PROFILE DE CULOARE IN TIPARA vrea s purtm o discuie legat de workflow-ul pe care cei implicai n DTP/tipar l adopt, astfel nct s obin culori predictibile la print. Mai exact, se dau urmtoarele puncte de pornire a discuiei:- Presupunem c avem de fcut o brour, flyer sau orice altceva n care trebuie s combinm text i imagini. Evident, fiierul va trebui tiprit cumva.- Avem la dispoziie poze n format RGB, care vor trebui puse ntr-un layout fcut ntr-un soft de uz profesional (Indesign sau Quark XPress, hai s zicem i Illustrator).- Cum pornim la drum? Lucrm totul n RGB i la sfrit convertim n CMYK? Pornim cu CMYK de la nceput?- Cum v setai modulul de Color Management din softul folosit?- Trebuie s facem de la zero un desen n Illustrator (sau o poz n Photoshop) pe care s-l importm n layout-ul nostru. Cum pregtim fiierul respectiv? l facem n RGB i-l convertim la final? l facem de la nceput n CMYK? Ce profil de culoare i atribuim?- Pozele RGB existente, le convertim la CMYK n Photoshop? Ce profile de culoare folosim la conversie?- Dac tipografia ne d un profil de culoare, ce facem cu el? Cum l folosim?- Dac tipografia nu ne d nimic, cum pregtim fiierele astfel nct s ias culorile OK?De regula (dar nu e regula generala), lucrez dupa profilul de culoare dat de tipografie. CMYK-ul il fac de la inceput si nu am avut probleme. Altii cum fac?De regula eu fac copii dupa pozele primite. Originalele le las RGB (just in case), copiile, dupa prelucrarile care le am de facut, le transform in final CMYK, sau Gray dupa caz si le salvez ca tiffuri. In orice caz, place-ul in ID il fac cu tiff-urile CMYK / Gray.de la bun inceput lucrez in cmyk. imaginile rgb le transform in cmyk. lucrez la o tipografie asa ca in legatura cu alte profiluri de culoare nu am ce sa spun. dar sunt curios.Subiectul este interesant si imi permit si eu sa ma bag in discutie. Incerc sa dau cateva indicatii, care in mod normal ar trebui sa aiba ca rezultat predarea unor fisiere Ok catre tipar (offset sau digital):- ultimele manevre care se fac asupra unei imagini sunt unsharp si in final separatia in CMYK. In mod normal, dupa conversia in CMYK imaginea nu ar mai trebui sa suefre nici o modificare.- profilele de culoare ajuta in principal (din punctul de vedere a celui care realizeaza macheta) la o separatie corecta si la anticiparea rezultatelor in tipar. - daca tipografia furnizeaza profile (nu stiu cati au profile cu adevarat corecte si cati tiparesc in mod curent in conditii similare cu cele avute la realizarea profilelor) aceastea se introduc in Photoshop in sectiunea color management - CMYK, eventual si in alte aplicatii (Acrobat, etc). Daca nu furnizeaza profile, folosirea unui profil generic (vezi http://www.eci.org) ar trebui sa genereze rezultate foarte bune daca tipografia respecta cat de cat standardele (densitate la imprimare, dot gain, etc)- daca se lucreaza vectorial recomand utilizarea cmyk de la inceput. Utilizarea RGB poate pacali intrucat o mare parte a gammutului din RGB e in afara CMYK.In general, un color management competent este greu de obtinut in Romania. Motivul principal este ca este un proces care se obtine cu bani, timp si ceva know-how, resurse pe care de cele mai multe ori nimeni nu le asigura.eu lucrez numai in cmykcind nu am profil de culoare rezultat in urma unei calibrari, folosesc la suita adobe standardul Europe Prepress 2 (ala cu fogra 27) pentru conversia rgb-cmykdaca ai un profil de culoare de la tipar, atunci ii dai LOAD in setarile de la photoshop (edit - color setings)tot ce lucrezi vectorial, fa numai in cmyk, daca dai la tiparar trebui s ncepem inti cu calibrarea monitorului/monitoarelor celor/celui care lucr la proiectul respectiv. se face un profil de culoare pe RGB i dupa aceea pe profilul rezultat i pe cel dat de tipografie se incepe lucrul. cic n mod normal s-ar ncepe prelucrarea imaginilor n RGB si dupa ce arat excelent se face conversia la CMYK. la ilali raspberry , adic n strintate tipografia i d un profil de CMYK, ceea ce nu se ntmpl i n Romanica noastr scump i drag cheese una din ele este Infopress care lucreaz ntr-adevr cu profil de culoare, celelalte, rn!ca programe Adobe rmn tari. eu folosesc bridge-ul ca s fac sincronizare ntre cele do profile de culoare, plan i rotativ.P.S.: ca o tipografie s aib rezultate excelente i ca ceea ce vezi pe monitor s apar si pe hrtie ar trebui s fie mai ceva ca o sal de operaie. excaim tiu, poate o s vi se par tras de pr ceea ce spun dar dac nu se menin o serie de factori tehnici i umani (temperatur constant, umiditate, calitatea hrtiei, calibrarea rotativei sau mainii plane, reviziile care trebuie s fie ct de dese este necesar, mainitii sa fie treji cheese wink ) nu prea avem anse s ias acceptabil calitativ.Eu la un moment dat am facut o oarecare analiza a profilelor europene (fogra, eci, eurostandard), iar diferentele mi s-au parut infime. Cu siguranta diferenta de la palet la palet de hartie si de la cutie la cutie (cerneala) este mai mare decat cea intre profile, deci nu va ambalati in zona aceasta.P.S.: ca o tipografie s aib rezultate excelente i ca ceea ce vezi pe monitor s apar si pe hrtie ar trebui s fie mai ceva ca o sal de operaie. excaim tiu, poate o s vi se par tras de pr ceea ce spun dar dac nu se menin o serie de factori tehnici i umani (temperatur constant, umiditate, calitatea hrtiei, calibrarea rotativei sau mainii plane, reviziile care trebuie s fie ct de dese este necesar, mainitii sa fie treji cheese wink ) nu prea avem anse s ias acceptabil calitativ.Temperatura si umditatea nu afecteaza in principal ceea ce vede utilizatorul ci mai degraba productictivitatea. Evident, daca tiparesti in coala, ai in hala 27-28 de grade si iti vine hartia de la 5 grade (depozitele de hartie din RO nu au nici un fel de incalzire) evident ca te arunci pe geam, eu experimentez acest lucru de cateva ori pe zi. Calitatea hartiei nu o simti iarasi ca beneficiar, dar