proces verbal - cjsuceava.ro · proces verbal încheiat astăzi 30 ianuarie 2019 în şedinţa...

Şedinţa a fost convocată de către domnul Gheorghe Flutur – Președinte al

Consiliului Judeţean Suceava, în conformitate cu prevederile art. 94 alin (1) şi (3) şi ale art. 106 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare precum şi ale art 47 alin (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Suceava, prin Dispoziţia nr. 38 din 23 ianuarie 2019.

La şedinţă sunt prezenţi toți cei 37 de consilieri județeni. Şedinţa este publică. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur salută prezenţa presei.

La şedinţă participă: Petru Tanasă – secretarul judeţului; Irina Vasilciuc – administrator public al județului Suceava; Nadia-Georgeta Crețuleac – directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Suceava; Constantin-Emil Ursu – manager al Muzeului Bucovinei; Mihaela-Dalida Anchidin - director general al Direcției Județene de Drumuri și Poduri Suceava; Tudor Andriu - Arhitectul șef, doamna Mihaela Mihai Popa – procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava, directorii și șefii serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean și consilierii președintelui.

La şedinţă mai participă cetăţenii Ioan Alexandrescu, Ionel Butnariu, Ionel Ungurean şi Vasile Naşcu.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur prezintă proiectul ordinii de zi al şedinţei:

1. Prezentarea spre aprobare a Proceselor - verbale ale şedinţelor Consiliului Judeţean Suceava din data de 20 decembrie 2018 şi din data de 8 ianuarie 2019.

2. Proiect de hotărâre privind stabilirea unor taxe şi tarife de competenţa Consiliului Judeţean Suceava pentru unele unităţi subordonate.

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ special din judeţul Suceava, pentru anul şcolar 2019-2020.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea participării, în luna martie 2019, a delegaţiei Judeţului Suceava la un schimb de experienţă în Austria, în domeniile turism, transport aerian, industrie, cultură, sănătate, silvicultură, organizat la invitaţia unor membri din Parlamentul Austriei.

PROCES VERBAL încheiat astăzi 30 ianuarie 2019

în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Suceava

2

PROCES VERBAL încheiat astăzi 30 ianuarie 2019 în şedinţa ordinară a

Consiliului Judeţean Suceava

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea promovării Judeţului Suceava în cadrul Târgurilor Internaţionale de Turism: Tourism.Leisure.Hotels (7-10 februarie 2019, Chişinău, Republica Moldova), BIT (10-12 februarie 2019, Milano, Italia), Utazas Travel (21-24 februarie 2019, Budapesta, Ungaria), ITB (6-10 martie 2019 Berlin, Germania) şi MAP - Le Monde a Paris (14-17 martie 2019, Paris, Franţa), şi al Târgului de Turism al României (21-24 februarie 2019, Bucureşti, România).

6. Proiect de hotărâre privind modificarea alin.(2) al art.99 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Suceava.

7. Proiect de hotărâre privind modificarea calităţii a două funcţii de natură contractuală în funcţii publice, precum şi transformarea unei funcţii publice de execuţie vacantă din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava.

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării structurii organizatorice a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul loan cel Nou” Suceava.

9. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi a statului de funcţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul loan cel Nou” Suceava.

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statului de funcţii ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a Judeţului Suceava.

11. Proiect de hotărâre privind constituirea Comisiilor de evaluare şi a Comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, precum şi a secretariatelor acestora, în vederea evaluării anuale a managementului Centrului Cultural „Bucovina”, Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera” şi Muzeului Bucovinei, pentru anul 2018.

12. Proiect de hotărâre privind actualizarea Programului de transport public de persoane în judeţul Suceava.

13. Proiect de hotărâre privind iniţierea cadrului de cooperare/asociere între Judeţul Suceava şi Municipiul Vatra Dornei, Municipiul Câmpulung Moldovenesc şi Oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, pentru realizarea în comun a unui program de promovare în domeniul turismului din Bucovina şi dezvoltare economico-socială.

14. Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită Asociaţiei Alianţa Franceză din Suceava, a unor spaţii cu altă destinaţie decât locuinţă din cadrul imobilului proprietate publică a Judeţului Suceava, situat în municipiul Suceava, strada Aleea Ion Grămadă nr. 1-3, judeţul Suceava, aflat în administrarea Direcţiei Judeţene de Drumuri si Poduri Suceava.

15. Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită a unor bunuri aflate în proprietatea Judeţului Suceava şi în administrarea

3



Consiliului Judeţean Suceava. 16. Raportul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică asupra eficienţei

activităţii serviciului poliţienesc pe anul 2018 şi Principalii indicatori de performanţă minimali realizaţi de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava conform Planului de acţiune în anul 2018.

17. Raportul de activitate al Comisiei pentru Protecţia Copilului Suceava pe anul 2018.

18. Rapoartele de activitate ale unor comisii de specialitate şi ale unor consilieri judeţeni, pe anul 2018.

19. Diverse.

Domnul președinte informează că, după semnarea dispoziției de

convocare, au mai fost inițiate 2 proiecte de hotărâri pe care roagă să fie incluse pe ordinea de zi:

1. - Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Județului Suceava prin Consiliul Județean Suceava, în calitate de partener în cadrul proiectului „Ziua Românilor de Pretutindeni în diaspora românească din Spania”, care urmează să fie promovat de către Asociația Socio-Culturală „Rumanos Almerienses”, în cadrul Programului Cultură - „Constantin Brâncuși”, finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, motivat de faptul că trebuie dat un răspuns până pe data de 31 ianuarie;

și

2. - Proiect de hotărâre privind modificarea componenței Autorității Teritoriale de Ordine Publică a Județului Suceava, motivat de faptul că pe data de 28 ianuarie am primit adresa prin care se aduce la cunoștință că începând cu data de 1 februarie dl Ghiață Costică este împuternicit la comanda Inspectoratului Pentru Situații de Urgență” BUCOVINA” Suceava.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur consultă consilierii judeţeni dacă mai sunt şi alte propuneri urgente pentru ordinea de zi.

Nefiind alte propuneri, domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot completarea ordinii de zi,

Cu unanimitate de voturi (37), completarea ordinii de zi a fost aprobată. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot ordinea de zi.

Cu unanimitate de voturi (37), consilierii judeţeni au fost de acord cu ordinea de zi.

Documentele ce fac obiectul ordinii de zi au fost puse la dispoziţia consilierilor judeţeni pentru studiu şi analiză, urmând ca în şedinţă să se prezinte numai rapoartele comisiilor de specialitate.

4



Se trece la primul punct al ordinii de zi: Prezentarea spre aprobare a Proceselor-verbale ale ședințelor Consiliului Judeţean Suceava din data de 20 decembrie 2018 și din data de 8 ianuarie 2019.

Nefiind observații, domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Judeţean Suceava din data de 20 decembrie 2018 și din data de 8 ianuarie 2019, care au fost aprobate cu unanimitate de voturi (37).

Se trece la punctul 2 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind stabilirea unor taxe și tarife de competența Consiliului Județean Suceava pentru unele unități subordonate.

Domnul consilier Ioan Bădeliţă, preşedintele Comisiei pentru studii, programe, prognoze, buget-finanţe, societăţi comerciale, regii autonome şi servicii prezintă raportul de avizare.

Domnul consilier Radu Dumitru Pentiuc, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, cultură, cercetare ştiinţifică, sănătate, protecţie socială şi protecţia copilului, prezintă raportul de avizare.

Domnul consilier Ioan Moraru, preşedintele Comisiei pentru organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, culte, protecţia monumentelor istorice, administrarea domeniului public şi privat, prezintă raportul de avizare.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, este vorba tarife de închiriere a unor spaţii la Centrul pentru Educaţie Incluzivă de la Burdujeni şi s-au propus acele trei tarife. Mai mult de atât, la Muzeul Bucovinei avem o taxă pentru folosirea acelor aparate pentru vizitarea virtuală a Sucevei cu acei ochelari, o chestiune care vă rog să mergeţi să vizitaţi pentru că e ceva nou în România şi foarte foarte interesant şi aici propunem un tarif de vizualizare. Discuţii?” Nu sunt discuţii.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de hotărâre privind stabilirea unor taxe și tarife de competența Consiliului Județean Suceava pentru unele unități subordonate.

Cu unanimitate de voturi (37), consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Se trece la punctul 3 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare a unităților de învățământ special din județul Suceava, pentru anul școlar 2019-2020.


Nu sunt discuţii.

5



Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare a unităților de învățământ special din județul Suceava, pentru anul școlar 2019-2020.


Se trece la punctul 4 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea participării, în luna martie 2019, a delegației Județului Suceava la un schimb de experiență în Austria, în domeniile turism, transport aerian, industrie, cultură, sănătate, silvicultură, organizat, la invitația unor membri din Parlamentul Austriei.

Domnul consilier Tudor Plăcintă, preşedintele Comisiei pentru tineret, sport, turism, colaborare cu organizaţii neguvernamentale, cu românii de peste hotare, relaţii externe şi integrare europeană prezintă raportul de avizare.


Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, aş vrea să fac o prezentare, pe scurt, pentru că, într-adevăr este o invitaţie pentru o colaborare cu o regiune, un land foarte important din Austria, mai exact din sud estul Austriei, Steiermark sau Stiria, cu capitala la Graz, o regiune foarte puternic dezvoltată din punct de vedere al turismului, dar nu numai. Temele care au fost propuse de cei care ne-au invitat, de parlamentari, sunt de foarte mare importanţă pentru noi, fie că vorbim de turism, fie că vorbim de turism, vorbim de colaborarea pe aeroporturi, colaborarea în domeniul învăţământului silvic sau colaborarea în alte domenii importante care ne privesc: cultură, sănătate, sunt binevenite. Atunci v-am făcut această propunere, intenţia noastră este să găsim un punct comun şi de o înfrăţire, să încercăm să legăm un parteneriat pe termen lung, aşa cum avem un parteneriat de succes cu Regiunea Schwaben din Germania de mulţi ani de zile şi care a lăsat urme pozitive judeţului Suceava în toţi aceşti ani. Discuţii, vă rog.”

Domnul consilier Mihai Grozavu –„Domnule preşedinte, acest schimb de experienţă este foarte interesant şi util pentru judeţul nostru, aşa cum aţi arătat, eu v-aş ruga ca în această echipă care este compusă şi din vreo 20 de reprezentanţi de la Centrul Cultural Bucovina, să existe acel cameraman care să înregistreze pe video tot ce e interesant în acest timp de experienţă pentru că este util şi pentru agenţii economici din industrie, pentru turism, pentru cultură, sănătate, iar acest film să ne fie prezentat nouă consilierilor, primarilor, avem sală la sediul pe strada Vasile Bumbac, cu toate dotările şi să putem să o folosim. Vă mulţumesc."

6



Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Mulțumesc și eu. E prevăzut în această echipă și ne dorim să avem rezultate concrete și cât mai repede.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiect de hotărâre privind aprobarea participării, în luna martie 2019, a delegației Județului Suceava la un schimb de experiență în Austria, în domeniile turism, transport aerian, industrie, cultură, sănătate, silvicultură, organizat la invitația unor membri din Parlamentul Austriei.


Se trece la punctul 5 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea promovării Județului Suceava în cadrul Târgurilor Internaționale de Turism: Tourism.Leisure.Hotels (7-10 februarie 2019, Chișinău, Republica Moldova), BIT (10-12 februarie 2019, Milano, Italia), Utazas Travel (21-24 februarie 2019, Budapesta, Ungaria), ITB (6-10 martie 2019 Berlin, Germania) și MAP – Le Monde a Paris (14-17 martie 2019, Paris, Franța), și al Târgului de Turism al României (21-24 februarie 2019, București, România).



Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, aici avem mai multe târguri de turim: Tourism.Leisure.Hotels, la Chişinău, Republica Moldova, avem Milano, Italia, avem la Budapesta, Târgul de la Berlin, Târgul de la Paris şi Târgul de Turism al României de la Bucureşti. Aveţi şi un calendar, de fapt, pentru următoarele trei luni sunt aceste târguri propuse, chiar dacă în momentul de faţă noi nu avem bugetul votat, sunt evenimente la care socotim că judeţul Suceava trebuie să fie prezent pentru că avem interes în promovarea zonei noastre către turiştii din aceste ţări.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiect de hotărâre privind aprobarea promovării Județului Suceava în cadrul Târgurilor Internaționale de Turism: Tourism.Leisure.Hotels (7-10 februarie 2019, Chișinău, Republica Moldova), BIT (10-12 februarie 2019, Milano, Italia), Utazas Travel (21-24 februarie 2019, Budapesta, Ungaria), ITB (6-10 martie 2019 Berlin, Germania) și MAP – Le Monde a Paris (14-17 martie 2019, Paris, Franța), și al Târgului de Turism al României (21-24 februarie 2019, București, România).

7




Se trece la punctul 6 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind modificarea alin.(2) al art.99 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean Suceava.

Domnul consilier Vasile Tofan, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţii cetăţenilor, prezintă raportul de avizare.

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, aici este vorba despre o propunere care vine în urma unor solicitări repetate privind majorarea procentului, mai exact, a îndemnizaţiei de şedinţă a consilierilor judeţeni de la 5 la 7%. Rămâne 3% participarea la comisii. Deci asta este propunerea pe care v-o facem astăzi plenului consiliului judeţean. Discuţii.”

Nu sunt discuţii. Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiect de hotărâre

privind modificarea alin.(2) al art.99 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean Suceava.

Cu 32 voturi pentru (Flutur Gheorghe, Andriescu Rodica, Bădeliță Ioan, Barbu Sorina, Bereholschi Paul, Crețeanu Mihai, Cuciurean Cristian, Culipei Laura-Cătălina, Dominte Radu, Gafencu Mișu, Gavril Mihai, Grozavu Mihai, Guliciuc Dorel, Harja Gabriel-Gheorghe, Iacoban Vasile, Juravle Marius-Vasile, Mihai Gabriela, Monoranu Gheorghe, Moraru Ioan, Nichitean Vasile-Brîndușel, Marin-Gheorghe Niță, Pentiuc Radu-Dumitru, Plăcintă Tudor, Șalar Eugen, Salup-Rusu Alexandru-Marian, Seredenciuc Viorel, Slevoacă Doru-Gavril, Sticleț Simion, Titianu Tudorel-Constantin, Tofan Vasile, Ursescu Gavril, Vîrvara Gavril), 3 voturi împotrivă (Bosancu Niculai, Cușnir Ioan-Dan și Dumitru Dumitru) și 2 abțineri (Apetrii Gheorghe și Iacob Gheorghe) consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Se trece la punctul 7 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind modificarea calității a două funcții de natură contractuală în funcții publice, precum și transformarea unei funcții publice de execuție vacantă din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Suceava.



Domnul președinte Gheorghe Flutur – „Stimaţi colegi, natura funcţiei atribuţiunilor pe care le au colegii noştri implică crearea acestei funcţii publice, să

8



fie compatibilă cu această funcţie publică şi de aceea am făcut această propunere.”

Nu sunt discuţii. Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de

hotărâre privind modificarea calității a două funcții de natură contractuală în funcții publice, precum și transformarea unei funcții publice de execuție vacantă din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Suceava.


Se trece la punctul 8 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării structurii organizatorice a Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.



Domnul președinte Gheorghe Flutur – „Stimaţi colegi, e o solicitare mai veche a noastră care şi-a găsit rezolvarea, transformăm compartimentul de la Îngrijiri paleative în Secţie de bolnavi cronici şi îngrijiri paleative. E vorba de o aprobare venită de la minister în urma solicitării noastre şi e vorba de doi medici atestaţi pe aceste specializări, la Spitalul Judeţean Suceava. Avem şi avizele lor. Discuţii.”


hotărâre privind aprobarea modificării structurii organizatorice a Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.


Se trece la punctul 9 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei și a statului de funcții ale Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.



9



Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, e vorba de organigrama de la Spitalul Judeţean Suceava, modificări, transformări de posturi vacante, este prezent şi managerul spitalului, domnul Vasile Rîmbu. Discuţii, vă rog.”


hotărâre privind modificarea organigramei și a statului de funcții ale Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.


Se trece la punctul 10 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei și a statului de funcții ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Suceava.



Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Este vorba de o serie de schimbări, de denumiri de compartimente.”

Domnul consilier Mihai Grozavu – „Domnule preşedinte, cred că era bine să pună la mapă şi organigrama spitalului.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Vă referiţi la punctul anterior?” Domnul consilier Mihai Grozavu – „La punctul anterior, da.” Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Am reţinut. La acest punct dacă

aveţi intervenţii?” Nu sunt discuţii. Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de

hotărâre privind aprobarea organigramei și a statului de funcții ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Suceava.


Se trece la punctul 11 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind constituirea Comisiilor de evaluare și a Comisiilor de soluționare a contestațiilor, precum și a secretariatelor acestora, în vederea evaluării anuale a managementului Centrului Cultural „Bucovina”, Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera” și Muzeului Bucovinei, pentru anul 2018.

10





Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, aici este vorba de o hotărâre cu caracter individual, cu permisiunea dumneavoastră am să fac propuneri pentru că sunt trei entităţi

Vă rog și pe dumneavoastră să faceți propuneri pentru reprezentanții autorității:

- Pentru Comisia de evaluarea managementului la Centrul Cultural „Bucovina” 1. Tofan Vasile- reprezentantul Consiliului Judeţean Suceava; 2. Ardeieanu Adrian - manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură; 3. Ciobanu Cornelia - manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură. Comisia de soluționare a contestațiilor: 1. Pentiuc Radu-Dumitru- reprezentantul Consiliului Judeţean Suceava; 2. Dram Andra Ozana - consultant artistic, şef compartiment în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură; 3. Mihalache Margareta - consultant artistic, reprezentant al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură.

