profetii ale parintelui arsenie boca

8/7/2019 Profetii ale Parintelui Arsenie Boca

1/7

Profetii ale Parintelui Arsenie Boca despre Romania

IINeamurile au un destin ascuns In Dumnezeu.Cand i~i urmeazii destinul, au aporarea lui Dumnezeu.Ctind si-! tradeaza, sa se gateasca de oedeopso. "Piirintele Arsenie Boca

lata ca pe zi ce trece proorociile Piirintelui Arsenie Boca se imp linesc intr-un mod din ce In ce mai vizibil. PiuinteleArsenie Boca este unul dintre putin ii parinti induhovniciti care a primit acest dar de a profeti (~i nu numai) despreevenimentele care vor avea loc in Romania. Dupa cum spunea un alt mare duhovnic al neamului romanesc,Piuintele Arsenie Papacioc: acest popor va avea un rol important in istoria omenirii. "Dumnezeu iubeste TaraRomaneasca ~ipe ea vrea sa0spele intai de piicate. La multi Ie-am zis: - Nu piecatl din tara ca tara noastrii aredestinul ei ~i va da cei mai multi mucenici. Sa va ruqat! sa nu vina ~ipeste voi necazurile care vin pe oameni, ca vorveni vremuri foarte grele. Sa nu credeti ca voi n-o sa rabdati foamea. Sa va pregatiti pentru martiraj. RugaciuneaTatii! nostru lI$i nu ne duce pe noi in ispita" se refera la lepadarile de Dumnezeu. Acesta este testamentul pe caretrebuie sa-I urmiim noi. Unde ne merge bine, acolo nu sporim. Unde-i mai qreu, acolo te curate~ti mai sigur. Acolounde nu est! cioplit, est! necioplit"Atragem atentia asupra catorva dintre projetitte Piuintelui Arsenie Boca privitoare la poporul roman:IIMai, sa ~titi ca multi vor pleca din tara, dar putini se vor intoarce. Va veni vremea cand ar dori sa se lntoarca ~i n-or mai puteo, cac! Romania va fi inconjurotii deflacari".lnainte de revolutia din 1989, Piirintele ne-a spus ca miroase a praf de pu~ca ~i asa a fost. Ne-a mai spus ca 0sa nepasca un mare cutremur ~i blocurile din Bucuresti vor ajunge ca ~icutiile de chibrituri.Piirintele Arsenie a fost ~i riimime In inimile noastre ca un sfant. Acum mergem la mormantul Piirintelui Arsenie ~ine ruqiim acolo ~i de cote ori II chemiim in ruqiiciune, el ne ajuta ~i ne octoteste.(Viorica Farcos, 48 ani, Voila)Odata mi-a zis ca, intr-a noapte, catre ziua, ne vor ocupa trei tari: Ungaria, Bulgaria ~i Rusia. Atunci eu am zis:"Ungurii or sa ne ocupe pe noi?", iar el ml-a spus: ,,$i pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc".(Chi~Aurelia, 93 ani, com. Boiu, judo Mure~)

I n anu11976, cand picta biserica Draganescu, parintele Arsenie spunea, in dialog cu informatoarea IIVicol Tationa":IIConducerii de astiizi nu-i trebuie miiniistiri. Ei au liisat cateva miiniistiri istorice ~i atat. Ei vor ajunge sa cuprindaintreg pamantul, vor conduce lumea. Pana atunci va Ii bine de noi. Atunci se va vedea care este crestin adevarat,ca va rabda toate. Care nu, va cadea in valullumii".Eu am zis: Eu nu cred ca vor ajunge sa cuprinda tot pamantul, mai ales ca sunt oameni fara credinta. ParinteleArsenie Boca a raspuns: "Sunt ingaduiti de Dumnezeu ... sa puna stapanire pe intregul glob pamantesc ... Nu tepune cu ei rau, ci sa fii credincioasa, ca Dumnezeu este in orice loc, ~i la lerusalim ca ~i la noi. Caci biserica dininima noastra nimeni nu0poate darama".(Adrian Nicolae Petcu)ln cepriveste viitorul, a spus odatii: "Zdreanta ro~ie, secera ~i ciocanul, steaua cu cinci colturi va dispare, dar vaveni steaua cu sase colturi, anarhia, ~i va fi vai ~i amar de lume".(Cornea Elena, Harseni)