ca producator te ustura tare. Nici aici nu avem de ce sa ne impacientam, caci pe langa o cantitatea oarecare de hartie acceptabila la noi ajunge o bun aparte din hartia rebutata produsa de fabricile europene si nu numai (China).O masina de tipar nu ai cum sa o calibrezi, ea saraca tipareste si ca operator nu controlezi decat alimentarea, cerneluirea, registru, presiunea si eliminarea. Nu stiu ce intelegi prin calibrare, insa dupa parerea mea acest lucru se numeste liniarizare si nu isi are locul aici.vectorial numai CMYK si mi le aduc in PS, cu profilul de culoare dat de tipografie. In cazul in care nu primesc profil de culoare, las optiunea fara management al culorii. Pozele le lucrez CMYK, primesc formate RAW, de cele mai multe ori. In cazul in care primesc RGB-uri, le aduc in CMYK, le tiparesc si primesc bunul de tipar pe poza respectiva. Apoi asamblajul final.Cumva pe aproape ce a zis dacul, daca nu am profil din calibrare dau cu Fogra 27 din cate am citit se vrea un standard da suntem departe.Pozele bagate in Photoshop RGB facuta corectia de culoare in RGB dupa care o trak in CMYK salvez EPS (pozele sursa le las acolo frumusel fara sa salvez peste).Vectorial numai CMYK salvez .ai si EPS.In InDesign ma chinui pe cat posibil sa bag numa CMYK asa din obisnuinta pentru ca nu ar fi o problema. Inainte sa printez .ps (niciodata nu trimit pdf cu setarile implicite ale INDD de press quality ) fac package-ul si acolo-mi zice de bube de rgb/cmyk fonturi lipsa linkuri aiurea.Inainte de asta deschid separation preview -> ink limit sa nu am concentratii de peste 280% (aici mai depinde si pe ce hartie o sa se realizeze lucrarea), verificam pantonele sa nu fie daca nu trebuie sa fie. Verificarile de rigoare (overprint knock-out etc) un scurt preview al lucrarii in ansamblu dupa care printare .ps cu niste setari de la infopress, distilare PDF deschidere PDF verificarea documentului sa nu se fi busit ceva dupa care up and go pe FTP la tipografie.Cam tot ce s-a spus aici e corect. Dar eu lucrez cu pozele n format RGB, 16 bii, pentru c orice transformare n CMYK srcete imaginea. Totodat, pun preview de CMYK, ca s n-o iau prin porumb. Abia cnd clientul e mulumit fac modificarea. Nu las NICIODAT Quarkul sau InDesignul s fac management sau convertire de culoare. Verific culorile alese n Quark cu Photoshopul.Pregtirea e tipografie difer numai n funcie de setrile ripului. Dac au postscript 2 sau 3. Nu comprim niciodat JPEG. Pun (sau nu pun) ZIP, full resolution output. Nu las nici aici managementul de culoare activ. ncerc s nu mresc sau s nu reduc fotografiile n programul de paginare, orice aciune de felul sta ducnd la o pierdere de arf.Nu fac pdf din aplicaii. Lucrez cu postscript file i cu distilare. Prietenii de la Adobe tiu de ce.P.S. pentru Tudor: dac e posibil, lucrez cu profilul tipografiei. Dac nu au (ceea e nu e chiar att de rar), m orientez n funcie de hrtia i coloranii folosii. Am grij ca Total ink limit s nu depeasc 320 (pentru glossy) sau 270 (pentru hrtie de ziar).

Ah, era s uit! De aia, la Caavencu ies, de regula, cele mai bune reclame, c mi bag nasul n tot ce vine. Dar uneori, o mai ia i tipografia prin porumb, cnd toarn rou (de carne) i negru (de contrast).Eu personal sunt de acord cu ceea ce spune Iaru, nu ca asta ar fi mare lucru wink. La ziar cred ca ai putea merge si sub 270%, eu unul am tiparit in coala pe neabsorbante cu un profil creat de mine ce reducea la 230% inklimitul, iar clientul a fost foarte multumit (initial fisierul avea 340%, iar eu tipaream pe neabsorbant).In ceea ce priveste situatia cand tiparul o ia pe aratura, se intampla, iar la ziar nu ar trebui sa te mire deloc smile. In general cerneluirea se face la ochi din diverse motive (cel mai des pe care il am eu este lipsa spatiului pe coala, intrucat romanul invata repede sa utilizeze si ultimul mm din coala, iar Cred ca majoritatea celor care facem DTP in Romania am invatat din mers nu cred ca exista scoala pentru asa ceva pe plaiurile noastre. Si aici nu ma refer la un curs amarat de DTP de 3 zile de unde intrii bata si iesi liana, ma refer la o scolarizare serioasa de DTP cu aplicatii in digital si offset, notiuni de pre press de care un DTP-ist trebuie sa aiba habar@iaru: eu am riscat un 300% ca urma sa se traga pe 200 g, clientul s-a razgandit in ultimu moment fara sa ma anunte si s-a tras pe 120 si nu mi-a placut cum a inceput sa balteasca cerneala si cum au inceput sa se amestece de capul lor pe acolo. Era vorba de interioare care nu a mai vrut sa le faca pe groase ci subtiri. De atunci 280% e sfant pentru mine....Dar eu lucrez cu pozele n format RGB, 16 bii, ....singura diferenta notabila care am vazut-o lucrand in 16 biti, pentru niste printuri, a fost la o lucrare cu foarte multe linii punctate si un stroke extrem de thin, pentru un raport anual. Acolo, da. In rest, eu nu am observat diferentePai hai sa o luam punctual1. Pozele se prelucreaza in RGB; orice corectie de culoare, daca vrei sa o faci bine, o faci in RGB si asta pentru simplul motiv ca in RGB gasim 255 de nuante fata de 100 in CMYK; cred ca nu e cazul sa intru in detalii. Multi se feresc sa faca corectii in RGB de teama ca nu stiu ce va rezulta la conversie, ca se vor pierde nuante etc. Nu te opreste nimeni sa lucrezi cu CMYK Preview (mai nou Proof Colors) si cu Gamut Warning activat ca sa vezi zonele care ies din spectrul CMYK.Asta e valabil cand ai poze sursa in RGB, dar mie cel putin mi se intampla din ce in ce mai rar (din pacate)In Illustrator nu e cazul de RGB, decat daca faci web design, Flash-uri chesti d-astea.2. Odata facute corectiile de culoare, se converteste la CMYK de preferat in PSMai nou, a aparut o noua moda in domeniu, ca totul sa se lucreze in RGB, fara nici un ColorManagement si sa se lase conversia pe mana tiparului (care cica ar avea la dispozitie niste scule super performante, profile de culoare dedicate bla bla bla). Da nu la noi.

