramuri industriale în

municipiul Moineşti, pe baza cifrei de afaceri, la sfârsitul anului 2005

Sub aspectul numărului de angajaŃi, firmele ce operează în ramurile industriale la nivelul municipiului se clasifică după cum urmează:

� 2 unităŃi au între 0 şi1 angajaŃi; � 12 au sub 10 angajaŃi;



20

� 4 între 10 şi 49 angajaŃi; � 3 unităŃi între 50 şi 249 angajaŃi, � 2 peste 250 angajaŃi.

Astfel structura firmelor din industrie în privinŃa numărului de angajaŃi este următoarea:

Fig. 3.1.10 Structura firmelor din municipiul Moineşti ce-şi desfăşoară activitatea în industrie, sub

aspectul numărului de angajaŃi, la sfârşitul anului 2005 Se poate observa faptul că din cele 23 de societăŃi comerciale ale municipiului ce activează în industrie, majoritatea (52%) au între 2 şi 9 angajaŃi, 17% au între 10 şi 49 de angajaŃi, 13% între 50 şi 249, 9% între 0 şi 1 angajat şi 9% peste 250 de angajaŃi. Construc Ńii În ceea ce priveşte firmele înfiinŃate în domeniul construcŃiilor, informaŃiile prelucrate reflectă o uşoară creştere a numărului acestora în ultimii ani (2003-2005). Activitatea de construcŃii se află în continuă dezvoltare şi diversificare, asigurând resursele tehnice şi umane necesare stadiului actual de investiŃii în domeniu. Conform datelor prelucrate de pe site-ul www.mfinante.ro, în municipiul Moineşti funcŃionează 14 agenŃi economici ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul construcŃiilor. Clasificarea acestora prin prisma cifrei de afaceri arată astfel:

� 1 unitate are o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 5 societăŃi au cifra de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON; � 6 se situează între 100.001 şi 1.000.000 RON; � 2 între 1.000.001 – 10.000.000 RON.

1

11

2

0 5 10 15

Firme mici

Firmemijlocii

Firme mari

CA

Fig. 3.1.11 - SituaŃia firmelor de construcŃii din municipiul Moineşti sub aspectul ordinului de

mărime dat de dimensiunea cifrei de afaceri la sfârşitul anului 2005 Din prezentarea grafică de mai sus rezultă faptul că cea mai mare parte a firmelor de construcŃii din municipiul Moineşti sunt mijlocii. Văzute prin prisma numărului de angajaŃi, situaŃia firmelor de construcŃii din municipiu este următoarea:

� 3 firme figurează cu 0-1 angajaŃi;

9%13%

52%

9%

17%

Peste 250

50-249

10-49

2-9

0-1



21

� 6 au între 2 şi 9 angajaŃi; � 3 societăŃi au între 10şi 49 angajaŃi; � 2 între 50 şi 249 angajaŃi.

21%

44%

21%

14%0-1 angaja Ńi

2-9 angaja Ńi

11-49 angaja Ńi

50-249 angaja Ńi

Fig. 3.1.12 - Ponderea firmelor de construcŃii din municipiul Moineşti sub aspectul numărului de

angajaŃi, în anul 2005 Din prezentarea grafică rezultă faptul că 65% din firmele ce lucrează în domeniul construcŃiilor figurează cu un număr mic de angajaŃi (sub 9 persoane). Un procent de 21% dintre societăŃi au între 11 şi 49 de angajaŃi şi doar 14% au peste 50 de angajaŃi. Alimenta Ńie public ă La nivelul municipiului Moineşti activează 11 societăŃi comerciale ce desfăşoară activităŃi în unităŃi de alimentaŃie publică. Barurile şi restaurantele deŃin o pondere de 3% din totalul de societăŃi din municipiu şi de 1% din cifra de afaceri corespunzătoare. Clasificarea acestora prin prisma cifrei de afaceri este următoarea:

� 3 unităŃi au o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 3 societăŃi au cifra de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON; � 5 se situează între 100.001 şi 1.000.000 RON.

SituaŃia barurilor şi restaurantelor din municipiul prin prisma cifrei de afaceri la sfârşitul anului 2005 se prezintă astfel:

46%

27%27%

Firme mici

Firmemijlocii

Firme mari

Fig. 3.1.13 Clasificarea firmelor ce activează în domeniul alimentaŃiei publice în municipiul Moineşti, în funcŃie de mărime, la sfârşitul anului 2005

Se poate observa că din cele 11 unităŃi de alimentaŃie publică din municipiu, 46% sunt mijlocii,27% sunt mici şi 27% sunt mari. Prin prisma numărului de angajaŃi, unităŃile de alimentaŃie publică sunt văzute astfel:



22

3

8

0 5 10

0-1angaja Ńi

2-9angaja Ńi

CA

Fig. 3.1.14 - Ponderea unităŃilor de alimentaŃie publică din municipiul Moineşti, sub aspectul

numărului de angajaŃi, în anul 2005 Din graficul de mai sus se înŃelege faptul că 8 societăŃi comerciale au între 2 şi 9 angajaŃi şi 3 au între 0-1 angajaŃi. Silvicultura SocietăŃile din silvicultură şi exploatarea pădurilor, deŃin o pondere de 1% din numărul total de societăŃi ale municipiului Moineşti, iar în cifra de afaceri a municipiului deŃin o pondere de 0,55%. Sub aspectul cifrei de afaceri, societăŃile ce au ca domeniu principal de activitate silvicultura şi exploatarea pădurilor, în municipiul Moineşti, pot fi clasificate astfel:

� 2 societăŃi au cifra de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 1 are cifra de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON.

Firmemici Firme

mijlocii

67

33

01020304050

60

70

Firme mici

Firme mijlocii

Fig. 3.1.15 - SituaŃia firmelor din domeniul silviculturii din municipiul Moineşti sub aspectul

ordinului de mărime dat de dimensiunea cifrei de afaceri la sfârşitul anului 2005 Observăm că prin prisma cifrei de afaceri 67% sunt firme mici şi 33% sunt firme mijlocii. Prin prisma numărului de angajaŃi, societăŃile comerciale din silvicultură se prezintă astfel:



23

67%

33%

2-5 angaja Ńi

6-9 angaja Ńi

Fig. 3.1.16 – Structura firmelor din municipiul Moineşti ce-şi desfăşoară activitatea în

silvicultură, sub aspectul numărului de angajaŃi, la sfârşitul anului 2005

3.2 Structura ocupa Ńional ă Mărimea populaŃiei judeŃului este influenŃată de evoluŃia fenomenelor demografice. La nivelul judeŃului Bacău populaŃia totală stabilă identificată la 1 iulie 2006 era de 721.411 locuitori7. Din datele obŃinute în baza aceleiaşi surse se observă că în perioada 2001 – 2006 populaŃia judeŃului a înregistrat o evoluŃie fluctuantă, dar în mare se poate observa o scădere de la 754.788 locuitori, cât avea judeŃul în anul 2001 la nivelul lunii iulie, la 721.411 locuitori în iulie 2006.

754.788

727.230

725.005

722.961

723.518

721.411

700.000 720.000 740.000 760.000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Popula Ńiastabil ă

Fig. 3.2.1 - PopulaŃia stabilă a judeŃului Bacău în orizontul de timp

2001 – 2006

Se poate observa cu uşurinŃă faptul că judeŃul Bacău a avut cea mai numeroasă populaŃie la nivelul anului 2001, iar cea mai puŃin numeroasă în anul 2006. Scăderea masivă a populaŃiei a avut ca efect închiderea multor firme din judeŃ şi migrarea forŃei de muncă în străinătate. În ultimii 3 ani ai orizontului de timp luat în calcul se vede o stabilizarea a populaŃiei. La nivelul judeŃului Bacău, structura pe sexe a populaŃiei în la 1 iulie 2006 este de:

� 49,55% bărbaŃi; � 50,45% femei.

EvoluŃia populaŃiei pe sexe şi medii între anii 2001 - iulie 2006:

7 Anuarul Statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007



24

Tabel 3.2.2 EvoluŃia populaŃia pe sexe şi medii din judeŃul Bacău între anii 2001- iulie 2006

JudeŃul Total Urban Rural

Bacău (număr persoane) (număr persoane) (număr persoane)

Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin Locuitori/

km²

Anii sexe sexe sexe

2001 754.788 374.817 379.971 374.429 182.354 192.075 380.359 192.463 187.896 114

2002 727.230 361.238 365.992 341.858 166.311 175.547 385.372 194.927 190.445 109,8

2003 725.005 359.981 365.024 339.377 164.754 174.623 385.628 195.227 190.401 109,5

2004 722.961 358.649 364.312 335.586 162.562 173.024 387.375 196.087 191.288 109,2

2005 723.518 358.735 364.783 334.080 161.569 172.511 389.438 197.166 192.272 109,3

2006 721.411 357.473 363.938 331.666 160.144 171.522 389.745 197.329 192.416 109,1

Municipiului Moineşti a înregistrat o scădere importantă a populaŃiei în perioada 2001 – 2002, de la 25.370 locuitori la 24.202 locuitori, în 2003 se observă o uşoară creştere ajungând la 24.519 persoane, pentru ca în următorii ani să urmeze o descreştere constantă, aşa cum se observă în graficul următor8:

24.2

10 24.5

19

24.2

73

24.1

28

23.9

72

25.3

70

23.000

23.500

24.000

24.500

25.000

25.500

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Popula Ńiastabil ă

Fig. 3.2.3 PopulaŃia stabilă a municipiului Moineşti în perioada 2001 – 2006

TendinŃa de scădere se datorează în principal următorilor factori:

� tendinŃa accentuată de imigrare; � migrarea forŃei de muncă spre centrele urbane mai dezvoltate, în urma

restructurării industriei petrolului; � scăderea natalităŃii.

Evolu Ńia num ărului de salaria Ńi SalariaŃii constituie segmentul cel mai important al populaŃiei ocupate, iar principala sursă de venit pentru această categorie este salariul sau câştigul salarial nominal brut, respectiv net. La nivelul judeŃului Bacău, conform informaŃiilor pentru orizontul de timp 2001 – 2007, situaŃia numărului mediu al salariaŃilor9 se prezinta astfel:

8 Info STAT nr. 4/2006, 12/2005,12/2004,12/2003, PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistica – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău 9 PublicaŃia DirecŃiei JudeŃene de Statistică Bacău „InfoStat” nr. 3/2007, nr. 4/2006, 12/2005,12/2004,12/2003 postată pe site-ul prefecturii Bacău (www.prefecturabacau.ro)



25

140.

800

134.

100

131.

813

122.

358

120.

118

131.

757

131.

451

105.000110.000115.000120.000125.000130.000135.000140.000145.000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Număr total salaria Ńi

3.2.4 - EvoluŃia numărului de salariaŃi ai judeŃului Bacău în perioada decembrie 2001 – martie 2007

Se poate observa că numărul mediu de salariaŃi a înregistrat scădere importantă în perioada 2001-2005, de la 140.800 salariaŃi în anul 2001 la 120.11810 în anul 2005. Pentru orizontul 2005 – 2006 se observă o creştere a populaŃiei salariate a judeŃului. Anul 2007 presupune că va aduce o stabilizare a acestora. În perioada 2002 - 2007, situaŃia salariaŃilor, structurată pe activităŃi ale economiei, la nivelul judeŃului, se prezintă astfel:

3% 55% 42%

2% 55% 43%

2% 52% 46%

2% 0,52 46%

3% 49% 48%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Agricultur ă, vânătoare şi serviciianexe

Industrie şi construc Ńii

Servicii

Fig. 3.2.5 – EvoluŃia populaŃiei salariate a judeŃului Bacău pe domenii de activitate în perioada 2002 – 2007

Pe domenii de activitate populaŃia salariată a evoluat astfel:

� în perioada 2002 – 2004 se observă o creştere a ponderii angajaŃilor în domeniul serviciilor şi o scădere a ponderii acestora în agricultură, industrie şi construcŃii;

� anul 2005 se prezintă identic cu anul anterior ceea ce indică în mod clar o stabilizare a ponderii salariaŃilor la nivelul principalelor domenii de activitate;

� în anii 2006 – 2007 se observă o creştere constantă a salariaŃilor din domeniul serviciilor.

Se poate observa că în martie 2007 cea mai mare pondere a salariaŃilor din judeŃ se întâlneşte la firmele ce activează în domeniul industriei şi construcŃiilor (49%, respectiv 63.788 persoane), apoi urmează salariaŃii concentraŃi în domeniul serviciilor (48% respectiv 63.771 persoane). Cel mai puŃin reprezentat sub aspectul ponderii salariaŃilor este domeniul agricol, vânătoare şi serviciile anexe (3%, respectiv 3.892 persoane). Din evoluŃia pe ani se vede clar că sectorul servicii este în creştere şi cel mai probabil, în următorii ani, el va depăşi ca pondere a salariaŃilor sectorul industriei şi construcŃiilor. În municipiul Moineşti numărul mediu de angajaŃi în perioada 2001-200511 era conform graficului de mai jos:

10 Anuarul Statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007 11 Anuarul Statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007



26

7.141

6.965

6.515 7.018

6.345

5.800

6.000

6.200

6.400

6.600

6.800

7.000

7.200

2001 2002 2003 2004 2005

Numărul mediu de salaria Ńi

Fig. 3.2.6 - EvoluŃia numărului mediu de salariaŃi a municipiului Moineşti

în perioada 2001 – 2005 Din grafic se poate uşor vedea faptul că numărul mediu al persoanelor salariate din municipiul Moineşti a înregistrat o evoluŃie fluctuantă, având un număr maxim de angajaŃi în anul 2001 (7.141 persoane), pentru ca în anul 2005 sa ajungă cota minimă de 6.345 persoane angajate. Din datele primite de la Primăria Moineşti, structura salariaŃilor din primul semestru al anului 2007 este următoarea:

Fig. 3.2.7 – Structura salariaŃilor din municipiul Moineşti,

în primul semestru al anului 2007

Din graficul de mai sus se poată observa că din totalul populaŃiei de 24.135 locuitori, 7.706 persoane sunt încadrate permanent (respectiv un procentaj de 31,9 %), 952 persoane sunt încadrate în munci sezoniere, 414 persoane lucrează cu ziua, 2.064 persoane sunt şomeri (respectiv 8,55% din totalul de locuitori), 250 de persoane sunt plecate la muncă în străinătate, 2.078 de persoane nu au o ocupaŃie şi 4.473 de persoane sunt pensionate. Pensionarii reprezintă 18,53% din totalul populaŃiei municipiului şi 49,3% din totalul populaŃiei active. Evolu Ńia num ărului şomerilor şi a ratei şomajului Şomajul, fenomen social cu influenŃe negative asupra dezvoltării societăŃii, este rezultatul direct al proceselor de restructurare şi adaptare a economiei naŃionale la cerinŃele unei economii de piaŃă deschise.

7.706

952 414 2.064

250

2.078

4.473

Nr. persoane încadrate permanent Nr. persoane încadrate sezonier Nr. persoane care lucrează cu ziua Şomeri total

Persoane plecate la muncă în stăinătate Persoane fără ocupaŃie

Nr. pensionari



27

Datele privind şomerii înregistra Ńi la nivelul judeŃului Bacău provin din PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistica – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău - Info STAT. Din informaŃiile obŃinute, se poate observa evoluŃia numărului de şomeri în perioada 2001-2007:

22.709

24.420

17.974

17.064

15.071

16.052

12.588

0 10.000 20.000 30.000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Număr deşomeri

Fig. 3.2.8 EvoluŃia numărului de şomeri ai judeŃului Bacău,

în perioada decembrie 2001 – martie 2007 La nivelul judeŃului Bacău se poate observa o reducere a numărului de şomeri de la 22.709 persoane conform datelor din decembrie 2001 la 12.588 persoane în martie 2007, iar pentru ultimii trei ani se observă o evoluŃie instabilă a acestui indicator. Din numărul total de şomeri, 42,3% sunt şomeri indemnizaŃi şi 57,7% şomeri neindemnizaŃi12. Pe categorii socio-profesionale, din cei 5.324 şomeri indemnizaŃi, 66% sunt persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale (3.516 persoane), 28,9% persoane cu studii liceale şi postliceale (1.539 persoane) şi 5,1% persoane cu studii superioare (269 persoane). Din total şomeri indemnizaŃi, 37,5% sunt femei (2.000 de persoane), iar din total şomeri neindemnizaŃi femeile reprezintă 35,94% (2.611 persoane). RepartiŃia şomerilor pe medii este de 34,3% în urban şi 65,7% în rural. Rata şomajului calculată ca raport între numărul total de şomeri şi populaŃia activă civilă a fost în judeŃul Bacău la sfârşitul lunii martie 2007 de 5,2%, pe Ńară situându-se pe locul 19 (media pe Ńară fiind de 4,9%). IndemnizaŃia medie lunară la sfârşitul lunii martie 2007 a fost de 310,86 RON pentru beneficiarii de indemnizaŃie de şomaj şi 195,24 RON pentru beneficiarii de ajutor de integrare profesională, conform Legii 76/2002. În luna martie 2007 numărul mediu de şomeri înregistraŃi în municipiul Moineşti era de 560 persoane, iar ponderea acestora în populaŃia stabilă era de 11%.

12 Info STAT nr. 3/2007, PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistica – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău



28

Fig. 3.2.9 Numărul şomerilor şi rata şomajului în municipiul Moineşti în raport cu datele de la nivelul judeŃului Localitate

Numărul şomerilor înregistra Ńi la sfârşitul lunii martie 2007

Numărul mediu lunar de şomeri înregistra Ńi în perioada 1.02 – 31.03.2007

Rata medie lunar ă a şomajului %

Ponderea şomerilor de la sfâr şitul lunii în total mediu/jude Ń %

Rata şomajului la sfârşitul lunii conform ordonan Ńei 24/1988 (%)

JudeŃul Bacău

12.588

13.406

3

100

2,8

Municipiul Moineşti

475

560

3,6

11

3,1

În raport cu celelalte oraşe din judeŃul Bacău, municipiul Moineşti se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul şomerilor înregistraŃi la AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea forŃei de Muncă Bacău, după municipiul Oneşti (1.097 şomeri).

560

1.097188

427

408

70165

Moineşti

Oneşti

Buhuşi

Comăneşti

Dărmăneşti

Slănic Moldova

Tg. Ocna

Fig. 3.2.10 Numărul şomerilor în municipiile şi oraşele din judeŃul Bacău, în martie 2007

EvoluŃia numărului de şomeri din municipiul Moineşti în perioada 2000 – 2007 este următoarea:

1.895

1.088

587

794

569664

756

560

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

2.000

2000

2002

2004

2006

Număr deşomeri

Fig. 3.2.11 EvoluŃia numărului de şomeri din municipiul Moineşti, în orizontul de timp 2000-2007

Municipiul Moineşti înregistrează una dintre cele mai abrupte scăderi în curba de evoluŃie a ratei şomajului (în perioada 2000 – 2002) ajungând, apoi, ca urmare a unei



29

uşoare creşteri în 2003 să se situeze pe locul 6 cu o rată de 5,2%13. Luat, însă, singur acest indicator, numărul de şomeri, nu caracterizează fenomenul de „şomaj” în toată amploarea lui, de aceea îl corelăm cu numărul de persoane din comunitate. 3.2.12 EvoluŃia ratei şomajului calculată în sensul ordonanŃei nr. 24/1998, în orizontul de timp 2000 – martie 2007

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 JudeŃul Bacău

5,7

4,9

5,3

4,1

3,9

3,4

3,6

2,8

Moineşti

11,8

6,8

3,6

5,2

3,7

4,3

4,9

3,1

Pentru a asigura compatibilitatea datelor la nivel de localitate se va calcula rata şomajului (ca raport între numărul de şomeri şi populaŃia stabilă între 18-62 ani) conform ordonanŃei nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, acesta fiind, de asemenea şi singura rată de şomaj care se poate calcula pe localitate. Dacă în primii trei ani ai perioadei luată în studiu scăderea şomajului este drastică, de la 11,8% în 2000, la 6,8% în 2001 şi 3,6% în 2002, locul pe care îl ocupă în cadrul judeŃului nu se modifică spectaculos (de pe ultimul loc în 2000, pe locul 5 în 2001 şi 2002) deoarece şi şomajul la nivelul judeŃului scade. Pe parcursul anilor 2004-2006, municipiul Moineşti înregistrează o creştere a numărului de şomeri, de la 569 în anul 2004 la 756 în anul 2006. O stabilizare a situaŃiei, corelată cu o scădere a şomerilor, se înregistrează la începutul anului 2007, ajungându-se în luna martie la 560 de şomeri14. 3.2.13 EvoluŃia numărului de şomeri calculat în sensul ordonanŃei nr. 24/1998, în orizontul de timp 2000-martie 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total judeŃ Bacău

26.168

22.709

24.420

17.974

17.064

5.071

16.052

12.588

Moineşti

1.895

1.088

587

794

569

664

756

560

Din datele primite de la Primăria Moineşti, numărul total de şomeri din primul sementru al anului 2007 este de 2.064 persoane, dintre care 789 sunt şomeri indemnizaŃi şi 1.275 sunt şomeri neindemnizaŃi. Din totalul de şomeri 725 sunt femei, iar restul de 1.340 sunt bărbaŃi. Ponderea este reprezentată în graficul următor:

35%

65%

Femei

BarbaŃi

Fig. 3.2.14 Structura şomerilor pe sexe a municipiului Moineşti, în primul semestru al anului 2007

13 Info STAT nr. 10/2004, PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistica – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău 14 Info STAT nr. 3/2007, PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistica – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău



30

3.3 Zone industriale şi agricole JudeŃul Bacău este din punct de vedere al întinderii unul dintre cele mai mari ale Ńării cu o suprafaŃă de 662.052 ha15, reprezentând 2,6% din suprafaŃa României. SuprafaŃa agricolă a judeŃului este de 320.601 ha, reprezintând 48,42% din totalul suprafeŃei judeŃului şi este structurată astfel:

� cea mai mare parte, 58%, respectiv 186.128 ha este teren arabil; � 26,6%, respectiv 85.126 ha sunt păşuni; � 12,2%, respectiv 39.060 ha sunt fâneŃe; � 2,2%, respectiv 7.241 ha sunt vii şi pepiniere viticole; � 1%, respectiv 3.046 ha sunt livezi şi pepiniere pomicule.

Pădurile şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră reprezintă 42,8% din suprafaŃa judeŃului, respectiv 283.623 ha. Municipiul Moineşti (46º26’ lat. N şi 25º29’ long. E) se află la aproximativ 48 de km de Bacău, în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş – Tazlău, pe drumul naŃional 2G (D.N. 2 G.) pe o lungime de aproape 9 km de la intrarea în cartierul Găzărie dinspre Bacău până la ieşirea din cartierul Văsineşti spre Comăneşti şi are următorii vecini: la Nord comuna Zemeş, la Nord – Est comuna Măgireşti, la Est comuna Poduri, la Sud – Vest oraşul Comăneşti şi la Vest comuna Asău. Legăturile oraşului cu localităŃile vecine se realizează astfel: prin D.N. 2G, şosea asfaltată spre Comăneşti şi Măgireşti şi şosele judeŃene asfaltate cu localităŃile Zemeş şi Poduri, la care se adaugă calea ferată Moineşti – Comăneşti, construită în anii 1896 – 1899. Accesul reşedinŃei la reŃeaua naŃională de comunicaŃii:

� Drum modernizat Moineşti – Piatra NeamŃ (68 km); � Drum modernizat Moineşti – Comăneşti (8 km) - Miecurea Ciuc; � Drum modernizat Moineşti – Tg. Ocna (30 km) – Oneşti (46 km); � Drum modernizat Moineşti – Bacău (48 km).

Pentru accesul populaŃiei cu transportul în comun, în municipiul Moineşti se găseşte:

� Autogara; � Cale ferată Moineşti – Comăneşti; � Transport local comun.

Municipiul Moineşti avea un teritoriu administrativ de 4.604 ha16 şi o populaŃie totală de 24.135 la 1 iulie 2006. Terenul agricol cuprinde o suprafaŃă de 2.149 ha, reprezentând 0,7% din suprafaŃa agricolă a judeŃului (320.601 ha). Conform aceleiaşi surse, la 31 decembrie 2005, suprafaŃa agricolă a municipiului Moineşti era structurată astfel:

� Teren arabil în suprafaŃă de 555 ha, reprezentând 25,8% din suprafaŃa agricolă; � FâneŃe în suprafaŃă de 813 ha, reprezentând 37,8%; � Păşuni în suprafaŃă de 774 ha, reprezentând 36% din suprafaŃa agricolă; � Vii şi pepiniere viticole în suprafaŃă de 7 ha, reprezentând 0,4%.