Secretariatul comisiilor: 1.Miron Lăcrămioara - consilier superior la Compartimentul avizare legalitate şi secretariat din cadrul Direcţiei administraţie publică locală a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 2.Palievici Marilena Elena-consilier superior la Compartimentul contabilitate şi datorie publică din cadrul Direcţiei finanţe - contabilitate a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 3.Savin Elena-Ionela - sef serviciu la Serviciul resurse umane si relaţii cu institutiile publice din cadrul Direcţiei organizare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 4. Oniceanu Maria-Tamara - consilier juridic superior la Compartimentul

11



guvemanţă corporativă al Serviciului resurse umane şi relaţii cu instituţiile publice din cadrul Direcţiei organizare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava.

- Pentru Comisia de evaluarea managementului la Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera” 1. Barbu Sorina- reprezentantul Consiliului Judeţean Suceava; 2. Viziteu Cornelia - director al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani- specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură; 3. Mereuţă Mihaela - manager al Bibliotecii Judeţene „G.T.Kirileanu” Neamţ - specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură.

Comisia de soluționare a contestațiilor: 1. Plăcintă Tudor- reprezentantul Consiliului Judeţean Suceava; 2. Moldovan Iulian- metodist-bibliotecar, reprezentant al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani - specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură; 3. Anechitei Daniela-şef birou la Biroul împrumut carte pentru adulţi, reprezentant al Bibliotecii Judeţene „G.T.Kirileanu” Neamţ, specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură.

Secretariatul comisiilor: 1.Turel Simona Ana - consilier juridic asistent la Compartimentul avizare legalitate şi secretariat din cadrul Direcţiei administraţie publică locală a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 2.Gemănari Liliana - consilier superior la Compartimentul contabilitate şi datorie publică din cadrul Direcţiei finanţe - contabilitate a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 3.Ţugui Doina - consilier superior la Serviciul resurse umane şi relaţii cu instituţiile publice din cadrul Direcţiei organizare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 4.Constantinescu Cristina - consilier superior la Compartimentul managementul instituţiilor publice al Serviciului resurse umane şi relaţii cu instituţiile publice din cadrul Direcţiei organizare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava.

- Pentru Comisia de evaluarea managementului la Muzeul Bucovinei 1 .Moraru Ioan- reprezentantul Consiliului Judeţean Suceava; 2. Melniciuc Aurel- manager al Muzeului Judeţean Botoşani-specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură; 3. Stratulat Lăcrămioara - manager la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi - specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură.

12



Comisia de soluționare a contestațiilor: 1. Harja Gabriel-Gheorghe- reprezentantul Consiliului Judeţean Suceava; 2. Balanovici Sergiu-şef secţie la Secţia Memorialistică, reprezentant al Muzeului Judeţean Botoşani - specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură; 3.Ţurcanu Senica-şef secţie la Muzeul de istorie, reprezentant al Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, specialist în domeniul de activitate al instituţiei publice de cultură.

Secretariatul comisiilor: 1.Maierean Florentina - consilier juridic superior la Compartimentul avizare legalitate şi secretariat din cadrul Direcţiei administraţie publică locală a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 2.Petraru Angelica-Ioana-Cristina - consilier superior la Compartimentul contabilitate şi datorie publică din cadrul Direcţiei finanţe - contabilitate a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 3.Cucu Daniela-Mihaela - consilier superior la Serviciul resurse umane şi relaţii cu instituţiile publice din cadrul Direcţiei organizare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava; 4.Cocîrlă Dorin-Ioan - consilier superior la Compartimentul managementul instituţiilor publice al Serviciului resurse umane şi relaţii cu instituţiile publice din cadrul Direcţiei organizare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava.

Domnul președinte Gheorghe Flutur precizează că, potrivit art.45 alin.(5) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane se iau întotdeauna prin vot secret. Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de hotărâre privind constituirea Comisiilor de evaluare și a Comisiilor de soluționare a contestațiilor, precum și a secretariatelor acestora, în vederea evaluării anuale a managementului Centrului Cultural „Bucovina”, Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera” și Muzeului Bucovinei, pentru anul 2018.

Cu 35 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Se trece la punctul 12 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind actualizarea Programului de transport public de persoane în judeţul Suceava.


Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, aici este vorba de aprobarea în acest punct a unor rute pentru optimizare, în urma solicitărilor, e

13



vorba de 18 trasee, solicitări făcute până la sfârşitul anului 2018. Aş vrea să fac o precizare legată de legislaţie: la jumătatea acestui an, noi normal, trebuia să stabilim noile trasee care ni le propunem pentru următorii 5 ani. S-a dat o prelungire până la sfârşitul acestui an, până pe 2 decembrie a.c. Deci noi lucrăm la rutele noi.

Ce avem astăzi sunt trasee aprobate prin hotărâri de consiliu judeţean, din decembrie 2012. Ce facem noi? Umplem aceste trasee cu operatori şi de aici încolo urmează să regândim trasee eficiente, inclusiv pentru a combate pirateria pentru a face să fie optime aceste trasee. Acest lucru l-am început deja pentru că sunt controale, au fost amenzi, vom prezenta la Diverse şi acţiunile făcute, dar aici, cele 18 trasee, la asta se referea. Discuţii.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Bună ziua dragi colegi, aş începe cu câteva întrebări pentru domnul Lămăşanu pentru că am văzut că dumnealui semnează majoritatea documentelor: care este justificarea solicitării dumneavoastră de a creşte numărul de curse pe traseul Mitocul Dragomirnei-Sfântu Ilie de la 23 la 33 de curse pe zi? Am stat de vorba cu domnul primar şi cu domnul viceprimar din Mitoc şi mi-au spus că este vorba de curse de elevi. Dacă este vorba de curse de elevi, programul pe care-l propuneţi dumneavoastră nu are nici o legătură cu programul la care merg elevii la şcoală, adică elevii, poate ştiţi, merg la şcoală dimineaţă şi se întorc după prânz sau, dacă au ore după-amiază, merg la prânz şi se întorc seara. În nici un caz nu merg la şcoală la 9, la 9,30 la 10, la 10,30 ş.a.m.d.

Următoarea întrebare este dacă atunci când aţi întocmit acest program şi mai ales pentru cursele care tranzitează municipiul Suceava, pentru că sunt trei astfel de trasee pe care le-am văzut eu, v-aţi consultat cu autoritatea de specialitate din cadrul municipiului, adică dacă v-a interesat şi părerea lor. Şi tot dacă vă interesează şi părerea altora, dacă v-aţi consultat măcar să vă fi consultat cu directorul principalului şi unicului operator din municipiul Suceava, cu directorul TPL Suceava.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc domnule Cuşnir. Am să-l rog pe domnul vicepreşedinte Seredenciuc să încerce să clarifice aceste lucruri. Sigur că va răspunde punctual şi responsabil de aceste probleme.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc –„Domnule consilier, noi toate cele 18 solicitări le-am tratat unitar. Au venit solicitări de la autorităţile publice locale prin care ne-au solicitat anumite modificări, anumite optimizări ale programului de transport. Vreau să vă spun ceva de la început, în lege nu se permite ca un traseu să fie scurtat, ci doar, în eventualitatea justificată în care s-au mai construit case sau, mă rog, s-a mai prelungit un traseu, poate fi prelungit sau poate fi schimbat orarul prin introducerea de noi curse sau prin scoaterea de curse. Exact în acest sistem am făcut şi noi acest proiect de hotărâre. Referitor la

14



traseul despre care vorbiţi, a fost în audienţă la mine domnul primar, cred că de două ori şi cred că şi cu domnul viceprimar care face parte chiar din partidul dumneavoastră. Mi-au spus că au stat ei, au oprit microbuzele la intersecţia Mitoc-Dragomirna, au urcat în microbuze şi au numărat călătorii. Aproximativ 30-40% dintre călători erau peste numărul aprobat de persoane în microbuz. Sunt foarte mulţi oameni care fac navetă. Deci, partea cu copiii e altceva şi pentru ei este transportul special care se aprobă şi operatorul respectiv putea să vină să ceară. Nu pot să vă spun acum că nu ştiu pe de rost, pentru că sunt foarte multe licenţe date de consiliul judeţean, dacă au şi pentru transport copii pe traseul Mitoc, dar ce am tratat noi aici, a fost transportul public pentru oameni, deci nu pentru copii. Cred că aveţi şi dumneavoastră ataşată solicitarea primăriei, scrie aşa: 124 de locuitori din comuna Mitocu Dragomirnei care fac naveta în municipiul Suceava, au solicitat aceasta prin trei petiţii adresate Primăriei Mitocu Dragomirnei.

Cum vă spuneam, au fost la mine în audienţă domnul primar şi cu oameni şi care au spus că au nevoie de aceste curse, se rup hainele şi se pot întâmpla oricând accidente. Am mai auzit nişte prostii că nu ştiu ce legături am avea, că favorizăm operatori. Vă dau cuvântul meu de onoare, nu cunosc firma Manuku SRL. Niciodată nu am stat de vorbă, niciodată nu au fost la mine, nu am avut nici un interes să-i favorizez. A fost, pur şi simplu, o solicitare a Primăriei din Mitoc, iar dacă vorbim de TPL am să mai spun şi eu câteva lucruri domnului director. Cu domnul director am avut multe întâlniri, majoritatea la iniţiativa mea, l-am rugat să vină la consiliul judeţean, să discutăm, să vedem care ar putea fi modificările aduse programului de transport, dar numai în condiţiile legii. Am spus-o de mai multe ori şi o spun şi astăzi, pe viitorul program de transport, voi evita să pun vreo cursă care să tranziteze municipiul Suceava. Deci ca merge până la Autogara Suceava, iar altă cursă va pleca din Autogară în altă direcţie.

Vreau să vă spun din nou, repet, cea mai mare parte din aceste curse care piratează transportul public din municipiul Suceava au fost introduse de către consilieri în şedinţa din decembrie 2012. Studiul de trafic spunea una, pe baza studiului de trafic au fost introduse acele trasee de transport, iar în timpul şedinţei au fost introduse încă vreo 8 sau 9 trasee, din care 4 sunt cu probleme.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur -„Nu e de făcut scuze sau de cuvânt de onoare, discutăm pe lege şi atâta tot, trebuie argumentele tehnice să primeze. Rog pe reprezentantul beneficiarilor, domnul primar al comunei Mitocul Dragomirnei să ne spună punctul de vedere.”

Domnul Dănuţ Solcan – primarul comunei Mitocu Dragomirnei - ”Domnule președinte, domnilor și doamnelor consilieri județeni, stimați invitați și participanți la această ședință. În calitate de primar al comunei Mitocu Dragomirnei, așa cum a specificat și domnul vicepreședinte Seredenciuc, am primit 2 sesizări ale

15



cetățenilor din comuna Mitocu Dragomirnei. Urmare acestor sesizări, împreună cu domnul viceprimar și cu consilierul personal, am stabilit o zi, la întâmplare, respectiv data de 20.09.2018 când, de la ora 5 dimineața, până la ora 22 am stat la intrare în sat, am oprit fiecare microbuz și am făcut o situație reală. Am vrut să vedem dacă cele seizate de locuitorii din comuna Mitocu Dragomirnei se adeveresc. În perioada în care eu am stat, de la ora 16 la ora 22, au fost microbuze în care am găsit 45 de călători pe 20 de locuri la ora 15,45, au fost 24 de călători pe 14 locuri, au fost 35 de călători pe 16 locuri, au fost 31 de călători pe 14 locuri, au fost 38 de călători pe 20 de locuri și la ora 20,35 au fost 32 de călători pe 14 locuri. Deci nu a fost nici o exagerare, exact situația din teren am cules-o. Am venit la domnul vicepreședinte și l-am rugat să găsim o soluție pentru a rezolva această problemă care o consider destul de complicată pentru locuitorii comunei Mitocu Dragomirnei care fac naveta în Suceava. ”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Mulțumesc domnule primar și domnule viceprimar. Am o rugăminte, înainte de a da cuvântul domnului care se ocupă tehnic de această problemă, am o sugestie pentru domnii consilieri județeni: haideți să ne consumăm întrebările, propunerile în comisiile de specialitate. Avem și timp pentru că de aceea se ia indemnizație de ședință, de aceea se primește din timp ordinea de zi, să discutăm dacă sunt propuneri pentru îmbunătățirea rutelor sau la orice alt punct și rezolvăm această problemă dacă se poate rezolva, dar totul trebuie pe lege. Mai mult de atât, ce am înțeles eu și vreau să se sublinieze încă o dată pentru a se înțelege foarte clar: nu putem modifica traseele care au fost hotărâte de plenul consiliului județean, de celălalt consiliu, nu de noi. În decembrie 2012 ei au aprobat aceste rute care trec prin oraș și am înțeles de la unii dintre dumneavoastră că ar fi o sursă de piratare, nu se opresc în centru, tranzitează. Da, va trebui să avem în vedere pentru rutele care noi le vom hotărî, să nu mai avem această situație. Și a doua problemă, cred că ne-a lămurit foarte clar primarul comunei Mitocu Dragomirnei, cu cifre, care spune foarte clar ce grad de încărcare este în microbuze și dacă este justificat pentru că înțeleg că s-a pus la îndoială. Eu înțeleg aceste lucruri, foarte bine, să le discutăm aici dacă se justifică sau nu niște curse. Suntem aici ca să venim cu argumente. Domnule Lămășanu, vă rog. ”

Domnul Gheorghe Lămășanu –„Bună ziua. Programul acesta de transport a fost aprobat în 2012. Ultima actualizare s-a făcut în august 2016. În 2017 s-a introdus traseul de la aeroport datorită deschiderii aeroportului, iar de atunci nu s-a făcut nici o actualizare. Toate actualizările făcute acum sunt primite în cursul anului 2018 și au fost verificate în teren de mine și de colegul meu. Cu atât mai mult, la Mitocu Dragomirnei avem hârtia de la domnul primar. Am mers și am verificat acolo, pe licența de traseu operatorul de transport are 3 mijloace de transport, unul de 19 locuri și două 14 locuri. Nu poate să transporte atâția

16



călători pentru că legislația nu permite deplasarea călătorilor în picioare, de aceea s-au introdus acele două mijloace noi de transport care circulă la orele de vârf, dacă vă uitați în program, sunt la orele de vârf puse pentru a putea prelua tot afluxul de călători, inclusiv elevii care nu circulă cu mijloacele speciale, nu toți au abonamente la curse regulate speciale, circulă și cu cursele regulate. Atunci din fluxul de călători a rezultat că trebuie introduse acele două autovehicule și cele 10 curse, inclusiv cu prelungirea programului, înainte era la 19,30, acum este o cursă la 20 și la 21.

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Mulțumesc domnule Lămășanu, vă rog domnule Cușnir. ”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Domnule Lămășanu, nu am primit răspuns la întrebări: v-ați consultat cu serviciul de specialitate din municipiul Suceava? ”

Domnul Gheorghe Lămășanu –„Am afișat pe data de 12 decembrie 2018 pe site-ul consiliului județean, potrivit legii, propunerile de modificare, toată lumea putea să le consulte și am așteptat propuneri de modificări. Operatorul de transport TPL Suceava nu are un statut special, este la fel cu ceilalți operatori care circulă în județ. ”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Am înțeles, deci ați pus pe site pentru că era obligația legală, dar nu ați considerat necesar să vă consultați cu departamentul de specialitate al municipiului Suceava, pentru că nu erați obligat de către lege. ”

Domnul Gheorghe Lămășanu –„Noi consultăm toate site-urile și la intrajudețean, este obligația noastră, a celor care lucrează în domeniu, atunci când facem ceva să consultăm. ”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Bun, deci nu v-ați consultat cu departamentul de specialitate de la municipiul Suceava și nu ați considerat util sau necesar să vă consultați cu conducerea TPL Suceava.”

Domnul Gheorghe Lămășanu –„TPL Suceava este la fel ca orice operator.”

Domnul vicepreședinte Viorel Seredenciuc - „Domnule consilier, noi nu putem trata preferențial unii operatori împotriva altor operatori. Că este operator privat sau operator al municipiului Suceava, au același tratament și am să vă spun un lucru pe care nu eram pregătit să-l spun, dar am să vă spun pentru că văd că insistați: TPL-ul, deci operatorul public al municipiului Suceava nu are voie să facă transport public în afara municipiului Suceava și face pe ruta Suceava-Mitoc și vă dau și numărul de mașină dacă vreți .”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Stați puțin, asta nu-mi reproșați mie, că TPL-ul nu este al meu. Reproșați municipiului Suceava, nu mie.”