3. Setarea Color Management-ului in aplicatii - adica CS3 - trebuie sa fie identica, sincronizata din Bridge; asta implica bineinteles monitor calibrat, profile de CMYK, tot tacamul. Dar am vazut pe foarte multi facand greseala sa puna profilul rezultat in urma calibrarii monitorului in WorkingSpace RGB din Color Setings, in loc sa foloseasca un spatiu de lucru precum Adobe RGB (1998). Mare prostie. Profilul de monitor are un gamut mult mai mic decat Adobe RGB, eliminand din start un nr. mare de nuante de culoare in procesul de corectie. Bun, o sa spuna uni, da cu ce ma ajuta pe mine un profil cu gamut mai mare decat poate rada monitorul meu, oricum nu vad acele nuante? Dar spatiu de lucru Adobe RGB este folosit ca motor de conversie de la RGB la CMYK si o face mai bine decat un profil de monitor setat ca si spatiu de lucru. Defapt profilul monitorului nici nu are ce cauta in setarile de Color Settings. El are rolul de a-ti optimiza afisarea culorilor pe monior functie de performantele monitorului si atat.Multa lume are o problema: cu ce profile CMYK sa lucreze. Ideal ar fi sa lucrezi cu un profil de output adica de tipar, special facut pentru tiparnita, culorile si tipul de hartie folosit. Am mai spus-o de cateva ori pana acum: cheia unui ColorManagement eficient este ca tiparul sa aiba profile de culoare special create, functie de masina, cerneluri si hartie. Rolul acelui profil este de a converti, de a ajusta valorile cu care vine un document (cu embed proifile) la specificul masinii. Adica daca ai un tif convertit la CMYK dupa un profil cu un gamut mai mare, bun pentru un tipar pe hartie offset glosy si vrei sa-l tiparesti pe hartie de ziar care are un gamut mult mai restrans, profilul de newspaper va reduce nr. de culori, optimizand fisierul pentru hartie cu un grad mare de absorbtie.Evident ca tot lantul trebuie calibrat, dar degeaba am eu scanerul si monitorul calibrate si folosesc un profil CMYK generic gen ISO, Fogra etc daca la tipar se da discard la profilul cu care vin fisierele in loc sa se dea convert la profilul masinii.Chiar ma intreb cate tipografii isi creaza profile de culoare pentru fiecare tip de hartie in parte. Chiar si cand se shimba paletul sau balotul de hartie trebuie facuta o recalibrate, ca poate hartia aia are alta nuanta, chiar insesizabila. Cati oare fac o recalibrare cand spala valturile sau schimba culorile. Cate tipografii au un fotospectometru cu care sa faca asta, sau apeleaza la o firma specializata. Sunt destui din prepress pe forum, poate in raspunde si mie cineva.Si acum o chestie care pe mine ma scoate din minti:fac machete de presa pt un client si imi vine mediaplanul cu 30 de formate pentru tot atatea ziare; care credeti ca e formatul cerut de tipografii - tif sau jpg - nu stiu altceva, n-au auzit de pdf de exemplu.pai in conditiile in care ad-ul de presa e facut in Illustrator sau orice app vectoriala, am text negru, uneori de 8-10 pct. si sunt nevoit sa-l export tif sau jpg cu profil embedat, cand se va face conversia la profilul tiparului, negru din text se face de policromie. (Iaru stie ce vorbesc, ca noi am mai avut odata discutia asta) N-am auzit pe careva sa ceara pdf, care stie preserve numbers si te scape de toate belelele. NU mai vorbesc ca un text de 8-10 rasterizat se vede ca dracu, cand in pdf se pastreaza vectorial. Uni mai cer eps da asta nu stie embed profile.