Prezentată în structură, situaŃia suprafeŃei agricole a municipiului Moineşti se prezintă astfel:

15 Anuarul Statistic al judeŃului Bacău - ediŃia 2007 16 Anuarul statistic al judeŃului Bacău – adiŃia 2007



31

555

774

813

7

Teren arabil

Păşuni

FâneŃe

Vii şi pepiniere viticole

Fig. 3.3.1 - Structura suprafeŃei agricole a municipiului Moineşti,

la 31 decembrie 2005 Se poate observa că cea mai mare parte din suprafaŃa agricolă este ocupată de fâneŃe naturale care asigură baza furajeră a sectorului zootehnic cel mai bine reprezentat în teritoriul oraşului, urmată de păşuni şi teren arabil. Sectorul zootehnic are condiŃii de dezvoltare mai bune decât cultura plantelor, dar efectivele de animale sunt totuşi mici, raportate la suprafaŃa de păşuni şi fâneŃe naturale pe care o deŃine oraşul. Conform datelor înregistrate de Primăria municipiului Moineşti, evoluŃia efectivelor de animale în perioada 1977 - 2006 se prezintă astfel: Tabel 3.3.2 EvoluŃia efectivelor de animale în perioada 1977-2006 Categoria de animale 1977 1987 1997 2002 Bovine 1.606 1.851 2.036 1.081 Porcine 1.167 2.391 2.741 2.193 Ovine 1.646 2.779 2.814 1.485 Caprine 380 902 984 339 Cabaline 228 292 385 252 Păsări 22.000 19.997 34.214 26.792 Stupi 420 646 718 278 Iepuri 380 1.191 1.346 Din tabelul de mai sus se observă faptul că efectivul de animale a crescut constant în perioada 1977 – 1997, pentru ca în următorii ani să se înregistreze o scădere considerabilă ceea ce a dus şi la scăderea producŃiei agricole animale. În linii generale, producŃia agricolă animală a urmat linia de evoluŃie a efectivelor de animale. Bovinele au o însemnătate aparte în zootehnia românească, deoarece au condiŃii favorabile de dezvoltare, constituind o sursă de bază pentru alimentaŃia populaŃiei. Produsele obŃinute de la bovine constituie materii prime valoroase pentru industria alimentară în urma cărora se obŃin preparate precum laptele praf, brânzeturi, carne, preparate din carne etc. FaŃă de anul 1997, în municipiul Moineşti, efectivul de bovine a scăzut la jumătate, de la 2.036 la 1.081 animale. Aceată scădere a numărului de bovine duce implicit la scăderea producŃiei de carne, de lapte de vacă şi de bivoliŃă. Creşterea porcinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei fiind o adevărată industrie agricolă de carne. Evectivul de porcine înregistrează o creştere importantă în



32

perioada 1977-1997, scăderea din ultimii ani nefiind aşa drastică precum s-a înregistrat la bovine, şi anume de la 2.741 la 2.193 animale. EvoluŃia efectivelor de ovine şi caprine se înscrie în rândul celor de mai sus, fiind ascendentă până în anul 1997 şi descendentă după aceea. EvoluŃia păsărilor nu s-a înscris pe o linie bine definită, numărul acestora oscilând în decursul anilor. Creşterea păsărilor, în condiŃiile favorabile existente la noi, are toate şansele de a deveni o activitate foarte efiecientă datorită, în principal, faptului că nu necesită investiŃii prea mari, putând fi practicată în gospodării individuale, având un rol important în alimentaŃia populaŃiei, carnea de pasăre fiind o carne uşoară, mai ieftină decât carnea de porc, vită, oaie, păsările având şi o perioadă de reproducere rapidă, cu o productivitate ridicată şi un cost relativ scăzut. Între anii 1977 – 1987 acestă categorie s-a înscris pe o linie descendentă, pentru ca în anul 1997 numărul acestora să se dubleze şi să atingă o cotă maximă de 34.214 de capete. După acest an, efectivele au început din nou să scadă, ajungând în anul 2002 la 26.792 de capete. La nivelul judeŃului Bacău, în intervalul 2002 – 2005, s-a constatat o creştere generală a efectivului de animale, cu excepŃia porcinelor, ceea ce demonstrează un interes crescut faŃă de această ramură a agriculturii17. 3.4 Mediul de afaceri Numărul şi structura firmelor ce- şi desf ăşoară activitatea în municipiul Moine şti Sub aspectul modului de organizare al celor 483 de societăŃi comerciale active din municipiul Moineşti, la nivelul anului 2005, situaŃia se prezintă astfel:

� 452 unităŃi sunt organizate sub forma societăŃilor cu răspundere limitată (SRL); � 8 sunt organizate sub forma societăŃilor în nume colectiv (SNC); � 19 sunt organizate sub forma societăŃilor pe acŃiuni (SA); � 1 este societate cooperativă meşteşugărească; � 3 sunt societăŃi cooperative de consum.

Astfel, ponderea societăŃilor din municipiu sub aspectul formei de organizare este următoarea:

93,6% 4,8% 3,9%

1,7%

0,8%

SRL

SNC

SA

SOC. COOP.

Fig. 3.4.1 Ponderea societăŃilor din municipiul Moineşti, sub aspectul formei de organizare la nivelul anului 2005

Observăm că la nivelul anului 2005, cea mai mare pondere ca formă de organizare la nivelul municipiului, o au societăŃile cu răspundere limitată (93,6%), urmate de societăŃile pe acŃiuni (3,9%), societăŃile în nume colectiv (1,7%) şi la urmă cele cooperatiste (0,8%).

17 Anuarul statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007



33

Sub aspectul numărului de angajaŃi, societăŃile comerciale analizate (şi anume 335 deoarece din 483 de societăŃi active în anul 2005, 42 au cifra de afaceri egală cu 0, iar 106 nu au informaŃii pentru anul 2005) se clasifică în:

� 97 societăŃi au între 0 şi 1 angajat; � 205 au între 2 şi 9 angajaŃi; � 25 de unităŃi au între 10 şi 49 angajaŃi; � 8 societăŃi au între 50 şi 249 angajaŃi.

Astfel, ponderea societăŃilor comerciale din municipiul Moineşti, sub aspectul numărului de angajaŃi, este următoarea:

29,0%

2,4%7,5%

61,2%

50-249

10-49

2-9

0-1

Fig. 3.4.2 Ponderea societăŃilor comerciale din municipiul Moineşti, sub aspectul numărului de angajaŃi, la nivelul anului 2005

Observăm că majoritatea societăŃilor comerciale din municipiul Moineşti au între 2 şi 9 angajaŃi (61,2%), cele mai puŃine au între 50 şi 249 de angajaŃi (2,4%), 29% au între 0 şi 1 angajat, iar 7,5% au între 10 şi 49 de angajaŃi. Cifra de afaceri Cele 335 de societăŃi comerciale analizate figurează cu o cifră de afaceri anuală cumulată de 128.737.173 RON. Din punct de vedere al mărimii cifrei de afaceri, aceste societăŃi se clasifică după cum urmează:

� 46 unităŃi au o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 10.000 RON; � 131 unităŃi au o cifră de afaceri în intervalul 10.001 – 100.000 RON; � 128 se situează între 100.001 – 1.000.000 RON; � 29 între 1.000.001 – 10.000.000 RON; � 1 societate are cifra de afaceri peste 10.000.000 RON.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii de mărime al societăŃilor comerciale, firmele din municipiul Moineşti se pot clasifica astfel:

� 46 firme sunt de talie mică; � 259 firme sunt de talie mijlocie; � 30 sunt mari.

Astfel, situaŃia firmelor din municipiul Moineşti prezentată în structură, sub aspectul mărimii, este următoarea:



34

9%14%

77%

Firme mari

Firmemijlocii

Firme mici

Fig. 3.4.3 Ponderea societăŃilor comerciale din municipiul Moineşti, în funcŃie de mărime, la sfârşitul anului 2005

Se observă că majoritatea societăŃilor din municipiul Moineşti sunt de talie mijlocie (77%), urmate de cele mici (14%) şi apoi cele de talie mare (9%). Din punct de vedere al profitabilităŃii societăŃilor comerciale analizate din municipiul Moineşti, ce figurau în evidenŃele DirecŃiei Generale de FinanŃe Publice Bacău la sfârşitul anului 2005, situaŃia este următoarea:

� 220 de unităŃi au încheiat anul 2005 cu profit; � 115 de unităŃi au înregistrat pierdere.

Astfel, graficul profitabilităŃii firmelor din municipiul Moineşti este următorul:

66%

34%

Profit Pierdere

Fig. 3.4.4 SituaŃia profitabilităŃii firmelor din municipiul Moineşti, la nivelul anului 2005 Se poate observa faptul că cea mai mare pondere din totalul firmelor a încheiat anul 2005 cu profit (66%), iar 34% cu pierdere. În cadrul Grupului de Lucru pe probleme economice s-a discutat despre scăderea puterii economice a municipiului Moineşti prin prisma restructurării şi dimensionării activităŃii petrolului. În această situaŃie s-a încercat găsirea mai multor soluŃii, printre care:

� încurajarea activităŃii economice de către administraŃia locală, prin stabilirea unor taxe şi impozite mai mici;

� recalificarea forŃei de muncă; � informarea mediului economic cu privire la accesarea de fonduri europene.

Din sondajul de opinie asupra mediului de afaceri a reieşit că obiectivul general al firmelor din municipiul Moineşti constă în dezvoltarea companiilor prin: creşterea cifrei



35

de afaceri, extinderea şi diversificarea activităŃii, modernizarea punctelor de lucru şi a utilajelor. Ca obiectiv secundar apare: creşterea numărului de clienŃi, creşterea numărului de angajaŃi şi a calificării acestora, modernizarea spaŃiilor şi a utilajelor. Principalele obstacole care au influenŃat şi vor influenŃa dezvoltarea firmelor în municipiul Moineşti percepute de către firme sunt: birocraŃia, puterea de cumpărare scăzută a populaŃiei din zonă, concurenŃa din zonă, lipsa calificării personalului şi migraŃia personalului după ce a fost calificat. Conform aceluaşi sondaj, 84,2% dintre companii s-au aratat interesate de posibilitatea construirii unei zone industriale şi de afaceri, cele mai interesate fiind firmele din domeniile agricultură, industrie, construcŃii şi transporturi. În opinia mediului de afaceri, ierarhizare a obstacolelor care stau în calea dezvoltării mediului de afaceri local este următoarea:

� disponibilitatea forŃei de muncă şi costurile aferente - 61,4%; � costurile materiilor prime, serviciilor – 54,4%; � condiŃiile de creditare – 50,9%; � serviciile publice (autorizaŃii, avize, fiscalitate, etc.) - 49,1%; � disponibilitatea amplasamentelor / spaŃiilor – 40,3%; � cunoştinŃele tehnice disponibile – 31,6%.

Punctele tari şi cele slabe ale mediului de afaceri local în viziunea mediului de afaceri moineştean: Puncte tari : existenŃa rezervelor naturale de petrol, poziŃionarea geografică într-o zonă cu un mare potenŃial turistic şi comercial. Puncte slabe : puterea de cumpărare redusă a populaŃiei, în general, lipsa forŃei de muncă calificate, lipsa investitorilor, disponibilizările în masă, migraŃia forŃei de muncă, infrastructura deficitară şi birocraŃia. Salarizare În luna martie 2007, câştigul salarial mediu brut a fost în judeŃul Bacău de 1.338 lei (RON)/persoană cu 26 lei (RON)/persoană18 mai mic decât cel înregistrat la nivelul economiei naŃionale (-1,9%). Salarii medii brute peste media judeŃului s-au înregistrat în activităŃile servicii, industrie şi construcŃii, iar sub media salariului din judeŃ fiind agricultura, vânătoarea şi serviciile anexe. Câştigul salarial mediu net a fost în judeŃul Bacău de 997 lei (RON)/persoană, cu 16 lei (RON)/persoană mai mic decât cel înregistrat la nivelul economiei naŃionale (-1,6%). Salariul mediu net peste media judeŃului s-a înregistrat în activitatea „industrie şi construcŃii”, sub media salariului din judeŃ fiind activităŃile „agricultură, vânătoare şi servicii anexe” şi „servicii”. Prezentat pe activităŃi ale economiei naŃionale, câştigul salarial mediu net lunar în judeŃul Bacău, pentru martie 2007, este următorul:

18 Info STAT nr. 3/2007, PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistica – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău



36

Fig. 3.4.5 Câştigula salarial mediu net lunar în judeŃul Bacău, pe activităŃi ale economiei naŃionale, pentru aprilie 2006

Activit ăŃi ale economiei Câştigul salarial mediu net lunar (RON/angajat)

Total jude Ń 997 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 683 Industrie şi ConstrucŃii 1.029 Servicii 994 Concluzii Majoritatea firmelor din municipiul Moineşti sunt firme tinere, înfiinŃate începând cu anul 2003. Anii 2003 şi 2006 au reprezentat anii cu cele mai multe firme înfiintaŃe care sunt active în prezent. Mediul economic local este dominat de firmele din comerŃ şi firmele mici de servicii. Peste jumatate dintre firme activează în domeniul comerŃului (51%) şi aproximativ un sfert din economia locala revine sectorului serviciilor (24%). Ca mărime, domină ca număr firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa între 100.001-1.000.000 RON (38,2%) şi firmele cu o cifră de afaceri cuprinsă în intervalul 10.001-100.000 RON (39,1%). Analiza indicatorilor financiari pentru municipiul Moineşti indică un mediu de afaceri favorabil lansării de firme pe piaŃă prin profitabilitatea ridicată a firmelor cu cifra de afaceri mică, urmată de firmele cu o cifră de afaceri medie caracterizate printr-un numar mai mare de angajaŃi şi o rată a profitului mai mică. Majoritatea firmelor, 44% are un număr relativ mic de personal, cuprins între 1-10 angajaŃi, acestea fiind şi cele mai profitabile firme dacă analizăm raportul profit total/cifră de afaceri totală.



37

4. Patrimoniu tehnico-edilitar Descriere: Infrastructura edilitar ă, infrastructura rutier ă, gestiunea de şeurilor, zone şi elemente de patrimoniu na Ńional şi universal Preocuparea administraŃiei din Moineşti pentru sistematizare a început în anul 1928, când primăria a întocmit primul plan de sistematizare a oraşului. Acest plan prevedea linieri, deschideri şi închideri de străzi, înfiinŃarea de pieŃe şi grădini publice, alimentare cu apă, canalizare, extinderea reŃelei de electrificare şi îmbunătăŃirea iluminatului public şi organizarea transportului în comun. În acelaşi an a început şi pavarea străzilor prin aşternerea de straturi de prund, mai târziu trecându-se la construirea de borduri şi trotuare de bazalt. IniŃiativele pentru captarea apei datează din anul 1908, când a fost captat izvorul de pe muntele Doncea şi din anul 1929, când au fost captate izvoarele de pe muntele Balcuri. Apele acestor izvoare erau aduse în oraş prin conducte cu cădere liberă. O reŃea de canalizare funcŃională a fost construită abia după 1944. Până în acel moment existase un sistem de canalizare (datând din 1939), cu două şanŃuri ce străbăteau oraşul pe lungime şi care colectau în mare masură apa provenită din ploi. La sfârsitul anului 2005, existau 70 de km de străzi incluse în teritoriul administrativ al municipiului, dintre care numai 38 de km19 au fost străzi modernizate. 4.1. Reglement ări de urbanism Zone func Ńionale Municipiul Moineşti avea un teritoriu administrativ de 4.604 ha şi o populaŃie totală de 24.135 la 1 iulie 2006. Conform Planului Urbanistic General aprobat de Consiliul Local în anul 2003, zona de intravilan existentă în municipiul Moineşti este de 954,6 ha şi este structurată în felul următor:

� locuinŃe şi funcŃiuni complementare: - 422,6 ha; � unităŃi industriale şi depozite: - 99 ha; � unităŃi agrozootehnice: - 5,01 ha; � instituŃii şi servicii de interes public: - 35 ha; � căi de comunicaŃie şi transport (rutier,feroviar): - 84,3 ha (57,7 ha rutier, 26,6

ha feroviar); � spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie: - 74 ha; � construcŃii tehnico – edilitare: - 2,16 ha; � gospodărie comunală, cimitire: - 17 ha; � destinaŃie specială, protecŃie 44 sonde: - 34,54 ha; � terenuri libere: - 155,14 ha; � ape: - 10,85 ha; � păduri: - 15 ha.

Urmare a dimensiunilor şi complexităŃii localităŃii, teritoriul Municipiului Moineşti a fost împărŃit în 34 UTR-uri (unităŃi teritoriale de referinŃă)20, grupate dupa funcŃiunea dominantă a zonei. Ulterior, corespunzător funcŃiilor dominante, fiecare zonă s-a împărŃit în subzone, limitele unităŃilor teritoriale fiind materializate după străzi, limite cadastrale sau limite naturale.

19 Anuarul statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007 20 Planului Urbanistic General aprobat de Consiliul Local în anul 2003



38

Totodată, în delimitarea UTR-urilor, s-a Ńinut seama de ansamblurile de locuit, cartierele şi localităŃile componente în teritoriu. Zona central ă Zona centrală este formată din următoarele UTR-uri: UTR 1 – Centrul civic, UTR 2 – Ansamblul Zorilor, UTR 3 – Ansamblul Oituz, UTR 4 – Ansambul Tristan Tzara, UTR 5 – cartier Urmeziş, UTR 8 – cartier Osoiu, UTR 9 – cartier Lunca, UTR 10 – cartier Alboteşti, UTR 11 – cartier Găzărie, UTR 12 – cartier Lucăceşti, UTR 14 şi 15 – cartier Hangani, UTR 16, 17, 19, 20, 22, 23, 25, 26, 27 şi UTR 33 – zona SNCFR. Această are o funcŃiune complexă de interes public, predominată de instituŃii publice şi servicii şi complementată cu zone de locuit şi alimentaŃie publică pentru complexe şcolare şi cămine. În centru se poate construi orice obiectiv de interes public şi locuinŃe cu finisaje superioare pentru a conferi centrului civic o Ńinută deosebită. În zonă sunt permise renovări, modificări, completări sau înlocuiri de construcŃii vechi. În subzona rezidenŃială cu clădiri de tip urban se permit extinderi, construcŃii noi, în incintele proprii precum şi instituirea diverselor servicii, iar în zona SNCFR toate utilizările trebuie avizate de SNCFR Regionala GalaŃi, ca urmare a existenŃei zonei de protecŃie a infrastructurii feroviare. În zona centrală sunt admise construcŃii şi amenajări, printre care:

� instituŃii şi servicii publice (administraŃie, cultură, invăŃământ, sănătate, cult, comerŃ, sport, turism);

� spaŃii verzi amenajate; � accese pietonale carosabile, parcări; � mici activităŃi economice cu caracter nepoluant, transport auto redus, care nu

prezintă pericol de explozie. În municipiul Moineşti există câteva cartiere ce intră sub incidenŃa zonei centrale în care se interzice temporar construirea de instituŃii publice şi de servicii de interes general până la elaborarea Planurilor urbanistice zonale. Acesta sunt: Ansamblurile Zorilor, Oituz şi Tristan Tzara şi cartierele Osoiu, Alboteşti, Lunca, Găzărie, Lucăceşti. Utilizările interzise sunt cele incompatibile cu subzona respectivă, care pot crea incomodări şi disfuncŃionalităŃi, precum şi orice fel de construcŃii şi amenajări, exceptând obiectivele de utilitate publică pentru care au fost rezervate terenurile. Nu se permit construcŃiile de unităŃi poluante, producătoare de noxe, care generează trafic intens sau care prezintă riscuri tehnologice şi nici amplasarea de chioşcuri pe domeniul public. Zonele în care se interzice permanent construirea de instituŃii publice şi de servicii de interes general sunt următoarele: Cartierele Urmeziş şi Hangani, UTR 16, 17, 19, 20, 22, 23, 25, 26, 27 şi UTR 33 – zona SNCFR. CondiŃiile de amplasare a construcŃiilor administrative, comerciale, de cult, de cultură, de învăŃământ, pentru sănătate, sportive şi de turism se fac conform legislaŃiei în vigoare. În ceea ce priveşte amplasarea faŃă de drumurile publice, aceste construcŃii vor fi interzise dacă împiedică, prin amplasare, buna desfăşurare, organizare şi dirijare a traficului sau dacă prezintă riscuri de accidentare. Astfel, sunt interzise amplasarea reclamelor publicitare în zona drumurilor publice şi a parcurilor independente. În ansamblurile Zorilor şi Tristan Tzara şi pe strada Tudor Vladimirescu din UTR 5 este interzisă instalarea de chioşcuri şi garaje pe domeniul public, precum şi locuinŃele de tip rural – P, pe loturi necorespunzătoare ca suprafaŃă şi front la stradă.



39

Zona unit ăŃilor industriale Zona industrială are o funcŃie predominantă de producŃie de tip industrie extractivă, expoatarea şi prelucrarea lemnului, construcŃii, activităŃi agrozootehnice, transporturi şi prestări servicii. Zona industrială este cuprinsă în UTR-urile 17, 18, 19 şi 20, dar şi izolat în UTR-urile rezidenŃiale după cum urmează: UTR 10 – cartier Alboteşti, UTR 11 – cartier Găzărie şi UTR 21. Această zonă permite următoarele categorii de construcŃii:

� constucŃii destinate depozitării, stocării, ambalării şi trierii; � căi de comunicaŃie rutieră, feroviară şi construcŃii aferente; � construcŃii aferente lucrărilor tehnico – edilitare, de deservire; � servicii compatibile funcŃiunilor zonei.

În zonele industriale menŃionate se permit utilizările cu caracter de producŃie sau de servicii şi amenajările specifice unităŃilor industriale şi activităŃilor agrozootehnice. Pentru amplasarea unor unităŃi de producŃie sau de servicii în UTR 19 sau în cartierul Găzărie, este necesară întocmirea unor studii de fezabilitate care să stabilească oportunitatea amplasamentului. În aceste zone se interzic construcŃiile de unităŃi poluante şi de amenajări incompatibile cu funcŃia dominantă stabilită prin Planul Urbanistic General al municipiului. ConstrucŃiile industriale prevăzute cu parcaje se autorizează în funcŃie de specificul activităŃii şi de suprafaŃa pe care îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă. ConstrucŃiile se autorizează numai dacă există posibilitatea realizării parcajelor în afara domeniului public. Aceste construcŃii vor avea prevăzute spaŃii verzi cu rol de protecŃie, în special pentru cele amplasate la drumurile publice, spaŃii ce contribuie la crearea peisajului urban şi care nu trebuie să intre în contradicŃie cu aspectul general al construcŃiilor din incintă. Zona de parcuri, complexe sportive, recreere, turi sm şi perdele protec Ńie Această zonă este formată din:

� subzona parc orăşenesc: UTR 1 – Centru civic, şi UTR 27; � subzona complexe sportive: UTR 24; � subzona zăcământ hidromineral: UTR 22; � subzona turism (Parcul cu pini): UTR 1 – Centru civic şi UTR 23; � subzona verde de protecŃie (ape, sonde, culoare tehnice): UTR 4 – ansamblul

Tristan Tzara, UTR 8 – cartier Osoiu, UTR 9 – cartier Lunca, UTR 10 – cartier Alboteşti, UTR 11 – cartier Găzărie, UTR 12 – cartier Lucăceşti, UTR 13 – cartier Văsieşti, UTR 16, 25, 26 şi 27;

� subzona verde amenajată: UTR 3 – ansamblul Oituz, UTR 4 – ansamblul Tristan Tzara UTR 8 – cartier Osoiu, UTR 10 – cartier Alboteşti.

Zona de parcuri, complexe sportive recreere, turism şi perdele protecŃie are o funcŃie dominant ecologică prin ameliorarea microclimatului şi combaterea poluării aerului şi o funcŃie de agrement, turism şi recreere prin practicarea de sporturi, distracŃii, jocuri, odihnă în aer liber sau promenadă. În completarea zonei vin instituŃiile publice care ridică nivelul funcŃiei de bază a zonei prin actul de cultură, turism, alimentaŃie publică, comerŃ, agrement. În această zonă sunt permise următoarele:

� activităŃi sociale şi culturale;



40

� dotări cu caracter de agrement, recreere şi cele cu funcŃie culturală; � perdele de protecŃie spre căile de comunicaŃie rutieră sau feroviară; � dotări sportive şi amenajări corespunzătoare; � folosirea unui mobilier urban uşor, specific zonelor plantate; � amenajări de parcuri, grădini publice, square-uri, spaŃii verzi amenajate; � menŃinerea, întreŃinerea şi ameliorarea spaŃiilor verzi existente.

În UTR 23 se autorizează doar lucrări de întreŃinere şi perpetuare a spaŃiilor plantate, pentru orice altă intervenŃie fiind necesar avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi LocuinŃei şi al Ministerului ProtecŃiei Mediului. În Pădurea cu pini, arie protejată ce intră sub incidenŃa Legii 5/2000, contrucŃiile se autorizează doar prin respectarea măsurilor şi normelor stabilite prin O. 236/12.2000. În cazul unor dotări destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:

� instalaŃii de alimentare cu apă potabilă; � toalete publice ecologice; � locuri pentru colectarea gunoaielor; � instalaŃii de canalizare.

Pentru zona cartierele Lunca, Alboteşti, Găzărie şi Lucăceşti se permit doar plantaŃii de pomi tineri şi vegetaŃie joasă, pentru a crea o zonă de protecŃie. Se interzice realizarea de construcŃii şi amenajări care, prin volumetrie şi aspect arhitectural, depreciază valoarea peisajului. În subzona zăcământului hidromineral este interzisă autorizarea construcŃiilor care nu sunt compatibile cu funcŃia zonei şi sunt permise doar lucrări de captare şi modernizare a izvoarelor minerale şi de amenajare a zonei. Zona de gospod ărie comunal ă FuncŃia dominantă a acestei zone este de gospodărire a localităŃii, care constă în exploatarea amenajărilor tehnico-edilitare, a amenajărilor de salubritate şi a cimitirelor. În această zonă mai sunt admise:

� spaŃii verzi cu caracter de plantaŃii de protecŃie; � accese pietonale, carosabile şi parcaje; � depozite de deşeuri industriale.

Sunt permise construcŃiile sau amenajările care se pot racorda la infrastructura edilitară existentă sau pentru a căror realizare sau extindere există surse de finanŃare asigurate de către administraŃia publică, de investitori interaŃi sau care beneficiază de surse de finanŃare conform legii. Proiectele de specialitate pentru staŃia de epurare, platforma de gunoi etc. sunt permise cu condiŃia respectării documentaŃiilor cu caracter normativ şi directiv. StaŃia de epurare se poate extinde numai dacă sunt respectate normele de igienă în vigoare şi normele de protecŃie a mediului. Extinderea este permisă doar cu condiŃia elaborării unei documentaŃii tehnice de specialitate şi a respectării unei zone verzi de protecŃie. Zona de protecŃie a cimitirului trebuie respectată, 50 m în jurul cimitirului nu vor fi amplasate locuinŃe de nici un fel. Amplasarea, echiparea şi conformarea construcŃiilor se instituie conform Ordinului Ministerului SănătăŃii 536/1997 şi conform HG 101/1997.