17



Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Vă rog să fim calmi, punem întrebări, răspundem, facem pași mai departe. Rugăminte: suntem în plenul Consiliului Județean Suceava, haideți să fim raționali să găsim soluții. Am fost deschis pentru intrarea în normalitate. Când au fost sesizate abateri, am cerut verificări făcute de ATOP, am dat posibilitate prin legitimații să se facă controale. La Diverse va fi o informare pe eficiența acestor controale. De fiecare dată când sunt observații pentru îmbunătățire, suntem total deschiși pentru rezolvarea problemelor, dar să le punem într-o ordine. Noi trebuie să ținem cont de ce nu funcționează în noul interval de 5 ani sau cât o fi prevăzut de lege pentru trasee, să nu se întâmple piraterie, pentru că vedeți, ea poate fi în două sensuri și în favoarea celor care vin în oraș dar și a celor care își depășesc limitele orașului dar noi trebuie să fim cu legea în mână pentru toți și să rezolvăm această problemă. Ați pus întrebări, vi s-a răspuns. Încercăm să găsim totdeauna soluții bune, suntem la punctul la care aprobăm cursele pentru anul acesta propuse de direcția de specialite. ”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„O întrebare scurtă pentru domnul primar: domnule primar, în data de 20 septembrie am înțeles că ați stat de la 5 dimineața până seara la ora 22. Câte autobuze ați verificat? ”

Domnul primar Dănuț Solcan –„Toate. ” Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Nu toate, spuneți-mi numărul. ” Domnul primar Dănuț Solcan –„De la ora 5 până la ora 11 a stat domnul

viceprimar, are situația, eu nu am centralizat. 14 curse de la 5 până la 11.” Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Spuneți dumneavoastră câte

curse până la final ca să închidem că transformăm ședințele de comisii în ședințe de plen. ”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Stați puțin că domnul primar nu participă la ședințele de comisii, domnule președinte. ”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Nu contează, îl invităm și aici venim cu lucrurile armonizate. ”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Domnule președinte, eu sper, încă sper, că dumneavoastră sunteți în afara acestei povești și încă cred în bunele dumneavoastră intenții pe subiectul acesta – piratarea transportului public în județul Suceava. Totuși constat că, cred că este un blestem nu numai la noi la nivel de județ ci și la nivel de țară, găsim tot timpul explicații de ce nu putem îmbunătăți lucrurile, adică și acum am auzit că nu putem împărți cursa Mitocu Dragomirnei – Sfântu Ilie în Mitocu Dragomirnei – Autogară și Sfântu Ilie – Autogară, deci toate explicațiile sunt cu de ce nu putem face lucrurile să funcționeze mai bine. Vă dau doar niște scurte detalii pe care le poate vedea oricine care studiază acest program. Chiar dacă sunt făcute din 2012, cum ați spus, 98% din curse sunt de la și spre autogară. Că e Fălticeni, că e Rădăuți, că

18



e Câmpulung, 98 - 99% din curse sunt de la și spre autogara orașului de destinație. Există doar trei curse Mitocul Dragomirnei – Sfântu Ilie, Lipoveni și Moara-Mereni care nu au nici o legătură cu autogara, cum ar trebui să aibă. În loc să încercăm să îmbunătățim lucrurile astea, noi le mai prelungim un an. Încă ceva vreau să vă mai spun, majoritatea traseelor, dacă vă uitați, au alocate câte 6, 7, 3 curse, culmea, rar trec de 10 domnule președinte, doar cele care tranzitează Suceava au alocate 33 de curse, 23 de curse, 29 de curse. Dacă dumneavoastră, domnule președinte, nu vă ridică un semn de întrebare, dați-mi voie să nu mai fiu atât de convins că dumneavoastră sunteți în afara acestei povești.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Domnule consilier, nu am să intru în logica asta, vă liniștesc, nici măcar nu candidez la Primăria Suceava, dar vreau să un foarte clar, a rezultat că primarul confirmă nevoia de curse pentru comuna Mitocu Dragomirnei, care este o comună foarte mare. Din centralizarea lor ne arată că mulți oameni stăteau în picioare și nu pe scaune și nu este în regulă. Legat de celelalte probleme, că au venit din 2012 cum au venit, clar, cer celor care fac controale să facă cu maximă exigență aceste controale, dacă sunt probleme sau povești, cum se spune aici, să se intre de urgență în legalitate și cer tuturor sprijinul, este și mass-media aici, pentru transparență, pentru a vedea aceste misterioase 3 - 5% curse care tranzitează municipiul Suceava, aprobate în 2012 nu în mandatul nostru ci a celorlalți, dacă au vreo problemă referitoare la lege. Eu sunt convins că exigența controalelor, faptul că în toamna acestui an se va termina această poveste, închidem și problema prelungită din plen și încă o dată vă rog, să veniți cu astfel de teme sau să le pregătim dinainte în ședințele comisiilor de specialitate, să nu ținem un plen pentru aceste lucruri care, aparent par spectaculoase, dar trebuie să fim și eficienți. Mai sunt intervenții? ”

Nu mai sunt discuţii. Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiect de hotărâre

privind actualizarea Programului de transport public de persoane în judeţul Suceava.

Cu 25 voturi pentru (Flutur Gheorghe, Andriescu Rodica, Bădeliță Ioan, Barbu Sorina, Crețeanu Mihai, Cuciurean Cristian, Culipei Laura-Cătălina, Dominte Radu, Gavril Mihai, Guliciuc Dorel, Harja Gabriel-Gheorghe, Juravle Marius-Vasile, Monoranu Gheorghe, Moraru Ioan, Nichitean Vasile-Brîndușel, Marin-Gheorghe Niță, Pentiuc Radu-Dumitru, Plăcintă Tudor, Șalar Eugen, Salup-Rusu Alexandru-Marian, Seredenciuc Viorel, Slevoacă Doru-Gavril, Titianu Tudorel-Constantin, Tofan Vasile, Ursescu Gavril), 3 voturi împotrivă (Bosancu Niculai, Cușnir Ioan-Dan și Mihai Gabriela) și 9 abțineri (Apetrii Gheorghe, Bereholschi Paul, Dumitru Dumitru, Gafencu Mișu, Grozavu Mihai, Iacob

19



Gheorghe, Iacoban Vasile, Sticleț Simion, Vîrvara Gavril) consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Se trece la punctul 13 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind inițierea cadrului de cooperare/asociere între Județul Suceava, Municipiul Vatra Dornei, Municipiul Câmpulung Moldovenesc și Orașul Gura Humorului, județul Suceava, pentru realizarea în comun a unui program de promovare în domeniul turismului din Bucovina și dezvoltare economico-socială.



Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimați colegi, este o perioadă în care domeniile de bază unde simțim că avem sorți de izbândă trebuie modernizate și trebuie gândită o dezvoltare inteligentă pentru perioada care urmează. De aceea, una din propunerile pe care v-o fac și am avut discuții cu primarii celor trei stațiuni de interes național, un oraș și două municipii de asociere pentru a lucra integrat în organiozarea eficientă a turismului. Acest lucru se întâmplă și în alte zone din România și în alte stațiuni din Europa de Vest și cred că trebuie să luăm aceste povești de succes, inclusiv că vom pleca în Austria să vedem cum gestionează câteva pârtii de ski. La sfârșitul anului trecut, din fericire, a intrat în lista localităților cu pârtii de ski, în sfârșit și municipiul Câmpulung Moldovenesc. Un numitor comun pentru cele trei stațiuni este și domeniul schiabil care în Suceava depășește 16 km, iar cele trei stațiuni Humor, Câmpulung, Vatra Dornei, au cele mai importante pârtii de ski și atunci ne gândim să găsim o formă de asociere. Propunerea aici este să împuterniciți președintele consiliului județean, așa cum au fost și primarii împuterniciți de consiliile locale, să găsim forma de parteneriat și forma organizatorică a acestei asociații pe turism. Sperăm, pe viitor, să găsim proiecte la care să fim eligibili și să creștem atractivitatea. Vă dau doar câteva exemple: transportul în comun. Una este să vii cu mașina în stațiunea Vatra Dornei și tot cu mașina să mergi în toată Bucovina, în tot județul Suceava și alta e să lași mașina în stațiune și să ai câteva trenuri, că tot vorbim de curse aici, care să te ducă în celelalte stațiuni, fie iarna la ski, fie vara să vizitezi. Asta ar duce la creșterea duratei de ședere în județul Suceava care acum este 2,3 zile astăzi, deci o durată modestă de ședere în Bucovina. Noi trrebuie să diversificăm, să venim cu facilități. Mai multe lucruri o să vă spunem după ce discutăm și cu alți specialiști pe acest domeniu extrem de important pe dezvoltarea turismului. Au îmbrățișat, în unanimitate, să știți,

20



consiliile locale, această idee de asociere. Rămânem deschiși pentru celelalte stațiuni turistice din județul Suceava care să intre, în continuare, în această asociere. Deocamdată startul vrem să fie în felul acesta și sigur că vom veni și cu proiecte concrete în perioada următoare. Cam atât am avut de spus. Discuții dacă sunt. Vă rog, domnule Grozavu.”

Domnul consilier Mihai Grozavu -„Domnule președinte, noi, grupul PSD vom fi de acord cu această împuternicire, numai vreau să fac o întrebare: pe adresa care a trimis-o domnul primar Ursaciuc, se spune : „Având în vedere Strategia de dezvoltare economico-socială a județului, inclusiv pe turism, cu raportare la atribuțiile legale ce revin consiliului județean... ” și pe urmă spune mai departe.., întrebarea este dacă există strategia pe turism actualizată să o putem vedea și noi. ”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Da, mulțumesc pentru întrebare. Ea este prinsă în Strategia județeană de dezvoltare, iar recent noi am făcut acele propuneri la PRAT, programul acesta regional pentru dezvoltarea turismului, am ținut seama de prioritățile zonei, au ținut seama și cei din Regiunea Nord Est de prioritățile noastre, însă document pe care astăzi îl avem și care a fost aprobat este Strategia de dezvoltare a județului Suceava și este un capitol foarte consistent, turism. ”

Domnul consilier Ioan-Dan Cușnir –„Domnule președinte, bună inițiativa și este bună mai ales pentru că, în sfârșit aveți și cadru legal, sau avem și cadru legal în care se pot dezvolta astfel de asocieri. Îmi doresc foarte mult și o doresc consiliului județean și dumneavoastră ca această asociere să fie poate prima asociere care nu va fi cu finalitate 0, pentru că, toate asocierile de care am vorbit până acum, din păcate, au avut finalitate 0. Ne aducem aminte că în anul 2014 a fost o asociere similară a consiliului județean exact cu aceleași localități Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei. Ședința a fost la Gura Humorului și tot UAT-urile au îmbrățișat, în unanimitate acea inițiativă, dar finalitatea a fost 0.

Nu are rost acum, neapărat, să dezvoltăm toate asocierile la care s-a făcut până acum referire și nu au avut finalitate gen Suceava-Piatra Neamț care să dea certificate de pelerin, Suceava-Botoșani care să exporte oi în Qatar, ș.a.m.d. Vă doresc succes în gestionarea primarilor, o singură întrebare am: nu știu cum va face primarul din Vatra Dornei strategii cu Câmpulungul și cu Vatra Dornei atâta timp cât ani de zile nu a fost capabil să facă o strategie în interiorul localității Vatra Dornei, să pună cap la cap cele trei pârtii din Vatra Dornei. Deci pârtia Veverița cu pârtia Parc și cu Telescaunul nu au un abonament comun, un cadru în care turistul să-și ia o cartelă și să poată să meargă pe toate trei pârtiile. Domnul primar cred că nu a reușit ori nu s-a ocupat de o strategie în interiorul Stațiunii Vatra Dornei, sunt foarte curios cum o să facă strategia acum cu Gura Humorului și cu Câmpulungul. Vă mulțumesc. ”

21



Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Vă mulțumesc și eu. Deci dincolo de complimentele acide așa pe care le văd, eu am o remarcă aici. Sigur că nu aș putea fi eu chiar responsabil de tentative de asocieri din 2014, dar din ce știu de la primarii celor trei stațiuni, ei au dorit dar consiliul județean nu a finalizat acest proiect de asociere. Asta este o chestiune pe care am discutat-o la Vatra Dornei.

2.Primăria Vatra Dornei și primarul de la Vatra Dornei, cred că este unul din primarii campioni în proiectele pe care le derulează în dezvoltarea stațiunii în acest an și dacă ne uităm la Vatra Dornei de la Cazinou până la asfaltări de străzi, amenajări de spații verzi și alte investiții curajoase, multe dintre ele făcute pe fonduri europene, merită aplaudat primarul din Vatra Dornei. Așa și primarul din Câmpulung Moldovenesc are o serie de proiecte Muzeul Lemnului, am văzut pârtia cu toții, dar ca asociați eu cred că putem face mult mai mult. Și aici trebuie să vedem forța acestei asocieri, să fim complementari. Ce n-are o stațiune poate să-și dezvolte cealaltă, egoismul acesta nu duce la nimic.

Eu vă dau un exemplu de succes din palmaresul care, firesc, este contestat de cei din opoziție: Produs în Bucovina. Produs în Bucovina este o asociere la inițiativa mea și care este un brand, încă în marile magazine astăzi, din România, o inițiativă de asociere care a arătat că poate rezista în competiție națională și internațională. Acest lucru și mult mai mult de atât, îmi doresc între aceste trei stațiuni turistice care să-și deschidă porțile și către sate tradiționale, către mici stațiuni turistice. Nu punem bariere, din contră, în felul acesta un turist poate să spună, mă duc 10 zile în Bucovina, stau 3 zile la Vatra Dornei turism balnear, stau 2-3 zile la Câmpulung pe turism montan, mă duc la Voroneț pe turism cultural-religios și mi-am împlinit dorința mea de vacanță și de concediu. Eu cred că în felul acesta este un pas spre succes în ce privește stațiunea. Da, domnule consilier Moraru. ”

Domnul consilier Ioan Moraru –„Domnule președinte, stimați colegi. Cele trei pârtii din Vatra Dornei au stăpâni diferiți. Singura pârtie cu statut public este pârtia Veverița, ea a fost pusă în funcțiune în anul 2000 eu eram primar în acel moment, iar celelalte două sunt pe terenuri proprietate privată, pârtia Parc și pârtia Dealul Negru. Și eu am avut mai multe tentative ca partea de plecare a celor trei pârtii să poată fii unite, doar că una din cele mai mari probleme este că terenurile aflate între ele sunt terenuri ale silvicului. Este foarte greu, am făcut tot felul de încercări, se fac în continuare, eu cred că domnul primar Boancheș este cel mai interesat, mai ales că pârtia Dealul Negru care este una din cele mai lungi pârtii din ţară are la capătul ei o construcţie foarte frumoasă şi că schiorii care vin de pe pârtia Veveriţa şi de pe pârtia Parc ar fi foarte interesaţi ca să ajungă cu mijloace de transport, pe timp de iarnă, la acel punct de plecare. În momentul de faţă acest lucru nu este posibil. Mai cred că domeniul schiabil al judeţului Suceava, aşa cum a fost prezentat în şedinţa de astăzi şi sub forma

22



aceasta de asociere, va aduce un câştig uriaş, mergând pe un sistem de turism pe care îl practică francezii şi am fost acolo, respectiv turismul de împrejurimi.”

Domnul consilier Gheorghe Apetrii –„Domnule preşedinte, tot în nota constructivă, îmi permiteţi să fac o sugestie către consiliul judeţean şi aş crede că Strategia asocierii celor trei localităţi şi judeţul Suceava să fie gândită pe toată perioada anului pentru că, dacă vorbim de tot ceea ce înseamnă sezonul de iarnă unde sunt acele pârtii, domeniul schiabil, sunt şi perioade ale anului în care potenţialul oraşului Gura Humorului sau a municipiului Câmpulung este poate peste cel al municipiului Vatra Dornei, sau invers şi dacă tot gândim o strategie comună, atunci să o gândim pe toate cele 12 luni ale unu an pentru ca, fiecare perioadă că este primăvară, că este vară, că este toamnă, că este iarnă, integrat să putem reuşi. Când spun lucrurile astea ne gândim la mănăstiri, Gura Humorului are mănăstirile în apropiere şi are un avantaj faţă de Vatra Dornei, Vatra Dornei are acel avantaj că are 3 pârtii de schi şi poate are un potenţial de turism mai mare în perioada de iarnă şi atunci cred că este necesară o gândire uniformă şi integrată ca în toată perioada anului să se desfăşoare această asociere şi să aibă rezultate pozitive.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Categoric da. Eu am o propunere: rămânem deschişi sugestiilor dumneavoastră. Împuternicirea înseamnă dialog, discuţii, nu numai cu comisia de turism, ci şi cu ceilalţi, pentru a găsi soluţii că suntem la început. Domnul Cuşnir, vă rog.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Domnule preşedinte, o să vedeţi în schimbul de experienţă pe care-l aveţi în Stiria, nu ştiu domnul Moraru le zice stăpâni ai pârtiilor de schi, eu i-aş numi operatori ai pârtiilor de schi. O să vedeţi în Austria că operatori diferiţi au carduri comune şi tocmai acesta este beneficiul cardului, la sfârşitul zilei îţi arată câte coborâri s-au făcut pe o pârtie, câte pe alta şi se împart banii.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc.” Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de

hotărâre privind inițierea cadrului de cooperare/asociere între Județul Suceava și Municipiul Vatra Dornei, Municipiul Câmpulung Moldovenesc și Orașul Gura Humorului, județul Suceava, pentru realizarea în comun a unui program de promovare în domeniul turismului din Bucovina și dezvoltare economico-socială.


Se trece la punctul 14 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind darea în folosință gratuită Asociației Alianța Franceză din Suceava, a unor spații cu altă destinație decât locuință din cadrul imobilului proprietate publică a Județului Suceava, situat în municipiul Suceava, strada Aleea Ion Grămadă

23



nr. 1-3, județul Suceava, aflat în administrarea Direcției Județene de Drumuri și Poduri Suceava.



Domnul consilier Dorel Guliciuc, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, cadastru şi protecţia mediului prezintă raportul de avizare.

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, precizez că este o hotărâre în domeniul patrimoniului şi este necesar două treimi din voturi. E vorba de această Alianţă Franceză care se doreşte a se înfiinţa la Suceava. Din ce ştiu, am stat şi eu de vorbă cu reprezentanţii ambasadei, este un lucru foarte bun pentru relaţiile noastre cu Franţa şi doresc un spaţiu pentru birou şi de asemenea, un spaţiu comun cu trecere, cu hol, pentru această Alianţă Franceză în care şi universitatea este parte şi alte entităţi din judeţul Suceava. Discuţii.”


hotărâre privind darea în folosință gratuită Asociației Alianța Franceză din Suceava, a unor spații cu altă destinație decât locuință din cadrul imobilului proprietate publică a Județului Suceava, situat în municipiul Suceava, strada Aleea Ion Grămadă nr. 1-3, județul Suceava, aflat în administrarea Direcției Județene de Drumuri și Poduri Suceava.

Domnul preşedinte reaminteşte că, fiind vorba despre o hotărâre cu privire la patrimoniu este necesar votul a două treimi din numărul total al consilierilor județeni în funcție.