Am ramas si io masca nu odata, la telefon cand dupa ce fac layout in Illustrator cu profil de culoare cu tot ce trebe, imi cere tiffda nu se termina aici povesteala tiparnita, ia tiff-ul si il duce in COREL.si io stau si ma minunezcum poate sa stea tipografu ala in fata clentului cu 40 de mii de afise si sa ii spuna, pai nu ii mergea la ilustrator bine monitoru de aia albastru e asa de violet..io cred ca nu se respecta standardele pentru care atat de multi au stat nopti la rand sa le conceapa si daca nu le spunem oameniloro sa ne roadem unghiurilenoi, la Creative Group, am hotarat ca punem pe site profilele pentru media(pe care printam laser sau inkjet)ce le avem facute de noi, si o sa calibram gratuit monitoarele clientilor nostri(freelanceri sau agentii de publicitate cu care avem relatii vechi de colaborare.) iar cand vorbim despre culoare o facem cu sfiala, pentru ca e un domeniu atat de sensibilPunctul cu profilele:- profilul de culoare nu poate fi creat de la palet la palet, rola, balot sau cum vreti sa ii spuneti. Daca s-ar face asa, tipografiile ar tipari 50% din timp joburi si 50% profile. Daca am face asta si la fiecare spalare de cauciucuri/valuri, probabil proportia ar fi undeva la 1%-99%. 3 profile (coated gloss, coated matt, uncoated) facute odata la 6 luni ar fi beton.- spectrofotometru au foarte putini, densitometre destui. Cand controlezi un tipar, daca nu ai o bucla feed-back automata lucrezi mult mai usor cu densitometru, cu spectrofotometru mai complicat.- putini apeleaza la firmele specializate.Ceea ce nu inteleg oamenii din DTP care nu au o legatura stransa cu tiparitul e ca nu se reduce totul la acele profile de culoare pe care cu bucurie le descoperim toti, mai devreme sau mai tarziu. Aceea e ultima dintre probleme, chiar ultima pe care o tipografie trebuie sa o rezolve. Inainte de acesta, daca reuseste sa aiba placi liniarizate decent, reuseste sa tipareasca in densitati si are o masina de dupa 2000 avem premisele ca totul sa fie ok penntru o mare parte din joburile din piata, ca sa nu zic 99,99%.La punctul cu machetele tiff e evident de ce le cer asa. Daca le cer intr-un format decent (.eps sa spunem) atunci isi bat cuien talpa la greu (fonturi, culori rgb, pantone si alte tampenii). Eu personal, desi cer orice altceva decat TIFF imi vin fisiere tiff la foarte multe lucrari. Daca vin PDF-uri, cu foarte mici exceptii totul e facut cu fundul.PS Este inadmisibil pentru cel care executa prepressul (placi dupa fisierele clientului) sa nu trimita mai departe totul in conditii optime, functie de limitari (textul vector, elemente nerasterizate, etc)

Att STef ct i gollum tiu ce vorbesc. Problema e urmtoarea: dac ai un pdf greit, singura soluie e pitstop n Acrobat. Apoi Illustrator.Tiffurile snt OK, numai c nu mai poi face nimic dac ai negru composite sau knockout. Iar dac ai scris mic, s-a dus dracului!CDR-urile vin cu cele mai mari probleme, tocmai pentru c toat lumea tie Corel. Apoi, dac un tiff vine cu 400% Inklimit, dracu te-a luat! i mai e ceva, fiiere tiff care vin cu profil generic devin la conversie simpl CMYK/CMYK imposibil de vzut. Poate am s descriu altundeva cum fac (unori e o echilibristic periculoas ntre s-ar putea i nu se poate).Cel mia simplu, dar n 90% din cauzuri imposibil, ar fi ca DTP-ul s neleag ce face. Dar nu vrea! Pentru c e hrnit cu prejudecata: tiparul face, tiparul trage!Pentru STef: cnd faci din vectorial un export eps ctre tiff, nu embeda culori dect pentru imaginile coninute, adic nu embeda nimic. Dar respect pentru fiecare document n parte inklimitul i, eventual, Swop sau Euro. Dac lucrezi cu culori predefinite, n-ai s ai probleme. Oricum, cnd deschidei un tiff, pstrai profilul cu care a fenit i abia apoi intrai n el!comunicarea e cheia - ca toti romnii, suntem inventivi si comozi, ne vine greu sa respectam (si intelegem) strictetea germana a tiparuluicind informatia esentiala trece de la tipograf, pe la omul de vinzari, pe la client, pe la client service.prin telefonul fara fir, pina la dtp - se pierd multe elemente interesantecind omul care pregateste un document are contact direct cu cel care tipareste, totul este (aproape) snurde aceea un om din agentii poate pregati un document perfect pentru tiparire in turcia, ungaria, taiwan, dar trimite tiffuri pentru tipografiile din romaniada, imaginile se prelucreaza in modul rgb (suporta si mai multe filtre in photoshop in acest mod) - dar acuma depinde si de unde primesti imaginile respectivein ultima vreme, fotografii sau bancile de imagini strica de cele mai multe ori imaginileesential pentru tine, la ce vrei tu sa faci, este sa folosesti acelsi profil de culoare in suita adobe, si sa fii sigur ca ce vezi pe monitor este cit mai aproape de adevarIaru: ma refeream la eps ca nu suporta embed profile in cazul in care ti se cer la tipografie, eu am renuntat de mult sa-l folosesc. PDF e sfant. si nu inteleg ce naiba e asa greu sa generezi un pdf. mai ales din CS.daca-ti vin tiff-uri cu 400% Inklimit iti dai seama ca masina aia n-a fost calibrata in veci !!!PS. vezi ca saptamana viitoare am niste machete pt tine wink