41

Zona pentru echipare tehnico – edilitar ă Zona pentru echipare tehnico – edilitară este inclusă în UTR 11 – cartier Găzărie, UTR 31 – cartier Lucăceşti,UTR 5 – cartier Urmeniş, UTR 26,28,29,30 şi 32. Această zonă este formată din construcŃii şi amenajări aferente lucrărilor tehnico – edilitare, din conductele pentru reŃelele tehnico – edilitare, LEA 110 KV şi aducŃiunea de apă potabilă. Această zonă are o funcŃie dominantă de exploatare a reŃelelor edilitare, completată de construcŃii aferente lucrărilor edilitare, spaŃii verzi cu caracter de plantaŃii de protecŃie şi de accese pietonale aferente acestor tipuri de lucrări. În sub zonele UTR 11 – cartier Găzărie, UTR 31 – cartier Lucăceşti, UTR 26,28,29,30 şi 32, amplasarea construcŃiilor şi efectuarea amenajărilor aferente sunt permise doar Ńinând cont de reglementările impuse de Regulamentul general de urbanism. Zona căi de comunica Ńie şi construc Ńii aferente Această zonă cuprinde căile de comunicaŃie rutieră şi căile de comunicaŃie feroviară şi include UTR 33 - zona SNCFR pentru transportul feroviar. În această zonă este permisă orice construcŃie sau amenajare aferentă drumurilor publice, conform avizului organelor de specialitate ale administraŃiei publice. În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, aceste construcŃii trebuie avizate de Ministerul Transporturilor, iar cele amplasate in zona de protecŃie situată în intravilan, se autorizează şi cu avizul Regiei Autonome „Societatea NaŃională a Căilor Ferate Române” GalaŃi. Sunt permise construcŃiile şi amenajările care prin amplasare şi funcŃionare nu afectează buna desfăşurare a circulaŃiei pe drumurile publice în condiŃii optime de capacitate, fluenŃă şi siguranŃă. Lucrările de investiŃii ale agenŃilor economici şi ale instituŃiilor publice, care afectează zona de protecŃie a infrastructurii feroviare, se autorizează doar cu avizul Regiei Autonome SNCFR şi al Ministerul Transporturilor. Printre aceste lucrări se numără:

� căi ferate industriale; � lucrări hodrotehnice; � traversarea căii ferate de drumuri prin pasaje denivelate; � subtraversarea liniilor de cale ferată de reŃele de telecomunicaŃii, energie electrică,

conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologie. Sunt interzise construcŃiile care prin amplasare sau exploatare împiedică buna desfăşurare a traficului de pe drumurile publice sau prezintă riscuri de accidentare. Prin urmare, sunt interzise amplasarea în zona drumurilor a panourilor independente de reclamă publicitară. În zona de protecŃie a infrastructurii feroviare sunt interzise construcŃiile care impiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare, lucrările care pot afecta stabilitatea solului (alunecări de teren, surpări, modificarea materialelor pânzei freatice) precum şi depozitarea materialelor inflamabile sau explozibile. Zona terenurilor cu destina Ńie special ă În zona terenurilor cu destinaŃie specială este inclusă incinta PoliŃiei municipiului Moineşti din UTR 2 – ansamblul Zorilor. Lucrările în această zonă trebuie avizate de către MApN şi SRI.



42

Terenuri disponibile pe care se pot construi locuinŃe au fost identificare în UTR 5 şi 7, respectiv cartierele Urmeniş şi Micleasa. În zona pârâului Urmeniş din UTR 9, nu se dau autorizaŃii de construcŃie şi se propune ocuparea cât mai raŃională a terenurilor destinate construcŃiilor. Utilit ăŃile publice Serviciile de salubritate

Serviciile de salubritate sunt realizate de către SC PREST SERV S.R.L. care asigură curăŃenia oraşului şi gestionarea deşeurilor. În dotarea societăŃii există 4 autocontainere şi 1 tractor cu remorcă pentru preluarea şi transportul deşeurilor urbane, precum şi 130 de containere de 4 mc pentru colectarea deşeurilor de la populaŃie şi agenŃi comerciali. FrecvenŃa colectării deşeurilor este de 1 – 2 ori pe săptămână în zona urbană şi la 2 săptămâni în zona de case, cartierele mărginaşe. Depozitarea deşeurilor se face la depozitul de deşeuri municipale ce are o suprafaŃă de 2 ha, perimetrul fiind neamenajat, fără racord la reŃelele de apă, canal şi electricitate ce are o capacitate de 150.000 mc şi, în conformitate cu Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor, este programat pentru închidere în anul 2009. În conformitate cu Raportul final de cercetare al Sondajului de opinie realizat în rândul cetăŃenilor municipiului, în iunie 2007, 26,62% din populaŃia municipiului Moineşti a reclamat faptul că o problemă foarte importantă a oraşului este lipsa curăŃeniei. Cele mai multe afirmaŃii s-au referit la curăŃenia din zonele limitrofe, la curăŃenia din parcuri şi la faptul că serviciul de salubrizare nu este suficient/eficient. CetăŃenii au reclamat faptul că nu sunt suficiente pubele şi că nu se ridică la timp gunoiul. Pentru a rezolva această problemă, AdministraŃia Locală participat la licitaŃia de proiecte în cadrul Programului Phare 2004 – Coeziune Economică şi Socială – „Schema de investiŃii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – faza extinsă, cu proiectul „ Sistem de colectare selectivă, centru de valorificare şi optimizarea transportului deşeurilor în arealul municipiului Moineşti şi a comunelor învecinate”. Proiectul este finanŃat şi se află în implementare, termenul de finalizare fiind în anul 2008. Valoarea totală a proiectului este de 678.557 Euro, valoarea finanŃării nerambursabile fiind de 603.915,73 Euro. Proiectul se realizează în parteneriat cu administraŃiile locale din comunele Zemeş, Măgireşti, Poduri şi SolonŃ şi va avea ca rezultate finale, pentru municipiul Moineşti:

� Realizarea a 90 de platforme de colectare selectivă; � AchiziŃionarea a 270 eurocontainere; � AchiziŃionarea a 3 vehicule speciale pentru transportul deşeurilor achiziŃionate; � Realizarea unui centru de valorificare a deşeurilor reciclabile şi optimizare a

transportului deşeurilor biodegradabile; � Realizarea unei campanii de informare şi educare a populaŃiei în vederea

implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor şi asigurării curăŃeniei oraşului prin respectarea normelor de conduită comunitară.



43

Sistemul de alimentare cu apa

În prezent, în Municipiul Moineşti distribuŃia apei potabile către consumatori se face gravitaŃional din rezervoarele din zona “Parcul cu Pini” pentru zona de jos a localităŃii şi prin intermediul staŃiilor de hidrofor pentru zonele înalte. Traseele conductelor urmăresc în general trama stradală, fiind poziŃionate în carosabil, pe trotuar sau pe spaŃii verzi, reŃeaua fiind prevăzută în punctele de intersecŃie cu cămine de vane de secŃionare şi golire. ReŃeaua actuală de transport şi distribuŃie are o vechime între 30 şi 50 ani şi e formată din conducte de oŃel, fontă şi azbociment. Conductele existente sunt în lungime de aproximativ 45 km de reŃea subterană dezvoltată în sistem inelar pe 60 de străzi din municipiu. Diametrul conductelor este cuprins între 50 şi 300 mm, în funcŃie de lungimea şi importanŃa străzii şi numărul de consumatori deserviŃi. Din cele 60 de străzi, 24 au îmbrăcăminte din asfalt, 6 din beton, una din beton şi asfalt şi 29 sunt străzi pietruite. Potrivit datelor furnizate de Anuarul Statistic al JudeŃului Bacău, ediŃia 2007, la nivelul Municipiului Moineşti, la sfârşitul anului 2005, lungimea totală a reŃelei simple de distribuŃie a apei potabile era de 44,4 km, iar cantitatea de apa furnizată era de 2.068 mii m³ din care 164 mii m³ pentru uz casnic pentru 18.712 utilizatori racordaŃi la reŃea. Problemele cu care se confruntă reŃeaua de apă din municipiu sunt destul de serioase şi cu impact asupra stării de sănătate a populaŃiei:

� Ńevile componente ale reŃelei au un grad avansat de uzură fizică şi morală; � regimul de furnizare cu intermitente a apei către consumatori şi prezenŃa clorului

în apă au accentuat uzura componentelor metalice; � apar avarii frecvente ca urmare a caracteristicilor terenului, a fenomenelor de

îngheŃ dezgheŃ şi a traficului; � presiunile şi debitele diferă foarte mult de la o zonă la alta; � nu există o reŃea specială pentru stingerea incendiilor şi nici hidranŃi amplasaŃi în

toate zonele municipiului; � urmare a acestor caracteristici improprii ale reŃelei de apă, calitatea apei potabile

furnizate către cetăŃeni lasă de dorit, cea mai gravă problemă fiind cea legată de infestarea apei;

� ca urmare a calităŃii deficitare a reŃelei, pierderile se ridică la 35% din volumul apei cumpărate.

Pentru rezolvarea acestor probleme, există la nivelul administraŃiei locale un proiect de “Reabilitare reŃele de distribuŃie apă potabilă” însoŃit de studiile de fezabilitate, studiile de impact şi analizele cost beneficiu aferente. Proiectul presupune, principal, înlocuirea reŃelelor de apă existente cu reŃele de tuburi şi piese de legătură din polietilenă de înaltă densitate şi a accesoriilor necesare. Sistemul de canalizare Pe teritoriul Municipiului Moineşti, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare era, la sfârşitul anului 2005, de 27.9 km. Sistemul de canalizare este de tip unitar şi deserveşte un număr de 18.185 de locuitori ce sunt racordaŃi la reŃeaua de canalizare. ReŃeaua de canalizare nu acoperă toată suprafaŃa locuită a municipiului şi se caracterizează prin faptul că este uzată fizic şi moral ceea ce determină ca Ńevile să fie



44

înfundate sau sparte, să apară disfuncŃionalităŃi la reŃeaua de canalizare din subsolurile blocurilor, în unele cazuri chiar lipsa unor tronsoane întregi. PopulaŃia municipiului Moineşti, conform studiului efectuat în iunie 2007, consideră că principala problemă a municipiului este reŃeaua de canalizare. 39,4% dintre respondenŃi au ales să plaseze pe primul loc această problemă. Problema reŃelei de canalizare este percepută într-un mod mai acut de către persoanele din segmentele de vârstă 45-59 ani şi peste 60 de ani şi se regăseşte, ca problema plasată ca nivel de importanŃă pe locul unu sau doi, în zonele Micleasa, Măgura, Osoiu, Lunca, Găzărie, Lucăceşti, Alboteşti Problema canalizării este una de foarte mare importanŃă pentru locuitorii zonelor semiurbane. În zonele de case este foarte important ca, pe perioada următoare, să se introducă sistemul de canalizare, fie în sistem unitar prin extinderea reŃelei, fie prin fose septice pentru a elimina focarele de infecŃie şi de infestare a pânzei freatice. StaŃia de epurare Este un alt obiectiv care pune probleme, dată fiind funcŃionarea ei improprie, ceea ce impune re-proiectarea ei ca o necesitate absolută. Există un studiu pentru modernizarea staŃiei de epurare a municipiului, aşa încât să preia apa menajeră din Moineşti şi din zonele limitrofe: staŃia deŃine capacitatea necesară pentru acest lucru, iar în localităŃile limitrofe există, de asemenea, proiecte de extindere sau modernizare a sistemului de canalizare. ReŃeaua de gaze Potrivit datelor furnizate de Anuarul statistic al JudeŃului Bacău, ediŃia 2007, pe teritoriul Municipiului Moineşti situaŃia reŃelei de gaze este următoarea:

� lungimea totală a conductelor de distribuŃie a gazelor este de 89,8 km; � volumul de gaze naturale distribuite este de 10.626 mii m3 din care 8.411 mii m3

pentru uz casnic. O problemă serioasă o constituie calitatea gazelor, municipiul Moineşti aflându-se la o depărtare de 8 km de magistrală şi, ca atare, pentru o calorie se plăteşte, ca urmare a pierderilor, cu 30% mai mult. Pe teritoriul municipiului există două străzi ce nu au reŃea de gaze dar asta nu constituie o problemă majoră. ReŃeaua existentă este în curs de reabilitare. ReŃeaua de termoficare În ceea ce priveşte reŃeaua de termoficare, în anul 2005 a fost distribuit în municipiul Moineşti un număr de 5.425 gigacalorii, la nivelul consumatorilor casnici nedistribuindu-se energie termică deoarece accesul al reŃeaua de gaz a făcut posibil şi a determinat instalarea de centrale de apartament. La nivelul Primăriei există un studiu de fezabilitate în parteneriat cu o firmă din Danemarca, pentru trecerea sistemului de încălzire existent pe gaz (deŃinut de aprox. 80% din populaŃie) pe un sistem ce foloseşte energia neconvenŃională (deşeuri de lemn, rumeguş, lătunoaie), ce va alimenta cu energie termică mai întâi partea de N a localităŃii, folosind centralele existente şi apoi şi sudul Municipiului.



45

ReŃeaua electric ă Municipiul Moineşti are asigurată reŃeaua de energie electrică pe toată suprafaŃa locuibilă. ReŃeaua de energie electrică deserveşte atât populaŃia cât şi industria din localitate. Una dintre problemele existente, ce are influenŃă asupra populaŃiei, este determinată de iluminatul public. Cu toate că reŃeaua de iluminat public acoperă aproape toată reŃeaua stradală, vechimea, numărul de puncte de iluminat şi sistemul automat de gestionare impropriu, determină, conform studiului asupra populaŃiei realizat în iunie 2007, sentimentul de nesiguranŃă pentru 49,6% dintre locuitorii municipiului, iar 97% dintre cetăŃeni consideră că este absolut necesar iluminarea tuturor străzilor în vederea creşterii siguranŃei publice. Cu toate că la ierarhizarea problemelor ce au fost prezentate de populaŃie, conform aceluiaşi studiu, iluminatul public se află pe locul opt, la nivelul de nesiguranŃă din cartierul de reşedinŃă, populaŃia din cartierele Hangani, Micleasa şi Măgura prezintă cel mai mare procent (peste 50%). Iluminatul public este foarte important pentru segmentul cu vârsta între 30-44 ani. ReŃea telecomunica Ńii ReŃeaua de telecomunicaŃii este asigurată de reŃeaua de telefonie, televiziune şi internet Activitatea de telefonie cuprinde atât telefonia fixă cât şi cea mobilă, accesul la televiziune este asigurat de firme ce fac distribuŃie prin cablu sau utilizându-se antene speciale. Accesul la internet este asigurat de firme de specialitate, gradul de acoperire şi calitatea serviciilor fiind sub nivelul nevoilor şi cerinŃelor. 4.4 Inventar monumente istorice Pe raza municipiului Moineşti se evidenŃiază o serie de obiective (clădiri cu valoare arhitecturală, arheologică sau istorică deosebită):

� cel mai important dintre aceste obiective, nominalizat şi de către Ministerul Culturii ca Monument Istoric, este CetăŃuia Dacică din cartierul Lucăceşti, pe Dealul CetăŃuia;

� biserica „Cuvioasa Paraschiva” din cartierul Hangani, construită în anul 1702, refăcută apoi în anul 1768, în anul 1847 i-au fost refăcute faŃadele, iar în anul 1896 i s-au adaugat un pridvor şi un turn;

� biserica Sf. Nicolae din Moineşti, construită în anul 1808; � biserica Sf. Voievozi din Lucăceşti, construită în anul 1850; � biserica Cuvioasa Paraschiva din Vasieşti, construită în 1805; � biserica Sf. Gheorghe din Moineşti, construită în 1860; � la intrarea în oraşul Moineşti se află un monument comemorativ ce a fost realizat

în memoria lui Tristan Tzara şi a curentului dadaist iniŃiat de acesta. Monumentul DADA se afla poziŃionat pe şoseaua Moineşti – Bacău, fiind un punct de referinŃă în peisajul cultural al municipiului;

� Pădurea cu Pini, la care s-a facut referire pe larg în capitolul 2, reprezintă un obiectiv deosebit în peisajul municipiului;



46

� cimitirul evreiesc – aşezat pe o colină la poalele muntelui Osoi.

4.5 Inventar proiecte propuse şi în derulare În plus faŃă de cele menŃionate până acum, la nivelul Primăriei municipiului Moineşti, mai există următoarele proiecte în derulare:

� extindere reŃele distribuŃie gaze pe străzile Măgura, Spiru Haret; � lucrări de proiectare bloc locuinŃe sociale; � reabilitare trotuare şi carosabil la strada T. Vladimirescu; � modernizare iluminat stradal pentru strada T. Vladimirescu şi cartierele Hangani,

Vasieşti, Lucăceşti; � lucrări de reparaŃie şi întreŃinere străzi; � sistematizare PiaŃa agroalimentară Moineşti; � repararea, întreŃinerea şi renovarea faŃadelor blocurilor.



47

5. Mediul social cultural şi ştiin Ńific Descriere: Fenomene demografice, s ănătate public ă, învăŃământ, asisten Ńă social ă, cultur ă, artă, religie, siguran Ńa cetăŃeanului, societatea civil ă 5.1 Structura şi dinamica popula Ńiei Nivelul de dezvoltare economică al unei comunităŃi are un impact direct asupra principalelor fenomene demografice influenŃând structura şi dinamica populaŃiei, care la rândul ei, influenŃează desfăşurarea activităŃilor economice. Popula Ńia stabil ă şi fenomene demografice Structura populaŃiei active din judeŃul Bacău pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie 200621, este următoarea:

DistribuŃia populaŃiei de sex feminin din judeŃul Bacău, pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2006:


Fig. 5.1.1 DistribuŃia populaŃiei active pe grupe de vârstă

29%

34%

20%

17%

15 - 29 ani 30 - 49 ani 50 - 64 ani 65 ?i peste

Fig. 5.1.2 DistribuŃia populaŃiei de sex feminin pe grupe de vârstă

27%

33%

21%

19%

15 - 29 ani

30 - 49 ani

50 - 64 ani

65 şi peste



48

DistribuŃia populaŃiei de sex masculin pe grupe de vârstă la 1 iulie 2006:

Dacă în perioada 1977 – 1992 populaŃia judeŃului a crescut într-un ritm alert, în perioada 1992 – 2000 aceasta s-a diminuat. Toate acestea s-au produs în special ca urmare a scăderii natalităŃii din ultimii 10 ani, corelat cu soldul negativ al migraŃiei externe. FaŃă de datele Recensământului din 1992, în anul 2002, Municipiul Moineşti a înregistrat o scădere a numărului total al populaŃiei (-5,28%, respectiv -1.350 persoane). Această tendinŃă se menŃine şi în evoluŃia ulterioară, până la nivelul anului 2006. La 1 iulie 2006, populaŃia stabilă a municipiului Moineşti era în număr de 23.97222 locuitori, din care 11.692 bărbaŃi cu o pondere de 48,7% şi 12.280 femei cu o pondere de 51,3%. Conform graficului următor, în perioada 2002 – 200623 diferenŃa pe aceste categorii creşte în favoarea populaŃiei de sex feminin.

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

2002 2003 2004 2005 2006

Total

Masculin

Feminin

Fig. 5.1.4 EvoluŃia populaŃiei din municipiul Moineşti, pe sexe, în perioada 2002 – 2006

22 Anuarul statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007 23 Info STAT nr. 4/2006, 12/2005,12/2004,12/2003, PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistică – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău

Fig. 5.1.3 DistribuŃia populaŃiei de sex masculin pe grupe de vârstă

30%

36%

19%

15%

15 - 29 ani

30 - 49 ani

50 - 64 ani

65 şi peste



49

Fenomene demografice Mărimea populaŃiei este influenŃată de economia fenomenelor demografice. Astfel, în condiŃiile în care populaŃia la nivelul Ńării continuă să scadă natural (- 38.611 la nivelul anului 2006) şi sporul natural al judeŃului Bacău a fost în continuă scădere, de la 1.351 persoane în anul 2.000 până la 27624 persoane în anul 2006. Păstrând tendinŃa de scădere manifestată la nivel de judeŃ, pe medii, sporul natural a scăzut în mediul rural de la 654 persoane în anul 2000, la -703 persoane în 2005, iar în mediul urban de la 697 în anul 2000 la 430 persoane în anul 2005.

Structura populaŃiei pe medii de viaŃă socială s-a modificat esenŃial în ultimii 10 ani şi se constată că populaŃia a început să prefere viaŃa la Ńară. Astfel, la 1 iulie 2006, 45,9% din popula Ńia jude Ńului era concentrat ă în urban şi 54,1% în rural , faŃă de media Ńării unde se constată aceeaşi tendinŃă de scădere, dar populaŃia urbană rămâne majoritară (55,1%). La nivelul Ńării asistăm la un proces de îmbătrânire demografică a populaŃiei. Urmărind comparativ proporŃiile pe grupe de vârstă, medii şi sexe la 1 iulie 2001 comparativ cu 1 iulie 2006, se constată că şi în judeŃul Bacău există tendinŃa de îmbătrânire a populaŃiei. Astfel, scade pe total propor Ńia popula Ńiei tinere în total cu aproape 17% fa Ńă de anul 2001 şi cre şte în acela şi timp propor Ńia popula Ńiei vârstnice cu peste 8%, în timp ce populaŃia adultă cu vârstă de muncă se menŃine oarecum constantă (modificarea ponderii cu doar +3%). În perioada 2001 - 2006, grupa de vârstă tânără cunoaşte o scădere cu 24.808 persoane, (-20.041 în urban şi -4.767 în rural), în timp ce grupa vârstnică creşte cu 16.030 persoane (+3.894 în urban şi +12.136 în rural). Reducerea absolută a populaŃiei tinere pe judeŃ în perioada analizată aparŃine localităŃilor urbane, în principal datorită reducerii mult mai mari a natalităŃii populaŃiei în mediul urban comparativ cu cel rural. Acest aspect indică agravarea dezechilibrului demografic, în condiŃiile în care privit pe termen lung, copiii asigură reproducerea populaŃiei şi constituie viitoarele resurse de muncă.


Fig. 5.1.5 EvoluŃia sporului natural în jud. Bacău

-2.000

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Mortalitate

Natalitate



50

Municipiul Moineşti se înscrie pe linia judeŃului Bacău şi înregistrează o diminuare a populaŃiei, cu un spor natural în continuă scădere. Scade populaŃia tânără a municipiului şi creşte populaŃia vârstincă, ducând la o îmbătrânire demografică a populaŃiei. PopulaŃia este un sistem specific, caracterizat prin modificări cantitative continue, datorate mişcării naturale şi mişcării migratorii. În ansamblul fenomenelor demografice o importanŃă deosebită prezintă indicatorii mişcării naturale (natalitatea, mortalitatea), implicate direct în evoluŃia numărului şi structurii populaŃiei. Natalitate Componenta principală a mişcării naturale, natalitatea influenŃează în mod hotărâtor, prin evoluŃia sa, întregul proces al reproducerii populaŃiei. La nivel na Ńional , începând cu anul 2000 (când s-a înregistrat cea mai mare valoare 10,5‰25) rata de natalitate are o evoluŃie fluctuantă, valoarea acesteia ajungând la 10,2‰ în anul 2005. În perioada 2000 – 2005 rata de natalitate a fost mai mică comparativ cu rata de mortalitate, fenomen ce are drept consecinŃă scăderea naturală a populaŃiei. Prin urmare, în perioada amintită s-a înregistrat un spor natural negativ şi o valoare negativă pentru rata sporului natural al populaŃiei. De regulă, natalitatea este mai intensă în rural şi, ca urmare, localităŃile în care gradul de urbanizare este mai redus, se plasează în rândul localităŃilor cu natalitate ridicată. Scăderea natalităŃii la nivelul jude Ńului Bac ău este o consecinŃă a scăderii continue a natalităŃii din mediul rural, de la 14,6‰ în anul 2000 la 11,6‰ în anul 2005, în timp ce în mediul urban se constată creşterea acestui indicator de la 9,1‰ în anul 2001 la 10,2‰ în anul 2005, micşorându-se în acest fel decalajul existent între cele două medii. Factorii care au determinat diferenŃe între valorile înregistrate ale natalităŃii pe cele două medii, sunt de ordin educaŃional, economic şi social, intensitatea natalităŃii fiind puternic influenŃată de gradul de cultură, de concepŃii şi, nu în ultimul rând, de gradul de ocupare a populaŃiei feminine în sfera activităŃilor sociale şi economice. Natalitatea municipiului Moine şti a avut o evoluŃie fluctuantă în perioada 2001-2005, situându-se între rata naŃională şi cea a municipiului Bacău.

Fig. 5.1.6 Rata de natalitate a municipiului Moineşti, în corelaŃie cu rata naŃională

ANII

INDiCATORI (Rate ‰)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 La nivel naŃional

10,5

9,8

9,7

9,8

10

10,2

JudeŃul Bacău

11,9

11,1

11

10,9

10,8

10,9


10,5

9,3

9

9,3

9,2

9,9

Cea mai scăzută rată a natalităŃii din municipiul Moineşti se înregistrează în anul 2002 de 9‰, pentru ca în anul 2005 să ajungă la 9,9‰ cu o uşoară scădere în anul 2004. FluctuaŃia ratei natalităŃii din municipiul Moineşti se poate urmării în graficul următor:




51

10,5

9,39

9,3 9,2

9,9

8

8,5

9

9,5

10

10,5

11

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.7 EvoluŃia ratei natalităŃii din municipiul Moineşti,

în perioada 2000 - 2005 Conform aceleiaşi surse se observă că numărul naşterilor se înscrie pe o linie descendentă în perioada 2000 – 2002, coborând de la 269 de născuŃi vii în 2000 la 224 născuŃi vii în 2002, iar în perioada următoare 2003 – 2005 situaŃia se stabilizează, urcând uşor în anul 2005 la 241 născuŃi vii.