2/7

Piuintele Arsenie: " Vasile, americanii pe care stiu cii-!astepti, nu vor veni! Penoi, sinquri, ne a~teapta 0 lupta grea~ilunga. Ceibuni ~idrepti vor dajertfa mare de viata ~iscinge, cei slabi, nimicnici ~ifatamici vor inqrosa riinduriledusmanilor nostri atcit de mult, tncat vor crede ca sunt numai ei, atotputemici ~iatoatestiitori.Asta vafi burta lor moale si-i va duce la pierzare ccind va veni din Rasarit un om cu stea Infrunte.Dar acesta vafi peste multi ani, peste foarte multi ani ~inoua Dumnezeu nu ne va hiiriu! sa vedem acele vremi. Tunu vei putea vedea americanii care atunci vor veni! Mie nu-mi vafi dat sa vad, dupa sarbatoarea de~arta avictoriei, ccitidintre cei drepti au mai riimas! Cacivezi tu, Vasile, dupa aceastii victorie desartii, putini dintre ceidrepti vor mai fi Inpicioare ~ila siirbiitoare. Peste tot vorfi naimitii {vcindutidusmanului} ~iabia atunci va lncepe 0noua lupta, poate mai usoarii, cac! fara jertfa de scinge, dar lafel de lunga ca ~icea pe care am inceput-o noiacum!"Vasile Serbu: .Dumnezeu sa ma ierte, piirtnte, dar eu nu mai Inteleg nimic. Dupa ce-om riubt peste zeci de ani,cci~tigulsa fie tot al niiimitiior? Pai atunci pentru ce mai luptiim noi azi?"Piirintele Arsenie: "Pai vezi, asta-i Vasile, voi cei drepti ~ibuni trebuie sa luptati pentru ca nepotii, striinepotii ~icopii vostri sa fie Oameni, cu capul sus printre drepti, atunci ccindne vom lntreba ccitisunt dintre ai nostri ~iccitidintre naimiti, la victoria de care ti-am vorbit. "(Vasile $erbu, Arpa~ul de jos - Monitorul de Fagara~,13-19feb.2008)Odatii venise 0doamnii de la Bucuresti ~iPiuintele i-a spus ca pe Bucure~ti s-a "ouat" de doua ori, re/erindu-se labombardamente [dar ~ila cutremure], iar cand se va "oua" a treia oara Bucure~tiul va /i ~ters de pe latapamantului, deoarece acolo /or/otesc pacatele.Alta data, Parintele ne-a vorbit despre s/ar~itullumii, c a s/ar~itullumii nu va /i a~a cum gandim noi c a va muritoata lumea odata. Civa muri pe rand. Intr-o parte de lume vor /i razboaie, in alta parte cutremure, in altaIneciirt, vor /i accidente peste accidente, vor /i boli necunoscute ~ilara leac. Toate acestea Ie putem vedea inzilele noastre. Toate acestea, pe care Ie vedem acum, le-a proorocit Parintele Arsenie prin anii 1945-1946 ca sane intoarcem la credinta c a s/ar~itul nu-l departe. Putem vedea asta dupa semnele care sunt.Toate aceste semne ni le-a proorocit Parintele Arsenie prin anu11945-1946 ~i ne-a citit [talmacit] din Biblie de laApocalipsa c a se va ridica de la Rasarit un popor lara truce, va bantui casele oamenilor, Ie va darama, Ie vanimici, se va calca om pe om, se va manca carne de om ~ise va bea sange de om. Cine va ramane din razboiulacesta vo /i ales ca graul din pleava. Pleava zboara, iar graul ramane. Se va alege cine va ramane.Parintele ne-a spus: "Nu va spun de la mine. A~a scrie in carte, in Biblie".(Preoteasa Lucretia Urea ~iParaschiva Anghel)Sunt multe de spus, ~i{ParinteleJ are mare dar ~imare putere. Acum, de ccinda trecut dincoio, ii simtim darul ~iputerea. Ne povestea ca"Romania vo /i Gradina Maicii Domnului, Bucurestlul [reconstruit] va /i noullerusalim. $i care vor ramanea,ale~ii lui Dumnezeu, c a numai aceia vor ramanea, vor /i intr-o /ericire nemaipomenit de mare. Dar numaiDumnezeu ~tie care vor /i ale~ii". Apoi ml-a spus de baiatul eel mare ... c a atunci cand va /i Bucure~tiul Noullerusalim, el 0sa lie un om mare, c a noi ca parinti nu suntem vrednici sa ~tim unde vo /i el.Letitia Suciu (Dumbriiveni}"Eram cu parintele Arsenie si I-am intrebat: 'Cesa facem parinte, ca acum este /oarte raul'.Parintele zice: ' Va veni si mai rau'....;"lmi pare rau de voi ca sunteti slabiti in credinta. Veti cadea din cauza /ricii. Frica-i de la diavol; nu va lie /ricapentru a va salva su/letele! Vor veni vremuri foarete grele, dar toate sunt ingaduite de Dumnezeu, Care estetovarasul de drum al/iecaruia, de la nastere pana la moarte. Vor cadea si cei alesi, imi pare rau ca sunteti cei depe urma. Va vor cerne. Vorpune impozite, taxe si alte ingradiri. Va vor lua totull";"Trebuie sa ne intarim spiritualiceste, lara de care viata noastra este moarta, chiar daca ne merge numele catriiim. Luati exemplu de la Stefan cel Mare, care, cu 0mana de oameni intariti spiritualiceste, tinea pe tatari laNistru si pe Turcila Dunare";"Spunea Parintele Arsenie sa ne spovedim si impartasim mai des, ca va sosi timpul cand se va lua S/anta