Se trece la punctul 15 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind darea în folosință gratuită a unor bunuri aflate în proprietatea Județului Suceava și în administrarea Consiliului Județean Suceava.



24



Domnul consilier Dorel Guliciuc, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, cadastru şi protecţia mediului prezintă raportul de avizare.

Domnul președinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, mai întâi aş vrea să fac câteva precizări ca şi la precedentul proiect de hotărâre pentru a trece e nevoie de două treimi şi aici, acest proiect de hotărâre are în vedere câteva lucruri pe care vreau să le precizez.

În primul rând, la începutul acestui an 2019, s-a terminat contractul între noi şi ACET de închiriere a imobilului de pe strada Mihai Eminescu din judeţul Suceava, lângă fosta baie comunală. Acolo spaţiile ne permit să mutăm cele două entităţi care tot noi am aprobat să funcţioneze în imobilul de pe strada Vasile Bumbac. Este vorba de Asociaţia pentru apă şi canal şi Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru deşeuri. În primul rând, faptul că sunt foarte aproape de ACET, cel puţin AJAC-ul lucrează cu ACETUL pe utilităţi, pe apă şi canalizare. Propunerea noastră a fost să mutăm aceste entităţi în această clădire pe strada Mihai Eminescu.

3. Vreau să salut şi să spun bună ziua, reprezentantului Direcţiei anticorupţie, doamna Popa, aici de faţă. Avem o solicitare, care, vine din urmă, ultima a fost în decembrie 2018 pentru spaţii pentru funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de la Suceava. Aş vrea să fac câteva precizări: solicitările aici au venit încă din februarie 2016, au avut nevoie de spaţii. A fost un prim răspuns, în mandatul trecut că nu există spaţii. Sigur că noi astăzi ce vă propunem şi vă propunem pentru că ne-am gândit funcţional, să acordăm spaţii AJAC-ului şi Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară în clădirea din strada Mihai Eminescu, să acordăm parte din acest imobil de pe strada Vasile Bumbac, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia Suceava. Noi v-am făcut aceste propuneri, sunt trei articole, vă reamintesc că este vorba de două treimi şi am venit cu această argumentaţie. Rapoartele sunt pozitive, dacă veţi dori punctul de vedere al solicitantului, vă rog doamna procuror şef Mihaela Mihai Popa.”

Doamna procuror şef Mihaela Mihai Popa –„Bună ziua tuturor. Sunt aici în calitate de reprezentant al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul teritorial Suceava cu aprobarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie structura centrală pentru a susţine solicitarea făcută de către noi, Consiliului Judeţean Suceava pentru alocarea spaţiului din strada Vasile Bumbac, cu destinaţie de sediu. Susţinerea propunerii sau solicitării noastre nu înseamnă a convinge pentru acordarea unui vot pro sau contra din partea dumneavoastră ci înseamnă a puncta obligaţiile legale pe care trebuie să le îndeplinească, să şi le asume fiecare din părţile implicate în această procedură. În această procedură părţile sunt Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Suceava, reprezentată de mine şi

25



Consiliul Judeţean Suceava, reprezentată de domnul preşedinte. Vreau să susţin această solicitare prin a puncta următoarele aspecte:

Procedura din partea noastră a demarat încă din anul 2015 prin adrese făcute, nu numai către Consiliul Judeţean Suceava ci către mai multe instituţii publice, inclusiv Primărie şi altele. La acea dată, răspunsurile pe care le avem la mapa noastră au fost de genul că nu sunt spaţii disponibile în Suceava pentru a fi alocate nouă cu destinaţie de sediu. Aşa cum prevede procedura noastră internă, am reluat, după o perioadă de timp, aceste adrese. La fel, către primărie, către consiliul judeţean, ş.a.m.d. Adresa pe care am făcut-o în decembrie 2018 s-a referit, strict, punctual, la spaţiul din strada Vasile Bumbac unde aveam informaţii că au funcţionat anterior mai multe instituţii: Protopopiatul, nu mă pricep să dau exact denumirile oficiale ale acestora. Am primit un răspuns favorabil, pe care l-am înaintat mai departe şefilor ierarhici de la Direcţia Naţională Anticorupţie, s-au verificat condiţiile dacă sunt îndeplinite pentru ca acest spaţiu să poată fi sediu pentru DNA. Pentru că aici vreau să fac o paranteză, nu orice spaţiu poate fi sediu pentru o structură cum este Parchetul. Să nu uităm că Parchetul face activitate de urmărire penală, indiferent că este Direcţia Naţională Anticorupţie sau alt Parchet, ceea ce implică mai multe riscuri. Avem nevoie de sediu în care să fie respectate condiţii de siguranţă a personalului care lucrează, condiţii de securitate a dosarelor de urmărire penală care sunt lucrate. Deci nu în orice clădire putem să funcţionăm. După verificarea condiţiilor în acest spaţiu care ne-a fost prezentat de către Consiliul Judeţean Suceava, respectiv cel de pe strada Vasile Bumbac, s-a ajuns la concluzia că sunt îndeplinite aceste condiţii de siguranţă, de securitate, de arhivă, ş.a.m.d.

A treia chestiune pe care vreau să o punctez, pentru că prima a fost cu demararea demersurilor din 2015 şi nu de acum, a doua chestiune că s-au verificat condiţiile şi sunt îndeplinite, verificarea făcându-se de către Departamentul economic din cadrul Direcţiei Anticorupţie şi a treia condiţie pe care vreau să o punctez şi care este îndeplinită, că noi ne desfăşurăm activitatea în prezent într-un spaţiu impropriu, la etajul 4 al clădirii Parchetelor. Sunt amplasate acolo un număr de 8 birouri printre care unele au şi destinaţii de spaţiu sanitar, altele destinaţie de depozit pentru documente. Ca să nu dau citire unor termeni sofisticaţi sau tehnici, am să vă spun doar atât: că sunt birouri de câţiva mp în care lucrează trei oameni, un procuror şi doi ofiţeri, deci nici nu se poate respira aerul, darămite să faci anchetă, audiere, ş.a.m.d. Cam astea ar fi de punctat, în susţinerea solicitării noastre. Solicitarea noastră rămâne fermă pentru spaţiul din strada Vasile Bumbac şi am să închei prin a da citire articolelor de lege pe care ne bazăm în solicitarea noastră:

Conform articolului 138 din Legea nr.304 privind organizarea judiciară statul este obligat să asigure sediul şi celelalte mijloace materiale şi financiare

26



necesare pentru buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor. Totodată, conform alin.2 din aceeaşi lege, Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor pun, la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei, Parchetului, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor şi a parchetelor.

Cu atât mai mult, conform articolului 31 din OUG 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, ş.a.m.d. vor lua măsuri imediate pentru asigurarea sediului Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Închei prin a spune că, în consecinţă, conform acestor dispoziţii legale, apreciem că autorităţile publice locale au obligaţia, în cazul în care dispun şi identifică sedii, cu respectarea condiţiilor pe care vi le-am spus mai înainte, de a pune la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu titlu gratuit, sediul necesar bunei funcţionări. Vă mulţumesc pentru atenţie.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Mulţumesc doamna procuror şef pentru expunere, pentru explicaţii, în expunerea mea de motive am trecut o serie de argumente. Discuţii, stimaţi colegi.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Întâi, domnule preşedinte, acum un an m-aţi convins, ne-aţi convins, că ADI şi SMID-ul au nevoie neapărată de sediul din strada Vasile Bumbac. Problema este că, din ceea ce a spus doamna procuror şef şi din ceea ce aţi spus dumneavoastră, acum un an ştiaţi şi de solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de faptul că în ianuarie 2019 se va elibera sediul din strada Mihai Eminescu. Cel puţin la nivel de percepţie, eu aşa am înţeles. Contractul cu ACET - ul a fost anual, anul trecut l-aţi prelungit şi ştiaţi că anul acesta va expira în ianuarie şi va fi liber sediul din strada Mihai Eminescu. Doamna procuror şef, cu tot respectul, presupun că sunteţi ocupată, vă mulţumesc că aţi venit şi aţi adus nişte lămuriri suplimentare, pentru că, din solicitarea care a fost pusă la mapă, solicitarea, vă rog să nu vă supăraţi, dar este o solicitare superficială ca şi conţinut. O compar cu solicitarea de la punctul anterior de pe ordinea de zi când a fost o hotărâre similară: acordarea unui spaţiu spre folosire gratuită. În solicitarea anterioară este scris foarte clar: aceasta va trebui să cuprindă 3 spaţii destinate, activităţi de informare, menţionăm faptul că sediul din incinta actuală nu corespunde cerinţelor pentru că mai sunt necesare încă două săli, adică cine a conceput adresa a făcut-o profesionist. Riscul este că o solicitare făcută superficial, riscă să fie tratată superficial. Faptul că aţi venit dumneavoastră aici ne-aţi explicat sau aţi încercat oarecum să ne explicaţi de necesitatea schimbării sediului. Nevoia este reală. E în firea mea, înainte de a vota ceva, să mă informez. Şi aşa este, spaţiu DNA - ului este subdimensionat, împart acelaşi etaj cu DIICOT - ul, sunt maldăre de dosare. Nimeni nu contestă faptul că DNA –ul are nevoie de un nou sediu.

27



Întrebarea pe care mi-o pun, ca om cu gândire tehnică: câte birouri are nevoie DNA – ul? Ce suprafaţă are nevoie DNA – ul? Pentru că, s-ar putea, stimată doamnă procuror şef, ca sediul din strada Vasile Bumbac să fie prea mare pentru dumneavoastră şi să vă fie mai favorabilă clădirea din strada Mihai Eminescu.”

Doamna procuror şef Mihaela Mihai Popa – „Pentru detalii tehnice vă rugăm să vă adresaţi, atât cu privire la modul de întocmire a solicitării, cât şi cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite, Departamentul economico-financiar de la Direcţia Naţională Anticorupţie, iar în ceea ce privesc alte amendamente cu schimbarea sediului în altă parte, noi rămânem fermi pe propunerea pe care am solicitat-o sau pe propunerea pe care am făcut-o. Imobilul de pe strada Vasile Bumbac este imobilul care îndeplineşte condiţiile necesare. Dumneavoastră nu lucraţi în acest domeniu şi nu aveţi de unde să ştiţi care sunt criteriile şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru un Parchet, dar pentru lămuriri, vă rog să vă adresaţi Departamentului economico-financiar şi fiţi sigur că veţi fi lămurit în urma acestei adrese pe care, presupun că o veţi face tot oficial. Mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Stimaţi colegi, eu cred că s-au clarificat lucrurile, mai ales că a fost o cerere, la obiect. S-a făcut trimitere în prezentarea de astăzi şi eu mulţumesc, la obligaţiile autorităţilor statului în ceea ce priveşte acordarea de spaţii. Am venit şi am prezentat plenului soluţiile pentru a răspunde afirmativ, pentru că avem obligaţii prin lege şi dacă avem această posibilitate, hotărârea de astăzi pe trei puncte, asta lămureşte: să-i dăm utilitate şi spaţiului din Mihai Eminescu şi să-i dăm utilitate şi spaţiului din Vasile Bumbac. Cred că mai mult nu are rost să discutăm astăzi. Dacă aveţi alte intervenţii? Domnul Grozavu.”

Domnul consilier Mihai Grozavu –„Domnule preşedinte, cunosc problemele pentru că domnul procuror Mandici, când a venit şi a luat aici terenul de aici de la intersecţie, ne-am consultat, am avut planşe, cât a vrut atât a mers şi pe verticală şi pe orizontală ca treaba să meargă bine. Deci din partea consiliului judeţean a fost o deschidere totală, dar documentată, nu aşa că trebuie să faci. Ce a vrut domnul Mandici, a pus pe hârtie cu proiectantul în faţă, a fost arhitectul Gorcea cel care a făcut şi la data respectivă au fost toate spaţiile asigurate. Evident că noi apărăm şi interesul consiliului judeţean, pentru că am să vă dau câteva exemple care le-am promovat înainte. De exemplu Sala Unirii. Sala Unirii, una din justificări a fost că vom face o regiune aici în Bucovina. Bun şi noi toţi am ridicat mâna şi am fost de acord, dar ca să faci regiune aici îţi trebuie şi sedii. Dacă începem să le împărţim de pe acum în toate direcţiile… Eu aş zice mai bine să renunţăm la investiţia noastră din curte că nu are rost să cheltuim banii să avem sală ca să ce? Că avem sală şi acolo. De aceea eu vă propun o treabă mai înţeleaptă şi cu un ton mai de om în vârstă: poate că

28



articolul 3 să-l dezbatem separat şi arhitectul şef să ne pună pe hârtie toate documentaţiile că şi noi suntem oameni care răspundem. Şi eu când fac câte o hârtie că am lucrat în investiţii, ştiu eu pentru ce. Poate că primăria, poate că arhitectul şef fac şi ne dă o investiţie care tot noi, consiliul judeţean să umbăm să o facem nouă, cu toate dotările necesare pentru astfel de activitate. Nu vreau să supăr pe nimeni, spun din partea inginerului nu din partea altei funcţii.

Deci atenţie, rog aici ca amendament, acest punct să fie tratat separat şi în acelaşi timp arhitectul şef când ne prezintă un raport să pună acolo toate datele tehnice, inclusiv şi ceilalţi care cer. Că-i pune la coadă, dar să ştie că au fost băgaţi în seamă. Noi am avut cereri, că făceam şi noi treburile astea, dar cererile trebuie puse într-o prioritate, înţeleg că prioritatea asta este cea care se spune. Eu vă rog să luăm în seamă şi acest amendament.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Stimaţi colegi, aş vrea, cu permisiunea dumneavoastră, să vă spun ceva: nu am votat noi să fim regiune sau ceva. Caracterul de dezbatere al unei săli, cum ar fi Sala Unirii, poate să aibă caracter regional, nu e vorba de altceva, ca să nu se înţeleagă greşit. Optez pentru că oraşul Suceava are criză de spaţii. Pe de altă parte, eu aduc în atenţie plenului consiliului judeţean şi dacă avem spaţii şi nu le folosim, este responsabilitatea noastră, fie că le folosim pentru noi, să le umplem cu ceva, fie să le încredinţăm cuiva, sau dacă nu să le vindem, până la urmă, dar nu să rămână în paragină sau să cheltuim pentru întreţinere. Ştiţi bine că am avut în plenul acesta multe discuţii. Ce să facem? Astăzi în ce situaţie suntem stimaţi colegi. Spunem adevărul până la capăt, stimaţi colegi, că avem posibilitatea să încredinţăm spaţiul de pe strada Vasile Bumbac prin mutarea, cu acordul dumneavoastră a celor două entităţi care sunt şi mai aproape de ACET, operatorul judeţean pentru apă şi canal şi este foarte în regulă. Anul trecut acest lucru nu-l ştiam, pentru că ACETUL îşi construia o clădire nouă şi nu ştiam dacă o termină sau nu. Faptul că au terminat-o, am discutat cu ei, se mută în clădirea nouă, în birourile lor şi ne eliberează spaţiul. Şi atunci, facem această permutare şi răspundem afirmativ unor instituţii de bază ale statului care ne cer aşa ceva.

Vă aduc aminte că nouă ne-a mai cerut aici Autoritatea Electorală Permanentă Filiala Suceava, ne-a cerut Avocatul Poporului. Ne-au cerut spaţii şi tot timpul am căutat găsirea unor soluţii pentru rezolvarea problemei pentru că şi noi şi primăria avem această obligaţie prin lege să ajutăm aceste instituţii să funcţioneze cu spaţiile pe care le avem la dispoziţie. Ce să facă arhitectul şef?Ce să ne mai spună arhitectul şef dacă noi suntem aici şi ştim că avem spaţii disponibile, că putem să le avem, ce să ne spună arhitectul? Pentru că aici, când e vorba de criză de spaţii pentru o structură, criza asta de spaţii este de azi, de ieri, de un an? Dacă tot lungim aşa ca să găsim soluţii, nu rezolvăm nici una, nici

29



alta. Nu cred că este corectă această abordare să trimitem la arhitectul şef. Domnul consilier Tofan.”

Domnul consilier Vasile Tofan –„Dacă încercăm cu toţii, indiferent de ce parte a mesei suntem, să dăm o abordare strictă a problemei în discuţie şi ţinând cont, în primul rând, de specificul activităţii pe care o are solicitantul, categoric, măcar din punctul acesta de vedere, nu putem pune în balanţă natura activităţii celor două entităţi pe care le patronăm ADI şi SMID şi cred că s-ar pune în momentul de faţă problema, dacă am privi lucrurile mai în ansamblu şi în perspectivă, e greu de spus ce se va întâmpla peste 15 ani. Nu ştiu dacă peste 15 ani va rămâne aceeaşi alocare a spaţiilor acestea, având în vedere, în primul rând, faptul că ne-am micşorat de ceva vreme, cu 4 milioane suntem mai puţini. Cred eu că nu este nici un efort, din partea noastră, a consiliului judeţean, astăzi, la felul cum stau problemele a nu avea disponibilitatea a da aviz favorabil solicitării şi variantei prezentate de către conducerea consiliului judeţean. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Mai mult de atât, să nu uităm că am dat spaţii primăriei tot gratuit, pe 15 ani, etajele 3,4 şi 5 Primăriei municipiului Suceava. Să nu uităm că spaţiul la care ne referim a fost încredinţat Arhiepiscopiei, tot prin folosinţă gratuită, tot 15 ani. Adică aceste lucruri s-au mai întâmplat în plenul consiliului judeţean, a fost voinţă şi argumente şi astăzi sunt suficiente şi cred că avem această obligaţie să respectăm legea. Domnul Cuşnir.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Domnule preşedinte, grupul PSD vă solicită o pauză de consultări de 5 minute.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Da, vă aştept după 5 minute de consultări.”