269

238224 230 226

241

0

50

100

150

200

250

300

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.8 EvoluŃia născuŃilor vii în municipiul Moineşti,

în decursul anilor 2000 - 2005 Mortalitate Dintre fenomenele mişcării naturale, mortalitatea reacŃionează cel mai sensibil la îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă şi, în general, evoluŃia ei este direct proporŃională cu cea a nivelului de trai, cu excepŃia existenŃei unei populaŃii îmbătrânite. Intensitatea mortalităŃii unei populaŃii depinde de numeroşi factori demografici, sociali şi economici: sex, vârstă, sănătate, educaŃie, mediul natural, ocupaŃie, mediul social etc. La nivel naŃional, există o tendinŃă de creştere a acestui indicator în ultimii ani, de la 11,4‰ în anul 2000 la 12,1‰ în anul 200526. Această tendinŃă se explică, în cea mai mare parte, prin accentuarea fenomenului de înbătrânire demografică a populaŃiei, prin creşterea ponderii populaŃiei vârstnice la care nivelul mortalităŃii este mai ridicat. Rata mortalităŃii din municipiul Moineşti a cunoscut o evoluŃie fluctuantă, plecând de la 9,8‰ în în anul 2000, atingând cote maxime de 10,4‰ în anul 2002, pentru ca în anul 2005 să coboare la 9,5‰.




52

Fig. 5.1.9 Rata mortalităŃii din municipiului Moineşti, în corelaŃie cu rata naŃională

ANII

INDICATORI (Rate ‰) DecedaŃi la 1.000 de locuitori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 La nivel naŃional

11,4

11,6

12,4

12,3

11,9

12,1

JudeŃul Bacău

10,1

10,3

11,5

11,8

10,9

11,3


9,8

9,5

10,4

10

9,4

9,5

FluctuaŃia ratei mortalităŃii din municipiul Moineşti se poate urmării în graficul următor:

9,8

9,5

10,4

10

9,49,5

8,8

9

9,2

9,4

9,6

9,8

10

10,2

10,4

10,6

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.10 EvoluŃia ratei mortalităŃii din municipiul Moineşti, în decursul anilor 2000 – 2005

În orizontul de timp 2004 – 2005 se înregistrează o creştere a ratei mortalităŃii de la 9,4‰ la 9,5‰, corelată cu fenomenul de îmbătrânire a populaŃiei. Conform aceleiaşi surse se observă că numărul decedaŃilor are o evoluŃie fluctuanŃă, având o evoluŃie descendentă în perioada 2002 – 2004, coborând de la 260 de decedaŃi în anul 2002 la 231 decedaŃi în anul 2004, urcând uşor în anul 2005 la 232 decedaŃi.

251

244

260

247

231 232

215

220

225

230

235

240

245

250

255

260

265

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.11 EvoluŃia decedaŃilor din municipiul Moineşti, în decursul anilor 2000 - 2005



53

Mortalitatea infantil ă În analiza evoluŃiei mortalităŃii populaŃiei un interes aparte îl reprezintă urmărirea evoluŃiei mortalităŃii infantile. Rata mortalităŃii infantile este un indicator al civilizaŃiei şi al bunăstării, fiind foarte sensibil la modificarea condiŃiilor de viaŃă. Începând cu anul 2000 intensitatea fenomenului se înscrie pe o traiectorie ascendentă de la 14,9‰ la 21‰ în anul 2001, ajungându-se la cote maxime în anul 2003, şi anume 39,1‰, cu mult mai mult decât media pe Ńară care era de 23‰. În perioada 2004 – 2005 rata de mortalitate infantilă a înregistrat o scădere continuă, ajungându-se în anul 2005 la 20,7‰. Fig. 5.1.12 Rata mortalităŃii infantile din municipiului Moineşti, în corelaŃie cu rata naŃională

ANII

INDiCATORI (Rate ‰) DecedaŃi sub 1 an la 1000 născuŃi vii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 La nivel naŃional

18,6

18,4

17,3

16,7

16,8

15

JudeŃul Bacău

28,3

21,9

20,4

23

19,3

16,7


14,9

21

26,8

39,1

22,1

20,7

În date absolute, evoluŃia copiilor decedaŃi sub un an se poate urmării în graficul următor:

4

5

6

9

5 5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.13 EvoluŃia copiilor decedaŃi din municipiul Moineşti,

în decursul anilor 2000 – 2005 EvoluŃia copiilor născuŃi morŃi din municipiul Moineşti în perioada 2000 – 2005, se poate observa în graficul următor:

2

3

2

1

2

1

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.14 EvoluŃia copiilor născuŃi morŃi din municipiul Moineşti,

în decursul anilor 2000 – 2005



54

Deşi rata de mortalitate infantilă a scăzut considerabil la nivelul municipiului Moineşti, aceasta a rămas totuşi în anul 2005 mult mai mare faŃă de rata calculată la nivel naŃional, după cum se observă şi în graficul următor:

0

5

10

15

20

25

Rata mortalităŃii infantile

România

Jud. Bacău

Moineşti

Fig. 5.1.15 Rata mortalităŃii infantile din municipiul Moineşti, în anul 2005, faŃă de rata naŃională

Deşi, pe ansamblu, fenomenul a evoluat în direcŃia cea bună, s-au înregistrat totuşi destule valori ridicate ale acestui indicator. Rata mortalităŃii infantile a scăzut de la 39,1 la 1.000 de născuŃi în 2003 la 20,7‰ , însă se menŃine ridicată comparativ cu rata naŃională de 15‰. Sporul natural Creşterea fenomenului de mortalitate, corelată cu stabilizarea natalităŃii, a făcut ca sporul natural să ajungă la la valori pozitive în anul 2005. Urmărind datele din tabel, observăm că sporul natural (excedent natural) al municipiului Moineşti a fost în continuă scădere, de la - 6 persoane în 2001 la - 5 persoane în 2004, atingând cota maximă în anul 2002 de - 36 persoane. În anul 2005, deşi judeŃul Bacău înregistrează un spor natural negativ de - 273 persoane, municipiul Moineşti înregistrează un spor natural pozitiv de + 9 persoane. Fig. 5.1.16 Sporul natural din municipiului Moineşti, în corelaŃie cu sporul natural de la nivelul judeŃului Bacău

ANII

PERSOANE

2000 2001 2002 2003 2004 2005 JudeŃul Bacău

1.351

584

-360

-648

-54

-273


18

-6

-36

-17

-5

9

Scăderea sporului natural se datorează în primul rând creşterii numărului celor decedaŃi şi în al doilea rând scăderii fenomenului de natalitate. Mişcarea migratorie a popula Ńiei Scăderea populaŃiei de la an la an din municipiul Moineşti se datorează şi mişcării interne şi externe ale populaŃiei. Din graficele de mai jos se poate observa că numărul de persoane ce pleacă din municipiu este mult mai mare faŃă de numărul persoanelor ce se stabilesc în Moineşti.



55

Fig. 5.1.17 MigraŃia internă a populaŃiei, stab iliri cu domiciliul pe raza localităŃii Moineşti

226243

275

203

314

244

0

50

100

150

200

250

300

350

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.18 MigraŃia externă a populaŃiei, plecări cu domiciliul din raza localităŃii Moineşti

426

336

406

330

440

333

050

100150200250300350400450500

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.19 Plecări cu reşedinŃa de pe raza localităŃii Moineşti

679

540

214

322 305337

288

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006



56

Fig. 5.1.20 EmigranŃi plecaŃi din municipiul Moineşti

4 4 4

15

10

12

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 5.1.21 ImigranŃi stab iliŃi în municipiul Moineşti

1

10

3

0 01

0

2

4

6

8

10

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005

La nivelul judeŃului Bacău, distribuŃia populaŃiei pe naŃionalităŃi la Recensământul din anul 2002 se prezintă astfel:

Fig. 5.1.22 PopulaŃia judeŃului Bacău pe naŃionalităŃi, la Recensământul din anul 2002 Români 97,47% Rromi 1,68% Maghiari 0,61% Germani 0,02% Evrei 0,02% Alte etnii 0,2%

Numărul persoanelor care s-au declarat români reprezintă 97,4% din populaŃia stabilă, rromii sunt în proporŃie de 1,68%, iar celelalte etnii din judeŃ sunt reprezentate într-o pondere de sub 0,1%. ApartenenŃa la o anumită naŃionalitate nu constituie un factor de diferenŃiere şi incompatibilitate în planul convieŃuirii şi ataşamentului faŃă de urbe.



57

În municipiul Moine şti populaŃia pe grupe de vârstă la Recensământul populaŃiei din 18 martie 2002 este următoarea:

Fig. 5.1.23 PopulaŃia municipilui Moineşti pe grupe de vârstă, la Recensământul din anul 2002 Total persoane Grupe de varstă 24.210 0-9 2.847 10-19 4.371 20-29 3.068 30-39 4.124 40-49 3.633 50-59 2.451 60-69 2.250 70 ani şi peste 1.466

După participarea la activitatea economică, totalul populaŃiei active de la Recensământul din martie 2002 este de 10.001 persoane, reprezentând o pondere de 41,3% din totalul populaŃiei, din care 7.937 reprezintă populaŃia curent ocupată, 1.275 sunt şomeri în căutarea altui loc de muncă şi 789 sunt şomeri în căutarea primului loc de muncă. PopulaŃia inactivă este în număr de 14.209 persoane şi este alcătuită din:

� 4.912elevi/studenŃi; � 4.473 pensionari; � 2.526 casnice.

PopulaŃia curent activă, fără şomerii care sunt în căutarea primului loc de muncă este de 9.212 persoane, din care fac parte:

� 8.410 salariaŃi; � 238 patroni (întreprinzători privaŃi); � 321 lucrători pe cont propriu; � 4 membrii ai unor societăŃi agricole/cooperatiste; � 221 lucrători familiali în gospodăria proprie; � 18 persoane în altă situaŃie.

PopulaŃia, după etnie, din municipiul Moineşti la Recensământul populaŃiei din 18 martie 2002 este conform tabelului următor:

Fig. 5.1.24 PopulaŃia municipiului Moineşti pe naŃionalităŃi, la Recensământul din anul 2002 Total 24.210 Români 23.396 Rromi 753 Maghiari 32 Germani 9 Alte etnii 20

Conform tabelului de mai sus, cea mai mare parte a populaŃiei este formată din român (96,63%), urmează rromii cu 3,11%. maghiarii cu 0,13% şi germanii 0,03%. Concluzii Scăderea din ultimii ani a demografiei municipiului Moineşti, de la 25.370 în anul 2001 la 23.972 în anul 2006, se înscrie în tendinŃa generală a judeŃului Bacău şi chiar în cea de la nivelul întregii Ńări. Deteriorarea demografiei României în anii 1990 şi în aceşti primi



58

ani ai secolului XXI are o cauzalitate extrem de complexă, fiind produsul direct ori indirect al întregului context politic, economic şi social al tranziŃiei. În cadru general, criza demografică poate fi redusă la declinul demografic în care se află România de 17 ani, declin al cărui mecanism imediat se află în scăderea natalit ăŃii , creşterea mortalit ăŃii şi migra Ńia extern ă negativ ă. Scăderea populaŃiei tinere din municipiul Moineşti (24,8% elevi/studenŃi în anul 2005, faŃă de 23,9% în anul 2006) şi tendinŃa de îmbătrânire a populaŃiei prin mărirea numărului de vârstnici (18,47% vârstnici la Recensământul din anul 2002), alături de reducerea activităŃii de extragere şi prelucrare a petrolului şi plecarea populaŃiei apte de muncă în străinătate au determinat un dezechilibru demografic, care poate duce la dezechilibre economice şi sociale grave: pe piaŃa forŃei de muncă, în sistemul de pensii, de servicii de sănătate, de educaŃie, în sistemul general de protecŃie socială, în sistemul de venituri şi cheltuieli bugetare. Municipiul Moineşti înregistrează cote ridicate de mortalitate infantila, 20,7‰ în anul 2005, faŃă de rata naŃională de 15‰. Mortalitatea infantilă reprezintă un indicator al stării de sănătate, dar, în acelaşi timp, şi un indicator al dezvoltării sociale şi economice. Mortalitatea infantilă este strâns legată de nivelul de educaŃie al mamei, alimentaŃia necorespunzătoare, stres, condiŃiile de viaŃă, starea de sănătate a viitoarei mame, lipsa consilierii premergătoare concepŃiei, lipsa sau insuficienŃa controlului prenatal, calitatea consultaŃiei medicale acordate femeii gravide, mamei şi copilului în primul an de viaŃă. Teoretic, o diminuare ori stoparea declinului demografic ar trebui să fie rezultatul combinat al creşterii natalităŃii, scăderii mortalităŃii şi reducerii migraŃiei externe. OpŃiunile posibile pentru municipiul Moineşti sunt următoarele: În privinŃa creşterii natalităŃii:

� minimizarea pierderilor cantitative şi calitative în rândul populaŃiei (şi în special în rândul copiilor şi tinerilor) prin conştientizarea populaŃiei cu ajutorul cabinetelor de planificare familială ce pot promova unele politici de prevenire a sarcinilor nedorite, avortului şi abandonului copiilor;

� creşterea accesibilităŃii şi calităŃii serviciilor de asistenŃă socială şi serviciilor de sănătate gratuite pentru copii şi mame, mai apropiate de nevoile reale;

� promovarea egalităŃii de şanse atât la nivel micro (în cadrul familiei) cât şi macro (la nivelul comunităŃii) cu ajutorul ONG-urilor;

� reconcilierea între viaŃa de familie şi viaŃa activă prin crearea de oportunităŃi pentru tineri pentru procurarea unei locuinŃe ANL.

În privinŃa scăderii mortalităŃii:

� promovarea susŃinută a programelor pentru schimbarea comportamentelor în rândul populaŃiei generale, pentru promovarea unui stil de viaŃă sănătos, a unei nutriŃii sănătoase, combaterea sedentarismului şi stresului, a consumului de tutun şi alcool prin activităŃi în cadrul şcolilor sau a ONG-urilor;

� creşterea ponderii serviciilor de asistenŃă medicală primară, comunitară, preventive şi de promovare a sănătăŃii, inclusiv prin creşterea cheltuielilor publice pentru acestea;

� creşterea accesului populaŃiei la servicii de sănătate şi sociale adecvate, mai ales pentru populaŃia vârstnică.

În privinŃa scăderii mortalităŃii infantile:

� educaŃia mamei prin dezvoltarea programelor de planificare familială pentru a reduce numărul de copii nedoriŃi şi pentru conştientizarea acesteia cu privire la nevoile de sănătate şi de dezvoltare ale copilului, pentru utilizarea serviciilor medicale primare, pentru accesarea unor facilităŃi şi drepturi;

� extinderea cu prioritate a reŃelei de asistenŃi comunitari, care au între atribuŃiile lor realizarea legăturilor dintre grupurile defavorizate şi serviciile medico-sociale din



59

comunitate şi oferirea pachetului minim de servicii medicale copiilor şi femeilor din aceste categorii. Astfel, asistenŃii comunitari contribuie la creşterea includerii sociale a familiilor marginale şi, prin aceasta, cresc şansele de supravieŃuire ale copiilor din categoriile vulnerabile;

� menŃinerea în şcoală a fetelor, cel puŃin pe durata studiilor obligatorii; � întărirea asistenŃei medicale şi sociale primare prin creşterea competenŃelor

profesioniştilor în domeniul psiho-social prin înfiinŃarea cabinetelor psihologice în cadrul Serviciului de asistenŃă socială.

În privinŃa reducerii migraŃiei externe:

� reorganizarea economiei locale şi crearea de noi locuri de muncă; � reconversia profesională pentru cei disponibilizaŃi din industria petrolului.

5.2 Servicii de asisten Ńă medical ă

Înregistrarea activităŃii medico-sanitare constituie o parte deosebit de importantă, deoarece prin această metodă cunoaştem starea de sănătate a populaŃiei sub aspectul demografic, cunoaştem resursele sanitare de care dispune municipiul, precum şi activitatea medico-sanitare. Prezentarea gradului de asigurare a populaŃiei cu asistenŃă medicală reprezintă un aspect extrem de important în analiza nivelului de trai. Conform datelor din Anuarul Statistic al judeŃului Bacău, avem detaliate următoarele aspecte:

Fig.5.2.1 Principalele unităŃi sanitare, din sectorul public, în anul 2005 număr unităŃi

Jude Ńul Bac ău 2005

Spitale 8 Dispensare medicale 5 Policlinici 2 Cabinete medicale şcolare 26 Cabinete medicale de familie 311 Cabinete stomatologice individuale 154 Farmacii 8 Cabinete medicale studenŃeşti 1 Ambulatorii de spital 6 Sanatorii balneare 1 Cabinete medicale de medicină generală 4 Centre de transfuzie sanguină 1 Puncte farmaceutice 3 Alte tipuri de cabinete medicale 11

În anul 2005 în judeŃul Bacău, în sectorul public de ocrotire a sănătăŃii au funcŃionat 8 spitale, 5 dispensare medicale, 2 policlinici, 8 farmacii şi trei puncte farmaceutice. În judeŃul Bacău a funcŃionat un singur sanatoriu balnear în staŃiunea balneoclimaterică Slănic Moldova. În ceea ce priveşte numărul de cabinete medicale, în anul 2005 au funcŃionat 311 cabinete medicale de familie, 55,6% (173 cabinete) în mediul urban şi 44,3% (138 cabinete) în mediul rural, 4 cabinete de medicină generală, aparŃinând Ministerului de JustiŃie, un centru de transfuzie sanguină, 26 de cabinete medicale şcolare, toate în mediul urban, un singur cabinet medical studenŃesc, ce şi-a desfăşurat activitatea în municipiul Bacău, 154 de cabinete stomatologice individuale, 68,2% în mediul urban (105 cabinete) şi 31,8% în mediul rural (49 cabinete) şi 11 alte tipuri de cabinete medicale, toate în mediul urban, acestea fiind de fapt cabinete medicale ce aparŃin Casei NaŃionale de Pensii, SC Termoelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica şi



60

Ministerului Economiei şi ComerŃului. În ceea ce priveşte situaŃia ambulatoriilor, în judeŃul Bacău au funcŃionat în anul 2005, 6 ambulatorii de spital. Conform aceleiaşi surse, unităŃile sanitare cu proprietate privată din judeŃul Bacău sunt următoarele:

Fig.5.2.2 Principalele unităŃi sanitare, cu proprietate privată, în anul 2005 număr unităŃi

Jude Ńul Bac ău 2005

Spitale 2 Laboratoare medicale 17 Laboratoare medicale de tehnică dentară 88 Cabinete medicalede medicină generală 18 Cabinete medicale de familie 25 Cabinete stomatologice individuale 111 Depozite farmaceutice 7 Farmacii 106 Cabinete medicale de specialitate 155 Puncte farmaceutice 21 Sanatorii balneare 1

În sectorul privat de ocrotire a sănătăŃii a funcŃionat, în anul 2005, 2 spitale, unul în municipiul Bacău, şi unul în comuna Podu Turcului. ReŃeaua unităŃilor sanitare private a fost reprezentată de 25 de cabinete medicale de familie, 56% în mediul urban (14 cabinete) şi 44% în mediul rural (11 cabinete), 18 de cabinete medicale de medicină generală, 77,8% în mediul urban (14 cabinete) şi 22,2% în mediul rural (4 cabinete), 155 de cabinete medicale de specialitate, din care 96,8% în mediul urban (150 de cabinete) şi 3,2% în mediul rural (5 cabinete), 111 de cabinete stomatologice, din care 87,4% în mediul urban (97 cabinete) şi 12,6% în mediul rural (14 cabinete), 17 laboratoare medicale, toate în mediul urban şi 88 de laboratoare de tehnică dentară, dintre care 96,6% in mediul urban (85 laboratoare) şi 3,4% în mediul rural (3 laboratoare). Tot în reŃeaua unităŃilor sanitare particulare din judeŃul Bacău se includ şi cele 106 farmacii ce au funcŃionat în anul 2005, din care 84% în mediul urban (89 farmacii) şi 16% în mediul rural (17 farmacii). Numărul punctelor farmaceutice particulare a ajuns în anul 2005 la 21 pe total judeŃ, 6 funcŃionând în mediul urban, iar depozitele farmaceutice au fost în număr de 7, toate fiind situate în municipiul Bacău. Tot în sectorul privat de ocrotire a sănătăŃii a funcŃionat în anul 2005 un sanatoriu balnear în mediul urban al judeŃului, şi anume în staŃiunea balneoclimaterică Slănic Moldova. În municipiul Moineşti au funcŃionat în anul 2005 următoarele unităŃi sanitare27: În sectorul public:

� 1 spital; � 1 dispensar medical; � 11 cabinete medicale de familie; � 6 cabinete stomatologice individuale; � 1 cabinet medical şcolar; � 1 ambulatoriu de spital; � 1 farmacie.

În sectorul privat: � 6 farmacii; � 1 punct farmaceutic; � 2 cabinete medicale de familie;




61

� 1 cabinet medical de medicină generală; � 6 cabinete medicale de specialitate; � 7 cabinete stomatologice; � 1 laborator medical; � 6 laboratoare de tehnică dentară.

În cadrul sistemului sanitar, un loc aparte îl ocupă un tip de unitate sanitară – creşa, care face corp comun cu unităŃile sanitare şi care are ca principal scop ocrotirea şi educaŃia copilului. Acest tip de unitate se ocupă de ocrotirea şi educaŃia copilului cu vârsta cuprinsă între 0 şi 3 ani, cei care depăşesc această vârstă fiind educaŃi de alte tipuri de unităŃi care fac parte din sistemul de învăŃământ. În anul 2005, la nivelul municipiului Moineşti a funcŃionat o singură creşă în regim de funcŃionare săptămânal, din efectivul de 8 creşe ale judeŃului. În ceea ce priveşte baza materială a creşei, a fost pus la dispoziŃie un număr de 35 de paturi. În anul 2005 au fost înscrişi 35 de copii la creşă. În categoria resurselor sanitare un loc major alături de unităŃile sanitare îl constituie personalul medical. Datele prezentate mai jos reprezintă efectivul personalului medical raportat anual la data de 31 decembrie 2005. În categoria personalului sanitar se include personalul existent la sfârşitul anului (persoane fizice), care are cartea de muncă la unitatea raportoare. În sistemul public de ocrotire a sănătăŃii au activat în 2005 la nivelul municipiului Moineşti următoarele categorii28:

� 58 de medici (exclusiv stomatologi), dintre care 11 erau medici de familie; � 6 stomatologi; � 180 de cadre din personalul sanitar mediu.

În sectorul privat de sănătate s-au înregistrat la finele anului 2005 următoarele categorii:

� 4 medici, dintre care 2 medici de familie; � 7 stomatologi; � 45 de cadre din personalul sanitar mediu; � 8 farmacişti.

Sectorul privat a reuşit să atragă un număr mult mai mare de farmacişti decât cel public, drept consecinŃă municipiul Moineşti nu are nici un farmacist în sectorul public de ocrotire a sănătăŃii, iar întreg personalul din farmaciile judeŃului este de sex feminin. Frecvent, în statistica sanitară se calculează indicele de asigurare cu paturi, indicele de asigurare cu medici pe forme de proprietate şi pe localităŃi, indicele de asigurare cu personal sanitar şi indicele de asigurare cu farmacişti. Indicele de asigurare cu paturi din spitalul municipiului Moineşti, din sectorul public, a fost la sfârşitul anului 2005 de 14,8 paturi la 1.000 de locuitori29, iar calculat la numărul de locuitori/pat ar rezulta că în anul 2005 au revenit 67,8 locuitori din municipiu la un singur pat din spital.

28 Anuarul Statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007 29 Info STAT nr. 2/2007, PublicaŃie lunară a Institutului NaŃional de Statistică – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău



62

0

50

100

150

200

250

pat/1.000 locuitori locuitori/pat

Sector public

JudeŃul Bacău


Fig. 5.2.4 Indicele de asigurare cu paturi din spitalul municipiului Moineşti la sfârşitul anului 2005,

comparativ cu cel de la nivelul judeŃului Bacău

O altă categorie de indicatori statistici din domeniul ocrotirii sănătăŃii o reprezintă indicii de asigurare cu personal sanitar (medici, stomatologi, farmacişti, personal mediu sanitar, auxiliar). În calcului acestor indicatori s-a luat în considerare populaŃia stabilă la 1 iulie 2005. În sectorul public de ocrotire a sănătăŃii în anul 2005 au revenit 2,4 medici la 1.000 de locuitori din municipiul Moineşti, iar la un medic revine un număr de 416 locuitori. În sectorul privat se pot calcula aceiaşi indicatori ca şi pentru cel public. Astfel în anul 2004, au revenit 0,17 medici la 1.000 de locuitori din municipiu, iar la un medic revine un număr de 6.032 locuitori. Fig. 5.2.5 Indici de asigurare cu medici pe forme de proprietate în municipiul Moineşti la sfârşitul anului 2005, comparativ cu cei de la nivelul judeŃului Bacău

Sector public Sector privat Localitate

Medici/1.000 locuitori

Locuitori/medic Medici/1.000 locuitori

Locuitori/medic

JudeŃul Bacău

1,24

809,3

0,09

11.131

Moineşti

2,4

416

0,17

6.032

În ceea ce priveşte numărul de medici de familie ce a revenit la 1.000 de locuitori ai municipiului în anul 2005, acesta a fost de 0,46, adică la un medic de familie reveneau 2.193.5 locuitori. În sectorul privat, la 1.000 de locuitori ai municipiului indicele de asigurare a fost de 0,08 medici de familie (12.064 locuitori la un singur medic de familie). Conform cotractului cadru privind condiŃiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2007, numărul optim de asiguraŃi înscrişi în listele medicilor de familie este de 2000 de persoane. După cum putem observa în tabelul următor, în sectorul public de ocrotire a sănătăŃii, numărul de locuitori (2.193,5) ce revine unui medic de familie este aproape de numărul optim de asiguraŃi (2000) ce trebuie să fie înscrişi la un medic de familie. În sectorul privat, numărul de locuitori (12.064) este de şase ori mai mare faŃă de numărul optim de asiguraŃi.