gollum: nimeni n-a hulit tiparul, numai ca voi aveti o mare responsabilitate de care, din pacate, multi nu sunt constienti. Inafara de Infopres n-am auzit de vre-o tipografie care sa vorbeasca de Color Management. In mod cert Infopres nu e singura, dar nici eu nu lucrez cu toate.Decat sa ceri tif ca sa scapi de batai de cap, mai bine returneaza documentele pana cand iti vin asa cum trebuieDiscuia asta e att de vast, nct ar trebui s dureze cteva ore. Teoretic lucrurile pot prea la un moment dat simple, dar pe parcursul procesului apar mai multe variabile i lucrurile se ramific.Am pornit acest topic pentru c eram curios s vd cum lucreaz profesionitii de la noi i pentru c recent am purtat o discuie oarecum contradictorie pe tema asta cu cineva. Hai s povestesc i eu cte ceva despre modul meu de lucru. Menionez c eu nu lucrez sub aripa vreunei tipografii. Fiierele pe care le fac i iau zborul spre diverse locuri n care sunt tiprite offset, laser color, digital offset sau Dummnezeu tie cum. Deci nu lucrez ntr-un sistem perfect controlabil.n general ncerc s stau n RGB ct mai mult posibil (cu mici excepii) i s fac conversia la CMYK ct mai spre final. De ce: mi s-a ntmplat de cteva ori ca acelai document s fie tiprit n dou locuri diferite. Eu aveam deja toate imaginile fcute CMYK pentru prima tipografie, aa c a trebuit s iau din nou imaginile RGB i s le convertesc dup profilul celei de-a doua tipografii. Bineneles, conversiile CMYK -> CMYK sunt de evitat (s-a mai zis mai sus: te trezeti cu negru convertit din 100% K n policromie).Pozele RGB. Le deschid n Photoshop, iar dac au cumva vreun profil de culoare de tip device (camer foto, scanner, monitor) le convertesc la Adobe RGB sau sRGB. Le aplic coreciile necesare dac e cazul, am grij s verific soft proof-ul CMYK fcut de Photoshop, n conformitate cu profilul CMYK pe care trebuie s-l folosesc. Apoi le salvez RGB, obligatoriu cu profil embeduit. Niciodat nu editez pozele ntr-un spaiu de culoare device: au un gamut mult mai mic dect Adobe RGB sau sRGB.Dup ce am terminat de bibilit pozele RGB, le bag n Indesign aa cum sunt, fr conversie la CMYK (cu excepia cazurilor n care am neaprat nevoie de o anume combinaie CMYK, cum ar fi 100% K pentru text, sau vreo culoare din poz trebuie s fie identic cu o culoare din Indesign). Sun a erezie RGB-ul sta n layout, dar cum am zis mai sus, n unele cazuri este mai bine.Compoziii CMYK fcute de mine n Photoshop: pe parcursul editrii am grij s le tguiesc cu profilul CMYK care trebuie (cel de la tipar sau cel generic dac tiparul nu d nimic). La final salvez o versiune cu profilul embeduit pentru referin ulterioar, i o versiune fr profil, care vine inclus n Indesign.n Illustrator (m refer acum numai la fiierele AI care urmeaz a fi puse n Indesign) lucrez n general n CMYK, cu excepia cazurilor n care chiar nu am constrngeri de culoare, i atunci o mai dau n RGB pentru a beneficia de gama maxim de culori n fiierul original, apoi conversia o face la final Indesign, ca la pozele RGB, n funcie de profilul specific acelui job.Dac tot layoutul final l fac chiar n Illustrator, i nu folosesc deloc Indesign, atunci evident fiierul AI este CMYK.

La final export PDF din Indesign avnd grij ca ceea ce trebuie convertit la CMYK (pozele alea RGB diabolice snake ) s se converteasc dup profilul care trebuie. Am avut pn acum norocul ca aproape toate tipografiile cu care am lucrat s accepte PDF i lucrurile au mers nur de fiecare dat (hint: tipriturile nu s-au fcut n Romnia). Dac n trecut exportul PDF direct din aplicaiile Adobe lsa de dorit, de la CS2 n sus nu am mai avut probleme, i acum nu mai folosesc PS + Distiller dect n cazuri speciale.Ce-ar mai fi de zis: toat discuia asta nu-i are rostul dac monitorul nu este calibrat cum trebuie. Apoi, setrile de Color Management. Cum bine a zis Stef, e o greeal s pui la RGB Working Space un profil de monitor. Acele Working Spaces (RGB, CMYK) sunt profilele pe care aplicaia le aplic automat pentru fiierele nou create sau pentru fiierele deschise care nu au nici un profil embeduit. Mult vreme nici eu nu am neles lucrul sta cum trebuie, i trebuie s recunosc c nu o dat am pus i eu un profil de monitor acolo red facePozele RGB. Le deschid n Photoshop, iar dac au cumva vreun profil de culoare de tip device (camer foto, scanner, monitor) le convertesc la Adobe RGB sau sRGB. ....... au un gamut mult mai mic dect Adobe RGB sau sRGB.Tudore, cu tot respectul dar faci o mare greseala cu sRGB.Photoshop 2.5 era o scula pt. profesionisti la fel si 3 ... Nu retin exact de la ce versiune dar la un moment dat Adobe a facut marea prostie sa incerce sa se adreseze si masei mari de utilizatori de imagine. Aia care fac si niscai dizain web si au un monitor de 17 mai no-name...Ca atare au introdus profilul sRGB DAR CEA MAI NASOALA CHESTIE E CA L-AU PUS DEFAULT!!!aici se gasesc date despre acest profil si scrie clar:The sRGB color space is well-specified, and is designed to match typical home and office viewing conditions, rather than the darker environment typically used for commercial color matching.si ceva mai jos:As the recommended color space for the Internet, sRGB should be used for editing and saving all images intended for publication to the WWW; however, due to sRGBs somewhat limited gamut, images intended for professional printing via a fully color-managed workflow, e.g., prepress output, should choose another color space such as Adobe RGB (1998), which allows for a wider gamut. Ai dreptate, Adobe RGB are gamut-ul ceva mai mare i teoretic este mai potrivit pentru editare RGB pe 8 bii. De altfel, dac creez eu de la zero o compoziie de imagine, folosesc Adobe RGB. Dar marea majoritate a imaginilor stock RGB, a pozelor fcute cu camerele foto uzuale, sau a imaginilor RGB care n-au nici un profil sunt sRGB. n aceste condiii o conversie n Adobe RGB nu mi-ar ajuta la nimic.Ai dreptate, Adobe RGB are gamut-ul ceva mai mare i teoretic este mai potrivit pentru editare RGB pe 8 bii. De altfel, dac creez eu de la zero o compoziie de imagine, folosesc Adobe RGB. Dar marea majoritate a imaginilor stock RGB, a pozelor fcute cu camerele foto uzuale, sau a imaginilor RGB care n-au nici un profil sunt sRGB. n aceste condiii o conversie n Adobe RGB nu mi-ar ajuta la nimic.