Se ia o pauză de consultări. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Staff-ul tehnic, să invitaţi colegii

de la PSD să vină în sală pentru că a trecut timpul.” Domnul consilier Mihai Grozavu –„Gata şi ne-am clarificat cu anumite

lucruri pe care, ca observaţii le menţin. Domnule preşedinte, instituţiile care vin la noi trebuie să aibă o bază şi nişte date foarte precise pentru că şi noi suntem instituţie, să fim respectaţi ca instituţie. Indiferent dacă se supără sau nu se supără, noi vrem să ne păstrăm bunurile care sunt utile pentru oamenii noştri şi ştiu că e nevoie pentru asta. Nu avem noi nevoie de acea clădire?

Asta e una. A doua, această discuţie care am avut-o noi, contradictorie, în cadrul grupului, evident că până la urmă am căzut de acord, chiar dacă e un fel de presiune şi o spun că e presiune. Vom vota pentru, tot grupul votează pentru. Deci lucrurile astea sunt: trebuie să fim atenţi ce facem în viitor pentru că 15 ani vedem ce facem.”

30



Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „O singură precizare: la modul exact, vă spun, aveţi deplina libertate să votaţi cum vă dictează conştiinţa. Resping categoric formulări de presiuni, ş.a.m.d., nici vorbă.

2.Eu cred că a fost un cadru democratic, am respectat toate procedurile, un consiliu judeţean este puternic, un judeţ este puternic când şi instituţiile din acest judeţ sunt şi ele şi au sedii de funcţionare şi sunt puternice. Eu cred că trebuie să privim lucrurile corect în acest spirit. Dacă s-a încheiat consultarea la dumneavoastră, procedură de vot. Atrag atenţia, două treimi ne trebuie.”

Domnul președinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de hotărâre privind darea în folosință gratuită a unor bunuri aflate în proprietatea Județului Suceava și în administrarea Consiliului Județean Suceava.

Domnul preşedinte menționează că, fiind vorba despre o hotărâre cu privire la patrimoniu este necesar votul a două treimi din numărul total al consilierilor județeni în funcție.


Domnul preşedinte Gheorghe Flutur mulţumeşte doamnei procuror şef Mihaela Mihai Popa pentru participare şi îi urează succes.

Se trece la punctul 16 al ordinii de zi: Raportul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică asupra eficienţei activităţii serviciului polițienesc pe anul 2018 și Principalii indicatori de performanță minimali realizați de Inspectoratul de Poliție Județean Suceava conform Planului de acțiune în anul 2018.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „O singură chestiune vreau să vă prezint: am fost contactat telefonic, pe urmă am discutat cu un cetăţean din Suceava care a cerut să fie prezent la acest punct de pe ordinea de zi, domnul Alexandrescu pentru că are de ridicat nişte probleme legate de ATOP. Am să rog pe cineva de la staff-ul tehnic să invite pe domnul Alexandrescu. Până atunci dau cuvântul domnului consilier Eugen Şalar, preşedintele ATOP Suceava.”

Domnul consilier Eugen Şalar - Președintele Autorității Teritoriale de Ordine Publică Suceava –„În primul rând doresc sa va mulţumesc pentru sprijinul pe care l-a primit ATOP - ul de la conducerea consiliului județean, a domnilor consilieri judeţeni si locali prin participarea la consultările din comunităţi si in al doilea rând sa va informez ca IPJ si IJJ au desfăşurat evaluările anuale, activităţile fiind apreciate pozitiv de reprezentanţii din conducerea celor 2 inspectorate generale (IGPR si IGJR) activități la care a participat și ATOP.

În anul 2018, conducerile inspectoratelor de poliție, jandarmi, ISU și Poliției Locale Suceava au depus eforturi permanente pentru găsirea celor mai eficiente

31



soluţii şi modalităţi de prevenire a ameninţărilor la adresa siguranţei şi securităţii cetăţenilor, pentru a contracara riscurile şi vulnerabilităţile în acest domeniu şi pentru a oferi un răspuns rapid şi adecvat, corespunzător provocărilor de ordine publică, în vederea creării unui spaţiu în care să existe convingerea că drepturile cetăţenilor sunt pe deplin respectate şi că securitatea lor este garantată.

In vederea realizării obiectivelor stabilite prin lege, membrii ATOP s-au întâlnit în ședințe lunare și trimestriale, desfășurate zonal, în mediul urban și rural, pentru a analiza și soluționa problemele ce țin de siguranța cetățeanului, modul de conlucrare între lucrătorii din structurile M.A.I. cu administrația publica, cu membrii organizațiilor neguvernamentale, cu reprezentanților minorităților, a cultelor, a instituțiilor școlare etc.

În cadrul consultărilor s-au făcut referiri și propuneri concrete de încadrare în indicatorii minimali de performanță pe linie de ordine publica si siguranţa civica, au fost dezbătute aspectele constatate în localități referitoare la siguranța stradala, siguranța pietonala, siguranța de patrimoniu, siguranța elevilor in zona instituţiilor de învăţământ.

La şedinţele ATOP au fost invitaţi sa participe reprezentanţi de la administrarea drumurilor naționale si județene, ANA, ANITP, BCCO, Poliția de Frontieră, factori de decizie de la instituții deconcentrate sau descentralizate. S-a constatat că in majoritatea localităților există o relație lucrativă bună, corespunzătoare între lucrători de politie si cetăţeni, intre structurile MAI si administrațiile locale, școli, alte instituții, ca se manifesta o mai mare preocupare din parte unor primarii în rezolvarea problemelor de siguranță si ordine publica in localitate, paza patrimoniului public si privat, extinderea si modernizarea rețelei stradale, introducerea sistemelor de supraveghere video, creșterea numărului de camere de luat vederi in spațiul public.

Au fost semnalate de către ATOP, solicitările formulate de cetățeni și de către unele instituții referitoare la: lipsa personalului in general si personalului cu experienţa in special de la unele posturi de poliție, neasigurarea permanentei la postul de politie in timpul programului administraţiei locale, deficiențe de comunicare între conducerea UAT - urilor și unele posturi de poliție sau între postul de poliție și școală, furturi din locuințe, sustrageri de produse agricole și menținerea unor stări conflictuale in localităţi cu cetăţeni de etnia romă, patrularea intercomunala uneori este mai puțin eficientă, lipsa utilităților la unele posturi de poliție.

De asemenea, se constată că unele evenimente nedorite sunt cauzate de: - infrastructura rutieră precară, neadaptată necesităţilor actuale de trafic și în special a celei destinate pietonilor şi bicicliştilor din mediul rural, a drumurilor amenajate pentru atelajele hipo şi utilajele agricole;

- lipsa iluminatului, ori iluminat necorespunzător în localitățile din mediul rural;

32



- lipsa unei educații rutiere corespunzătoare în rândul participanților la trafic; - specificul turistic și de agrement a județului, care implică un trafic rutier intens în anumite perioade ale anului;

- lipsa marcajelor,limitatoarelor de viteză, indicatoare rutiere pe anumite tronsoane de drum.

În urma consultărilor din comunităţi, a concluziilor desprinse, ATOP Suceava a emis Hotărâri - Recomandări către instituțiile abilitate, pentru soluționarea problemelor și disfuncționalităților din comunități, aspectele analizate fiind prezentate și prin comunicate de presa.

O parte din aceste disfuncţionalităţi si neajunsuri, au fost soluționate sau sunt in curs de rezolvare.

2. Raportul face referiri la activităţile desfăşurate de către I.P.J. Suceava în sistem integrat cu I. J .Jandarmi, I.S.U., Poliția locală, care pentru îndeplinirea obiectivelor generale stabilite a organizat si desfăşurat acţiuni specifice complexe, ceea ce a făcut ca majoritatea indicatorilor de performanta sa fie intr-o dinamică descrescătoare.

Reorganizarea sistemului de ordine și siguranță publică și intensificarea activităţilor de patrulare, independent sau în sistem mixt: poliție-jandarmi, poliție-poliție de frontieră, poliție-poliție locală, a condus la:

- scăderea cu 3,88% a numărului infracţiunilor sesizate, la nivel I.P.J. Suceava, față de anul 2017;

- diminuarea cu 9,88% a furturilor, comparativ cu 12 luni ale anului precedent;

- reducerea timpului de deplasare la evenimentele sesizate prin apel de urgenţă 112, atât în mediul urban cât şi mediul rural, concomitent cu creşterea calităţii actului de intervenţie. Astfel, în anul 2018, structurile de poliţie şi patrulele mixte au intervenit la 17.238 de apeluri de urgenţă prin ”Sistemul Naţional Apel de Urgenţă 112”, în scădere cu 527 faţă de anul 2017, din care în 76,93% din situaţii până în 10 minute.

- numărul persoanelor decedate prin accidente rutiere grave s-a redus față de anul precedent cu 20, (84 persoane decedate – cel mai mic număr din ultimii 6 ani), numărul evenimentelor rutiere grave produse pe raza județului a scăzut cu 11, (cel mai mic număr din ultimii 9 ani), concomitent cu reducerea cu 15 a numărului persoanelor rănite grav faţă de anul 2017. (detalii despre principalii indicatori în anexa la prezentul raport).

Cât privește I.J.J., a efectuat 17.635 misiuni de asigurare OP, 2.221 de misiuni de menţinere a ordinii publice prin patrule mixte poliţist-jandarm şi 10.660 misiuni prin patrule de jandarmi în mediile urban şi rural, inclusiv în staţiuni montane şi pe traseele turistice, concretizate în mai multe direcții de acțiune, care au făcut să nu

33



se înregistreze incidente grave la misiunile de asigurare si restabilire a ordinii publice.

Un efort deosebit a depus și I.S.U. Suceava pentru desfăşurarea apărării împotriva incendiilor, controalele în localităţi, activitati de prevenire a populatiei, soluționarea celor 11.775 situaţii de urgenţă (în medie 30,96 pe zi), din care:7.883 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (66,95%);746 incendii (6,33%), 2.493 alte situaţii de urgenţă (21,17%).

În același context și poliția locală a municipiului Suceava a întreprins 670 de acțiuni specifice competențelor, a participat cu efective în dispozitivele mixte de ordine publică de pe raza municipiului.

În urma consultărilor, analizelor din cadrul ședințelor s-a constatat o buna cooperare intre structurile MAI, precum și intre acestea si autorităţile locale, realizându-se acțiunile într-o concepţie unitara, in cadrul sistemului integrat de ordine si siguranţa publica, eficienta la nivel local si judeţean, atât in situaţii de normalitate cat si in situaţii de urgenta.

ATOP recomandă o implicare mai accentuata a politiei, jandarmeriei, pentru combaterea infracțiunilor contra patrimoniului, schimbarea locului din statistica de la nivel naţional privind judeţul cu cele mai multe persoane decedate in accidente de circulaţie, manifestarea de mai mult profesionalism a lucrătorilor pentru creșterea gradului de încredere a populației in instituțiile din care fac parte,

ATOP recomandă conducerii IPJ, IJJ, ISU ca în anul 2019 să continue măsurile întreprinse printr-o abordare activă, coerentă şi concertată, creşterea numărului de patrule în mediile de interes operativ, constituirea unor dispozitive eficiente de ordine si siguranţa publică, orientate proactiv către nevoile cetăţenilor, pentru ca aceștia să se simtă protejaţi in cadrul comunităţilor. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Mulţumesc şi eu domnule preşedinte, stimaţi colegi, am să rog echipa ATOP şi ceilalţi să luaţi cuvântul. Un material foarte complex. Noi, de fiecare dată când facem analiza activităţii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică avem de faţă şi reprezentanţii de la Ministerul de Interne din teritoriu, cu care lucrăm. Eu vreau de pe acum să ridic nişte probleme pentru că nu e suficient să scriem într-un raport nişte date, trebuie să vedem complexul de măsuri pe care le luăm. Ne revine o bucăţică fiecăruia, astăzi vom vorbi aici şi despre gripa decretată în România şi o să vrem o informare, de urgenţă, pentru că văd că s-a decretat şi din păcate nici judeţul Suceava nu este ferit.

Accidentele unde suntem campioni să vedem ce e de făcut ca să diminuăm numărul accidentelor de circulaţie. Furturile, poliţia de proximitate, aeroportul, ş.a.m.d. Aici vă cer ATOP, de urgenţă, vreau să ne întâlnim cu cei de la poliţia judeţeană şi de la Salcea pentru că avem nişte probleme care sună a haos când cursele de avion internaţionale pe Salcea. Nu se poate să lăsăm de capul lor, fie

34



taximetrişti, fie de la Cernăuţi, fie cei care vin şi-şi lasă jeep-urile în uşa aeroportului şi pleacă, nu mai ai ce face. Dă o notă extrem de proastă pentru imaginea judeţului Suceava şi aeroportului, poarta de intrare în judeţul Suceava. Eu cred că lucrurile acestea trebuie urgent clarificate şi să ne spuneţi ce măsuri se iau. Dacă e nevoie să cerem Ministerului de Interne, inclusiv suplimentarea de poliţişti, pentru că avem nevoie. Ştiţi când v-am cerut pentru poliţia de transporturi că au venit vânători în judeţul Suceava şi a trebuit să meargă pe Aeroportul Iaşi că nu le-au putut face documentele că nu era suficientă poliţie pe Aeroportul de la Salcea, ceea ce nu e în regulă.

Domnule Sticleţ, vă rog.” Domnul consilier Simion Sticleţ –„Domnule preşedinte, eu personal

apreciez acest raport. Cuprinde, practic, toţi indicatorii de performanţă, dar ştiţi şi dumneavoastră, cum aţi afirmat, noi trebuie să analizăm pe compartimente şi să stabilim multe probleme care trebuie încă rezolvate la nivel de judeţ. Eu mă refer la trei probleme: la reorganizarea sistemului de ordine şi siguranţă publică. Deci în judeţ trebuie gândit foarte bine şi participarea tuturor forţelor din judeţ, mă refer aici la poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră, poliţie locală, folosirea la capacitate. Eu vin de la Rădăuţi unde sunt 35 de poliţişti locali care trebuie integraţi, împreună cu poliţia naţională, împreună cu jandarmii şi să avem acea prezenţă a poliţistului în stradă. La ora actuală ducem lipsă, nu se observă prezenţa poliţistului în stradă. Pe viitor, aş dori ca cei care fac parte din ATOP şi cu structurile care răspund de ordinea publică, să analizeze această problemă şi să o rezolve.

O altă problemă este siguranţa traficului rutier. E adevărat că a scăzut numărul de decedaţi, dar noi am avut nişte accidente de răsunet în judeţ, când mulţi tineri şi-au pierdut viaţa. Ei, aici trebuie munca de prevenire. Munca de prevenire stă, în primul rând, să cunoşti foarte bine zona, locurile unde se adună tineretul, să iei măsuri, să ai oameni, iar poliţistul să-şi facă prezenţa în locul respectiv, la timpul oportun. Dacă era poliţistul acolo, nu se mai întâmplau aceste mari evenimente care s-au petrecut în judeţul nostru. De aceea zic, munca de prevenire este şi munca informativă şi multe, multe probleme care trebuie rezolvate în continuare.

O ultimă problemă, am văzut că bilanţul, adică indicatorii sunt pentru toate structurile. Aş dori să fie prinse în acest material şi poliţiile locale de la municipii, pentru că au forţe. Dacă ei observă că sunt prinşi în materialul respectiv a ATOP - ului, răspunderea creşte mai tare. În final ce să spun, sunt multe probleme de rezolvat, domnii de la structurile noastre cunosc problemele, noi care am lucrat în aceste structuri ştim ce se întâmplă la ora actuală, este loc de mai bine, domnule preşedinte.”

35



Domnul consilier Mişu Gafencu – „Domnule preşedinte, stimaţi colegi şi invitaţi. Am încheiat un an greu pentru noi toţi, dar mai ales pentru forţele de ordine, care au avut de gestionat evenimente multiple şi diversificate, legate de Centenarul Marii Uniri.

Raportul prezentat de domnul general Salar Eugen este bine documentat bine structurat, la obiect, sintetizează activităţile desfăşurate de cei care trebuie să asigure ordinea publică, liniştea şi siguranţa cetăţenilor judeţului, dar şi a turiştilor şi vizitatorilor din ţară şi din străinătate, care în anul care s-a încheiat au fost tot mai numeroşi.

Evenimentele anului 2018 au prilejuit acţiuni religioase,culturale, istorice şi de altă natură, menite să atragă zeci şi sute de participanţi de diferite etnii şi confesiuni religioase, concomitent sau în mai multe locaţii şi localităţi. Toate au fost controlate şi gestionate foarte bine de forţele de ordine ceea ce denotă ca acestea au fost conduse ireproşabil.

Câteva Concluzii: • Un accent deosebit trebuie pus în continuare pe activităţile de prevenire,

pentru descurajarea tâlharilor, violatorilor, hoţilor, şmenarilor, ce acţionează uneori la drumul mare, în stradă, la lăsarea întunericului, profitând de neputinţa victimelor de a se apăra, bolnavi, bătrâni, copii şi femei;

• Prezenţa patrulelor mixte, a forţelor de ordine în locuri propice săvârşirii de infracţiuni, gări, autogări, pieţe, bazar, în general în locuri aglomerate, îi descurajează pe infractori;

• Să încurajăm cetăţenii să îşi monteze camere video, sisteme de alarmă şi supraveghere, inclusiv pe autoturisme;

• Rog pe cei cu atribuţiuni în domeniu să acorde o atenţie deosebită acoperirii prejudiciului. Sper ca noile modificări legislative să facă lumină şi în această direcţie; Sunt confiscate şi se degradează zilnic zeci de maşini puse sub sechestru la finanţe, poliţie, ANAF, Poliţie de Frontieră, dar şi aste bunuri ca ţigări şi bunuri perisabile.