63

Fig. 5.2.6 Indici de asigurare cu medici de familie pe forme de proprietate în municipiul Moineşti la sfârşitul anului 2005, comparativ cu cei de la nivelul judeŃului Bacău


Medici de familie/1.000

locuitori

Locuitori/medic de familie

Medici de familie/1.000

locuitori

Locuitori/medic de familie

JudeŃul Bacău

0,43

2.326,4

0,03

31.457,3

Moineşti

0,46

2.193,5

0,08

12.064

Numărul de stomatologi ai municipiului Moineşti, din sectorul public de sănătate, ce a revenit la 1.000 de locuitori a fost în anul 2005, 0,25, adică la un stomatolog a revenit un număr de 4.021,3 locuitori, iar în sectorul privat la 1.000 de locuitori revin 0,29 stomatologi (3.446,9 locuitori la un stomatolog). Fig. 5.2.7 Indici de asigurare cu stomatologi pe forme de proprietate în municipiul Moineşti la sfârşitul anului 2005, comparativ cu cei de la nivelul judeŃului Bacău


Stomatologi/1.000

locuitori Locuitori/stomatolog Stomatologi/1.000

locuitori Locuitori/stomatolog

JudeŃul Bacău

0,25

3.953,7

0,15

6.518,2

Moineşti

0,25

4.021,3

0,29

3.446,9

Municipiul Moineşti nu are nici un farmacist în sectorul public de sănătate. În sectorul privat, la 1.000 de locuitori din municipiul revin 0,33 farmacişti (3.034,1 locuitori la un farmacist). Fig. 5.2.8 Indici de asigurare cu farmacişti pe forme de proprietate în municipiul Moineşti la sfârşitul anului 2005, comparativ cu cei de la nivelul judeŃului Bacău


Farmacişti/1.000

locuitori Locuitori/Farmacist Farmacişti/1.000

locuitori Locuitori/Farmacist

JudeŃul Bacău

0,02

40.195,4

0,28

3.635,8

Moineşti

-

-

0,33

3.016

Numărul de personal mediu sanitar din sectorul public ce revine la 1.000 de locuitori din totalul pe municipiul a fost de 7,46, la un cadru sanitar mediu revenind 134 locuitori. În sectorul privat, la 1.000 de locuitori din municipiu revin 1,87 cadre sanitare medii (536,2 locuitori la un cadru sanitar). Fig. 5.2.9 Indici de asigurare cu personal sanitar mediu pe forme de proprietate în municipiul Moineşti la sfârşitul anului 2005, comparativ cu cei de la nivelul judeŃului Bacău


Personal mediu

sanitar/1.000 locuitori

Locuitori/mpersonal mediu sanitar

Personal mediu

sanitar/1.000 locuitori

Locuitori/personal mediu sanitar

JudeŃul Bacău

3,75

266,7

0,77

1.292

Moineşti

7,46

134

1,87

536,2

Similar se poate calcula şi un indice de personal sanitar mediu raportat la numărul de medici. Pentru calculul acestui indicator, s-a luat în considerare atât numărul de medici



64

cât şi numărul de medici stomatologi. În anul 2005, în sectorul public de de ocrotire a sănătăŃii, revenea un număr de 2,81 persoane sanitare medii la un medic, iar în sectorul privat, 4,09 cadre sanitare medii la un medic.

Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti este pentru această zonă cea mai importantă instituŃie în asigurarea asistenŃei medicale pentru locuitorii municipiului şi ai comunelor arondate (aproximativ 150.000 persoane). Spitalul Unificat Moineşti există din anul 1973, când a fost înfiinŃat prin Decizia nr. 482. A fost construit din fondurile Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei, ulterior fiind preluat de Ministerul SănătăŃii.

Spitalul Unificat Moineşti a fost conceput ca un complex funcŃional şi arhitectonic ce include spitalul şi ambulatoriul de specialitate. În anul 2001 prin OrdonanŃa nr. 993 al Ministrului SănătăŃii şi Familiei acesta devine Spital Municipal. Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti este nu numai un element al unei organizaŃii cu caracter medical şi social, ale cărei funcŃii constau în asigurarea de îngrijiri medicale complete populaŃiei, atât curative cât şi preventive, dar şi un centru de completare a pregătirii profesionale pentru doctoranzi, medici stagiari, studenŃi la facultăŃile de Medicină şi Biologie şi pentru asistenŃii medicali. Nivelul ştiinŃific este menŃinut prin participarea permanentă a medicilor care lucrează aici la conferinŃe şi congrese naŃionale şi internaŃionale. De aproximativ 10 ani, între Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti şi Spitalul Chartres din FranŃa se derulează un parteneriat, care s-a concretizat cu o serie de donaŃii în aparatură medicală performantă şi mobilier, precum şi schimburi de experienŃă între cadrele medicale din cele două spitale. Spitalul cuprinde următoarele secŃii şi compartimente30:

� SecŃia Medicină Internă - 66 paturi, din care: • Compartiment Terapie Intensivă - 5 paturi; • Compartiment Neurologie - 10 paturi;

� Compartiment Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie - 12 paturi; � Compartiment Cardiologie - 19 paturi;

• compartiment terapie intensivă coronarieni – 4 paturi; � SecŃia A.T.I. - 20 paturi; � Compartiment Nefrologie – 12 paturi; � SecŃia Pediatrie - 27 paturi, din care:

• Compartiment Terapie Intensivă - 5 paturi; � SecŃia Chirurgie Generală - 70 paturi, din care:

• Compartiment Arşi - 5 paturi; • Compartiment Chirurgie Laparoscopică - 10 paturi; • Compartiment O.R.L. – 6 paturi; • Compartiment oftamologie – 6 paturi;

� Compartiment Ortopedie şi Traumatologie - 12 paturi; � SecŃia Obstetrică - Ginecologie - 40 paturi, din care:

30 Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti



65

• Compartiment Neonatologie - 5 paturi; � SecŃia Boli InfecŃioase - 28 paturi, din care:

• Compartiment Terapie Intensivă - 5 paturi; � SecŃia Pneumologie – 28 paturi, din care:

• Compartiment T.B.C. – 18 paturi; � Compartiment Gastroenterologie – 12 paturi; � Compartiment Urologie – 10 paturi; � StaŃie de Hemodializă - 6 aparate; � Compartiment de Primire UrgenŃe;

În total, spitalul are în dotare un număr de 356 de paturi, din care 10 paturi sunt pentru însotiŃori pediatrie, 20 de paturi pentru spitalizarea de zi, 6 paturi pentru spitalizarea de zi hemodializă, iar 34,27% sunt paturi în specialităŃi chirurgicale. În anul 2006 au fost furnizate 18.94931 servicii spitaliceşti şi a fost internat un număr de 15.720 pacienŃi, dintre care 52,43% reprezentau urgenŃe. Printre bolile cele mai întâlnite şi tratate în spital întâlnim tulburări ale sistemului circulator (2.891 cazuri), sistemului respirator (1.891 cazuri), aparatului digestiv (2.368 cazuri), tulburari ale sistemului hepato – biliar şi ale pancreasului (1.108 cazuri), tulburări ale urechii, nasului, gurii şi gâtului (932 cazuri), tulburari ale sistemului musculoscheletal şi Ńesutului conjunctiv (814 cazuri). Numărul persoanelor cu TBC este în creştere, în anul 2006 au fost în evidenŃă 82 de pacienŃi faŃă de 80 de pacienŃi în 2005, cauzele principale fiind sărăcia, lipsa de educaŃie şi faptul că unele persoane nu urmează tratamentul prescris32. Altă boală cu care se întâlnesc frecvent medicii moineşteni este hepatita sub diferite forme: A, B, virală, cronică. În anul 2005 au fost înregistrate 3833 de cazuri de hepatită A fără comă hepatică, 27 de cazuri cu hepatită cronică persistentă, 41 de cazuri de hepatită cronică acută şi cazuri izolate de hepatită B şi C. În anul 2006, a scăzut numărul de cazuri de hepatită A fără comă hepatică la 26 de cazuri, s-au înteŃit cazurile de hepatită virală cronică B cu agent delta de la 6 la 10 cazuri, iar hepatita virală cronică C a înregistrat o creştere însemnată de la 7 cazuri la 24 de cazuri. Valori ridicate s-au înregistrat la cazurile de hepatită cronică persistentă (40 cazuri) şi de hepatită cronică activă (89 de cazuri). Datorită incidenŃei mari a acestei categorii de boli este necesar înfiinŃarea unui Centru pentru boli transmisibile. Spitalul funcŃionează cu 5 linii de medicină de urgenŃă pentru specialităŃile:

31 Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti 32 DiscuŃiile Grupurilor de Lucru 33 Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti



66

boli interne, chirurgie, pediatrie, obstetrică-ginecologie. Serviciul de urgenŃă – pediatrie este organizat ca serviciu unic pe spital în cadrul Compartimentului de Primire UrgenŃe şi are rolul de a asigura:

� prelucrarea sanitară a bolnavilor în funcŃie de starea lor fizică; � examinarea medicală şi trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare; � efectuarea formelor de internare.

În cadrul Grupurilor de Lucru formate din reprezentanŃi ai comunităŃii locale au fost ridicate mai multe probleme:

� necesitatea unui sistem informatizat pentru a Ńine o evidenŃă corespunzătoare a pacienŃilor;

� un număr mic de medici care să aibă domiciliul stabil în Moineşti; � lifturile trebuie reabilitate; � extinderea şi modernizarea CPU; � necesitatea izolării termice a spitalului; � este nevoie de o staŃie de neutralizare a deşeurilor medicale; � trebuie introdusă monitorizarea video; � trebuie refăcută infrastructura spitalului (extindere ambulatoriu şi mansardare); � se doreşte înfiinŃarea unui centru de excelenŃă pentru boli transmisibile, în care

doctorii să facă cercetări asupra hepatitei C şi a TBC-ului; � este în lucru un studiu de fezabilitate pentru primire urgenŃă; � revizie capitală centrală termică şi dotare cu cazan abur de joasă presiune.

Personalul Spitalului Municipal de UrgenŃă Moineşti este format din: 1 doctor în medicină, 2 doctoranzi, 23 de medici specialişti, 12 cadre cu studii superioare şi 123 de asistenŃi principali. În urma chestionării populaŃiei s-a constatat că aproximativ 51% dintre respondenŃi sunt mulŃumiŃi sau foarte mulŃumiŃi de starea sistemului de sănătate din municipiului Moineşti, 14,2% nu sunt nici mulŃumiŃi dar nici nemulŃumiŃi iar 34,9% sunt fie nemulŃumiŃi, fie foarte nemulŃumiŃi. Segmentul de vârstă 18-29 ani, de sex feminin, înclină să fie uşor mai nemulŃumiŃi faŃă de starea sistemului de sănătate din municipiul Moineşti. Primele trei motive de nemulŃumire ale cetăŃenilor vis-a-vis de sistemul de sănătate sunt: necesitatea de a oferi „atenŃii” pentru a fi tratat, lipsa de interes a medicilor, lipsa de profesionalism a medicilor. Concluzii Ocrotirea sănătăŃii se asigură prin asistenŃă medicală acordată populaŃiei în unităŃile medico -sanitare: spitale, policlinici, dispensare medicale şi farmacii. În municipiul Moineşti funcŃionază 1 spital ce pune la dispoziŃie 14,8 paturi la 1.000 de locuitori. AsistenŃa medicală primară este asigurată prin reŃeaua de dispensare, în anul 2005 funcŃionând 1 dispensar municipal. AsistenŃa medicală ambulatorie se asigură printr-un ambulatoriu de spital. În sistemul de ocrotire a sănătăŃii, un loc important îl ocupă ocrotirea mamei şi copilului, care beneficiază de instituŃii de specialitate: secŃia de obsterică - ginecologie şi secŃia de pediatrie din cadrul Spitalului Moineşti. Medicamentele pentru populaŃie sunt asigurate de către cele 7 farmacii şi 1 punct farmaceutic, majoritatea private.



67

Sarcinile în domeniul ocrotirii sănătăŃii se realizează de un număr de 73 medici, un medic servind în medie 330 de locuitori şi de 225 cadre medii sanitare, un cadru mediu la 108 locuitori şi de 8 farmacişti.

5.3 ÎnvăŃământ La nivelul judeŃului Bacău, pentru anul şcolar 2005 – 2006, educaŃia formală şi informală s-a realizat prin următoarele instituŃii de învăŃământ34:

Tabelul 5.3.1 – Nivelul de învăŃământ al judeŃului Bacău în anul şcolar 2004 - 2005 Total unit ăŃi Număr

elevi Personal didactic

ÎnvăŃământ preşcolar

71

24.412

1.264

ÎnvăŃământ primar, gimnazial şi special

261

71.208

4.524

ÎnvăŃământ liceal

33

23.033

1.966

Şcoli de arte si meserii

22

10.217

380

ÎnvăŃământ postliceal

3

955

8

ÎnvăŃământ superior

2

7.872

270

PopulaŃia şcolară totală a judeŃului Bacău la nivelul anului şcolar 2004 - 2005 a fost de 137.697 elevi, iar numărul total de cadre didactice a fost de 8.412 persoane. ÎnvăŃământul35 din municipiului Moineşti, la nivelul anului şcolar 2006 – 2007 comparativ cu anul şcolar 2005 – 2006, este reprezentat de:

Tabelul 5.3.2 – Nivelul de învăŃământ al municipiului Moineşti în anul şcolar 2006 – 2007, comparativ cu anul şcolar 2005 - 2006

Total unit ăŃi

Număr elevi

Personal didactic

2005 -

2006

2006 -

2007

2005 -

2006

2006 -

2007

2005 -

2006

2006 -

2007 ÎnvăŃământ preşcolar

9

9

650

623

31

30

ÎnvăŃământ primar, gimnazial

7

7

2.663

2.515

177

173

ÎnvăŃământ liceal

2

2

1.478

1.436

104

100

Şcoala de arte şi meserii

1

1

325

305

21

21

PopulaŃia şcolară totală a municipiului Moineşti a fost în anul şcolar 2006-2007 de 5.733 elevi, în scădere cu 254 de elevi faŃă de anul şcolar 2005 – 2006 (5.987 elevi), iar numărul de cadre didactice a fost de 412 persoane, în scădere cu 10 persoane faŃă de anul şcolar 2005 – 2006 (402 persoane).

34 Anuarul statistic al judeŃului Bacău – ediŃia 2007 35 Centrul financiar 42 Moineşti



68

Reducerea efectivelor şcolare corespunzătoare învatamântului primar, gimnazial şi liceal, care va continua şi în următorii ani, conform prognozelor demografice, va antrena consecinŃe la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ şi chiar în ceea ce priveşte proiectarea reŃelei şcolare.

ÎnvăŃământul preşcolar este reprezentat de cele 9 grădiniŃe amplasate în teritoriu. Trei dintre ele funcŃionează în localul şcolilor, în special în cartierele marginale ale municipiului, ce şi-au păstrat un caracter semiurban. GrădiniŃele din municipiul Moineşti sunt reprezentate în teritoriu astfel:

� GrădiniŃa nr. 1; � GrădiniŃa nr. 2 – în incinta Şcolii nr. 2; � GrădiniŃa nr. 3 cartierul Lucăceşti; � GrădiniŃa nr. 4 din Lucăceşti cu program normal – în incinta Şcolii nr. 4; � GrădiniŃa nr. 5 cartierul Lunca; � GrădiniŃa nr. 6 str. A.I. Cuza DN 2G; � GrădiniŃa nr. 7 cartierul Hangani – în incinta Şcolii nr. 7; � GrădiniŃa nr. 8 cartier Găzărie – în incinta Şcolii nr. 5; � GrădiniŃa nr. 9 str. LibertăŃii.

Numărul preşcolarilor ce urmează aceste grădiniŃe este în scădere de la 650 pe parcursul anului şcolar 2005 – 2006, la 623 în anul şcolar 2006 – 2007. Acest lucru a determinat şi micşoarea efectivului de educatori, de la 31 la 30 educatori. În Municipiul Moineşti funcŃionează un număr de 8 şcoli generale reprezentate în teritoriu în felul următor:

� Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 „Ştefan Luchian”; � Şcoala cu clasele I – VIII nr. 2 „George Enescu”; � Şcoala cu clasele I – VIII nr. 3 – Nicuieni; � Şcoala cu clasele I – VIII nr. 5 „Tristan Tzara” (Găzărie); � Şcoala cu clasele I – VIII nr. 4; � Şcoala cu clasele I – VIII nr. 6 - cartierul Văsieşti; � Şcoala cu clasele I – VIII nr. 7 – cartierul Hangani.

În cadrul învaŃământului profesional este inclusă Şcoala de arte şi meserii Lunca. TendinŃele demografice negative afectează şi efectivele de elevi din învăŃământul primar dat fiind caracterul de obligativitate al acestor cicluri de învăŃământ, ciclu care, cel puŃin teoretic, trebuie să cuprindă întreaga populaŃie de vârstă şcolară. Astfel, din efectivul de 2.663 de elevi ce au frecventat în anul şcolar 2005 – 2006, anul şcolar 2006 – 2007 înregistrează de o scădere de 148 de elevi, ajungând la 2.525 elevi. Şcoala cu clasele I – VIII nr. 2 „George Enescu” serveşte unui număr de 870 elevi, cărora le corespund 56 de cadre didactice împreună cu personalul auxiliar, care desfăşoară activitatea de predare în 40 săli de clasă. În cadrul acestei şcoli s-a desfăşurat un proiect „Integrarea şcolară a copiilor de etnie rromă” având ca obiectiv principal promovarea şi susŃinerea dreptului la educaŃie şi integrarea acestora în societate. Şcoala clasele I – VIII nr. 5 „Tristan Tzara” cuprinde un spaŃiu de învăŃământ alcătuit din două corpuri de clădire. Dispune de 8 săli de clasă şi funcŃionează cu învăŃământ preşcolar (o grupă cu 25 preşcolari), învăŃământ primar (3 clase cu 48 elevi, predare simultană I+III) şi învăŃământ gimnazial (4 clase cu 79 elevi). Biblioteca este amenajată într-o sală de clasă. Există un bibliotecar cu un sfert de normă, funcŃie atribuită unui învăŃător, la fel ca şi cea de secretar. Procesul instructiv educativ, care funcŃionează într-un singur schimb, este asigurat de 14 cadre didactice, din care 10 titulari şi 4 suplinitori calificaŃi.



69

Celelalte şcoli din municipiu au probleme asemănătoare în privinŃa scăderii numărului de elevi şi implicit a numărului de cadre didactice. Liceele din municipiul Moineşti sunt: Liceul teoretic „Spiru Haret” ce dispune de36:

� 24 săli de clasă; � 5 laboaratoare: 2 de informatică, 1 de chimie, 1 de fizică, 1 de biologie; � 1 sala bibliotecă şcolară cu peste 32.700 volume; � 1 internat dat în folosinŃă în anul 1988 cu 200 locuri cazare; � 1 cantină şcolară cu 200 locuri; � 1 sala sport; � 1 teren de sport.

Colegiul Tehnic „Grigore Cob ălcescu” ce dispune de : � 41 săli amenajate astfel:

• 1 laborator chimie; • 1 laborator biologie; • 2 cabinete informatică; • 1 cabinet de extracŃie; • 1 cabinet de maşini şi utilaje; • 1 cabinet de organe de maşini; • 1 cabinet de desen; • 1 cabinet de maşini electrice; • 1 laborator de fizică; • 30 săli de clasă.

� 15 ateliere, dintre care: • 8 ateliere de lăcătuşerie; • 2 ateliere electrice; • 1 atelier de sudură; • 2 ateliere de croitorie; • 1 atelier de prelucrări prin aşchiere; • 1 atelier de prelucrări la cald.

� 1 cabinet medical; � 1 cantină şcolară; � 1 bibliotecă; � 1 bază sportivă care cuprinde:

• 2 terenuri de handbal; • 1 teren de fotbal; • 1 sală de sport.

La data de 1 octombrie 1949 işi deschide cursurile Şcoala Profesională cu profil metalurgic „Grigore Cobălcescu”. Şcoala Profesională de atunci funcŃiona într-un corp de şcoală cu opt săli de clasă. Din anul 1971 încep să funcŃioneze în şcoală şi clase de liceu industrial cu profil petrolier. La 19 septembrie 1972 s-a făcut recepŃia lucrării de extindere a şcolii prin construirea corpului B, cu 14 săli de clasă. Creşterea continuă a numărului de elevi a impus necesitatea construirii corpului C, inaugurat la 15 septembrie 1986. Au fost date în folosinŃă tot în aceeaşi perioadă o modernă cantină şi un camin cu o capacitate de 300 de locuri. Formele de învăŃământ ale Colegiului Tehnic „Grigore Cobălcescu”, grupate pe profiluri şi specializări, sunt următoarele37:

� Liceu de zi ce cuprinde o filieră tehnologică;

36 Raport anual din data de 04.04.2007, al Inspectoratului Şcolar JudeŃean Bacău 37 Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu”



70

� Liceu seral compus din: • Profil tehnologic; • Profil teoretic;

� ÎnvăŃământ profesional – Şcoala de arte şi meserii (2 ani); � Un an de completare ce cuprinde specializările: mecanic, industrie textilă şi

pielărie şi electric; � ÎnvăŃământ postliceal ce pregăteşte agenŃi fiscali.

Colegiul instruieşte şi califică elevi în domeniul serviciilor, resurselor naturale şi protecŃia mediului, tehnic, mecanic, electric, electromecanic, industrie textilă şi pielărie. În tabelul de mai jos este prezentată situaŃia numărului de elevi, clasele şi numărul de cadre didactice aferente colegiului: 5.3.2 SituaŃia numărului de elevi, numărul de clase şi de cadre didactice de la Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” din municipiul Moineşti, pe parcursul a doi ani şcolari An şcolar 2005 - 2006 An şcolar 2006 – 2007 Număr cadre didactice 104 100 Număr clase 56 54 Total elevi, din care: 1.478 1.436 Liceu zi 749 825 Liceu seral 176 133 ÎnvăŃământ profesional 534 452 ÎnvăŃământ postliceal 19 16 Se poate observa că numărul de elevi din anul şcolar 2006 – 2007 este mai mic decât cel din anul anterior, ceea ce a dus şi la micşorarea numărului de clase şi a numărului de cadre didactice. În cadrul Colegiului Tehnic „Grigore Cobălcescu”, pentru anul şcolar 2005 – 2006 numărul elevilor înscrişi în clasa a IX-a a fost de 223 şcolari, în timp ce pentru anul şcolar 2006 – 2007 acest număr a scăzut, ajungând la 196 şcolari, cu 27 şcolari mai puŃin decât în anul precedent. Municipiul Moineşti se înscrie în linia generală a judeŃului, unde numărul şcolarilor înscrişi în instituŃiile de învăŃământ preuniversitar din judeŃ a scăzut în ultimii patru ani cu mai bine de zece mii. TendinŃa de scădere se menŃine şi se repercutează, firesc, şi asupra profesorilor. Dacă în anul şcolar 2005 -2006 exista în cadrul Colegiului Tehnic „Grigore Cobălcescu” un număr de 104 cadre didactice, numărul lor a scăzut la 100 în anul şcolar 2006 – 2007. Liceul Teoretic "Spiru Haret" Moine şti a luat fiinŃă în anul 1952 iar până în anul 1977 a funcŃionat sub denumirile:

� Şcoala Medie � Liceu de Cultură Generală � Liceu Real Umanist

Din anul 1977, liceul teoretic "Spiru Haret" Moineşti s-a transformat în liceu industrial cu profil mecanic. În anul 1990 a devenit liceu teoretic, atribuindu-se denumirea de "Spiru Haret". De la înfiinŃare şi până în prezent elevii liceului au participat la concursuri şcolare obŃinând premii la fazele judeŃene şi naŃionale. În ultimii ani s-au întocmit numeroase lucrări metodico-



71

ştiinŃifice şi de specialitate. Un număr de 20 de lucrări a apărut publicat în diverse reviste şi publicaŃii la nivel naŃional. Biblioteca liceului a obŃinut locul I şi titlul de "Bibliotecă Fruntaşă" la faza naŃională a concursului între bibliotecile şcolare în anul 1994 şi are în prezent peste 32.700 volume. Liceul Teoretic "Spiru Haret" funcŃioneaza astăzi cu următoarele profiluri şi specializări:

� profil real: • matematică-informatică; • ştiinŃe ale naturii;

� profil uman: • filologie; • ştiinŃe sociale. .