Ba da ajut. Dar cu un mic amendament. Nu se face o conversie la Adobe RGB n prim instan ci se deschide cu profilul cu care a venit poza, n spe sRGB, apoi se d Assign Profile Adobe RGB. O conversie la Adobe RGB n momentul deschideri pozei cnd apare dialogul privind profilele de culoare diferite ntr-adevr nu ajut.Dei acum stau s m gndesc c poate ai dreptate Dac poza este brut, scoas direct din camer cu sRGB, merge. Dac este ns prelucrat ulterior de cineva si apoi salvat i livrat in sRGB atunci nu mai ai ce s-i faci.O interesant prezentare aici (link-ul a mai aprut pe macuser.ro) http://www.macworldencore.com/online/presentation_video.aspNu retin exact de la ce versiune dar la un moment dat Adobe a facut marea prostie sa incerce sa se adreseze si masei mari de utilizatori de imagine. Aia care fac si niscai dizain web si au un monitor de 17 mai no-name...Ca atare au introdus profilul sRGB DAR CEA MAI NASOALA CHESTIE E CA L-AU PUS DEFAULT!!!Te inseli. Profilul sRGB a fost creat de Miscrosoft si HP. Asta e prima mare prostie. A doua e ca l-au si standardizat cheese daca nu ma insel apare ca optiune standard doar in PS de PCeu mi-am creat un droplet de PS cu care sa scot profilul sRGB din pozele facute cu camera digitale si le asignez Adobe RGB inainte sa le import in ApertureAi dreptate, Adobe RGB are gamut-ul ceva mai mare i teoretic este mai potrivit pentru editare RGB pe 8 bii. De altfel, dac creez eu de la zero o compoziie de imagine, folosesc Adobe RGB. Dar marea majoritate a imaginilor stock RGB, a pozelor fcute cu camerele foto uzuale, sau a imaginilor RGB care n-au nici un profil sunt sRGB. n aceste condiii o conversie n Adobe RGB nu mi-ar ajuta la nimic.Ba da ajut. Dar cu un mic amendament. Nu se face o conversie la Adobe RGB n prim instan ci se deschide cu profilul cu care a venit poza, n spe sRGB, apoi se d Assign Profile Adobe RGB. O conversie la Adobe RGB n momentul deschideri pozei cnd apare dialogul privind profilele de culoare diferite ntr-adevr nu ajut.Dei acum stau s m gndesc c poate ai dreptate Dac poza este brut, scoas direct din camer cu sRGB, merge. Dac este ns prelucrat ulterior de cineva si apoi salvat i livrat in sRGB atunci nu mai ai ce s-i faci.O interesant prezentare aici (link-ul a mai aprut pe macuser.ro) http://www.macworldencore.com/online/presentation_video.aspPS si uitati care e diferenta intre Adobe RGB si sRGBsRGB e in mijloc Nu retin exact de la ce versiune dar la un moment dat Adobe a facut marea prostie sa incerce sa se adreseze si masei mari de utilizatori de imagine. Aia care fac si niscai dizain web si au un monitor de 17 mai no-name...Ca atare au introdus profilul sRGB DAR CEA MAI NASOALA CHESTIE E CA L-AU PUS DEFAULT!!!Te inseli. Profilul sRGB a fost creat de Miscrosoft si HP. Asta e prima mare prostie. A doua e ca l-au si standardizat cheese daca nu ma insel apare ca optiune standard doar in PS de PCeu mi-am creat un droplet de PS cu care sa scot profilul sRGB din pozele facute cu camera digitale si le asignez Adobe RGB inainte sa le import in Aperturedeparte de a crea un flame eu n-am sustinut ca a fost creat de adobe. Am zis ca incepind cu o anumita versiune l-au introdus si, mai rau, l-au pus default La orice instalare noua, se pune pe North America General Purpose cu sRGB deafult.Multi utilizatori care habar n-au, nici nu umbla acolo.Mi-am adus aminte, Photoshop 5 se instaleaza cu Adobe RGB Default.De la versiunea 6 incolo e asa cum am mentionat.Dai cutare pe Google dup Adobe RGB vs. sRGB i o s gsii opinii asemntoare cu cele Mac vs. PC smileMai demult am vzut o prezentare n care cineva nfiera sRGB-ul de parc ar fi fost creat de diavol. Ieri am vzut alta despre color management n care tipul sugera sRGB ca fiind mai practic; Adobe RGB cic ar pune nite probleme n unele cazuri, destul de rare; concluzia final fiind c ambele sunt cam la fel de bune pentru marea majoritate a workflow-urilor uzuale.Din experiena mea tind i eu s afirm c diferenele ntre ele sunt suficient de mici ca s nu conteze n mod decisiv la print. Dac-mi pic n computer o imagine sRGB nu m apuc s-o convertesc la Adobe Daca se stabileste un subiect pentru urmatoarea intalnire la Bucuresti legat de Color Management si tipar cu o asemena participare - ma refer la cei care scriu aici - trag si eu o fuga.Eu cred ca aceste detalii de sRGB vs. Adobe RGB si gamuturile lor sunt detalii nesemnificative pentru tiparul offset existent in Romania. Este bine ca preocupa acest aspect si ca multa lume doreste sa aiba know-how in aceasta directie, insa pentru a-l detine cu adevarat trebuie sa ai o imagine de ansamblu a intregului proces, de la fisire la produsul tiparit, lucru valabil nu numai la color management.Eu cred ca aceste detalii de sRGB vs. Adobe RGB si gamuturile lor sunt detalii nesemnificative pentru tiparul offset existent in Romania. Este bine ca preocupa acest aspect si ca multa lume doreste sa aiba know-how in aceasta directie, insa pentru a-l detine cu adevarat trebuie sa ai o imagine de ansamblu a intregului proces, de la fisire la produsul tiparit, lucru valabil nu numai la color management.La acel workshop pe care l-am vzut, prezentatorul i punea retoric ntrebarea de ce s ne batem capul cu Adobe RGB sau sRGB dac la tiprire oricum convertim poza respectiv ntr-un spaiu de culoare cu un gammut mult mai mic dect cele dou. Pentru c, rspundea el, vrem s lum decizii privind culorile n cunotin de cauz i nu s lsm un computer s fac asta pentru noi.