• Este bine şi încurajator că infracţiunile sesizate, criminalitatea în general, în judeţul nostru a scăzut, o scădere nesemnificativă, de doar 3,8%, dar totuşi e scădere;

• A scăzut şi criminalitatea stradală, în stradă, în locuri publice nu s-au comis infracţiuni de omor, lovituri cauzatoare de moarte, tentative de omor, tâlhării sau violuri urmate de moartea victimei;

Din acest punct de vedere, putem afirma fără echivoc că avem un judeţ sigur, liniştit, atât locuitorii judeţului, cât şi cei ce ne vizitează pot sta oricând şi oriunde în siguranţă, îşi pot instala corturile şi parca maşinile fără teamă de a fi atacaţi sau jefuiţi (doar de urs).

• Este o situaţie nefericită, gravă şi alarmantă pe linie de poliţie rutieră, chiar

36



foarte gravă, dacă avem în vedere accidentele soldate cu moartea victimelor, 87 în anul 2018.

Aici concură mai mulţi factori şi ar fi nedrept să punem totul în sarcina organelor de poliţie. În raport sunt prezentate detaliat cauzele, împrejurările, condiţiile favorizatoare ale accidentelor de circulaţie.

Nu pot să nu apreciez şi activităţile desfăşurate de serviciul public salvamont, care asigură condiţiile tehnice, turistice montane în siguranţă, patrulări pe traseele cu flux mare de turişti, intervenţii de salvare, acţiuni de reamenajare a traseelor montane (curăţenie, indicatoare noi, revopsiri, etc.).

Apreciez şi aici buna colaborare cu jandarmii motani şi autorităţile locale. Am lucrat în bazinul Vatra Dornei şi Câmpulung, cunosc parte din

salvamontişti, oameni de mare valoare, curajoşi, salvatori de vieţi omeneşti, păcat că mulţi îi ignoră şi nu le respectă sfaturile (vezi ce se întâmplă şi pe litoral, unde la 1-2 zile se pierd vieţi omeneşti).

Câteva aprecieri şi la adresa Inspectoratului de Poliţie de Frontieră, care are de gestionat 115,15 km frontieră externă (87,1 km uscat, 66,1 km alpin şi 23,9 km apă).

Frontiera de Nord - Est este complexă şi activă. În colaborare cu celelalte structuri din sistemul integral al MAI s-a acţionat pentru:

- prevenirea contrabandei; - prevenirea migraţiei ilegale. Rezultatele obţinute sunt zilnic mediatizate în mass-media. Nu mai forţează graniţa doar spionii ca odinioară, ci contrabandiştii.

Ingeniozitatea acestora este fără margini. Transportă ilegal ţigări de contrabandă în drone sau în interiorul buştenilor de brad.

Sunt făcute demersuri şi rog domnule preşedinte, domule Șalar, să intervenim în continuare şi pentru cooptarea în structura ATOP şi a Poliţei de Frontieră, Suceava fiind un judeţ cu risc major la frontiera externă şi Uniunea Europeană, având două puncte de trecere destul de mari: Siretul (pe linie rutieră) şi Vicşani (transport feroviar).

O armată în devenire este si Poliţia locală:Efectiv aproape complet, bine echipat şi dotat, bine şi chiar foarte bine retribuit, cu un comandant tânăr şi dornic de afirmare, aşteptăm doar rezultate.

Sunt convins şi am încredere că organele cu atribuţiuni în domeniu vor gestiona corect şi ireproşabil şi evenimentele ce vor avea loc în anul 2019, inclusiv cele două rânduri de alegeri Euro-parlamentare şi prezidenţiale.

Vă asigur de tot sprijinul meu şi vă voi susţine în toate demersurile iniţiate în favoarea cetăţenilor judeţului. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Mulţumesc şi eu pentru consistenţa punctelor de vedere. Stimaţi colegi, o temă foarte importantă care e

37



şi în grădina consiliului judeţean, sigur cu responsabilităţi pe instituţiile care au fişa postului în direcţia asta. Aş vrea să spun un singur lucru acum, pentru că o să mai avem un punct, să observaţi deschiderea Consiliului Judeţean Suceava. Suntem în şedinţă cu publicul, cu societatea şi e firesc să fie aşa. Oamenii să-şi spună păsul. Ni l-am spus noi, vi l-aţi spus dumneavoastră, trebuie să vină şi dumnealor să spună. Eu l-am invitat astăzi, i-am spus domnului Alexandrescu, da vino la ordinea de zi. Chiar dacă şi eu am fost unul dintre beneficiarii ”galeriei” domnului Ioan Alexandrescu, dincolo de asta starea de normalitate este să lăsăm oamenii să-şi spună punctul de vedere civilizat şi dacă găsim soluţii pentru îndreptate să o facem noi, consiliul judeţean.”

Domnul Ioan Alexandrescu –„Bună ziua domnilor. Mă numesc Alexandrescu şi consider că sunt unul dintre cetăţenii oneşti ai Sucevei. Ce vreau să spun, nu am asistat la raportul ATOP, poate nici nu importă, poate e mai bine că nu am lecturat şi nu am auzit raportul domnului general. Mi s-a întâmplat un lucru de neînchipuit, anul trecut, pe 12 iunie 2018 mi s-a spart uşa locuinţei din Burdujeni. Da fapt sunt burdujenean, 70 de ani. Mi s-a spart uşa în Burdujeni, a dorit cineva să-mi fure nişte hârtii de importanţă deosebită. Am sunat la 112, a venit poliţia. S-a făcut mare intervenţie am ameninţat că discut cu doamna ministru Carmen Dan şi până la urmă au cutezat să fotografieze, erau loviturile în uşă, totul se putea vedea cum s-a întâmplat. I-am ajutat cu lampă cu infraroşii, cu ce doreau dânşii şi de atunci, nimic. Am cutezat, am intrat în audienţă la primul şef al poliţiei judeţene, parcă Buga îl cheamă. Nu vreau să vă istorisesc cam ce s-a întâmplat în audienţa aceea, mi-am dat seama că este un şef pârât. Am intrat la al doilea, care m-a cucerit, se numea Bordeianu, astăzi nu mai există, a plecat de bine ce e în poliţie, dar Bordeianu, la a doua audienţă, nu la prima, mi-a spus textual: niciodată nu vei reuşi să afli şi nu se va rezolva problema fiindcă cel care ţi-a spart uşa se numeşte Mireuţă Ilie, cumnatul şefului ATOP, generalul, nu ştiu cum se numeşte.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Fără trimiteri la persoane. Am rugămintea, decenţă.”

Domnul Ioan Alexandrescu –„Îmi cer scuze. Domnilor, e ceva de neînchipuit. De atunci se verifică, eu le-am dat toate elementele, puteau în 10 zile, au trecut 6 luni, suntem pe 30 ianuarie 2019. Legea ATOP - ului, care funcţionează pe lângă consiliul judeţean, spune clar şi la art.1 şi 2 şi 3, parcă şi 4, este interzisă intervenţia şi imixtiunea în treburile interne ale poliţiei şi cu toate acestea, cineva a intervenit având funcţia la ATOP. De ani de zile, în ultimii 4 ani am adunat 86 de mii de lei amenzi la Jandarmeria suceveană. Anul trecut, în 2018, 28 de mii. În 2017, 26 de mii. În 2016, 31 de mii. De ce? Mi se pune pumnul în gură. Vreau să vă spun un lucru: sunt fiu de chiabur, neutecist, nemembru de partid, 14 de ani şef serviciu aprovizionare la Casa Poporului, nu

38



aveaţi ce să admiraţi dacă nu eram şi eu pe acolo. Astăzi sunt tratat ca ultimul criminal al oraşului. Atât, vă mulţumesc şi îi mulţumesc în mod deosebit, domnului preşedinte şi îmi cer scuze că într-adevăr am avut nişte ieşiri care nici eu nu mi le închipui. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Da, sunt discuţii, ofuri. Cu ce nu pot să fiu de acord? Cu insinuări sau atacuri la persoane. Problema care rămâne este problema faptelor că infracţionalitatea asta că sparge că nu se găseşte, nu are finalitate şi aici şi noi trebuie să cerem insistent să grăbească dosarele şi să aibă eficienţă să prindă pe cei vinovaţi, pentru descurajare, pe viitor. Pe partea insinuărilor, nu sunt de acord, dacă nu avem probe, să facem nişte insinuări pentru cineva şi nu cred că trebuie să dezvoltăm mai mult acest subiect. Intervenţii?

Dacă nu sunt, domnule Alexandrescu trebuie să vă mulţumesc, pentru că mi-aţi spus şi v-am promis că tot la punctul acesta mai aveţi două mici intervenţii, am zis da. Una era transport în comun şi încă una legat de turism, da? Nu am uitat, vedeţi. Aveţi cuvântul.”

Domnul Ioan Alexandrescu –„Mulţumesc domnule preşedinte şi vă voi fi recunoscător până la 120 de ani. La capitolul transporturi, tot ca şi cetăţean, sunt un băiat sărac, nu am maşină, fiul meu este mai bogat, are librării. Vreau să vă spun că s-a făcut o mare greşeală. Chiar alaltăieri eram cu cineva într-un maxi-taxi Mereni - Moara. Nici nu vede Moara. La capăt se întoarce şi face iarăşi oraş. Acesta e un caz dar sunt multe cazuri. Am văzut că acest aeroport cu domnul Măriuţa, nici nu-l cunosc, a transformat în maxi-taxi, face şi dânsul transporturi dar ce e mai grav, lumea stă în staţii, aşteaptă şi nu găsim nici un mijloc de transport Burdujeni-Suceava. Eu am 12 ani de când domnul Lungu nu mă primeşte în primărie, nu-i nimic, va începe procesul. O paranteză, dar ce a făcut dânsul cu transportul în comun, e jalnic. Dar mai jalnic e altceva, autobuzele electrice, cred că nu ştiţi asta, sunt aduse aiurea în tramvai, toţi mecanicii au dat verdictul: nu sunt bune. Cine a luat comisionul, vom vedea.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Haideţi că acestea sunt acuze fără documente şi nu cred că respectăm un cadru. Aşa poate să vină oricine. Trebuie să avem şi partea cealaltă, să spună şi ea. Adică eu chiar nu sunt de acord, am zis să veniţi cu nişte soluţii la problema maxi-taxi cu pirateria. Am înţeles şi luăm notă. Înainte de a veni dumneavoastră am aprobat nişte rute şi vreau să plecaţi acasă să înţelegeţi un singur fenomen: rutele acestea au fost stabilite în decembrie 2012 de fostul consiliu şi sunt valabile 5 ani. Abia în decembrie anul acesta, noi, plenul acesta vom stabili alte rute şi vom încerca, categoric şi cu sugestii de la dumneavoastră. Nu sunt de acord cu atacuri la persoane şi cu supoziţii, doar cu sugestii ca să nu fie piraterie pentru că nu este

39



normal ca să scrie în acte ceva şi în realitate să se întâmple altceva. De aceea am spus poftim, vă dau cuvântul şi la transportul în comun.”

Domnul Ioan Alexandrescu –„În transportul comun, stimate domnule preşedinte, stimate doamne şi domni consilieri s-a săvârşit o greşeală de neiertat. Nu se poate. Noi stăm cu economia de piaţă în prim plan dar cine măreşte preţul? Statul, măria sa, primăria şi ăştia, pirateriştii ăştia, nu ştiu câţi sunt piraterişti, a rămas la 2 lei. Analizaţi dumneavoastră cam ce economie de piaţă facem noi.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Am înţeles. Haideţi pe turism,să epuizăm că totuşi stă lumea şi aşteaptă aici.”

Domnul Ioan Alexandrescu –„Pe turism o idee. Eu sunt în pragul de a semna preluarea unei mari societăţi a statului român. Se numeşte Societatea feroviară de turism care, pe lângă trenul regal Călugăreni, are şi 12 hoteluri: Astoria, Bucovina care stă închis la Vatra Dornei. Eu cred că, capitolul turism în Bucovina asta a noastră că toată ziua suntem cu Bucovina în prim plan, ar trebui rediscutată, redimensionată şi mă gândesc că multe hoteluri stau închise. Sunt 8 numai în Vatra Dornei, 3 sunt în discuţia Băncii Comerciale, adică sunt datorii, acesta de la FPP Bucovina, închis şi mai sunt 4. Cred că aici ar trebui consiliul judeţean să facă diligenţele de rigoare, să intervină la Bucureşti la Ministerul Turismului şi să încerce a revitaliza, a ajuta, ca hotelurile care stau închise să fie aduse în circuit. Atât am dorit să spun. Mulţumesc mult.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc. Cu singura chestiune care, public, încă o dată, mă desolidarizez, insinuări şi acuzaţii fără argumente, în rest, comisiile de specialitate, instituţiile care se ocupă de ordine publică, trebuie să vedem la toate chestiunile acestea să încercăm să găsim rezolvare.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Când am avut consultarea cu colegii din PSD de asta ne grăbeaţi? Ca să ascultăm pe domnul Alexandrescu?”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Dumneavoastră aţi cerut 5 minute şi nu vă încadraţi.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Nu ştiam de ce puneţi presiune, hai mai repede. Nu ştiam de ce, acum îmi dau seama, trebuia să ascultăm prelegerea asta.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Aţi spus 5 minute, trecuse 7 minute ştiți foarte bine, puteați să şi veniţi să faceţi o audiţie la nişte oameni pe care îi cunoaşteţi şi dumneavoastră.”

Se trece la punctul 17 al ordinii de zi: Raportul de activitate al Comisiei pentru Protecția Copilului Suceava pe anul 2018.

Domnul secretar Petru Tanasă-„Aşa cum prevede Hotărârea de Guvern 502, anual Comisia pentru Protecţia Copilului prezintă un raport de activitate consiliului judeţean. Raportul este în mapele dumneavoastră, aş vrea să aduc în

40



atenţie doar informațiile mai importante care au fost discutate în Comisia pentru Protecţia Copilului.

În cursul anului 2018, Comisia pentru Protecţia Copilului s-a întrunit în 24 şedinţe ordinare şi 14 şedinţe extraordinare în care au fost analizate un număr de 2946 cazuri, după cum urmează:

-certificate de încadrare a copiilor în diferite grade de handicap – 2003, din care 273 cazuri noi.

Dintre acestea 908 au fost încadraţi în gradul grav, 664 în gradul accentuat, 399 în gradul mediu, 32 au fost încadraţi în gradul uşor.

Hotărâri de protecţie: au fost adoptate un număr de 526 hotărâri după cum urmează: 19 hotărâri de admitere în sistem de protecţie, cazuri noi, 5 hotărâri de admitere în sistem rezidenţial, 14 hotărâri de admitere în familii extinse sau străini.

144 de hotărâri de menţinere în sistemul de protecţie, din care: 63 hotărâri de menţinere în sistem rezidenţial, 11 hotărâri de menţinere Aşezământul de copii „Sfântul Ierarh Leontie” Rădăuţi, 40 de hotărâri de menţinere în familii extinse sau străine, 30 de hotărâri de menţinere la asistenţi maternali profesionişti.

32 de hotărâri de înlocuire a măsurilor anterioare cu alte măsuri; înlocuire de plasament de la asistenţi maternali profesionişti în sistem rezidenţial sau invers; înlocuire de plasamente de la asistenţi maternali profesionişti la familii extinse sau fără grade de rudenie.

Un număr de 133 de hotărâri au fost de încetare a măsurii speciale de protecţie.

56 de hotărâri de revocare din sistem rezidenţial, 6 hotărâri de revocare de la Aşezământul de copii „Sfântul Ierarh Leontie” Rădăuţi, 59 hotărâri de revocare de la familii extinse sau străine, 12 hotărâri de revocare de la asistenţii maternali profesionişti.

Materialele sunt şi în mapele dumneavoastră.” Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Dacă sunt intervenţii pe acest

raport?” Nu sunt discuţii.

Se trece la punctul 18 al ordinii de zi: Rapoartele de activitate ale unor comisii de specialitate şi ale unor consilieri judeţeni, pe anul 2018.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc domnilor consilieri, am văzut aici Comisia pentru agricultură, silvicultură, cadastru şi protecţia mediului şi Comisia pentru organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, culte, protecţia monumentelor istorice, administrarea

41



domeniului public şi privat. Nu uitaţi, dragi colegi că toţi avem obligaţia să depunem raportul de activitate. Dacă sunt intervenţii? Le aveţi la mapă.”

Nu sunt discuţii.

Se trece la dezbaterea ordinii de zi suplimentare: - 1. Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Județului

Suceava prin Consiliul Județean Suceava, în calitate de partener în cadrul proiectului „Ziua Românilor de Pretutindeni în diaspora românească din Spania”, care urmează să fie promovat de către Asociația Socio-Culturală „Rumanos Almerienses”, în cadrul Programului Cultură - „Constantin Brâncuși”, finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.



Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Stimaţi colegi, din partea noastră nu implică cheltuieli. Doamna administrator public poate ne spuneţi câteva cuvinte, dar e un proiect interesant să iasă tinerii, oamenii din domeniul meşteşugarilor, în Spania, pentru promovarea judeţului şi pentru a participa la acţiuni internaţionale mai ales că avem multă diasporă acolo. Vă rog doamna Vasilciuc.”

Doamna administrator Irina Vasilciuc –„Foarte pe scurt. Această asociaţie are expertiza câtorva evenimente anterioare celor care ni-l propune nouă, în acest moment, cu structura minimală deocamdată pentru că doreşte un aviz de principiu de la Consiliul Judeţean Suceava. Dacă doreşte să se implice autoritatea noastră în acest proiect urmează ca noi să ne deplasăm acolo în structura minimală care v-am propus-o acum, fără costuri pentru că asociaţia depune la finanţare la Ministerul Românilor de Pretutindeni, Programul „Constantin Brâncuşi”.

Urmează ca toate demersurile de scriere a proiectului să se facă împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava. Noi dorim să atragem în acest parteneriat pe lângă Centrul Cultural, poate şi Asociaţia Produs în Bucovina, în funcţie de cum evoluează lucrurile. Avem nevoie de acest aviz de principiu al dumneavoastră pentru a putea să demarăm scrierea proiectului.”