În luna decembrie a anului 2002, Liceul Teoretic "Spiru Haret" a sarbătorit 50 de ani de la înfiinŃare. În tabelul de mai jos este prezentată situaŃia numărului de elevi şi numărul de cadre didactice aferente liceului: 5.3.3 SituaŃia numărului de elevi şi de cadre didactice de la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din municipiul Moineşti, pe parcursul a doi ani şcolari

An şcolar 2005 - 2006 An şcolar 2006 – 2007

Număr cadre didactice

79

78

Total elevi

871

854

Liceul teoretic „Spiru Haret” se înscrie în tendinŃa naŃională de scădere a efectivului de liceeni. Astfel de la 871 elevi ce au frecventat acest liceu în anul şcolar 2005 – 2006, în anul 2006 – 2007 au frecventat 854 elevi, cu 3,9% mai puŃin decât anul anterior. La nivelul învăŃământului liceal şi profesional, în municipiul Moineşti efectivele de elevi au înregistrat o tentinŃă descendentă, anul şcolar 2006-2007 înregistrând o scădere de 2,5% faŃă de anul anterior. Unele cadre didactice sunt foarte îngrijorate de fluctuaŃia numărului de elevi, determinată fie de transferuri, fie de retrageri, acest lucru putând determina desfiinŃarea claselor. Cauza micşorării numărului de elevi o constituie nu doar scăderea natalităŃii, ci şi plecările masive ale familiilor în străinătate. Această situaŃie va avea ca urmare scăderea numărului de clase şi, bineînteles, a normelor care revin pentru fiecare profesor. În ceea ce priveşte abandonul şcolar de la nivelul municipiului, în anul şcolar 2005 – 2006 au abandonat şcoala 29 de elevi, dintre care 15 elevi de liceu care au plecat în străinătate, 1 caz social la Şcoala nr. 6 şi 13 şcolari de la Şcoala nr. 2, care s-au înscris, dar nu s-au prezentat. În anul şcolar 2006 – 2007, au abandonat şcoala un număr de 18 elevi, din care 10 elevi de liceu care au plecat în străinătate, 1 caz social de la Şcoala nr. 6, o schimbare de domiciliu la Şcoala nr. 5 şi 6 şcolari de la Şcoala nr. 2 care provin din familii dezorganizate şi cu o situaŃie precară. O problemă importantă cu care se confruntă municipiul este migraŃia tinerilor absolvenŃi în regiuni mai dezvoltate, sau chiar în alte Ńări, deoarece oferta locurilor de muncă este extrem de scăzută în anumite domenii, comparativ cu alte zone unde există o ofertă mai bună pentru aceleaşi domenii şi mai bine plătită. În cadrul şedinŃelor cu grupurile de lucru s-a pus accent pe următoarele probleme ce trebuie avute în vedere:

� mobilierul şcolar aferent atât claselor cât şi laboratoarelor nu mai corespunde cerinŃelor actuale;



72

� liceele municipiului au nevoie de reabilitarea cladirilor, modernizarea cantinelor cu gresie, faianŃă, geamuri noi, modernizarea sălilor de sport, modernizarea grupurilor sanitare, realizarea unei săli de festivităŃi;

� şcoala „George Enescu” trebuie modernizată, are nevoie de reamenajarea sălii de sport şi de o sală de festivităŃi.

În urma sondajului de opinie realizat în municipiul Moineşti s-a constatat că un procent covârşitor, de 95% dintre respondenŃi sunt de acord că reabilitarea şi modernizarea şcolilor din municipiul Moineşti este absolut necesară sau necesară. La nivel de zone, 100% din locuitorii zonelor Centru, Urmeniş, Lunca şi Văsieşti au afirmat că reabilitarea şi modernizarea şcolilor este necesară sau absolut necesară. Concluzii Rolul educaŃiei este foarte important în dezvoltarea personalităŃii fiecăruia deoarece prin educaŃie se urmăreşte formarea unei personalităŃi în concordanŃă cu cerinŃele obiective ale societăŃii, dar şi ale individului. Cel mai important criteriu care impune şi justifică educaŃia permanentă este factorul social schiŃat de accelerarea schimbărilor, dinamismului, mobilitatea profesiilor, evoluŃia ştiinŃelor, sporirea timpului liber, criza modelelor relaŃionale şi de viaŃă, precum şi de creşterea gradului de democratizare a vieŃii sociale. Pentru o bună desfăşurare a sistemului educaŃional, în municipiul Moineşti este nevoie de:

� promovarea educaŃiei speciale pentru a reduce inegalitatea de şanse; � programe de integrare a copiilor rromi în cadrul instituŃiilor de învăŃământ, având în

vedere în primul rând rata ridicată de analfabetism sau semi-analfabetism a acestora, abandonul şcolar, procentul scăzut de elevi care termină învăŃământul primar, precum şi existenŃa în continuare a unui procent ridicat de absenteism şcolar;

� dezvoltarea unor programe vizând combaterea şi prevenirea abandonului şcolar; � implicarea familiilor în problemele legate de educaŃia copiilor, pentru a preveni

lipsa de informare cu privire la schimbările din sistem şi pentru a le oferi posibilitatea de implicare în deciziile de la nivelul şcolii;

� reabilitarea şi modernizarea instituŃiilor de învăŃământ la standardele europene, astfel încât să asigure un cadru propice pentru desfăşurarea procesului de învăŃare şi pregătirea elevilor pentru un stil de viaŃă durabil;

� includerea personalului didactic în procesul de educaŃie continuă pentru orientarea spre excelenŃă a predării, cercetării, educaŃiei şi a activităŃii manageriale printr-un program continuu de perfecŃionare.

Acest set de obiective se înscrie în registrul de măsuri existente la nivelul politicilor educaŃionale din statele membre ale UE şi constituie un demers necesar în vederea facilitării accesului la educaŃie al grupurilor defavorizate şi îmbunătăŃirii calităŃii învăŃământului preuniversitar. 5.4 Protec Ńie social ă DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Drepturilor Copilului a judeŃului Bacău s-a format în baza HG 1434/2004, prin unirea DirecŃiei Generale de ProtecŃia Drepturilor Copilului Bacău şi a DirecŃiei JudeŃene de AsistenŃă Socială Bacău, fostul Inspectorat Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap38. Institutia are rolul de a asigura la nivel judeŃean aplicarea politicilor şi strategiilor de AsistenŃă Socială în domeniul protecŃiei copilului, familiei, persoanelor singure,

38 http://www.prefecturabacau.ro/



73

persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. Întreaga activitate a DirecŃiei Generale de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Drepturilor Copilului Bacău vizează pe de o parte, coordonarea activităŃilor de asistenŃă socială şi protecŃie a copilului, a persoanelor adulte cu dizabilităŃi şi a oricăror persoane aflate în risc de excludere şi marginalizare socială, iar pe de altă parte asigurarea cadrului favorabil continuării reformei în domeniul asistenŃei sociale, prin promovarea dezvoltării de servicii sociale specializate de calitate, acreditate în condiŃiile legii care au ca scop menŃinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităŃilor persoanei sau familiei, aflate în situaŃii de vulnerabilitate socială sau de risc. Obiectivul principal al asistenŃei sociale este protejarea persoanelor care datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităŃi şi competenŃe pentru integrarea socială. Serviciul Public de Asisten Ńă Social ă al municipiului Moine şti funcŃionează ca instituŃie publică de specialitate în subordinea Consiliului Local al municipiului Moineşti, cu personalitate juridică, în conformitate cu art.31 alin.(1) din Legea nr.47/2006 privind sistemul naŃional de AsistenŃă Socială şi art.2 din H.G.R. nr.90/2003 privind aprobarea Regulamentului Cadru de Organizare şi FuncŃionare a Serviciului Public de AsistenŃă Socială. Serviciul Public de AsistenŃă Socială din cadrul Primăriei municipiului Moineşti are un număr de 31 de angajaŃi şi este format din direcŃia economică şi administrativă şi serviciul de asistenŃă socială. Serviciul de asistenŃă socială este compus din trei compartimente:

� Compartimentul ProtecŃia Copilului şi Prevenirea situaŃiilor de urgenŃă ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului;

� Compartimentul de AsistenŃă Socială, prevenirea şi combaterea sărăciei familei şi a persoanelor singure aflate în nevoi;

� Compartimentul Persoane Vârstnice, Persoane cu Handicap şi persoane fără adăpost.

Pentru protecŃia copilului şi prevenirea situaŃiilor de urgenŃă se întocmesc anchete sociale pentru instituŃii de ocrotire a minorilor, se elaborează dosare privind alocaŃia de stat pentru copii, conform Legii 61/1993, dosare pentru acordarea de prestaŃii financiare excepŃionale şi dosare privind alocaŃia pentru copii nou – născuŃi. În primul semestru al anului 2007, în cadrul departamentului de asistenŃă socială s-au înregistrat următoarele activităŃi:

� 320 de dosare pentru ajutor social; � 525 de dosare pentru alocaŃii familiale complementare; � 50 de dosare pentru alocaŃii familiale complementare conform art. 4 din Legea

416/2001; � 286 de dosare pentru alocaŃii de susŃinere; � rapoarte; � asiguraŃi.

În cadrul compartimentului ce se ocupă de persoanele vârsnice, cu handicap sau fără adăpost s-au înregistrat următoarele activităŃi:

� 520 de anchete de expertize şi reexpertize; � 60 de dosare pentru adulŃi; � 24 de dosare pentru copii; � 21 de îndemnizaŃii;



74

� 855 de cereri pentru acordare ajutor lemne. În municipiu există un număr de 84 de asistenŃi personali care acordă asistenŃă la domiciliul persoanelor nevoiaşe şi 30 de copii care sunt în grija asistenŃilor maternali profesionişti, dintre care doar o parte au domiciliul în municipiul Moineşti. PopulaŃia vârstnică (peste 60 ani) din municipiul Moineşti, reprezintă un procent de 18,47% din totalul populaŃiei şi tendinŃa este de creştere pe acest segment de vârstă. Raportul dintre numărul persoanelor active (angajaŃi), aducătoare de venit la fondurile de pensii şi numărul persoanelor vârstnice ce beneficiază de aceste fonduri este dezechilibrat. Datele furnizate de serviciul specializat din cadrul primăriei municipiului, relevă faptul că în prezent:

� sunt întocmite 315 dosare pentru persoane care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001, din care doar 306 sunt plătite (persoanele care beneficiază de ajutor fiind în număr de 780);

� sunt înregistrate 625 de persoane cu dizabilităŃi, dintre care: 105 cu gradul I, 500 cu gradul II şi 20 cu gradul III de handicap;

� sunt înregistraŃi 64 de copii cu dizabilităŃi; � există 167 de copii cu familie monoparentală; � sunt în evidentă 55 de persoane vârstnice cărora, ocazional, li se acorda diferite

“cadouri” constând în alimente, îmbrăcăminte, etc; � există 206 de copii ai căror părinŃi sunt plecaŃi în străinătate; � dintre persoanele care beneficiază de ajutor pentru încălzire, 200 erau înregistrate

în noiembrie – decembrie 2006 şi 655 în perioada ianuarie – martie 2007; � în sistemul instituŃionalizat sunt 16 copii şi 11 adulŃi; � există 12 cereri de instituŃionalizare, motivele acestora fiind educaŃia precară şi

sărăcia; � există 3-4 cazuri izolate de violenŃă domestică.

În municipiul Moineşti există o Cantină de ajutor social care serveşte unui număr de 80 de beneficiari, conform Legii 208/1997, care este administrată de primărie. Cantina asigură hrană caldă pentru persoanele fără venituri sau cu venituri reduse, precum şi pentru persoanele vârstnice care nu pot să-şi prepare singure hrana. Principalele demersuri ale D.G.A.S.P.C. Bacău în implicarea autorităŃilor locale în descentralizarea serviciilor şi creşterea calităŃii vieŃii copiilor şi tinerilor în dificultate s-au concretizat începând din anul 1997. În municipiul Moineşti putem vorbi despre crearea şi dezvoltarea Complexului de servicii comunitare Moinesti – Centrul ce oferă servicii de zi pentru copii în dificultate şi servicii destinate reintegrarii în familie a copiilor din sistem rezidenŃial. Complexul a fost transferat în anul 2004 în responsabilitatea autorităŃilor locale prin Hotărâre a Consiliului JudeŃean şi a fost închis începând cu 01.01.2005. În martie 2006, s-a finalizat proiectul „Complex integrat de servicii sociale Moineşti”39, prin care s-au realizat servicii comunitare de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor adulte/vârstnice în dificultate. Complexul este un centru de zi în care batrânii beneficiază de programe de recuperare, socializare şi consiliere. O altă componentă a activităŃii complexului este îngrijirea specializată la domiciliu acordată beneficiarilor. Capacitatea centrului este de 90 de persoane. Grupul Ńintă este de 60 de persoane care necesită îngrijiri medicale la domiciliu. Proiectul a fost întocmit de DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Bacău în parteneriat cu Consiliul Local Moineşti şi se derulează în cadrul Programului

39 Primăria municipiului Moineşti



75

de Servicii Sociale ’’Dezvoltarea Sectorului Social ‘’ RO 4616, implementat de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei (MMSSF). Problemele cu care se confrumtă comunitatea locală în ceea ce priveşte asistenŃa socială au fost identificate în cadrul grupurilor de lucru şi sunt următoarele:

� necesitatea unui centru de primire în regim de urgenŃă; � necesitatea unui centru de noapte pentru copii şi adulŃii străzii; � nevoia unui centru de consiliere; � nevoia unui centru de integrare socio-profesională pentru persoanele cu

dizabilităŃi. În cadrul grupurilor de lucru s-a ridicat şi problema deschiderii unui Centru de zi la Parohia municipiului, cu ajutorul Protopopiatului şi al Serviciului Public de AsistenŃă Socială. Pentru o bună desfăşurare a activităŃii Serviciului de AsistenŃă Socială din cadrul Primăriei Moineşti, este necesară înfiinŃarea unui Compartiment de Programe, unui Birou de RelaŃii Publice şi a unui cabinet psihologic pentru a servi comunităŃii locale. Tot în cadrul grupurilor de lucru a fost ridicată o problemă cu privire la persoanele de etnie rromă. Deşi la Recensământul din martie 2002, persoanele care s-au declarat de etnie rromă au fost destul de puŃine (753 persoane), în teren asistenŃii sociali întâlnesc peste 2.000 de rromi. Problemele identificate sunt următoarele:

� majoritatea rromilor intră sub incidenŃa legii 416/2001; � 80% dintre copiii de etnie rromă abandonează şcoala, iar majoritatea sunt

instituŃionalizaŃi şi neşcolarizaŃi. În urma chestionării populaŃiei privind categoria de persoane defavorizate care ar trebui sprijinite cu prioritate, în opinia cetăŃenilor municipiului Moineşti familiile aflate în situaŃii de criză ar trebui ajutate cu prioritate. Urmează copii abuzaŃi sau exploataŃi, persoanele cu dizabilităŃi, copii cu risc de abandon şcolar şi comunitatea de rromi. Concluzii Actualmente sintagma “AsistenŃă socială” este cunoscută şi înŃeleasă de cele mai multe ori doar ca o activitate de protecŃie economică. În realitate, asistenŃa socială nu poate fi redusă numai la beneficii financiare, căci pe lângă dimensiunea economică mai există şi alte dimensiuni – psihologică, socială, spirituală care îl definesc pe om. AsistenŃa socială mai reprezintă şi un sistem de servicii de recuperare socială şi profesională, de plasare în câmpul muncii, terapii şi consiliere, de resocializare, integrare socială etc. În municipiul Moineşti există un singur Serviciu de AsistenŃă Socială ce aparŃine Primăriei. Pentru o bună organizare şi pentru prevenirea situaŃiilor extreme este nevoie de:

� Complex de servicii destinat protecŃiei copilului aflat în dificultate sau cu nevoi speciale pentru a le oferi acestora cele mai bune condiŃii de trai, de a-i ajuta să se integreze în familie, de a ajuta parinŃii să acorde sprijin copilului;

� Crearea unui adapost de zi şi de noapte pentru copiii străziii cu scopul de a reducere numărului de copii ai străzii, de a-i reintegra în familia naturală şi pentru a egaliza şansele de integrare socială a copiilor străzii;

� Crearea unui centru de consiliere şi sprijin pentru părinŃi cu scopul de a preveni abandonul copilului, instituŃionalizarea acestuia, de a realiza un punct de informare pentru părinŃii aflaŃi în situaŃie de criză;

� Crearea unui serviciu de planificare familială şi educaŃie contraceptivă pentru a asigura dreptul individului de a decide numărul copiilor şi planificarea naşterilor, precum şi pentru a informa adecvat toate categoriilor sociale cu privire la mijloacele de contracepŃie;



76

� Crearea unui centru de orientare, calificare şi plasare a tinerilor peste 18 ani în vederea integrării socio-profesionale pentru a orienta şi reorienta profesional tinerii în funcŃie de calităŃile personale şi de capacitatea de absorbŃie a pieŃei forŃei de muncă;

� Formarea asistenŃilor maternali profesionişti specializaŃi în ocrotirea copiilor cu nevoi speciale cu scopul de a facilita accesul pe piaŃa forŃei de muncă a şomerilor selectaŃi (conform legislaŃiei în vigoare) prin asigurarea instruirii în vederea atestării ca asistenŃi maternali specializaŃi în creşterea şi îngrijirea copiilor;

� Crearea unui centru social pentru ocrotirea victimelor violenŃei domestice cu scopul de a oferi servicii de consiliere psihologică şi asistare gratuită şi de a preveni violenŃa domestică (abuzul fizic, sexual, psihologic, social).

5.5 Poten Ńial cultural AmbianŃa culturală a municipiului Moineşti este marcată de existenŃa unei mari personalităŃi a artei mondiale, născută pe teritoriul acestor meleaguri. Este vorba Tristan Tzara, poet român de notorietate internaŃională, fondatorul mişcării DADA şi lider al avangardei europene. Printre monumentele istorice aflate în evidenŃa Ministerului Culturii şi Cultelor din municipiul Moineşti, se găsesc următoarele:

� CetăŃuia dacică de la Moineşti "Dealul CetăŃuia"- Cartier Lucăceşti pe dealul CetăŃuia la 925 m altitudine;

� Biserica „Cuvioasa Paraschiva”; � Şcoala „Ştefan Luchian”; � Monumentul eroilor din războiul pentru independenŃa din Parcul cu Tei.

Cetatea dacic ă de la Moine şti s-a ridicat într-un cadru economic, politic şi social propice, în care diferenŃierea socială şi trecerea la organizarea statală, a fost confirmată de apariŃia primelor cetăŃi din piatră pe înălŃimi. Alături de cele de la Bâtca Doamnei - judeŃul NeamŃ, CetăŃuia - judeŃul Argeş, Polovraci - judeŃul Gorj, Căpâlna - judeŃul Alba, Costeşti - judeŃul Hunedoara, Cetatea dacică de la Moineşti a fost amplasată pe un loc ce deŃinea o poziŃie dominantă, atât economic cât şi strategic, devenind un nuclu de viaŃă protourbană. Din punct de vedere geografic, aşezarea geto-dacică de la Moineşti ocupă o poziŃie dominantă asupra Văii Tazlăului, cu o mare vizibilitate asupra trecătorii spre Ghimeş. Cetatea se află în partea de nord-est a municipiului Moineşti, în apropierea cartierului Lucăceşti, la o altitudine de 925 m şi ocupă o suprafaŃă de 200 m.p. Se cunosc trei faze de locuire în cetate şi în împrejurimi. Prima fază a fost determinată de descoperirile de ceramică fină din categoria vaselor mari, aparŃinând sfârşitului secolului al II-lea Î.H. Următoarele etape de locuire sunt bine conturate, iar materialul arheologic este tipic pentru secolul I Î.H. - secolul I D.H., în majoritatea lui autohton şi unele de factură romană. Important este că în timpul săpăturilor arheologice din anii 1986, 1989-1992, s-au găsit la Moineşti aproape toate tipurile de ceramică cunoscute în celelalte aşezări din lumea geto-dacică. Vasele de aici sunt asemănătoare cu cele descoperite în aşezările şi cetăŃile de la Răcătău, Brad, Bâtca Doamnei, Piatra Şoimului, Poiana Tiseşti, Tg. Ocna. În concluzie, Cetatea dacică de la Moineşti se încadrează în rândul aşezărilor de înălŃime de la est de CarpaŃi, cu un strat de cultură destul de bogat care aparŃine perioadei aşa-zise clasice pentru secolele II-I Î.H. şi secolul I D.H. şi care cuprinde epoca lui Burebista-Decebal. Ea întregeşte imaginea în legătură cu existenŃa unui sistem de apărare al Daciei ca stat unitar şi independent. Cetatea de la Moineşti, prin



77

poziŃia sa cheie asigura securitate căii de acces spre Transilvania prin trecătoarea Ghimeş. BogăŃia materialului arheologic de aici şi valoarea lui documentară au făcut ca Cetatea dacică de la Moineşti să fie menŃionată în toate studiile de specialitate care fac referire la evoluŃia societăŃii dacice de la intersectarea celor două ere. De asemenea, este menŃionată, alături de alte localităŃi din Moldova, în manualul de istoria românilor, clasa a XI-a de liceu, ediŃia 1996 la tema: „Premisele geopolitice ale unirii triburilor geto-dace”. În anul 2004, Cetatea dacică de la Moineşti a fost trecută în lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi Cultelor. Ansamblul arheologic – Biserica „Cuvioasa Paraschiv a” din cartierul Hangani, a

fost construit în anul 1702, refăcut apoi în anul 1768, în anul 1847 i-au fost refăcute faŃadele, iar în anul 1896 i s-au adaugat un pridvor, un turn şi contraposti la altar. Hramul bisericii este la 14 octombrie, când ortodoxia românească prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasa Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei. Şcoala Ştefan Luchian a fost contruită în anul 1984 şi poartă numele marelui pictor român Ştefan Luchian, un succesor inspirat al lui Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, consideraŃi "părinŃii" picturii româneşti. Ştefan Luchian a pictat peisaje, portrete, naturi moarte şi mai ales flori. „În anul 1909 la cura balneară la Moineşti, acesta a fost încântat de peisajul scânteietor de aici, icoane de frumuseŃe pe care le-a imortalizat în unele din tablourile sale”.

Un punct de atracŃie, de promenadă, este Monumentul eroilor din r ăzboiul pentru independen Ńa din Parcul cu Tei, ridicat în anul 1908 în cinstea eroilor căzuŃi în Războiul de IndependenŃă 1877-187840. În trecutul moineştean, în serile de vară, grădina se umplea de lume, mişunând la lumina lămpilor Petromax. Fanfara militară, adusă de la Tg. Ocna, intona marşuri, imnuri şi melodii de dans la modă, iar fetele, sub supravegherea mamelor, făceau câte un tur de dans cu cavalerii lor. În cadrul monumentelor de arhitectur ă se înscriu:

� Monumentul Comemorativ „DADA” Tristan Tzara realizat în anul 1991, situat pe str. T. Vladimirescu;

� Biserica „ Sf. Voievozi” din cartierul Lucăceşti, de cult ortodox, reabilitată şi extinsă recent;

� Parcul central: „Ştefan Luchian”, amenajat în anul 1992; � Parcul central „George Enescu” amenajat în anul 1993.

Monumentul Comemorativ „DADA” Tristan Tzara se află la intrarea în municipiul Moineşti şi este înregistrat în patrimoniul UNESCO. Acesta a fost realizat în memoria lui Tristan Tzara şi a curentului dadaist iniŃiat de acesta. Monumentul DADA se află poziŃionat pe şoseaua Moineşti - Bacău, fiind un punct de referinŃă în peisajul cultural al municipiului. Operă a sculptorului german Ingo Glass (născut şi el în România) monumentul este alcătuit din literele DADA, patru coloane de peste patru metri înălŃime, aşezate pe un suport TZARA, arătând că T. Tzara „pe adevăratul său nume Samy Rosenstock” a botezat mişcarea „Dada” prin hazardul unei pagini de dicŃionar.

40 „Moineşti – 565 de la prima atestare documentară – Compediu de geografie şi istorie locală”, prof. Vasile Anghel



78

Monumentul este pur şi simplu impresionant: 25 m lungime, 2,6 m latime, 10 m înălŃime, cântărind 120 t, o combinaŃie de oŃel cu beton, care se decupează distinct în peisajul cultural al municipiului. În municipiul Moineşti, cadrul natural este purtătorul elementelor de reprezentare, este locul de întâlnire a comunităŃii, este suportul şi mediul ce facilitează legătura cu tradiŃia, cultura şi amintirile colective. Este un loc unde se vorbeşte de spre identitate şi valori, dar şi despre grija şi investiŃiile administratorilor municipiului. Marele pictor Ştefan Luchian, scria unui prieten în vara anului 1909, când a fost la Moineşti unde a făcut băi şi a pictat mai multe tablouri: „Frumos e un biet cuvânt searbăd care nu spune nimic din splendoarea scânteietoare a peisajului din Moineşti”. Municipiul Moineşti, a cărui primă atestare datează din secolul al XV-lea, se bucură de un bogat trecut istoric. Cadrul natural al mediului înconjurător al municipiului Moineşti este bogat reprezentat de spaŃiile verzi amenajate:

� Parcul central (în zona Primăriei); � Parcul orăşenesc (lângă Poştă); � Pădurea cu Pini, pe strada G-ral N. Şova; � Zona C. Negri; � Parcul Tei, pe strada Zorilor; � Parcul Lucăceşti, pe strada Luminii; � Zona ştrand Lucăceşti; � Parcul Băi, cu 4 izvoare de apă minerală.

Printre locurile culturale cu renume din municipiul Moineşti se înscriu şi următoarele:

� Biblioteca Municipală "St. Luchian"; � Galeriile de Arta "Geneza"; � Clubul "Lira" – Libertatii; � Clubul elevilor – G. Cosbuc.

Biblioteca municipal ă „Ştefan Luchian” pune la dispoziŃia cititorilor un număr de 56.025 volume41, din toate domeniile. În anul 2006, cifra acestora a crescut doar cu 221, cărŃile provenind din donaŃii. Lipsa posibilităŃilor financiare împiedică achiziŃionarea un număr crescut de volume. În cursul anului trecut, s-au înscris nu mai puŃin de 1.658 de cititori. Astfel, numărul cititorilor fideli ai instituŃiei a ajuns la 4.612, ceea ce înseamnă că cel puŃin unul dintre cinci moineşteni trece pragul bibliotecii. Segmentul preponderent de vârstă care beneficiază de serviciile bibliotecii este cel cuprins între 7 şi 25 de ani. De fapt, elevii unităŃilor şcolare moineştene apelează la sprijinul fondului de carte al bibliotecii pentru completarea procesului de învăŃământ la care sunt participanŃi. Aceştia utilizează, în acest sens, cu precădere, biografia şcolară, enciclopedii sau dicŃionare. Biblioteca a organizat o multitudine de evenimente culturale la nivelul municipiului Moineşti. Printre cele mai recente se numără:

41 www.ziaruldebacau.ro



79

� ExpoziŃia de documente privind viaŃa şi activitatea artistică, opinii, critici despre Ştefan Luchian, în cadrul evenimentului „Zilele Moineştiului” 200642;

� “Trecut-au anii” – moment liric şi expoziŃie de carte43; � “Zile însorite petrecute de Ştefan Luchian la Moineşti” – expoziŃie de carte; � “T. Tzara s-a născut la Moineşti” – expoziŃie şi moment poetic.