Daca tot preocupa spatiile de culoare, de mai mare importanta decat alegerea spatiului RGB este cu siguranta intentul (colorimetric, perceptual, etc). Acest element are un impact cu mult mai mare asupra rezultatului final decat profilul RGB ales.

profilul de culoare, intent-ul, calibrarea corespunzatoare a monitorului, hirtia, cernelurile, presiunea pe placa, factorul uman, ...citeva din variabilele care concura in mod direct la reusita sau esecul unei lucrari tiparite.promit sa le iau pe rind cit mai curind, deja imi fac temele. este un subiect mai tare care merita tratat corespunzator.in cazul acesta te scap eu de cateva:- hartia - nu o controleaza nici tipografia, ca sa nu mai vorbim la DTP- cerneala - oarecum similar- presiunea dintre cilindrul de placa si cel de cauciuc nu o ajustezi, ceea ce se ajusteaza este presiunea dintre cilindrul de cauciuc si cilindru de presiune.modalitatea mea de lucru:- deschid pozele in PS- le convertesc automat la profilul de culoare al PS-ului, profile selectate de mine anterior (vezi print screen) - le prelucrez in mare parte RGB (cu preview CMYK) apoi le convertesc final in CMYK, si uneori chiar si in CMYK mai fac cateva ajustari (de fapt masti de ajustare a culorilor pentru a obtine anumite efecte)- le resalvez fara sa le embedez profilul de culoare !le folosesc asa CMYK in layout-urile pe care le am de facut, indiferent de programul cu care voi lucra (Illustrator, Indesign, Freehand, quark etc)altfel spus orice poza, grafica, fisier pe care il trimit, la tipografie sau in productie in general nu contine nici un profil de culoare- din cand in cand, sau ma exact cand am poze noi in layout, care provin din surse necunoscute (cumparate de pe stock, sau in urma unui photo shooting) mai fac cate un proof digital, in urma caruia fac corectii (daca este cazul), proof-uri care merg si la client pentru B.T-ul final- trebuie sa precizez ca nu stiu unde se produc (firma, masina) si de aceasta cauza nu folosesc nici un profilnu stiu cat este de bine aceasta modalitate, dar pana in prezent nu au fost mari probleme sau fisiere care sa se intoarca din productie ...

Treaba cu profilele venite de la tipografii nu e tocmai OK. Daca agentia lucreaza cu 15 tipografii (in functie de materialele pe care le produce)? Ce fac? Stau sa vad unde se face nu stiu ce flyer ca sa stiu ce profil incarc? Mi se pare o tampenie. Mai ales atat timp cat toata treaba e standardizata. Pe mine ca DTP nu trebuie sa ma priveasca ce fac aia in tipografie atat timp cat eu le dau fisierul corect, dupa niste standarde. E treaba lor daca lucreaza dupa ureche. Sa o faca pe cheltuiala lor. Deci nu va mai faceti atatea probleme legate de profilele de culoare folosite de tipografii (mai ales ca, asa cum spunea cineva pe aici, nu stiu cate tipografii au toate masinariile calibrate). Sfatul meu e sa folositi numai profile de culoare standard.Este o certitudine ca toata lumea ar trebui sa foloseasca profile standard (fogra, eci, etc). Pe de alta parte, lumea se supara pe mine ca nu dau profile - vasilica imi dadea, tu de ce nu imi dai.Treaba cu profilele venite de la tipografii nu e tocmai OK. Daca agentia lucreaza cu 15 tipografii (in functie de materialele pe care le produce)? Ce fac? Stau sa vad unde se face nu stiu ce flyer ca sa stiu ce profil incarc? Mi se pare o tampenie. Mai ales atat timp cat toata treaba e standardizata. Pe mine ca DTP nu trebuie sa ma priveasca ce fac aia in tipografie atat timp cat eu le dau fisierul corect, dupa niste standarde. E treaba lor daca lucreaza dupa ureche. Sa o faca pe cheltuiala lor. Deci nu va mai faceti atatea probleme legate de profilele de culoare folosite de tipografii (mai ales ca, asa cum spunea cineva pe aici, nu stiu cate tipografii au toate masinariile calibrate). Sfatul meu e sa folositi numai profile de culoare standard.Greit. M rog, poi folosi absolut orice profil de culoare vrei atta timp ct acurateea culorilor nu este un element extraordinar de important. Dar dac vrei ca albastrul X s fie exact ACEL albastru i nu altul, c aia e culoarea clientului, atunci lucrurile se schimb. Da, va trebui s ii cont de profilele de culoare ale fiecrei maini de tiprit n parte, fie c este un profil fcut custom sau unul standard cu care tipografia respectiv lucreaz. De aia ziceam eu c prefer s lucrez ct mai mult n RGB i s fac conversia la final, n funcie de destinaie, pentru c orice conversie CMYK nu are sens dac nu specifici i profilul pe baza cruia faci conversia!Normal, dac tipografia habar n-are de profile, atunci n-are nici un rost discuia asta.Daca tipografia are o masina care din cvasimotive tipareste in afara standardelor ar trebui sa faca ea pe barba ei conversia. In nici un caz nu ar trebui sa fie preocuparea celor care pregatesc fisierele pentru tipar. Orice tipografie ar fi superfericita ca fisierele sa fie pregatite macar la nivel de baza (bleed, formate, fonturi, linkuri, oglinda, etc) si sa ramana problema profilelor. In alta ordine de idei, in toata lumea culorile corporate (stricte) se tiparesc cu Pantone.in cazul acesta te scap eu de cateva:- hartia - nu o controleaza nici tipografia, ca sa nu mai vorbim la DTP- cerneala - oarecum similar- presiunea dintre cilindrul de placa si cel de cauciuc nu o ajustezi, ceea ce se ajusteaza este presiunea dintre cilindrul de cauciuc si cilindru de presiune.ba exact asta trebuie sa faca tiparul, sa controleze hartia si cerneala prin profile de culoare