3/7

Litu rgh ie la cer si nu se va m ai sO llo rsi p e p om ont". - "CUtrecerea de vreme, satana s-a mai iscusit in rele. Pe cinepoate sa-I in to a rca impotriva lui Dumnezeu, 0face, ranjind bucuros; pe cine iubeste pe Dumnezeu, dar calatorestefara sfat si intrebare, il invata si el sa iubeasca pe Dumnezeu, si-Ilauda ca bine face, faro sa priceapa acestia ca aucazut la lauda straina si ca in credinta lor s-a incalcit un fir subtire de putere vrajmasa. ( ...)Deci nu-i de mirare ca-i da in robia inselatorului de minte, ca sa-i chinuiasca. Cate unii mai aprinsi la minte, fie de lafire, fie de la boll, neavand cercarea dreptei socoteli, scancesc in inima lor dupa daruri mai presus de fire, imbulzitide iubirea de sine. Avand iubirea faro minte, pe care ar vrea sa 0 cinsteasca cu daruri mai presus de fire, Dumnezeuingaduie duhului rau sa-i amageasca desavarsit (/I Tesaloniceni 2, 11), ca pe unii ce indraznesc sa se apropie deDumnezeu, necurati la inima. De aceea, pentru indrazneala, ii da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. Astfel,cand atarna de la Dumnezeu 0atare pedeapsa peste oarecare, if cerceteaza satano, luand chipul mincinos alluiHristos, si graindu-i cu mare blandete ii tranteste 0 laude, cu care-I castiga fulgerator, si poate pentru totdeauna,ca pe unul ce, pe calea cea stramta si cu chinuri ce duce la lmparotie, umbla dupa "piacerl duhovnicesti". lata-I cumomeala pe gat. De acum, dupa oarecare scoala a ratacirii, cand increderea ii va fi castigata desavarsit si-i va fiintarita prin potriviri de semne prevestite, ajunge increzut in sine si in hristosul lui, incat si moarte de om e in staresa faca, intemeindu-se pe Scriptura."lata cum, "puiu! de drac" al iubirii de sine, facandu-se barbat si ajutat prin vedenii mincinoase de total sou, tatalminciunii, stramba mintea bietului om, incat i se va parea pacatul virtute dumnezeiasca. Ba inca, omorand pe cei cenu cred ca et , i se va parea ca face slujba lui "dumnezeu" (dumnezeul care I-a inselat pe el) (Numeri 25, 7-13).Cand stai de vorba cu cate unii din acestia, te uimeste convingerea si siguranta lui, uneori si legatura cu judecata acuvintelor lui, si nu poti prinde repede ca stai de vorba cu un inselat si sarit din minte. Asta, pana nu-i afli primaspartura a rnintii, de la care apoi toate mestesugirile vicleanului sa-si de-a aroma pe fata. Trebuie sa-i prinzimomeala pe care a inghitit-o si care, de cele mai multe ori, e caderea la louda, cu care tatal minciunii si-a mangaiatpruncul iubirii de sine, pe care I-a docit cu atat osardie eel amagit de minte.Si nu e mare mirarea, caci zice un filosof: e destul sa primesti in minte 0singura prejudecata, ca apoi sa nu fieprapastenie la care sa nu ajungi in chipul eel mai logic posibil cu putinta. De aceea Biserica insira printre pacatelemintii si prejudecatife.C u ing adu irea lu i D um nezeu , satana ii cern e si ii cu lege p e toti cei ce u m bla in lu m ea aceasta d up a p laceri, chiard uh olln ic es ti, d ac a ii p rin de ca inca nu s -a u le p ad at desavarsit d e iu bire a d e s in e s i d e o ric e s pu rc ac iu ne a lIietii,d up a a ta ta si atata p ro po llad uire a B isericii. C a patim ile acestea ii f ac pe oam eni sa cad a IO lliti d e sage tile laudeis i s a s e tre ze as ca cu m in tea inselata si sarita d e la lo cu l ei (d in soco teala sm ereniei).Ca iota, pe cei ce nu aveau curatia vietii, lingaii de la curtea regelui Ahab, i-a dat inselaciunii desavarsite a duhuluiminciunii, si sfatullor este ispita regelui iubitor de slava desarta, ispita in care trebuia sa cada si reqele, ascultatorullor, pentru pacatele sale. Ca si inselatii aceta, care I-au palmuit pe adevaratul prooroc allui Dumnezeu, asa siproorocii mincinosi din zilele noastre sunt de 0 indrazneala nemaipomenita si palmuiesc smerenia, dandu-se pe sinede ceva mare (...)Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt intregi la minte:1. Se dau pe sine de ceva mare, cum s-au dat de altfel toti ereticii (ratacitii) vremutilor, pe care insa i-a ofurisitBiserica prin Sfintele Soboare.2. Cad la lauda, avand 0smerenie mincinoasa.3. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o}, mai presus de Biserica si Sfinti.4. Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni.5. Fierb de manie cand nu sunt luati in serios.