Alte activităŃi memorabile din viaŃa moineştenilor:

� "Ştefan Luchian în percepŃia contemporanilor" desfăşurată la Judecătoria Moineşti şi la Societatea cultural – literară „Tristan Tzara” din cadrul „Zilelor Moineştilor” 2006;

� ExpoziŃia : "Peisajul moineştean în pictura contemporană" desfăşurată la Galeriile de artă „Geneza”;

� Liceul „Spiru Haret” împreună cu şcoala „Ştefan Luchian” au desfăşurat o activitate sub numele „Învierea Domnului - Slavă Sfintei Cruci, Pastorala I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei”, din cadrul manifestaŃiei : Săptămâna naŃională a bibliotecilor din anul 2006.

Municipiul Moineşti este locul de naştere a unor personalităŃi naŃionale, Tristan Tzara, cofondator al mişcorii dadaiste, Moses Rosen, fost şef rabin al cultului mozaic şi Adrian Pic, pictor fondator al mişcării „realismul esenŃialist”. Samuel Rosenstock, s-a născut la Moineşti în 1896, iar când avea puŃin peste 20 de ani, la Zürich, punea bazele mişcării europene de avangardă în Cabaretul Voltaire, sub numele de Tristan Tzara. Acesta a deschis DicŃionarul Larousse la întamplare şi a dat peste „dada” (caluŃ de lemn), iar dada a însemnat revoluŃie pentru literatură şi artele plastice la începutul secolului XX. În cursul anului 2006, pe data 16 aprilie, fosta şcoală generală nr. 8, din cartierul Găzărie al municipiului Moineşti, a fost numită Şcoala Generală „Tristan Tzara”, în memoria celui care are meritul de a fi cetăŃean de onoare al municipiului. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenŃa d-nei Rodica Radian Gordon, ambasador al statului Israel. Moses David Rosen (23 iulie 1912 - 6 mai 1994, Bucureşti) a fost şef-rabin al Cultului Mozaic din România (1948-1994) şi preşedinte al FederaŃiei ComunităŃilor Evreieşti din România (1964-1994). Adrian Pic s-a născut în Moineşti în anul 1910 şi s-a stabilit în 1953 la Barcelona. Acesta a frecventat cele mai cunoscute cercuri artistice europene, unde i-a cunoscut personal pe Chagall, Leger, Brâncuşi. Poet şi pictor, şi-a expus lucrările la Paris, Barcelona, Madrid, Le Havre, Bruxelles, Milano, Valencia. Printre cetăŃenii de onoare ai municipiului Moineşti se numără:

� Ing. Hrebenciuc Viorel; � Înalt Prea SfinŃitul Daniel – Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; � Prea SfinŃitul Dr. Ioachim Băcăoanul - Arhiereul Vicar al Episcopiei Romanului; � Ec. Vasile Ailincăi – Primarul municipiului Moineşti; � Dr. Adrian-Valentin CotîrleŃ – Manager al Spitalului Municipal de UrgenŃă Moineşti; � D-na Beatrice Veteau – AsociaŃia Umanitară Farmaciştii Fără Frontieră Val de

France; � Ing. Sechelariu Sergiu - fost ministru secretar de stat; � Prof. Anghel Vasile; � Prof. Parascan Ilie; � Ing. Sergiu Sechelariu; � Ing. Lazăr Ion – consilier local;

42 www.moineşti.ro 43 www.bjbc.ro



80

� G-ral (r) Corneliu Nechita; � Prof. Vasile Robciuc; � Jr. Ion Procopie. � Ing. Gabriel Vlase – deputat P.S.D.; � Ing. Refec Mircea – fost consilier local; � Ioachim Giosanu Băcăoanul � Veteranii de război din municipiul Moineşti.

Alte monumente ce se găsesc pe teritoriul municipiului sunt:

� Monument dedicat pictorului Ştefan Luchian; � Monument dedicat marelui George Enescu; � Monument dedicat scriitorului Gala Galaction.

În cadrul grupurilor de lucru au fost evidenŃiate următoarele aspecte:

� necesitatea construirii unei Case de Cultură; � necesitatea finalizării hotelului pentru a i se da

o altă destinaŃie; � realizarea unui Complex muzeal care să

cuprindă 5 secŃii: geologie, arheologie, arte plastice, folclor zonal, literatură cu o sală deditată scriitorului Tristan Tzara;

� necesitatea modernizării bibliotecii, dotarea cu calculatoare, pentru recrearea unui real centru de informare culturală;

� necesitatea unui cinematograf; � reabilitarea stadionului, a ştrandului şi a clubului „Lira”; � valorificarea şi reabilitarea parcului Băi.

Din sondajul de opinie efectuat asupra populaŃiei municipiului Moineşti reiese că 75,4% dintre respondenŃi au afirmat că viaŃa culturală a municipiului Moineşti este slabă sau foarte slabă. Un procent de 15,7% au afirmat că nu este nici slabă dar nici bună şi doar 8,9% susŃin că viaŃa culturală a municipiului Moineşti este una bună. În privinŃa prioritizării necesităŃilor, 50,4% dintre respondenŃi au afirmat că este prioritară reabilitarea şi modernizarea Casei de cultură, 22,5% au afirmat că prioritară este înfiinŃarea unui muzeu, iar 23,6% au afirmat că prioritatea numărul 1 este completarea fondului de carte al Bibliotecii. Casa de cultură este de mare interes pentru persoanele din segmentele 30-44 şi 45-59 ani, muzeul este de interes pentru tinerii din segmentul 18-29 ani iar completarea fondului de carte este de interes pentru segmentul persoanelor cu vârsta de 60 şi peste 60 de ani.

5.5 Religie Structura religioas ă a popula Ńiei DistribuŃia populaŃiei stabile pe confesiuni religioase la nivelul municipiului Moineşti, conform datelor Recensământului din martie 2002, este prezentată în felul următor:

Tabelul 5.6.1 – Structura după religie a populaŃiei din municipiul Moineşti Procent

Ortodoxă 92,32% Romano – catolică 5,08% Greco-catolică (Biserica Romană Unită cu Roma) 0,11% Reformată 0,01%



81

Creştină de rit vechi 0,2% Baptistă 0,06% Penticostală 1,18% Adventistă de ziua a şaptea 0,38% Mozaică 0,01% Evanghelică (Biserica Evanghelică Romană) 0,02% Alte religii 0,52% Fără religie 0,03% Ateu 0,02%

Se observă că majoritară este populaŃia de religie ortodoxă (92,32%), urmată de cea romano – catolică (5,08%), peticonstală (1,18%), restul religiilor situându-se sub 1%. În municipiul Moineşti funcŃionează un număr de 17 lăcaşe de cult, după cum urmeză:

� Protopopiatul Moineştiului; � 10 biserici ortodoxe; � 1 biserică catolică; � 1 biserică Adventistă „Martorii lui Iehova”

Lucăceşti; � 1 casă de rugăciune "Philadelphia"; � 1 sinagogă evreiască; � 1 biserică penticostală.

Culte În municipiul Moineşti, cultul ortodox se evidenŃiază prin:

� Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Hangani; � Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae”, biserică nouă; � Biserica ortodoxă Lucăceşti „Sfintii Voievozi

Mihail şi Gavril”, construită în 1850 extinsă recent;

� Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Văsieşti, construită în 1805;

� Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe”, construită în 1860; � Protopopiat; � Biserica ortodoxă "SfinŃii Apostoli Petru şi Pavel"; � Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" Micleasa; � Biserica "Sf. Ştefan" în construcŃie; � Catedrala ortodoxă Lucăceşti.

Unde este acum Biserica „Sfântul Gheorghe” era o poieniŃă unde au fost îngropati ostaşii moldoveni cazuŃi la datorie, în luptă cu o parte din armata ungurească în retragere. În anul 1998 s-a ridicat în faŃa bisericii”Sfântul Gheorghe” un monument simbol, închinat moldovenilor cazuŃi în lupta din anul 1467. Pe lângă bisericile de ordin ortodox, în municipiul Moineşti găsim şi lacaşe de cult pentru religiile minoritare:

� Biserica Adventistă „Martorii lui Iehova” Lucăceşti, construită în 1955; � Casa de rugăciune "Philadelphia"; � Biserica Catolică, construită în anul 1991, cu hramul ÎnălŃarea Domnului; � Cimitirul şi sinagoga evreiască; � Biserica Penticostală Micleasca.

Cimitirul Evreiesc atestă prezenŃa evreilor în Moineşti începând cu anul 1740, atestare făcută pe baza inscripŃiilor de pe unele pietre funerare din cimitir. Astfel, pe o piatra



82

tombală a rabinului Dov ben Iehuda este înscris anul 1740. Arhitectul E. Arnet, care a fost în anul 1960 la Moineşti, a descoperit în cimitir pietre funerare datând din anii 1748 şi 1787. ExistenŃa cimitirului evreiesc este documentul cel mai autentic al existenŃei şi continuităŃii populaŃiei evreieşti în această localitate. Cimitirul este aşezat pe o colină, la poalele muntelui Osoi. Centrul cimitirului era locul rezervat evreilor mai înstăriŃi, rabinilor şi altor personalităŃi. Pe pietrele funerare se pot citi numele veteranilor de război evrei care au luptat pentru IndependenŃa României şi în primul război mondial. În cimitir nu există capelă ci doar o casuŃă a paznicului şi o mică magazie cu obiecte funerare.

5.6 Siguran Ńa cetăŃeanului Prin Decretul – Lege 2 din 27.12.1989 se reînfiinŃează PoliŃia Română ale cărei competenŃe vor fi reglementate ulterior, prin Legea 26 din 18.05.1994 şi prin Legea 218 din 23.04.2002. Noul Statut al poliŃistului, adoptat prin Legea 360/2002, completează şi detaliază dispoziŃiile privind desfăşurarea, în limitele şi conform legii, a acestei activităŃi pusă în slujba comunităŃii. Astfel, articolul 1 al acestei legi, statuează că poliŃistul este funcŃionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă de regulă uniformă şi exercită atribuŃiile stabilite pentru PoliŃia Română prin lege, ca instituŃie specializată a statului. Programul şi politicile de reformă ale Ministerului AdministraŃiei şi Internelor au în vedere alinierea PoliŃiei Române la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca instituŃie civilă în folosul persoanei şi comunităŃii locale.

Din 1990, PoliŃia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranŃa persoanelor, a colectivităŃilor, drepturilor legitime ale cetăŃenilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în acte internaŃionale la care România este parte. După anul 1990 fenomenul infracŃional naŃional a înregistrat creşteri însemnate. Principalele cauze ale creşterii infracŃionalităŃii sunt: consumul de alcool, absenteismul şcolar,

prostituŃia-proxenetismul, traficul de carne vie, existenŃa stărilor conflictuale intrafamiliale, condiŃia socială şi carenŃele de educaŃie, consumul de droguri, şomajul şi lipsa celor necesare existenŃei. Treptele de dezvoltare ale instituŃiei PoliŃiei sunt în strânsă legatură cu evoluŃia societăŃii româneşti. În epoca feudală atribuŃiile poliŃieneşti reveneau ispravnicului, care era ajutat de polcovnici, zapcii, străjeri, politimaiştrii cu misiuni speciale de politic. Organizarea modernă a poliŃiei a avut loc după 1859. În anul 1864 s-a votat Legea PoliŃiei, care prevedea ca în oraşele cu o populaŃie de peste 3000 de locuitori, activitatea de poliŃie să fie îndeplinită de prefecturi, iar în celelalte aşezări urbane sarcinile reveneau primarilor. Prin Legea PoliŃiei din anul 1877 se prevedea ca activitatea de poliŃie sa fie în subordinea primăriilor orăşeneşti. Prin Legea PoliŃiei din 1903, modificată în 1905, poliŃia a fost trecută sub autoritatea directă a Ministerului de Interne, stabilindu-se sarcinile precise ale acestei instituŃii. În anul 1929 s-a votat o nouă lege a poliŃiei.



83

Potrivit acestei legi44, la Moineşti s-a format un comisariat de poliŃie, care şi-a desfăşurat activitatea până în anul 1948. După 1949 PoliŃia s-a desfiinŃat şi s-a format "MiliŃia Română", cu posturi de miliŃie în fiecare centru de comună. La Moineşti a funcŃionat miliŃia orăşenească până în anul 1990, când s-a revenit la vechea structură, PoliŃia orăşenească. În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, a prevenirii şi combaterii infracŃiunilor, a pazei bunurilor aparŃinând domeniului public şi privat, în municipiul Moineşti funcŃionează:

� PoliŃia municipală, subordonată Inspectoratului JudeŃean de PoliŃie Bacău; � PoliŃia Comunitară, care s-a înfiinŃat ca urmare a legii 371/2004, având ca scop

creşterea senificativă a calităŃii vieŃii locuitorilor, prin asigurarea unui climat de pace socială în comunitate;

� Detaşamentul de jandarmi; � Serviciul public de evidentă a persoanei; � 5 agenŃii de protecŃie şi pază.

Poli Ńia Comunitar ă PoliŃia Comunitară de la nivelul Municipiului Moineşti s-a înfiinŃat începând cu data de 15.03.2005, ca serviciu public specializat, fară personalitate juridică, în cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local al municipiului Moineşti, cu denumirea Serviciu de ordine public ă. Pază bunuri şi valori , conform Art.1 din Hotărârea nr.9/28.02.2005

PoliŃia Comunitară a fost înfiinŃată cu scopul de a asigura ordinea şi liniştea publică şi pentru a creşte eficienŃa pazei obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat. PoliŃia Comunitară are următoarele atribuŃii:

� asigură ordinea şi linştea publică, previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăŃenia localităŃilor şi comerŃul stradal;

� asigură paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat; � asigură supravegherea parcărilor auto, a unităŃilor şcolare, a zonelor comerciale şi

de agrement, a pieŃelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pază şi ordine publică;

� constată contravenŃii şi aplică sancŃiuni contravenŃionale pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curăŃenia localităŃilor, comerŃul stradal, protecŃia mediului înconjurător;

� acŃionează, împreună cu poliŃia, jandarmeria, pompierii, protecŃia civilă şi alte autorităŃi prevăzute de lege la activităŃile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităŃi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

� controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă;

Detaşamentul de Jandarmi Moine şti În 1997 a fost înfiinŃat Plutonul de Ordine Publică Moineşti cu sediul în incinta unităŃii de pompieri din localitate, pluton comandat de un subofiŃer şi încadrat cu militari în termen şi jandarmi angajaŃi pe bază de contract, având ca atribuŃii principale menŃinerea ordinii şi liniştii publice împreuna cu PoliŃia municipiului Moineşti. În anul 2003 a fost înfiinŃată SecŃia de Jandarmi Moineşti cu sediul în Str. Micleasca nr. 14, sediu reabilitat cu sprijinul Consiliului Local. Aceată secŃie este comandată de un ofiŃer şef de secŃie, este încadrată cu subofiŃeri jandarmi angajaŃi pe bază de contract şi

44 www.moinesti.ro



84

militari în termen şi are ca principale atribuŃii asigurarea şi restabilirea ordinii publice în municipiu şi în cele 10 comune arondate, paza şi apărarea obiectivelor de importanŃă deosebită şi paza transporturilor de valori. Din anul 2007 a fost înfiinŃat Detaşamentul de Jandarmi Moineşti – Comăneşti organizat pe doua secŃii: SecŃia 1 Jandarmi Moineşti şi SecŃia 2 Jandarmi Comăneşti. Detaşamentul este comandat de un ofiter cdt. de detaşament şi 2 ofiteri şefi de secŃii, fiind încadrat cu ofiŃeri, subofiŃeri, jandarmi, având ca principale atribuŃii asigurarea şi restabilirea ordinii publice, paza şi apărarea obiectivelor de importanŃă deosebită, paza şi apărarea transporturilor de valori, paza şi apărarea transporturilor cu caracter special care tranzitează zona de competenŃă, asigurarea intervenŃiei la obiectivele financiar bancare şi la instituŃiile judecătoreşti din zona de responsabilitate. Efectivele subunităŃii participă, în cooperare cu celelalte organe specializate ale statului, la menŃinerea ordinii şi liniştii publice în localităŃile de reşedinŃă şi, la solicitare, la asigurarea măsurilor de ordine pe timpul manifestărilor tradiŃionale: Zilele municipiului, Ziua Imnului, Ziua Drapelului, Ziua Eroilor, Ziua NaŃională a României, Ziua Europei. De asemenea, aceste efective desfăşoară acŃiuni comune cu executorii judecătoreşti, Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, Ocolul Silvic, Garda de mediu, Oficiul pentru ProtecŃia Consumatorilor şi asigură paza în zona instituŃiilor de învăŃământ preuniversitar, a lăcaşelor de cult şi în zonele cu potenŃial criminogen ridicat pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranŃă civică. Serviciul public de eviden Ńă a persoanei Sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Moineşti, în martie 2005 s-a înfiinŃat Serviciul Public de EvidenŃă a Persoanelor, conform Art.1 din Hotărârea nr. 8/28.02.2005 Serviciul Public de EvidenŃă a Persoanelor din municipiul Moineşti desfăşoară activitatea atât în interesul locuitorilor municipiului, cât şi a unor locuitori din localităŃile învecinate, arondate: Ardeoani, Balcani, Bereşti – Tazlău, Măgireşti, Pîrjol, Poduri, ScorŃeni, SolonŃ, Strungari şi Zemeş.

Serviciul public comunitar local de evidenŃă a persoanelor din municipiul Moineşti, este organizat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Moineşti, ca unitate fără personalitate juridică, ca urmare a aplicării dispoziŃiilor din OrdonanŃa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea serviciilor publice comunitare de evidenŃă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2001, precum şi din OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 50/2004, cu modificările ulterioare. Scopul Serviciului Public de EvidenŃă a Persoanelor din municipiul Moineşti este acela de a îndeplini competenŃele care îi sunt date prin lege în vederea aplicării prevederilor din actele normative care reglementează activitatea de evidenŃă a persoanelor, precum şi de eliberare a documentelor în sistem de ghişeu unic. SiguranŃa cetăŃeanului, din punct de vedere al pazei şi intervenŃei în caz de incendii este asigurată de secŃia de pompieri. Sentimentul de nesiguranŃă înregistrează cote înalte în rândul cetăŃenilor municipiului Moineşti. În sondajul de opinie realizat pe teritoriul municipiului, doar 50,4% dintre cetăŃeni au afirmat că se simt în siguranŃă sau deplină siguranŃă când merg noaptea singur pe străzile din cartierele în care locuiesc iar 69,1% dintre respondenŃi au declarat că nu se simt în siguranŃă când merg noaptea pe străzile din alte cartiere. Pentru creşterea siguranŃei publice, 97% dintre cetăŃeni consideră că este necesară sau absolut necesară iluminarea tuturor străzilor, iar 54,8% dintre respondenŃi au afirmat că



85

instalarea de camere video în zonele aglomerate din municipiu este absolut necesară sau necesară. De asemenea, un segment de 57,3%, consideră că este necesară sau absolut necesară creşterea numărului de angajaŃi în serviciul PoliŃiei comunitare.

5.7 Societatea civil ă La nivelul comunităŃii locale societatea civilă este reprezentată în mare parte de structuri asociative de tip organizaŃii non-guvernamentale (ONG-uri), care joacă un rol important prin prisma promovării valorilor democratice şi ca factori ce dinamizează şi îmbunătăŃesc viaŃa social-culturală a municipiului, contribuind ca factori suport în procesul de dezvoltare regională. Rolul acestor organizaŃii este încă puŃin semnificativ în influenŃarea deciziilor economice sau de interes public. Lunga perioadă de tranziŃie a României a fost însoŃită de inerŃia sau subdezvoltarea societăŃii civile. În acest context, consolidarea societăŃii civile prin înfiinŃarea mai multor ONG-uri cu scopuri clare, care să acopere întreaga paletă a activităŃilor sociale constituie calea pentru revigorearea societăŃii româneşti. La nivel local, există mai multe societăŃi neguvernamentale, dar puŃine dintre ele au activitate permanentă desfăşurând acŃiuni şi programe în sprijinul comunităŃii locale. AcŃiunile întreprinse de acestea contribuie din plin la dinamizarea şi îmbunătăŃirea vieŃii social – culturale a municipiului. În relaŃie cu administraŃia publică şi cu reprezentanŃii mediului de afaceri din zonă, aceste organizaŃii reprezintă parteneri viabili care desfăşoară acŃiuni şi programe în sprijinul comunităŃii locale. Astfel, în municipiul Moineşti activează:

� AsociaŃia pentru dezvoltare locală şi regională “MOINEŞTI”; � Societatea cultural - literară „Tristan Tzara”; � AsociaŃia “Atitudini Europene”; � AsociaŃia „Salvând o viaŃă salvezi o lume”.

Asocia Ńia pentru dezvoltare local ă şi regional ă “MOINEŞTI”, înfiinŃată în noiembrie 2005, doreşte să contribuie la dezvoltarea cultural - socială a municipiului Moineşti prin desfăşurarea de proiecte în colaborare cu autorităŃile publice şi cu actorii economico-sociali activi la nivel local, regional, naŃional şi european. AsociaŃia îşi propune să desfăşoare diferite activităŃi pentru a îmbunătăŃi situaŃia actuală a municipiului Moineşti şi a împrejurimilor acestuia în trei arii:

� Ecologic prin ridicarea gradului de conştientizare a problemei ecologice de către populaŃia municipiului, în special în rândul tinerilor, prin distribuirea periodică de materiale informativ-educaŃionale, participarea la emisiuni radio-tv, organizarea de seminarii şi colocvii pe teme ecologice; organizarea periodic de campanii de curăŃire a municipiului de către voluntari; conştientizarea importanŃei reciclării, colectării şi sortării produselor reciclabile şi reactivarea infrastructurii necesare; organizarea de “pieŃe de refolosire” unde se revând/schimbă/donează produse încă folosibile; declararea drept “Sărbătoarea spaŃiilor verzi/Băncii/Coşului de gunoi” etc. a unor date diverse, sărbătorite anual; contribuirea la rezolvarea situaŃiei câinilor comunitari;

� Educa Ńional prin activităŃi educaŃionale pentru a stimula o mentalitate democratică şi responsabilă în rândul diferitelor categorii sociale şi de vârstă ale populaŃiei: facilitarea de stagii de practică/excursii profesionale/tabere în cadrul a diverse instituŃii private sau publice a elevilor interesaŃi; organizarea de programe de schimb cu şcoli şi licee din alte Ńări; organizarea de concursuri şi manifestări comune inter-şcolare la nivel local pe diferite teme (drepturile omului, Uniune Europeană, informatică, ecologie, literatură, sport, educaŃie civică, circulaŃie



86

rutieră, educaŃie sanitară etc.), precum şi re-introducerea gradiniŃelor, şcolilor şi liceelor moineştene în circuitul naŃional şi internaŃional de manifestări educaŃionale existent; organizarea unui Birou de ConsultanŃă pentru cetăŃeni şi integrarea acestuia în circuitul naŃional; editarea de magazine periodice pe diferite teme specifice (drepturi şi obligaŃii în situaŃii concrete); educarea unui adevarat spirit de toleranŃă prin organizarea de contacte directe între elevi şi grupuri defavorizate (copii orfani, persoane cu handicap, vârstnici, minorităŃi etnice şi religioase) precum şi munca voluntariată în aceste instituŃii;

� Cultural prin revitalizarea şi promovarea vieŃii culturale la nivel local: repunerea în valoare a tradiŃiilor locale (tradiŃii de iarnă, cultură folclorică, ceramică şi sculptură locală etc.), prezentarea lor în cadrul unor manifestări diferite şi promovarea lor la nivel internaŃional prin mass-media şi internet; contribuirea la revigorarea scenei culturale moineştene prin înfiinŃarea unui cinematograf, a unei săli de spectacole şi a unor trupe locale de teatru; organizarea de varii manifestări culturale, cu participarea artiştilor locali, naŃionali şi internaŃionali.

Societatea cultural - literar ă „Tristan Tzara” promovează cunoaşterea vieŃii şi operei scriitorului francez de origine română, Tristan Tzara, în contextul mişcărilor anvargandiste europene. ActivităŃile propuse45 de AsociaŃie sunt următoarele:

� intrarea în circuitul european al culturii, prin omagierea fondatorului principal al mişcării DADA;

� punerea în valoarea a spiritualităŃii locului de naştere a moineşteanului Tristan Tzara;

� înfăptuirea unor idealuri de concordie internaŃională şi de apropiere între popoare, generate de fascinaŃia litraturii şi artei, în special a modernismului;

� afirmarea pe pamânt românesc a personalităŃii poetului Tristan Tzara, prin crearea unui cadru elevat de recunoaştere şi cinstire în locul său natal.

Asocia Ńia „Atitudini Europene” este o nouă organizaŃie nonguvernamentală din municipiul Moineşti ce şi-a deschis porŃile pe data de 9 mai 2007 şi care activează în domeniul integrării europene. Tot la această dată s-a lansat şi săptămânalul cu acelaşi nume. Asocia Ńia „Salvând o via Ńă salvezi o lume” este o organizaŃie nonguvernamentală din municipiul Moineşti, înfiinŃată în mai 2007 de către cadrele medicale ale Spitalului municipal. Obiectivele asociaŃiei în domeniul sănătăŃi sunt următoarele:

� reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; � promovarea sănătăŃii şi educaŃiei pentru sănătate la nivel individual, familial şi

comunitar; � ajutorarea populaŃiei în acordarea serviciilor de promovare şi educaŃie pentru

sănătate (date, lecŃii, ziare, casete audio-video, foi volante); � efectuarea de studii sociologice şi sondaje de opinie referitoare la starea sănătăŃii; � publicarea materialelor legate de sănătatea publică; � educarea, informarea, conştientizarea, consilierea şi îndrumarea persoanelor

privind menŃinerea sănătăŃii şi a unui stil de viaŃă sănătos; � desfăşurarea unor campanii de promovare a sănătăŃii (antitutun, antialcool,

antidrog, planificare familială); � dotarea cu calculatoare a unităŃilor sanitare şi conectarea lor la internet prin

conexiuni broadband; � construirea de portaluri e-sănătate; � investiŃii în infrastructura de sănătate şi cea socială.