Nu sunt discuţii. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de

hotărâre privind aprobarea participării Județului Suceava prin Consiliul

42



Județean Suceava, în calitate de partener în cadrul proiectului „Ziua Românilor de Pretutindeni în diaspora românească din Spania”, care urmează să fie promovat de către Asociația Socio-Culturală „Rumanos Almerienses”, în cadrul Programului Cultură - „Constantin Brâncuși”, finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.


2. - Proiect de hotărâre privind modificarea componenței Autorității Teritoriale de Ordine Publică a Județului Suceava.


Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Stimaţi colegi, aici e vorba de desemnarea domnului colonel Gheorghe Costică Ghiaţă ca şef la ISU Suceava. Am înţeles că a fost împuternicit de către minister şi atunci noi facem această modificare în locul domnului general Burlui. Să nu uităm că e vot de persoane şi intrăm pe vot secret.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de hotărâre privind modificarea componenței Autorității Teritoriale de Ordine Publică a Județului Suceava. Domnul președinte Gheorghe Flutur precizează că, potrivit art.45 alin.(5) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane se iau întotdeauna prin vot secret. Cu unanimitate de voturi (37), consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Domnule colonel Ghiaţă succes şi felicitări pentru ceea ce faceţi că e o unitate cu foc continuu care se vede la treabă în fiecare moment.”

Se trece la ultimul punct al ordinii de zi. Diverse. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „La Diverse ar fi mai multe. Primul

punct, un Raport cu privire la finalizarea proiectului „Reabilitarea secției „Maternitate” a spitalului raional Soroca „A. Prisacari”, implementat de Consiliul Raional Soroca și finanțat de Consiliul Județean Suceava.

Așa după cum știți, noi anul trecut am finanțat acest proiect de reabilitare a Maternității Spitalului Raional Soroca, cu o valoare finală de 48.934,67 euro, iar potrivit dispozițiilor legale, după finalizarea proiectului se prezintă un raport autorității deliberative. Am să rog pe secretarul judeţului care a fost la recepţia finală şi la manifestări să ne spună câteva cuvinte. Eu aduc în faţa dumneavoastră mulţumirile din partea celor de la Soroca. E o lucrare

43



excepţională, vă invit să mergeţi să o vedeţi. Să ştiţi că şi alte consilii judeţene au finanţat lucrări în Soroca şi în alte raioane din Republica Moldova dar ne bucurăm că am găsit finalitate la o lucrare de care era mare nevoie: maternitatea din Soroca care era cum era. Domnul Tanasă, vă rog.”

Domnul secretar Petru Tanasă –„Pe data de 15 decembrie 2018 am participat la inaugurarea oficială a acestui proiect, practic s-a tăiat panglica la secţia Maternitate a Spitalului „Anatolie Prisăcar”. Vreau să vă spun că toată lumea de acolo care a fost prezentă la această manifestare a mulţumit în mod deosebit consiliului judeţean şi consilierilor judeţeni pentru că au dat dovadă de solidaritate, chiar aveau nevoie de această finanţare pentru modernizarea secţiei. Clădirea înainte era veche şi acum a rămas aşa, dar s-a modernizat etajul. Este situată la etajul 3 al spitalului, este modernizat, arată, aş putea spune, aproximativ la nivelul spitalului nostru judeţean.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Aţi pus poze în mape?” Domnul secretar Petru Tanasă –„În materialul prezentat sunt şi poze de

la inaugurare. Proiectul a avut iniţial prevăzută o sumă de 65.158,70 euro din partea consiliului judeţean, în urma procedurilor de achiziţie, a rezultat o sumă mai mică, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, de 48.934,67 euro, înregistrându-se o economie în valoare de 16.224,03 euro.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Mulţumim domnule secretar. Sunt discuţii pe această temă? Dacă nu sunt discuţii mergem la următorul punct de la Diverse.

Doamnelor și domnilor consilieri, aveți o cerere în mape, un memoriu al domnului Ionel Butnariu, o chestiune mai largă legată de calendarul nostru cultural și un anumit punct de vedere pe care noi îl respectăm. I-am anunțat, i-am invitat, au venit și aici, legat de acțiunile culturale și în special de acțiunile culturale Bucovina Rock Castle. Înainte de a le da dumnealor cuvântul, aș vrea să știți, pentru că am primit acest material și eu și acasă în cutia poștală și peste tot, am cerut comisiei de specialitate a consiliului județean, Comisia pentru învăţământ, cultură, cercetare ştiinţifică, sănătate, protecţie socială şi protecţia copilului al cărui președinte este domnul consilier Radu Dumitru Pentiuc să ne prezinte punctul de vedere al comisiei în plenul consiliului, la ședința de astăzi. De asemenea, am cerut Centrului Cultural Bucovina, unitate din subordinea Consiliului Județean Suceava care are un consiliu artistic, să dezbată și dumnealor acest punct de vedere pentru că noi asigurăm acest cadru democratic. Astăzi nu se votează nimic și chiar dacă am vrea să votăm acel calendar anual, nu avem buget, așteptăm legea bugetului de stat să ne dea undă verde să vedem ce sume sunt pe total județ și să vedem, funcție de asta și calendarul cultural, însă am dorit să avem această discuție și să fie prezenți și cei care au această părere, aici.

44



Domnul consilier Radu Dumitru Pentiuc – „Domnule preşedinte, stimaţi consilieri şi invitaţi, consiliul judeţean şi comisia de specialitate a abordat, cu multă maturitate oportunitatea desfăşurării acestui festival Bucovina Rock Castle, un festival care a devenit tradiţional la noi, având 8 ediţii până în prezent, pregătindu-se cea de a 9 a ediţie.

În urma analizei care s-a făcut în comisie, am analizat acest act cultural, unul artistic, precum şi o serie de memorii care au fost adresate consiliului judeţean de un grup de cetăţeni cu privire la desfăşurarea acestui festival, la mesajele lui şi la modalităţile de a se continua pe viitor. În urma analizei pe care noi am făcut-o am constatat, în primul rând că, din punct de vedere legislativ, nu există interdicţie privind desfăşurarea unei acţiuni cultural artistice de genul rock. Pe de altă parte, am constatat, din cele 8 ediţii, că există tineri care agreează acest act cultural artistic şi au simpatii deosebite pentru el. Mai mult chiar, a fost prilej la Suceava în care am fost vizitaţi de tineri din judeţe limitrofe şi chiar din străinătate. Aşadar, a interzice un asemenea act artistic înseamnă pe de o parte o discriminare a unor tineri care agreează acest gen de muzică. Pe de altă parte, noi toţi, suntem o societate foarte diversificată, suntem diverşi şi cred că trebuie să existe toleranţa acelora care nu agreează acest act artistic, asupra însuşirii sau indiferenţei faţă de el, prin neparticipare.

În acest context, desfăşurarea, în continuare, a acestui festival, cred că este chiar oportună pentru că este o modalitate de a promova şi spiritul tânăr şi zona geografică a Sucevei, în condiţiile în care, bineînţeles, serviciile, instituţiile de ordine publică vor face toate demersurile în aşa fel încât să nu fie acte care să impieteze desfăşurarea acestuia sau acte reprobabile. Mai mult, pot să vă aduc la cunoştinţă, din analiza pe care am făcut-o cu instituţiile care s-au ocupat de ordinea publică pe parcursul desfăşurării ediţiilor anterioare, că nu au fost acte sau acţiuni deosebite. Din experienţa dumnealor, sigur că în acest an, măsurile vor fi deosebite, se va face în aşa fel încât să nu fie elemente sau acţiuni care să prejudicieze persoanele participante sau inventarul Cetăţii de Scaun a Sucevei. Mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc şi eu. Eu ştiu că există o întrunire şi cu un rezultat de la Consiliul artistic al Centrului Cultural Bucovina, vă rog domnule vicepreşedinte Niţă.”

Domnul vicepreşedinte Marin-Gheorghe Niţă –„Da, în data de 23 ianuarie 2019 a fost acest Consiliu consultativ artistic al Centrului Cultural Bucovina la care au participat reprezentanţii doamna Puşcaşu Lucia, domnul Leontie Costinel, domnul profesor Pentiuc, Grosar Vlad Alexandru care a fost invitat, preşedintele Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Suceava. La discuţii bineînţeles, s-a prezentat toate acţiunile din programul şi proiectul minimal care vor fi realizate în anul 2019. Ajungându-se la o discuţie pe această problemă a

45



Festivalului internaţional de rock Bucovina Rock Castle, au apărut unele sesizări de la nişte persoane, nu ştiu exact cum se numesc şi domnul Grosar Vlad Alexandru, care este tânărul preşedinte al fundaţiei judeţene a spus că tinerii sunt receptivi la acest eveniment şi nu se fac discriminări. Nu se aduc daune comunităţii, acest eveniment este binevenit. Acesta atrage foarte mulţi tineri din toată ţara, dar şi din străinătate. Nu este nimic rău ca tinerii să-şi petreacă timpul în acest mod. Gusturile fanilor sunt diferite. Apoi a vorbit doamna Puşcaşu, a vorbit domnul Leonte, toţi au fost de acord. Chiar doamna Puşcaşu Lucia, care este în vârstă, este de acord cu desfăşurarea acestui eveniment, arătând că ascultă acest gen de muzică şi nu numai, orice fel de muzică aduce doar beneficii ascultătorilor. Cam atât am vrut să vă spun succint ce a fost prezentat în acest Consiliu consultativ.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Mulţumesc domnule vicepreşedinte. Domnule director al Muzeului Bucovinei, domnul Constantin-Emil Ursu, doar o întrebare pentru că apare una din teme şi am discutat-o cu domnul Butnariu eu, legat de legalitatea desfăşurării acestui festival în şanţurile Cetăţii de Scaun a Sucevei. Vă rog, punctul de vedere al domnului Ursu - directorul Muzeului.”

Domnul director Constantin-Emil Ursu – „În conformitate cu Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările şi completările ulterioare, articolul 9 alin.5 lit.6, este interzisă desfăşurarea de manifestări în aer liber doar în zona de protecţie a monumentelor care sunt lăcaşuri de cult, în perioada în care în acestea se desfăşoară serviciul religios.

Mai mult, dacă-mi permiteţi, anual, Institutul Naţional al Patrimoniului este entitatea care restaurează monumentele istorice din România, singura de altfel, aflată sub autoritatea Ministerului Culturii, acolo lucrează arhitecţi, ingineri, ş.a.m.d., face solicitări către muzeu, către centrul cultural şi către consiliul judeţean, uneori deranjante, vis a vis de taxa de timbru pentru Bucovina Rock Castle. Deci ei nominalizează două evenimente de acolo Festivalul Medieval şi Bucovina Rock Castle. Sunt convins că dacă, era vreun pericol, Institutul Naţional al Patrimoniului era primul care reacţiona.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur - Aţi dat un răspuns explicit. Domnul Butnariu, aveţi cuvântul domnule Ionel Butnariu.

Domnul Ionel Butnariu –„Vreau să vă asigur într-un mod foarte serios că acest concert de rock nu va mai avea loc anul acesta din pricina faptului că, dacă veţi da o hotărâre de consiliu pentru fonduri la acest festival noi îl vom contesta la tribunal. Al doilea lucru care îl vom face, vom face tot la tribunal ca muzeul, centrul cultural şi consiliul judeţean să nu mai aibă dreptul să mai facă concerte în şanţul cetăţii pentru că sunt legi în vigoare care spun că unde este sit arheologic, este monument istoric, nu ai voie să ai mulţimi de oameni acolo.

46



Acolo este un loc unde se poate afla ceva nou. Spunea domnul Flutur că dumnealui a ţinut la brandul, tot felul de branduri de zonă, nu cred că Centrul Cultural Bucovina este menit să organizeze un concert rock, dimpotrivă, trebuie să facă evenimente artistice pentru valorile bucovinene. Aţi dat 180 mii lei anul trecut şi am tradus versurile care se cântă. Din curiozitate, vă rog să vă uitaţi acolo sunt înjurături grosolane, că bagă familia în frigider, arme, pistoale. Una din trupele care aţi adus-o anul trecut se numea, tradus pe româneşte „înjunghiat în spate”. Mi se pare inadmisibil să daţi 180 mii lei cu care se putea repara drumul Suceava-Fălticeni sau alte drumuri stricate din zonă. Este inadmisibil ceea ce faceţi, risipa banului public. Noi am venit cu o nouă cerere, faptul că aţi dat 8 ani de zile bani pentru acest festival de rock, să ne daţi şi nouă bani ca şi oameni religioşi, să avem şi noi un anumit drept.”

Domnul Vasile Naşcu –„Sunt împreună cu domnul Ionel Butnariu şi Ionel Ungureanu şi aş vrea ca să reţineţi nişte lucruri care nu au fost amintite. Gospodăreşte vorbind, consiliul judeţean ar putea da bani şi pentru unii şi pentru ceilalţi, ca să fie corect politic, dar mai corect este să-şi finanţeze activităţile. Aş vrea să vă citesc câteva versuri, marea majoritate dintre ele sunt traduse. Cum sună versurile care se cântă acolo. Îmi cer scuze pentru vocabularul indecent pe care îl voi cita, dar ele trebuie auzite: Opt, nouă, zece, sari în apă rece/Dacă nu ţ-o trece zi-i la mă-ta să te frece/Rece, cu o frecţie mentolată/De Diana c-altfel jur c-o să te bată/Ciuraru!Cel mai ciurăresc obicei/Te pişc ca musca ţeţe sau ca şi-un ardei/Iute, hop să meargă şi pumnu-n gură/Pică dinţii jos şi nu mai mânci pasulă/Că io-s bolnav!Mă..mă uite c-am ajuns/Te bate Dumnezeu mă dacă te-ai ascuns/Comentat-ai ieri cu mine? Hmmm…La mă-ta! Îi fain să fii bolnav că n-are ce se-ntâmplă/ Şi cum ai comentat ţi-am tras un glonţ în tâmplă/De 9 milimetri cu vârful crestat/Ase îţi crapă capul ca la un capiat/Că io-s bolnav!Când îşi vede tata familia în frigider/Mă nu-şi crede ochilor, se uită sus la cer/Între timp io-s activ şi îi trag una la tata/Tata pică jos şi i-am spart lui tata ceafa/Sânge peste tot, mă ce porcărie/Stau pe jos şi ascult muzica, ce primejdie/Cel mai mult îmi place că-i pe limba româneşte/Mai ales piesa bolnav, când aud, inima-mi creşte/Că io-s bolnav!!Bolnav/Implant pentru refuz.. Am obosit şi-mi doresc să nu mai fiu..

Având în vedere că 90% din populaţie este creştină, uitaţi ce spune aici, în continuare: Sunt şi diavol şi zeu, când veţi înţelege. Nu am tipar, nici lege, numai eu sunt diavol şi zeu. Incită la egoism, nesupunere în faţa regulilor sociale. Contează doar propria persoană, ceilalţi sunt închişi, pierduţi.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Da, eu aş avea o rugăminte, sigur, eu am înţeles ce spuneţi dumneavoastră. Domnule preşedinte Pentiuc şi ceilalţi, centrul cultural, eu cred că această discuţie, dumneavoastră aţi solicitat pe toate canalele peste tot. Am fost deschişi discuţiei, să vă auzim, să găsim cele mai bune soluţii, pe lege dar şi cele mai bune. Nu suntem într-o parte sau

47



alta, cel puţin asta este linia de aici, însă cred că acest gen de discuţii trebuie să aibă loc cel mult într-o comisie, fie la Consiliul artistic de la Centrul Cultural Bucovina, fie în comisia de specialitate, mai puţin în plenul consiliului judeţean. Aici vii cu expertiza comisiilor. Dar am trecut peste asta, aţi dat nişte citate, am înţeles ce aţi spus că sunteţi împotriva alocării de resurse, aşa cum au fost anii trecuţi. Cred că este corect, pentru echitate, să fie prezenţi şi partea cealaltă, a celor care susţin rock-ul, dar din discuţiile astea aprinse trebuie să iasă ceva. Personal, nici eu nu sunt de acord cu indecenţa din actul artistic, trebuie găsită o formulă de normalizare a lucrurilor, dar cred că trebuie ascultate toate părţile în toată discuţia asta.

Domnul Ionel Ungureanu –„Domnule preşedinte, stimaţi domni consilieri ai judeţului Suceava. Locuiesc în oraşul Suceava, strada Câmpului numărul 58. Sunt creştin şi în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt, vreau astăzi să vorbesc în numele singurului Dumnezeu care a creat cerul, pământul, marea şi izvoarele în 7 zile. O precizare foarte interesantă pentru ziua de astăzi care aceste două cifre 3 şi 7 puse una lângă alta formează numărul de votanţi, Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Vreau să vă spun un şoc pe care l-am avut în 2017. Deşi lucrez la grădina de legume şi eram foarte obosit, undeva pe la 2-3 noaptea m-a trezit zgomotul muzicii rock. Nu ştiam de unde şi cum. A doua zi am sunat la 112 pentru că, din nou, noaptea, toată noaptea s-a cântat şi dimineaţa spre amiază, a doua zi şi am fost minţit de către cei de la 112 care nu şi-au făcut treaba. Au fost un lanţ de corupţi acolo care m-au minţit că au autorizaţie de la primărie şi am fost personal la primărie la domnul Ion Lungu şi s-a adeverit că nu au nici o autorizaţie. În numele acestui Dumnezeu viu, căruia datorită noi trăim, fiecare dintre noi astăzi, vă rog frumos să verificaţi dacă aceşti oameni îl proslăvesc pe Dumnezeu, aşa cum Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a învăţat să o facem.