4/7

6. Adesea au "qraire in dub", cu "dubul" care-i poarta si-i invata.7. Nu vor, nici in ruptul capului, sa-si controleze prin preoti cele auzite de la "duhut" lor.8. Cate unii, cu toate acestea, arata 0evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos, pe Maica Domnului, facandu-siSfanta Cruce,batand matanii, sarutand icoanele, ba si Sfanta Impartasanie luand sijurandu-se ca-s oamenii luiDumnezeu, iar ei sunt inselati.9. Facpe proorocii si imprastie spaima in oameni. Multe proorocii Ii se implinesc, dar multe nu. Asta atama deputerea de stravederea a 'duhului' care Ie spune ce Ie spune, ca unul ce n-are invelitoarea trupului si de aceeaprinde cu oarecare vreme inainte cele ce Ie apropie Dumnezeu de oameni. Dar asta nu e prooroeie.10. In numele "dumnezeului" lor sunt in stare sa omoare om, intemeindu-se pe Scriptura, ca si Avraam afost instare de 0 atare ascultare, iar Fineas a sifacut aceasta, si i-a socotit acestuia ravna pentru Dumnezeul sau {Numeri25, 7-13}. Cuamagirea ascultarii pane la ueiderea de om, a incercat vrajmasul pe multi, in toate vremurile, chiar sipe pustniei daramite pe oamenii lumii. Prin urmare, fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele"duhului lor" pe care-I cred ca e Hristos, {si nu e), sunt intr-adevar 0adevarata primejdie printre oameni; teroristi{pentru cei slab credinciosi}.11. Sar de la un lucru la altulsi leaga lucrurile fora niei 0 legatura. Talcuiesc gresit, stramba adevarul si sepropovaduiesc din Scripturi mai mult pe ei insisi decat pe Dumnezeu, mergand grabit spre cea mai de pe urmasfaramare si sarire a mintii.12. In preajma lor simti tulburare si primejdie, caei multi dintre ei au fost pe la casa de nebuni, sau vor trebui sa seduca.Nu-i ocaram, ci ne pozim, si invatam si pe altii sa se pazeasca si ne infricosam cat de groaznic si-au taiatmin tea in Scripturi {II Petru 1, 20}Totusi, pe cat se poate, sa incercam sa-i intelegem, lamurind adevarullucrurifor simestesugirile vicleanului. Estiut calacand omul gandurile si voile celui raul intra acela in el. Saul altlel zicand:iubind cele rete, pe lirul acestei iubiri intra vrajmasul in cetate, adica prin cele de-a stangal relele. Cand insa vedeca nu poate amagi pe om cu cele de-a stangal sare in cealalta marginel de-a dreapta de tot, cautand acolo sa-Iamoqeasco, ca sa-i dea omul crezare. (Firul iubirii omului are doua capete: de-a stanga iubirea celor rele si de-adreapta iubirea virtutii; diavolul il cantareste atent pe eel ochit spre inselare spre ce inclina si-I sageteaza apoi liecu laude pentru virtutl, lie cu indemnuri spre pacate. Extremele sunt ale diavolului si abia mijlocull adica dreaptasocotealo, e acela care-I duce pe crestin in bratele lui Dumnezeu.)Ii tranteste 0 lauda pentru multimea credintei in Dumnezeu si a iubirii virtutii, si-I indeamna cafaro masura siforaintrebare sa se sifeasca in acestea. Pe unul if trezea la rugaeiune, sifindu-se sa-i strecoare in minte si in inima pareremare despre sine, precum ca pe el il trezesc Ingerii la pravila. Sou, daca cel ochit spre inselare nu e chiar asa devirtuos, ii mai ingaduie, ba safumeze, ba sa beo, zicandu-i prin gandurile lui ca-i trebuie putere si ca nu-i pacat. Peunull-a sagetat aratandu-i-se in chipullui 'Hristos', si spunandu-i: 'Pentru dumneata ,mai rasare soarelel' Douazecisi cinci de ani pe urma I-a mai dascalit, ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el este 'Fiul Omului' din Scriptum. careva desparti oile de capre si va intemeia Imparatia lui Dumnezeu pe pamant, si ca in zilele lui vaf i sforsitul si judecatse vaface prin el.Firul acestei iubiri,fie ca inclina spre pacate,fie ca inclina spre Dumnezeu, vrajmasul cauta sa-I prinda de capete,nesfiindu-se, ueigasul, sa sedea drept 'Dumnezeu', numai sa te prinda. Deaceea au zis Parintii ca intotdeaunaextremele sunt ale diavolului. Adica si prea mare iubire de Dumnezeu inainte de vreme poate fi prieina de cadere; 0iubire oarecum pamanteasca, patimasa, nelinistita, nesenina, necurata si pironita. Grija la minte!, caci razboiulnevazut cearca pe toata lumea si n-o crutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor!""Mai tare si mai duios de cum a chemat lisus pe oomeni, nu-i poate chema nimeni de pe lume. Necazurile vietii insaiau pe oameni din alta parte, silindu-i sa-I caute pe Dumnezeu. Necazurile nu suntfapta lui Dumnezeu, ci urmareagreselilor noastre, urmare pe care ingaduie Dumnezeu 5-0 gustam spre inteleptirea noastra"." Nu este alta cale de mantuire, de ispasire a pacatelor, decat cale Crucii. Daca ar fi fost alta, Dumnezeu ne-ar fi