- le resalvez fara sa le embedez profilul de culoare !altfel spus orice poza, grafica, fisier pe care il trimit, la tipografie sau in productie in general nu contine nici un profil de culoare- trebuie sa precizez ca nu stiu unde se produc (firma, masina) si de aceasta cauza nu folosesc nici un profiltocmai pentru ca nu sti unde se produc ar trebui sa te faca sa-i embedezi profile de culoare.in cazul ideal in care lucrezi cu profilul tiparului, dupa ce ti-ai facut conversiile de la RGB la CMYK cu acel profil, nici nu mai conteaza daca-l embedezi in document, pentru ca la tipar nu va mai suferii nici o modificare dpdv colorimertic. in schimb daca nu ai folosit profilul tiparului si il trimiti fara, acolo sa va face conversie (teoretic) si Dumnezeu stie ce iese. oricum la faza asta tu nu mai ai nici un control.Treaba cu profilele venite de la tipografii nu e tocmai OK. Daca agentia lucreaza cu 15 tipografii (in functie de materialele pe care le produce)? Ce fac? Stau sa vad unde se face nu stiu ce flyer ca sa stiu ce profil incarc? Mi se pare o tampenie. Mai ales atat timp cat toata treaba e standardizata. Pe mine ca DTP nu trebuie sa ma priveasca ce fac aia in tipografie atat timp cat eu le dau fisierul corect, dupa niste standarde. E treaba lor daca lucreaza dupa ureche. Sa o faca pe cheltuiala lor. Deci nu va mai faceti atatea probleme legate de profilele de culoare folosite de tipografii (mai ales ca, asa cum spunea cineva pe aici, nu stiu cate tipografii au toate masinariile calibrate). Sfatul meu e sa folositi numai profile de culoare standard.si daca tot vorbim de profile standard aici gasiti ultimul ragnet in materieprofile de monitor (independente de echipament - d-aia e mai bun Adobe RGB decat sRGB) si de offseteciRGB_v2 pentru RGB (a nu se confunda cu profilul rezultat in urma calibrarii)se pune in setarile Adobe CS la sectiune RGBISOcoated_v2_eci pentru CMYKDaca tipografia are o masina care din cvasimotive tipareste in afara standardelor ar trebui sa faca ea pe barba ei conversia. In nici un caz nu ar trebui sa fie preocuparea celor care pregatesc fisierele pentru tipar. Orice tipografie ar fi superfericita ca fisierele sa fie pregatite macar la nivel de baza (bleed, formate, fonturi, linkuri, oglinda, etc) si sa ramana problema profilelor. In alta ordine de idei, in toata lumea culorile corporate (stricte) se tiparesc cu Pantone.Ai ramane surprins sa afli ca ai hartie de la furnizor la furnizor si nu numai diferita si ca in plus fata de asta e imposibil sa lucrezi cu un singur tip (stocuri).In ceea ce priveste intelesul anumitor aspecte ce tin de color management si de tipar, cred ca te grabesti. Ai putea din nou sa ramai uimit de faptul ca intalnesti oameni care pe langa faptul ca stiu despre ce este vorba, poseda si cunostinte care le depasesc cu mult, cu foarte mult pe cele estimate initial wink.Greit. M rog, poi folosi absolut orice profil de culoare vrei atta timp ct acurateea culorilor nu este un element extraordinar de important. Dar dac vrei ca albastrul X s fie exact ACEL albastru i nu altul, c aia e culoarea clientului, atunci lucrurile se schimb. Da, va trebui s ii cont de profilele de culoare ale fiecrei maini de tiprit n parte, fie c este un profil fcut custom sau unul standard cu care tipografia respectiv lucreaz. De aia ziceam eu c prefer s lucrez ct mai mult n RGB i s fac conversia la final, n funcie de destinaie, pentru c orice conversie CMYK nu are sens dac nu specifici i profilul pe baza cruia faci conversia!Normal, dac tipografia habar n-are de profile, atunci n-are nici un rost discuia asta.Bravo, Tudore! Aa e! Aa se lucreaz!Eu, care rspund de un tipar pe hrtie de ziar, primesc o groaz de reclame fcute pt glossy sau, i mai ru, cu generic. Dac le-a da drumul aa, ar fi un dezastru! Ar iei nite pete negre sau ccnii! Oamenii nu i-ar mai primi banii. Tipografii ar strica tone de hrtie de poman. Nu a vea s fii de fa cnd m pornesc cu njurturile!Apoi, o agenie NU lucreaz cu 15 tipografii, ci cu 15 clieni care au tipografii diferite. Cum din banii clienilor triete, poate s se scream oleac s obin ceva corect!M-am sturat de aerele artitilor din agenii care-mi trimit chestii imposibile cu vorbele: E treaba tipografului! Pi, dac n ziar am 20 de reclame fcute cu picioarele (cu picioare diferite), tipograful poate s se duc s se spnzure!In cazul in care tiparesti pe uncoated este important ca in momentul in care faci separatia sa o faci folosind un profil pentru uncoated. Acel profil tine in primul rand seama de maximum ink coverage si apoi de TVI (tonal value increase sau dot gain) si valoarea colorimetrica in solide. Nu mai vorbim ca cernelurile de coldset nu sunt totuna cu cele de sheetfed, ca hartia e alta, etc.