45 Ministerul Culturii şi Cultelor: www.cultura.ro



87

AsociaŃia „Salvând o viaŃă salvaŃi o lume” şi-a propus şi o serie de obiective în domeniul social:

� desfăşurarea unor activităŃi de educare, integrare, reintegrare, pregătire şi reinserŃie pe piaŃa forŃei de muncă;

� participarea la module de asistenŃă, îngrijire şi recuperare în centre specializate sau la domiciliul beneficiarilor;

� investiŃii în educaŃie, inclusiv în training vocaŃional.

Tot în categoria asociaŃiilor neguvernamentale se încadrează şi cele 6 AsociaŃii de proprietari din municipiul Moineşti. În cadrul grupurilor de lucru AsociaŃiile de proprietari au punctat şi discutat probleme serioase cu care se confruntă municipiul, printre care:

� refacerea sistemului de canalizare; � necesitatea reabilitării termice şi exterioare a blocurilor şi a şarpantele lor; � necesitatea îmbunătăŃirii reŃelei de apă.

Din sondajul de opinie efectuat în municipiul Moineşti reiese că şi populaŃia are aceleaşi nemulŃumiri şi probleme ca şi AsociaŃiile de proprietari. Pentru îmbunătăŃirea aspectului şi stării blocurilor, 35,8% dintre respondenŃi consideră că este prioritară termoizolarea şi refacerea faŃadelor, 48,8% consideră că prioritară este refacerea subsolurilor blocurilor, iar 10% consideră că este prioritară construirea de şarpante.



88

6. Analiza poten Ńialului Descriere: Sinteza analizelor SWOT pentru identific area celor mai importante

aspecte definitorii pentru comunitate Notă explicativ ă: Analiza SWOT (Strengths, Weakness, Opportunities, Threats) – Unul dintre cele mai importante instrumente de management utilizat în radiografierea unui sistem/organizaŃii/ comunităŃi care constă în efectuarea analizei interne pentru a vedea care sunt punctele tari şi slabe, urmată de analiza externă, ce se concentrează pe oportunităŃile şi riscurile cele mai relevante. În urma efectuării analizelor celor mai importante aspecte ale comunităŃii privită ca un întreg au fost derulate ample discuŃii în cadrul Structurilor Locale de Lucru, în special pe parcursul şedinŃelor consultative cu Grupurile de Lucru asupra domeniilor de interes. S-au concretizat o serie de avantaje, dezavantaje, oportunităŃi şi riscuri la nivel de localitate. Pentru aceasta a fost folosită metoda de analiză “bottom-up” (abordarea de jos în sus), în vederea confruntării problematicilor identificate la nivelul comunităŃii cu domeniile de interes ale regiunii din care face parte, respectiv cu “Analiza SWOT a Regiunii de Dezvoltare 1 NE”. În acest fel se verifică apartenenŃa comunităŃii locale la regiunea din care face parte şi astfel, odată identificate problematicile corespondente regionale, să se poată facil determina măsurile coerente de intervenŃie dintre cele recomandabile pentru întreaga regiune (aici se va folosi metoda “top-down” - abordarea de sus în jos) Evalu ări interne Evaluarea internă ocupă un rol important în procesul de planificare strategică, deoarece planul de implementare al strategiei se va construi prin exploatarea punctelor tari ale comunităŃii şi prin transformarea punctelor slabe în puncte tari. Mai mult, utilizarea acestor puncte tari în contextul oportunităŃilor corect identificate garantează succesul implementării planului strategic. Punctele tari şi cele slabe reprezintă baza de comparaŃie între oraşe, datorită faptului că acestea sunt într-o reală competiŃie, în special în procesul de creare a unui mediu economic stabil şi locuri de muncă, dar şi în domeniul investiŃional. Cu cât un oraş conştientizează avantajul competitiv, cu atât va genera o stabilitate a dezvoltării pe termen mediu şi lung. În continuare se vor prezenta sintetic cei mai importanŃi factori interni, factori forte sau puncte slabe ale comunităŃii, prin comparaŃie cu factorii interni identificaŃi în procesul de analiză socio-economică a Regiunii de Dezvoltare 1 Nord-Est din care face parte localitatea:

Factori interni – Puncte Tari Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti

� ExistenŃa drumului european E 85 ce străbate regiunea pe direcŃia nord-sud, a coridorului pan-european IX şi a celor trei aeroporturi internaŃionale Bacău, Iaşi şi Suceava;

� ExistenŃa a trei centre universitare, care au în preocupările de bază şi cercetarea ştiinŃifică, inventică, inovarea tehnologică,

� Mediu natural nepoluat, atractiv, climă blândă, aer curat;

� Lipsa unor surse importante de poluare fonică;

� ExistenŃa unor resurselor naturale (izvoare minerale) şi arii protejate care, odată evaluate şi amenajate corespunzător, ar putea creşte potenŃialul turistic al zonei;



89

informatizarea şi promovarea societăŃii informaŃionale;

� ExistenŃa unei infrastructuri pe bază de cercetare, dezvoltare şi inovare;

� ExistenŃa centrelor culturale, mănăstirilor, monumentelor istorice de importanŃă naŃională şi internaŃională (patrimoniul UNESCO);

� Oferta turistică diversificată; � Infrastructura de telecomunicaŃii bine

dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire;

� Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată numai de IMM-uri şi microîntreprinderi - anul 2003.

� ExistenŃa unui patrimoniu cultural însemnat: monumente istorice şi arhitectonice, zone deosebite;

� ExistenŃa unor zăcăminte importante de petrol capabile să atragă investitori în zonă;

� ReŃeaua de străzi este definită şi acoperă toată zona locuită;

� Există reŃea de iluminat stradal; � PopulaŃia este deservită în proporŃie de

100% de reŃeaua electrică; � Mare parte din teritoriul municipiului

este deservită de reŃeaua de telefonie; � ReŃeaua de gaze deserveşte marea

majoritate a populaŃiei; � InexistenŃa conflictelor sociale majore; � PrezenŃa Spitalului de UrgenŃă care

asigură asistenŃă medicală pentru locuitorii municipiului şi ai comunelor arondate (aproximativ 150.000 persoane);

� ExistenŃa unui proiect de modernizare şi extinderea Compartimentului de Primire UrgenŃe;

� ExistenŃa unor personalităŃi culturale cu renume naŃional şi internaŃional;

� ExistenŃa reŃelei educaŃionale (şcoli elementare, gimnazii, liceu, şcoală profesională) ;

� ExistenŃa structurilor asociative de tipul ONG – urilor (cu profil cultural);

� ExistenŃa unui proiect în derulare prin care se construieşte un nou sediu pentru Biblioteca Municipală;

� ExistenŃa multor IMM-uri ce presupune o capacitate mare de adaptare la nou;

� ExistenŃa bisericilor de diferite culte ce pot fi un punct de atracŃie pentru turişti;

� ExistenŃa unui relief propice practicării sporturilor pe toată perioada anului.

Factori interni – Puncte Slabe Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti

� Cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB regional/locuitor dintre toate regiunile Ńării - anul 2003;

� Cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate regiunile;

� Cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate regiunile;

� Productivitatea muncii este inferioară pe toate sectoarele de activitate celei naŃionale în perioada 1998 – 2002;

� Cel mai redus număr de IMM-uri la mia de locuitori dintre toate regiunile, în perioada 2000 – 2004;

� Zonele verzi urbane, deşi bine reprezentate, sunt parŃial amenajate şi dotate cu mobilier urban;

� InexistenŃa unui studiu de fezabilitate pentru izvoarele minerale din Parcul Băi, privind caracteristicile terapeutice;

� Monumentele istorice şi arhitectonice se află în stadiu avansat de degradare;

� Drumurile orăşeneşti cu infrastructura aferentă (trotuare, locuri de parcare etc.) sunt în stare precară şi lipseşte şoseaua ocolitoare;

� Starea necorespunzătoare a



90

� Slaba productivitate a populaŃiei ocupate în agricultură;

� Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate;

� Indicele redus de utilizare a capacităŃii de cazare în funcŃiune şi a duratei medii de şedere în regiune, în raport cu potenŃialul turistic existent;

� Grad scăzut de atractivitate a majorităŃii oraşelor mici şi mijlocii (cel mai redus procent de ISD, grad scăzut de ocupare turistică);

� Grad scăzut al populaŃiei ocupate în servicii;

� Ponderea ridicată a populaŃiei concentrate în mediul rural (59.23%);

� Rata ridicată a şomajului în regiune.

iluminatului public; � Nu există suficiente locuri de parcare; � InexistenŃa serviciului de transport

urban; � ReŃea învechită de alimentare cu apă

potabilă cu un grad avansat de uzură fizică şi morală: apa furnizată consumatorilor este necorespunzătoare calitativ (în unele cazuri chiar infestată);

� ReŃeaua de canalizare nu acoperă întregul teritoriu al Municipiului, existând chiar zone de case unde nu sunt nici măcar fose septice;

� StaŃia de epurare este depăşită moral; � Nu există reŃea specială pentru

hidranŃi; � Nu există alternativă pentru circulaŃia

căruŃelor pe drumul naŃional; � LocuinŃele colective din cartiere au

subsolurile puternic afectate; � Nivelul scăzut al dezvoltării economice:

lipsa unui incubator de afaceri, lipsa investitorilor;

� PreponderenŃa activităŃilor de comerŃ în rândul firmelor din municipiu;

� Lipsa terenurilor în proprietatea Primăriei care să permită dezvoltarea zonelor economice;

� Nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de servicii;

� InexistenŃa unui birou specializat în sprijinirea întreprinzătorilor particulari;

� Inexistenta unui hotel care să atragă deopotrivă investitori şi turişti;

� Disponibilizările în masă şi migraŃia forŃei de muncă;

� Grad ridicat de sărăcie a populaŃiei din localitate;

� Puterea de cumpărare redusă a populaŃiei;

� Rata mortalităŃii infantile este peste rata naŃională;

� Lipsa locurilor de muncă pentru anumite categorii sociale (tineri, persoane cu handicap);

� Lipsa structurilor asociative cu profil social;

� Servicii sociale reduse; � Creşterea numărului de probleme

medicale ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaŃiei;

� Număr mare de bolnavi TBC; � Nu există suficiente spaŃii de joacă

pentru copii; � PosibilităŃi de recreere reduse (ex: ştrand, stadion, cinematograf, casă de



91

cultură); � DificultăŃi în şcolarizarea copiilor de

etnie romă. Evalu ări externe ComunităŃile locale sunt influenŃate din ce în ce mai mult de factorii economici externi de la nivel regional, naŃional şi internaŃional. În procesul de planificare strategică este foarte important să se înŃeleagă oportunităŃile şi pericolele create de mediul extern, care sunt relevante pentru problemele critice identificate. O parte dintre aceşti factori nu pot fi controlabili (de ex: schimbările politice, legislative, economice sau sociale şi demografice), iar altă parte trebuie analizată în contextul relevanŃei, dacă oportunităŃile pot fi exploatate din perspectiva punctelor tari, sau dacă unele riscuri pot fi evitate sau reduse în contextul competitiv dintre comunităŃi. În continuare se vor prezenta sintetic cei mai importanŃi factori externi identificaŃi la nivelul comunităŃii, precum şi o comparaŃie cu factorii similari identificaŃi în procesul de analiză socio-economică a Regiunii de Dezvoltare 1 Nord-Est din care face parte localitatea:

Factori externi – Oportunit ăŃi Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti

� Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită amplasării regiunii pe graniŃa de est a Uniunii Europene;

� Reducerea prognozată a ratei inflaŃiei şi scăderea implicită a costului creditului;

� Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale spirituale şi de tradiŃie;

� Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcŃiei parcurilor industriale, ştiinŃifice şi a incubatoarelor de afaceri;

� Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătăŃirea imaginii oraşelor regiunii;

� ExistenŃa materiilor prime: materiale de construcŃii şi a lemnului (vezi resurse naturale) capabile să atragă investitorii străini;

� Posibilitatea ca prin modernizarea aeroporturilor din regiune, acestea să susŃină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale;

� Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale, existentă prin modernizări şi reabilitări, să servească ca spaŃii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate.

� Situarea la graniŃa de est a ComunităŃii Europene;

� Situarea pe drumul naŃional DN 12A şi apropierea de drumul european E85 şi de Aeroportul InternaŃional Bacău;

� PosibilităŃile de a accesa Fondurile Structurale POR, POS Mediu, POS Transport;

� Posibilitatea valorificării moştenirii istorice, culturale şi de tradiŃie;

� Posibilitatea valorificării zonei protejate pentru atragerea turiştilor şi a investiŃiilor în zonă;

� Posibilitatea valorificării, în urma analizei, a izvoarelor minerale;

� ExistenŃa unor bănci care pot să imprime un ritm accelerat de dezvoltare a oraşului, prin facilităŃile acordate întreprinzătorilor;

� Interes crescut al unor posibili investitori în domeniul economic al zonei;

� Asocierea cu localităŃile de pe valea Trotuşului, în vederea realizării unei strategii comune de dezvoltare economico-socială şi turistică;

� Dezvoltarea sectorului zootehnic, prin valorificarea păşunilor şi fâneŃelor existente;

� Posibilitatea dezvoltării industriei uşoare;

� ExistenŃa unor personalităŃi literare cu



92

renume naŃional şi internaŃional care are locul de naştere în Moineşti;

� ExistenŃa AsociaŃiei cultural-literare Tristan Tzara care ar putea iniŃia festivaluri europene;

� Posibilitatea desfăşurării de către ONG – uri de acŃiuni şi programe în sprijinul comunităŃii locale.

Factori externi – Riscuri

Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti � Lipsa de coeziune a măsurilor de

dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaŃiei în redresarea economică a Ńării;

� Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre ale UE;

� Continuarea exodului „materiei cenuşii” către alte regiuni şi în străinătate;

� Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a populaŃiei în regiune;

� ExistenŃa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaŃii).

� Situarea în regiunea cu cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB regional/ locuitor, cu cea mai ridicată rată a sărăciei şi cea mai ridicată rată a şomajului;

� Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate în zonă;

� ExistenŃa în apropiere a unor staŃiuni balneoclimaterice, ce reduc afluxul de turişti în municipiu;

� Instabilitatea legislativă; � Migrarea forŃei de muncă; � Exploatarea neraŃională a pădurilor; � Fenomene naturale cu influenŃă

asupra patrimoniului natural şi edilitar (inundaŃii, alunecări de teren);

� Implicarea redusă a societăŃii civile în problemele comunităŃii locale;

� În zonă nu există operator unic de apă (condiŃie absolut necesară pentru accesarea fondurilor POS Mediu);

� Migrarea turistică către alte Ńări sau regiuni.

Analiza SWOT, prin abordarea sistemică a fiecărui domeniu de interes, reuşeşte să formuleze problemele critice pe care le are comunitatea. Sunt foarte multe domenii în care municipiul Moineşti are perspective bune de dezvoltare prin valorificarea oportunităŃilor dar, mai sunt însă şi alte condiŃii, respectiv rezolvarea unor aspecte nefavorabile, care constituie fie factori interni ce trebuie rezolvaŃi, fie ameninŃări externe ce trebuie studiate şi evitate.

Toate aceste analize au fost completate prin chestionarea mediului de afaceri şi chestionarea populaŃiei cu privire la problemele de zi cu zi pe care le confruntă. Cele două studii au conŃinut de asemenea şi instrumente prin care să se prelucreze nu numai aşteptările oamenilor de afaceri şi ale populaŃiei, ci şi recomandările pe care aceştia le formulează la momentul întocmirii prezentului studiu. Chestionarea Mediului de Afaceri În mediul de afaceri din Moine şti au fost identifica Ńi urm ătorii factori pozitivi care vor influen Ńa benefic afacerile locale, respectiv:

� Mediul de afaceri din Moineşti e format în majoritate din microîntreprinderi, având astfel o capacitatea mare de adaptabilitate la nou, dar şi răspuns favorabil la iniŃiativele pro-active ale autorităŃilor publice locale menite să încurajeze afacerile;



93

� Analiza indicatorilor financiari pentru municipiul Moineşti indică un mediu de afaceri favorabil lansării de firme pe piaŃă prin profitabilitatea ridicată a firmelor cu cifră de afaceri mică, urmată de firmele cu o cifră de afaceri medie caracterizate printr-un număr mai mare de angajaŃi şi o rată a profitului mai mică;

� Aşteptările oamenilor de afaceri în privinŃa extinderii sunt orientate preponderent către fondurile europene;

� Încrederea oamenilor de afaceri în instituŃiile publice locale şi în reprezentanŃii aleşi este situată la un nivel ridicat.

În Moine şti au fost identifica Ńi îns ă şi factori negativi, majoritatea fiind lega Ńi de mediul de afaceri, dar şi de infrastructura tehnic ă de afaceri. Ace ştia se grupeaz ă în trei mari categorii, dup ă cum urmeaz ă: Serviciile prestate de institu Ńiile publice locale:

� Mai bună comunicare şi instruire a personalului pentru deservirea clienŃilor; � Reducerea birocraŃiei prin simplificarea procedurilor administrative; � ÎmbunătăŃirea comunicării dintre firme şi Primărie.

Sprijin pentru mediul de afaceri:

� Nevoia de promovare a afacerilor şi mediului local de afacere; � Sprijinirea pe cât posibil a mediului de afaceri pe pieŃele naŃionale şi regionale; � Facilitarea creşterii mobilităŃii forŃei de muncă în localitate; � ÎmbunătăŃirea accesului firmelor la surse de finanŃare.

Între Ńinerea infrastructurii tehnico-edilitare:

� Utilarea locaŃiilor cu infrastructură specifică necesară mediului investiŃional (terenuri şi clădiri pentru afaceri);

� Creşterea resurselor financiare pentru întreŃinerea drumurilor şi modernizarea reŃelei de drumuri pentru a îmbunătăŃi siguranŃa traficului;

� Creşterea investiŃiilor în activitatea de colectare a deşeurilor şi de implementare a unui sistem integrat.

Chestionarea popula Ńiei Cele mai importante rezultate obŃinute în urma prelucrării datelor din chestionarele individuale sunt prezentate în continuare:

� Conform opiniei cetăŃenilor, ordinea în care ar trebui abordate investiŃiile în municipiu este următoare: 1. ReŃeaua de canalizare, 2. Starea drumurilor, 3. Apa potabilă, 4. SpaŃiile de joacă pentru copii, 5. Subsolurile blocurilor, 6. SiguranŃa publică, 7. Starea şcolilor, 8. Iluminatul public, 9. Locurile de parcare şi 10. Casa de cultură;

� Sentimentul de nesiguranŃă înregistrează cote înalte în rândul cetăŃenilor municipiului Moineşti. Doar 50,4% dintre cetăŃeni au afirmat că se simt în siguranŃă sau deplină siguranŃă când merg noaptea singur pe străzile din cartierele în care locuiesc iar 69,1% dintre respondenŃi au declarat că nu se simt în siguranŃă când merg noaptea pe străzile din alte cartiere;

� Un procent covârşitor, de 95% dintre respondenŃi, a afirmat că reabilitarea şi modernizarea şcolilor din municipiul Moineşti este absolut necesară sau necesară. Mai mult, aproximativ 60% dintre cetăŃeni au afirmat că această măsură este absolut necesară;

� 79,3% dintre respondenŃi au afirmat că în municipiul Moineşti nu sunt suficiente posibilităŃi de practicare a activităŃilor recreative şi doar 20,7% au afirmat că există suficiente posibilităŃi de practicare a activităŃilor recreative. 67,3% dintre cei care au afirmat că sunt suficiente posibilităŃi de practicare a activităŃilor recreative au afirmat totodată că acestea nu corespund din punct de vedere calitativ. Din cei 20,7% care au afirmat că în municipiului Moineşti sunt suficiente facilităŃi de



94

practicare a activităŃilor recreative, 67,3% consideră că acestea nu corespund standardelor de calitate necesare iar 32,7% consideră că acestea corespund;

� 68,5% dintre respondenŃi au afirmat că reabilitarea parcului Băi este absolut necesară iar 24% au afirmat că este necesară. Doar 1,2% consideră că reabilitarea parcului Băi nu este necesară. Aceeaşi poziŃie vis-a-vis de reabilitarea parcului Băi o au şi cei care au afirmat că în Moineşti sunt suficiente posibilităŃi de practicare a activităŃilor recreative. 95,7% dintre aceştia consideră că este necesară reabilitarea parcului Băi);

� Aproximativ 90% dintre respondenŃi au afirmat că izvoarele parcului Băi nu sunt corect valorificate. 5,7% consideră că sunt corect valorificate iar 4,4% nu ştiu în ce măsură sunt sau nu corect valorificate aceste izvoare. 96,3% dintre respondenŃi au afirmat că este necesară sau absolut necesară realizarea unei analize chimice a apelor din izvoarele parcului Băi în vederea promovării şi valorificării corecte a acestora;

� Aproximativ 41% dintre respondenŃi au afirmat că este absolut necesară reabilitarea Ştrandului iar aproximativ 40% au afirmat că reabilitarea este necesară. 10,2% nu s-au putut pronunŃa în această problemă iar 9,2% consideră că reabilitarea ştrandului nu este necesară;

� 74,7% dintre respondenŃi au afirmat că reabilitarea Stadionului este fie absolut necesară, fie necesară;

� Aproximativ 86% dintre respondenŃi au afirmat că este necesară sau absolut necesară reabilitarea şi modernizarea Cinematografului. Doar 4,5% consideră că această investiŃie nu este necesară;

� O altă problemă stringentă a municipiului Moineşti este cea a locurilor de joacă pentru copii. 93,4% dintre respondenŃi, a afirmat că este absolut necesară sau necesară crearea de locuri de joacă pentru copii;

� 75,4% dintre respondenŃi au afirmat că viaŃa culturală a municipiului Moineşti este slabă sau foarte slabă. 15,7% au afirmat că nu este nici slabă dar nici bună şi doar 8,9% susŃin că viaŃa culturală a municipiului Moineşti este una bună;

� 50,4% dintre respondenŃi au afirmat că este prioritară reabilitarea şi modernizarea Casei de cultură, 22,5% au afirmat că prioritară este înfiinŃarea unui muzeu iar 23,6% au afirmat că prioritatea numărul 1 este completarea fondului de carte al Bibliotecii;

� Pentru îmbunătăŃirea aspectului şi stării blocurilor, 35,8% dintre respondenŃi consideră că este prioritară termoizolarea şi refacerea faŃadelor, 48,8% consideră că prioritară este refacerea subsolurilor blocurilor iar 10% consideră că este prioritară construirea de şarpante;

� Aproximativ 51% dintre respondenŃi sunt mulŃumiŃi sau foarte mulŃumiŃi de starea sistemului de sănătate din municipiului Moineşti, 14,2% nu sunt nici mulŃumiŃi dar nici nemulŃumiŃi iar 34,9% sunt fie nemulŃumiŃi, fie foarte nemulŃumiŃi. Segmentul de vârstă 18-29 ani, de sex feminin, înclină să fie uşor mai nemulŃumiŃi faŃă de starea sistemului de sănătate din municipiul Moineşti;

� 51,6% din totalul respondenŃilor au afirmat că nu cunosc serviciul „Cantina săracilor”, 40,8% nu cunosc serviciul „Programul de ajutorare a bătrânilor”, 15,3% nu cunosc serviciul „Ajutoarele pentru căldură”, 18% nu cunosc serviciul „Acordarea salariului minim pe economie”, 44,3% nu cunosc serviciul „Sprijin financiar pentru copiii instituŃionalizaŃi” şi 37,1% nu cunosc serviciul „Salariile şi pensiile persoanelor cu handicap”;

� În opinia cetăŃenilor municipiului Moineşti familiile aflate în situaŃii de criză ar trebui ajutate cu prioritate. Urmează copii abuzaŃi sau exploataŃi, persoanele cu dizabilităŃi, copii cu risc de abandon şcolar, comunitatea de rromi;

� PopulaŃia municipiului Moineşti are cea mai mare încredere în Serviciul Pompieri. Cele mai scăzute niveluri de încredere înregistrează Presa JudeŃeană, Consiliul Local şi PoliŃia Comunitară.

Analiza potenŃialului comunităŃii prin utilizarea diferitelor instrumente a reuşit să adune toate informaŃiile necesare identificării corecte a problemelor critice cu care se confruntă



95

municipalitatea. Datorită faptului că acest exerciŃiu este realizat pentru prima dată şi pentru a se obŃine un consens general, s-a recomandat grupurilor de lucru concentrarea asupra unor probleme specifice, punctuale, faŃă de rezolvarea unor problematici generale ale comunităŃii. Această recomandare rezidă şi din faptul că sursele comunităŃii sunt limitate şi efectul diferitelor măsuri ar fi de durată. În continuare sunt prezentate cele mai critice problematici cu care se confrunt ă comunitatea :

� Mediu economic şi turistic care s ă asigure un ritm de dezvoltare sus Ńinut şi locuri de munc ă permanente;

� Reabilitarea infrastructurii de baz ă şi asigurarea furnizarii unor servicii

continue şi de calitate catre populatie şi agenti economici; � Conservarea şi protec Ńia mediului înconjur ător;

� Coeziunea şi incluziunea social ă.

profilul economic si social

Documents