5/7

aratat-o pe aceea. PrinCruce,prin suferinta unei rastigniri in viata, se intra in Imparatia lui Dumnezeu. Sise intra cuatat mai sigur, cu cat rabdam 0 rastignire nedreapta. Deci,eel ce vrea sa se mantuiasca n-are pe nimeni de osanditpentru crucea pe care 0 duce. Cines-a hotarat cu toata puterea sufletului sau sa vina la lisus, rastignirea-I asteapta,dar acesta iubeste din tot sufletul pe cei ce-I rastignesc. In necazuri se vede iubirea omului de Dumnezeu si deoameni. In cuptorul suferintelor de tot felul se curateste sufletul omenesc pentru Imparatia lui Dumnezeu. Sisuferinta smereste trufia omului si /I face pe Dumnezeu prieten. Asa sa va talcuiti crucea pe care 0aveti fiecare dedus! InCruceDumnezeu a ascuns 0 taina: taina mantuirii fiecaruia. Vai de cel ce nu are 0cruce de dus: acela n-areprin ce se mantui"."Toate darurile inchise in destinul nostru sunt ingradite cu suferinte si numai la atatea daruri ajungem, prin catamultime de suferinte putem .. razbi cu bucurie. Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el.Numai atata mangaiere putem aduce printre oameni, cata amaraeiune putem sa bem in locul celor ce vrem sa-imangaiem. Atata stralueire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni in noi, sau atat de puternice vorfi mila siadevarul in noi, cata vapaie de ura infruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oameni. Si asa mai departe. Ebine destiut si aceea ca darurile lui Dumnezeu dau 0mare putere de a suferi, cu seninatate, orice potrivnieie in caleadarului si, rabdandu-Ie cu liniste, toate piedieile cad pe rand, printr-o nevazuta randuiala dumnezeiasca""Cinese leapada de lume nu mai sta la cumpana intre pretullumii intregi (de i-ar da-o eineva toata in stapanirepana la sfarsitul veacului), si intre pretul sufletului, curatit si stralucit de slava lui Dumnezeu, in viata de apoi. Fatade slava aceea, ale lumii de aiei toate sunt gunoi (Matei 16,26; I loan 2, 17).Lepadarea de lume e 0convingere pecare poti sa 0ai si in mijlocullumii stand, precum poti sa n-o ai si in mijlocul pustiei petrecand. Dar cei ce semantuiesc, toti trebuie sa 0aiba""Lupta incepatorului este lupta izbavirii de patimi; straja atentiei la portile simturilor, ca sa nu intre pruneiivavilonesti, carefacandu-se barboti, ar / i mai greu de scos. Deei, cum arata aceia sa-i si loveasca de Piatra ca sa nuajunga cu ei la lupta. Navala de ganduri sa nu descurajeze pe incepatori; toata grija sa-i fie, sa nu primeascagandurile. A nu avea ganduri e tot asa de cu neputinta, ca si a crede ca poti opri vantul. Cu oranduiredumnezeiasca, vin si vremuri fara furtuna.Incepatorii pot sa vada cum numele Mantuitorului ii izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului, ceea ce-iindatoreaza cu 0mare smerenie inaintea Lui.Partea incepatorilor este nevointa de a usca izvoarele patimilor dinpamantul inimii, precum si grija de a nu sui cu mintea in vazduhul parerii [de sine], caei acolo bat furtuni mari si serup aripile mintii. Fiindcade multe ori e atrasa mintea dincolo si,furata cum e, usor poate fi muscata de bucuriastraina. Sfintii Parinti ne atrag luarea aminte sa ne impotrivim acestei rapiria mintii, pentru ca dincolo, mari simulte sunt primejdiile, in care incepatorii pot sa-si franga mintea. Incepatorii trebuie sa stea cu mintea de straja laportile sufletului, ca sa nu intre foc strain in cetate. "."Teza Sf. Maxim Marturistorul "... inainte de-a se ridica omul pe treapta mai inalta a contemplatiei, trebuie sa treaca prinfaza impliniriiporuncilor,prin faza dobandirii virtutilor, prin faza faptelor. Faza contemplatiei e 0faza de pace launtrica. Daromul nu sepoate odihni inferieirea contemplatiei pana nu si-a unificat si consolidat fiinta, ca sa iubeasca numai binele. laraceasta nu se poate realiza decat prin actiune prelungita, prin fapte convergente spre bine, prin castigareadeprinderilor neclintite in savarsirea binelui.Caeisimpla gandire la bine si chiar simpla vointa de aface binele, [ora trecerea deasa - si aceea 0 vreme regulata -lafacerea binelui, nu numai ca e departe de a realiza aceasta armonie, unitate si siguranta, ci, dimpotriva, trezesteopozitia tendintelor contrare. Unom de teorie se stie ca e un om slab, macinat de contradictii interne, mereusporite prin reflexiunea care nu trece lafapte. De abiafapta arunca 0deeizie in cumpana acestor balansari si care,mai ales prin repetare, aduce definitiv castig la cauza tendintelor bune. Nu degeaba virtutea insemneaza etimologicbarbatie. Eaa adus 0solutie barbateasca a vietii".DOAMNEAlUTA...Spunea odatii eineva: .Piirinte, Ceausescu stricii biserieile". IINuel, ma, cipiicatele omenirii" - i-a riispuns Piiriniele.(Maria Matronea, Sibiu)Odata, laDraganescu, am stat de vorbii cu Piuintele Arsenie in biserica ~icand sa ies catre poartii, cam pe langafan tana, Piirintele s-a oprit infata mea ~imi-a zis:IIMai, hai sa-ti spun tie cevo, ca stiu ca tu nu ma spui la nimeni".


6/7

$i continua: .Hai, sa-ti spun cum se va descotorosi Romania de comunism. Toate celelalte tari comuniste vorfaceposnic trecerea de putere de la comunism la capitalism - ca $i cand dai ciimosa de pe tine $i iei alta cama$a -numai Romania vaface trecerea prin viirsare de sange $i vor muri multi". L-am intrebat pe Piuintele dacii voi muri$ieu. Atunci, sfintia sa s-a asezot ciitre Rasarit, cumatntle impreunate, ca $icand s-ar fi rugat (nu cum fac preotii,cu miiinile insus). A stat aso, cujato ciitre cer, vreo 15 minute. Mi-a spus, apoi, ca nu voi muri la revolutie, dar ca"asta" va muri inziua de Criicum. L-am intrebat: "Care iista 7". "Asta, mal care ziceti voi ca nu vi-Imai schimbaDumnezeu". Am intrebat tncet: "Ceau$escu, Piuinte?". Dtinsu!mi-a zis: .Da, mal iista. $i voi muri $i eu, cu vreo 3saptamani inaintea lui". (BiliboacaMatei, Savastreni)Piuintele Arsenie afost $iriimane in inimile noastre ca un sfant. Acum mergem la mormantul Piuintelui Arsenie $ine rugam acolo $i de cote ori il chemiim in ruqiuiune, el ne ajuta $i ne ocroteste. (VioricaFarcas, 48 ani, Voila)Mi-a spus odata Parintele: "BucureJtiul are sa, fie al doilea lerusalim (dupa cele spuse incontinuare nu rezulta caacest lucru este neaparat bun, caci poate fi lerusalimul- oraJ sfant, dar poate fi Ji lerusalimul in care numairamane "piatra peste piatra"! ).Sa nu va .fie frica, cac! Tara Fagara$ului este pazita de Maica Domnului. Sta Maica Domnului in coate $igenunchi $ise roaga pentru Tara Fagara$ului". lar eu i-am spus: "Vai, Doamne, cum sa fim noi asa de vrednici, noi - nistepacato$i, ca sa stea Maica Domnului in genunchi sa se roage pentru noi!?". $i mi-a riispuns: "Asculta aici, Silvia, lavoi e manastire la Sambata, se face manastire la Bucium, se face la Berivol,se face la Dejani $ise mai face una...Deasupra lamuntii vostri veti vedea 0stea cu coadii. Cand 0 veti vedea se va intampla ceva [atunci a inceputrevolutia]. $i tot inMuntii Fagara$ului se va ariita 0cruce de stele, iar atunci va mai fi ceva: un eveniment mare.(toacse Silvia, Copiicel}"Ne-a miuturisit ca nu va mai dura mult timp $i va pleca spre Imparatia Tatiilui Ceresc, dar ca va parasi oceastalume datorita unui complot miselesc, al ciiru!scop vafi acela de a-1 otriivi. Totusi, el nu va impiedica aceasto,deoarece atunci misiunea lui spirituala pe pamant vafi deja termlnatii. Apoi a scos dintr-un cufar 0carte groasa $ijoarte uzatii, scrisii in greaca veche, care provenea de la sfintii crestini de la Muntele Athos. In ea - ne-a spusparintele Arsenie - se gase$te descrierea hidrei cu rasuitarea ottiivitoare. care va urmari prin toate mijloacele saimpiedice lumina $ivointa dumnezeiosca ... veti vedea $i veti intelege spurciiciunea peste tot injurul vostru: lasetviciu, in magazine, in institutiiie statului, in conducerea lui $i mai ales in politica. Dinnefericire, ea va intra pejuris chiar $i in siinu! Biseticii, murdiirind unele suflete de aici.Aproape ca oamenii i$ivor pierde sperania. Doar ceicare is ! vor pastra credinta adevaratii vorfi salvati $i mare vafi atunci Siava lui Dumnezeu peste ei".Apoi, parintele Arsenie a dezvoltat subiectul Ji a spus ca aceasta "Iucrarediavoleasca" nu este ceva ce a aparutin vremurile noastre, ciea dureaza din antichitate, de mii de ani, pregatind incetul cu incetul terenul pentrulupta finala care se apropie. Planul"lucrarii diavoleJti" este mlnutios Ji, prin puterea bani/or Jia viciilor, intrecare minciuna, prefacatoria, intriga Jiomorul sunt cele mai importante, cei care 0savarJesc au ajuns destul deaproape de telul tor principal, care este controlul Jidominarea intregii lumi...Aici, insa, parintele a facut 0afirmatie neaJteptata, care a avut darul sa ne socneze intr-o oarecare masura. EIa spus ca, in mod paradoxal Jiintr-un interval de timp scurt, atentia lumii se va concentra asupra tarii noastre, datorita schimbari/orextraordinare care vor avea loc Ji a semnelor specifice care vor depaJi cu mult puterea limitata de intelegere acunoasterl! materialiste". (Radu Cinamar- Viitor cu cap de mort - in culisele puter;;, Editura Daksha)Mi-a mai povestit cineva ca Piuintele s-a rugat insistent la Dumnezeu pentru americani, sa nu-i pedepseascii, sa-iierte ca $iei sunt creatio Lui$isa aiba mila de ei. $i 1-a dus Dumnezeu pe Piuintele Arsenie sa vada ce e pe acolo -prin America - $ia zis Piuintele: .Da, Doamne, sunt vrednici de pierzare". Cum I-a dus? Nu stiu. Nu cred ca I-a duscu trupul L-adus cu duhul. Ca urmare a ceea ce a viuut cu duhul, Piuintele a pictat la Draganescu, deasupra sceneiTnvierii, mai multe cladirimoderne (turn) inflacari, reprezentare care arputea fi profetica (vezi cele doua turnuri din,,11 septembrie").Prea Sfintitul Danii" la lnmormtintareo Piirintelui Arsenie, a spus ca arfi zis Piuintele Arsenie asa: IIVorveninecazuri mai mari dedit Muntii Fagara$ului". Ne-om duce lamuntii Fagara$uluisi la dealul Prislopului sa sepravaleasca peste noi ca nu mai putem rezista (ccAtuncivor incepe sa spuna muntilor: Cadeti peste noiI, $i


7/7

dealurilor: Acoperiu-ne! - Lc.23, 30). $i ne-om duce la morminte sa iasa afara $i sa intriim noi de vii ca nu maiputem rezista.Piirintele a iubit mult Muntii Fagara$ului; venea mereu pe la cabana Podragul $i pe la Tumuri. Spunea Piirintele:IIMuntii Fagarasului $i dealurile Prislopului va vor acoperi pe voi".Piuintele a fost $i este un sfant tntre noi. 0femeie i-a spus: IIParinte, cand 0fi la iudecato, sa ne treci cu gramada".Piirintele a zis zambind: II N-ai spus riiu, miii". A trecut de multe ori pe la noi prin sat. Unii il cunosteou, altii nu-lcunosteou, dar Piirintele spunea: IIOamenii la voi sunt cam tiii, dar totusi, fac milostenie multa $i asta li ajutii",(Olimpia Fuciu, Ucea de Sus)from cu Piuintele Arsenie $i I-am lntrebat: liCe safacem Piirinte, ca acum estefoarte riiu". Piirintele zice: IIVa veni$i mai riiu", Zic: IIParca toate sunt otriivite. Nici nu ne mai vine sa mdndim". liMa, face-t! semnul sfintei cruci pe totce mancatt: apa, ceai, cafeo, prajitura, fructe, bautura, mancare, paine. De ar fi dat chiar $i cu otrava, Sfanta Cruceanuleaza tot ce este otriivit", (Maria Matronea, Sibiu)lmi spunea parintele Bunescu ca Piirintele Arsenie se ducea in miez de noapte la bisericii, ingenunchea in tntunericlanga masa sfimtulu! altar i douii-trei ore se ruga pentru poporul roman. (Pr. Bunea Victor, Sibiu)

profetii ale parintelui arsenie boca

Documents