Eu personal, mai am o cerere depusă la Consiliul Judeţean Suceava, doresc foarte mult ca şi creştin, slujesc lui Dumnezeu şi aşa cum părintele Iosif Clipa, mare părinte ortodox, enoriaşii săi şi România este evanghelizată de acest preot, să vestească, să ducă numele lui în lume, vreau să fac acest lucru la Casa de Cultură, cu aprobarea dumneavoastră ca această sală să fie oferită gratuit pentru cei care vor să cânte şi să mărturisească pe Dumnezeu şi pentru cei care participă. Vă mulţumesc, Dumnezeu să vă binecuvânteze.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc şi eu, luaţi loc. A cerut cuvântul domnul consilier Cuşnir.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Domnule preşedinte, aparent ar fi trebuit să nu spun nimic, aparent ar trebui să-mi cadă bine când cineva vă atacă. Am văzut în materialele de anul trecut că eraţi atacat mai frontal de către aceşti domni, dumneavoastră personal. Acum văd că este schimbată strategia, dar asta

48



nu schimbă cu nimic esenţa. În primul rând am auzit că ascultătorii de rock sunt satanişti. Eu ascult, în cea mai mare parte a timpului când merg cu maşina rock FM şi sunt creştin ortodox. Nu am nici o legătură cu satanismul.

În al doilea rând, sunt statistici, nu are nici o legătură cu faptul că eu ascult rock FM, dar sunt statistici care spun că cei care ascultă şi muzică rock au IQ-ul mai dezvoltat decât cei care nu ascultă muzică rock deloc. Astea sunt statisticile, vă rog frumos să mă credeţi.

Am auzit nişte versuri aici, să ştiţi că este o fractură de logică să dai nişte versuri separate şi să generalizezi. Există balade de rock de iubire, există muzică rock care chemau oamenii înapoi de la război şi îndemnau conducătorii ţărilor să oprească războaiele. Vă rog frumos să nu generalizăm. În vremurile pe care le trăim avem nevoie de diversitate. Chiar dacă ne convine, chiar dacă nu ne convine. Chiar dacă ne place, chiar dacă nu ne place. Vreau să vă mai zic ceva: chiar dacă la concertele de rock, la multe dintre concertele de rock se strigă şi înjurături, eu vă zic, din punctul meu de vedere, acest festival la Suceava trebuie să aibă loc pentru că Suceava are nevoie de blues, de jazz, de muzică clasică şi de festival de rock. Şi închei în foarte scurt timp.

Înţeleg că nu sunteţi de acord cu desfăşurarea acestui festival de rock în şanţurile cetăţii. Sunt unul dintre organizatorii Simfoniilor de Toamnă, muzică clasică, care are loc pe esplanada Casei de Cultură. Înainte de festivalul Simfonii de Toamnă din 2018 aceeaşi domni care vorbesc despre lucruri pe care nu le pricep, au împărţit tot felul de mesaje şi de pliante că pe esplanada Casei de cultură va avea loc un festival satanist, se vor împărţi materiale masonice. Acum eu nu mă pricep, nu pot să spun dacă materialele masonice sunt bune sau nu sunt bune, dar domnii vorbesc fără să ştie despre ce este vorba. Dacă şi Simfonii de Toamnă a fost festival satanist…Domnule preşedinte, părerea mea, deşi poate ar fi fost nevoie, din punct de vedere politic să tac, nu pot să tac. Suceava are nevoie, pe lângă celelalte tipuri de muzică, are nevoie şi de muzică rock.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Da, domnule director Ursu aţi vrut să spuneţi ceva.”

Domnul director Constantin-Emil Ursu –„La momentul respectiv am vrut doar să adaug ceva legat de Constituţia României, articolul 30 alin.1 care consfinţeşte libertatea gândurilor, opiniilor şi a exprimării precum şi libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor, de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Mulţumesc. Domnul vicepreşedinte Niţă.”

Domnul vicepreşedinte Marin-Gheorghe Niţă –„Am cerut Inspectoratului Judeţean de Jandarmi o analiză a misiunilor de asigurare a măsurilor de ordine

49



la Festivalul Bucovina Rock Castle în perioada 2017-2018. La petiţiile făcute de către domnul Butnariu Ionel a rezultat faptul că acestea nu au fundamentat real, iar aspectele sesizate de acesta nu au putut fi confirmate sau probate. Asigurarea măsurilor de ordine publică cu organizarea şi desfăşurarea acestor evenimente, au fost în conformitate cu prevederile legale. Semnat comandant al Jandarmeriei Suceava, Bogdan Vodă.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Domnul vicepreşedinte Seredenciuc.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc –„Stimaţi colegi, am o rugăminte: să primim petiţiile domnilor şi intervenţiile dumnealor de astăzi, cu foarte multă înţelegere pentru că suntem diferiţi. Pe domnul Butnariu îl cunosc de când eram la primărie, cred că şi domnul Bosancu care mi-a fost coleg, poate mai sunt colegi care au fost la primărie. Pe atunci avea alt target, panourile publicitare. Ne-a omorât vreo doi ani de zile cu petiţii, cu prezenţe în consiliul local, cu jigniri, etc. După ce i-am explicat de zeci de ori şi prin viu grai şi prin scris că nu avea nici o treabă primăria cu ce apărea pe panou. Primăria doar scotea la licitaţie un teren, un alt investitor venea şi construia panoul pe care-l închiria, mai departe, către un alt investitor care-şi punea imaginea. Sigur, era de datoria noastră să urmărim să nu fie, mă rog, reclamă din asta mai obscenă. Nu am vrut să folosesc cuvântul acesta, dar acesta e cuvântul. Şi într-adevăr, ne-am dus, am verificat fiecare panou în parte, deşi erau sute. Deci dacă era obscen ce însemna? Dacă era un picior de doamnă mai sus de gleznă, era considerat de dumnealor obscen. Până la urmă am ajuns la concluzia că am făcut exact ce vă rog pe dumneavoastră: i-am privit cu înţelegere, mai le dădeam cuvântul, mai nu le dădeam cuvântul, până la urmă a încetat acţiunea, de la sine. Acum văd că ţinta este alta. Haideţi să procedăm la fel.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mai vrea cineva să intervină?” Domnul consilier Tudor Plăcintă –„Nu am reţinut numele domnului care a

recitat versurile, dar vreau să-i spun ceva: nu ştiu ce vârstă aveţi, dar pe vremea comunismului exista o comisie de cenzură care cenzura fix ce spuneţi dumneavoastră. Au murit nişte sute de oameni şi alţii au fost răniţi ca să scăpăm de treaba asta.

Asta una şi doi la mână, aş vrea să-l întreb pe domnul Butnariu, sau pe dumneavoastră, 11 mii 940 de participanţi anul acesta la Bucovina Rock Castle, cum i-aţi caracteriza? Mulţumesc.”

Domnul Ionel Ungureanu –„Iisus Hristos a spus: îngustă este calea care duce la viaţă, umblaţi pe calea îngustă. Lată este calea care duce la pierzare. Din nefericire şi astăzi oamenii merg pe calea cea lată, mai mulţi decât pe calea îngustă.”

50



Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Închidem acest punct. Mergem mai departe. Mulţumim domnule Butnariu.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„În ședința anterioară noi am avut câteva solicitări la care încercăm astăzi să vă dăm răspunsuri. E o şedinţă lungă, mă uit la dumneavoastră, dar mai rezistăm pentru că avem obligaţia să dăm răspuns la nişte teme.

1.Drumurile – siguranţa de trafic şi alveolele pentru evitarea accidentelor – domnul vicepreşedinte Seredenciuc.” Domnul vicepreşedinte Seredenciuc –„Domnul consilier a solicitat o analiză a accidentelor de circulaţie. Ne-au dat colegii de la Direcţia de drumuri care au făcut-o împreună cu Serviciul circulaţie din judeţul Suceava şi scrie aşa, vă citesc doar ce este mai important:

În anul 2018 s-au produs 285 de accidente grave cu 11 mai puţin decât în anul 2017, soldate cu 84 de persoane decedate, cu 20 mai puţine decât în anul 2017, 239 grav rănite, cu 15 mai puţin decât în anul 2017, 121 de persoane rănite uşor, cu 5 mai puţine decât în 2017. Am aici analiza, majoritatea accidentelor s-au produs pe drumurile naţionale şi europene. Sunt şi pe drumuri judeţene, dacă doriţi vă pot răspunde la întrebări, este prea mult timp ca să vă citesc aici.

Pe alveole, deci am studiat tot ce scrie în literatură despre alveole, de pe internet, bineînţeles. Am rugat pe domnul Şalar să convoace şi ATOP-ul, unde participă inclusiv Poliţia circulaţie, unde să-şi spună punctul de vedere despre alveole. Părerea unanimă a fost că sunt pericole de accidente. CNAIR-ul a renunţat în partea de vest la alveole, unde au fost făcute, chiar şi la cele care erau deja în construcţie. Au fost numite capcanele de pe DN1, insulele morţii, Compania naţională somată să modifice şicanele criminale de pe DN, Compania de drumuri renunţă la insulele de calmare.

De asemenea, avem adresă de la Poliţia circulaţie unde constructorul, mă rog proiectantul pentru drumul Suceava-Botoşani a pus aceeaşi întrebare, dacă e sau nu oportun a se construi alveole. Având în vedere tendinţele de dezvoltare a zonelor locuite în lungul drumului, fenomen greu de controlat şi previzionat, considerăm justificată renunţarea la amenajarea insulelor de calmare a traficului. Avem, după aceea, proiectul făcut de o firmă pentru axa Iaşi-Suceava, deci proiect pe care sperăm să-l terminăm. Aceeaşi constatare: nu se recomandă a se pune alveole. Credeţi-mă că ne-a luat foarte mult timp, împreună cu colegii de la Direcţia de drumuri, ce rol ar avea să se pună alveole pe drumurile judeţene fără să se pună pe drumurile naţionale, pentru că drumul judeţean este mult mai îngust decât drumul naţional. Orice alveolă rupe din lăţimea drumului, deci îngustează drumul. Deci drumul fiind şi aşa mult mai îngust, să mai pui şi o

51



alveolă care, în timp, se dovedeşte a fi un real pericol. Numai un simplu exemplu vă dau: în municipiul Suceava sunt 7 intrări de pe drumuri naţionale şi judeţene, că vorbim de montarea alveolelor la intrarea în municipii sau localităţi, sunt 7 intrări de pe drumurile naţionale şi europene şi 3 intrări de pe drumuri judeţene. Hai să vedem pe cele 7 intrări de pe drumurile naţionale, puse alveole de către Compania de autostrăzi. Înseamnă că cineva a considerat că sunt utile pentru circulaţie şi atunci putem lua în discuţie montarea lor pe drumurile judeţene. Altfel, ce rol are, pentru că viteza mare se produce pe drumurile naţionale nu pe drumurile judeţene.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Am o scurtă intervenţie aici. În informare, solicitată de colegi de data trecută, legat de drumurile de siguranţa de trafic. Deci aţi venit cu argumente cu contraargumente. Deci problema rămâne. Eu nu vreau să plecăm de la această şedinţă că Suceava trebuie să fie liniştită pentru că totuşi, din păcate, suntem campioni la accidentele mortale şi tot vezi locuri de câte 5, Doamne fereşte! Şi stai şi te tot gândeşti că până la urmă ce Dumnezeu trebuie să faci să se calmeze lucrurile astea! Că sunt mult mai mulţi factori. Tema a fost cu alveole, că sunt bune că nu sunt bune, am văzut şi eu, unii au încercat şi ţin minte că prin vest au făcut multe din stea. Văd că acum şi nu trebuie luat aici ca un răspuns, unii am vrut ceva şi să nu fim de acord. Domnule, dacă este bun, vă garantez că mă aşez eu în fruntea listei şi votez, dacă e o treabă bună asta, sau altele. Pentru că, nimeni din noi nu vrea să ne moară copiii sau rudele sau cetăţenii acestui judeţ, cu zile, pe drumurile publice.

Rămâne problema şi aici trebuie să intrăm mult mai în amănunte de la asta, să o ducem în altă parte, să vedem cauze, adică cineva în studiul acesta, tot din ATOP, trebuie să ne prezinte categorii de cauze. Măi fraţilor, că ăştia conduc sub influenţa băuturilor, că se deschid crâşme, cum am citit, pe la Vadu Moldovei nu ştiu când şi nu ştiu unde, că nu avem şosele ocolitoare, că avem căruţe, sunt nişte cauze şi să luăm ce e în grădina noastră să le rezolvăm noi, pentru că, ştiţi bine când au venit nişte străini şi au intrat într-o căruţă la Ilişeşti. Dincolo de drama aia, ce imagine era la cei de acolo, domnule ce ţară e aia, îţi iese unul cu căciula pe urechi, cu căruţa, nu are nici o treabă în trafic.

Apelul meu este să rămânem pe această treabă sensibilă, în special la ATOP, pentru a găsi răspuns la această problemă. De la şcoală, de la biserică, la slujbă, să le spunem la oameni, până la poveştile acestea de teribilism la 17 ani pentru că, din păcate, încă le mai avem, pe patru roţi sau pe două, noaptea scrâşnesc raliurile şi cred că aici trebuie să discutăm şi cu ai noştri ce e de făcut. Nu plec, sub nici o formă, acasă împăcat că a scăzut numărul, cu 7 oameni mai puţin au murit faţă de anul trecut.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc –„În tot ce am studiat, în nici un articol nu am găsit o laudă la adresa acestor insule de calmare. Vă mai citesc

52



o singură frază, titlul de fapt: 4 morţi, zeci de răniţi, unii schilodiţi pe viaţă, plus pagube de zeci de mii de euro. Acesta este bilanţul neoficial al accidentelor înregistrate în Bihor pe DN 79 Oradea-Arad şi pe DN 19 Oradea-Satu Mare, reabilitate în 2011-2012 şi pestriţate cu insule de calmare a traficului, atât la intrare cât şi la ieşire din localităţi. Este doar titlul.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Eu am cerut celor de la drumuri. Lucrează la proiecte, le-am cerut încă de anul trecut, măi fraţilor, veniţi cu soluţii şi asta era una. Ei au studiat, s-au sfătuit cu CNAIR-ul şi au venit cu alte soluţii.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir – „Domnule preşedinte, să ştiţi că nu am firme de construcţie, nu mă ocup cu construcţia de alveole, a fost o propunere. Nu m-a convins încă domnul Seredenciuc, domnul vicepreşedinte Seredenciuc este focusat să demonstreze că nu am dreptate. Mai bine s-ar focusa pe soluţii alternative. Şi aş vrea să spun că materialul este pus la mapă şi materialul la care faceţi referire să fie dat şi presei.

Domnul Seredenciuc spune aşa: majoritatea accidentelor au fost pe drumurile naţionale, câteva pe drumurile judeţene. Care este realitatea? 103 accidente pe drumurile naţionale şi 53 pe drumurile judeţene, deci nu câteva, domnule Seredenciuc. După aceea, mai uşor cu părerea unanimă că sunt nişte pericole. Dacă citiţi cu atenţie materialul respectiv, veţi vedea că ei scriu foarte clar, este evident că alveolele din România de pe DN1 înspre Oradea au fost proiectate prost şi construite prost. Asta nu înseamnă că alveolele nu sunt bune. Dacă vă duceţi în Ungaria în Italia şi Franţa, devierea traficului şi alveola, în sine, este lină, astfel încât, dacă intri cu roata pe ea, ieşi imediat. La noi ce au făcut? Au făcut bordură înaltă, intri în alveolă şi te răstorni. Asta nu înseamnă că alveola în sine nu este bună, să nu pe pripim să tragem concluzii. Să presupunem că tragem concluzia că aceste alveole nu sunt bune. Facem altceva? Găsim alte soluţii? Pentru că şi la întâlnirea pe care am avut-o ieri în cadrul ATOP-ului, cu toată bunăvoinţa domnului Şalar şi cu toată bunăvoinţa celorlalţi care încercau să-mi explice de ce nu se poate, am luat pe rând toate cauzele. Şi cauzele sunt următoarele: viteza, nu putem face alveolele pentru că deocamdată pe drumurile naţionale CNAIR-ul a decis că nu sunt bune acelea din zona Oradea. Dar dacă nu sunt bune de ce s-a construit pe Bistriţa-Târgu Mureş? Să zicem că alveole pe drumurile naţionale nu putem face, nu putem face nici pe drumurile judeţene. Nu am găsit nici o locaţie unde se pretează, ce facem pentru reducerea vitezei?

După aceea, cauza nr.2, alcoolul. Poliţia îşi face datoria, vedem în fiecare week-end zeci de permise de conducere anulate pentru consumul de alcool. Foarte bine, să o ţină tot aşa. La fel să o ţină tot aşa în cazul când minorii sunt prinşi bând, pentru că sunt foarte multe cazuri de minori care au băut şi au provocat accidente. Pietonii: la cauza nr.3 a accidentelor – pietoni care traversează prin loc nepermis. Este cauza vizibilă. Care este cauza reală? În

53



zona rurală nu există treceri de pietoni suficiente şi nu există trotuare şi de fapt asta este a treia cauză ca număr de accidente, a doua ca şi mortalitate. Şi tot ieri în şedinţă de ATOP am fost lămurit că nu putem face nimic. Nu putem obliga UAT-urile să facă treceri de pietoni, nu putem obliga UAT-urile să facă trotuare.

Deci, domnule preşedinte mai avem puţin şi ne declarăm neputinţa. În loc să facem lucrurile să se întâmple, chiar şi la limita legii, peste tot ţi se aduce câte un articol din lege, de ce nu putem face trotuare, de ce nu putem face treceri de pietoni, de ce nu putem face alveole, de ce nu putem legitima minorii când vor să cumpere alcool. Tot timpul primim justificări din astea. În loc să facem lucrurile să se întâmple noi am devenit, şi nu acuz pe nimeni, noi toţi, ca oraş, ca judeţ, ca ţară, am devenit colecţionari de explicaţii şi motive pentru care nu facem lucrurile să se întâmple. Singurul lucru pe care mi-l doresc domnule preşedinte, nu sunt alveolele, îmi doresc ca judeţul Suceava să devină exemplu în România la măsuri de limitare a accidentelor.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc. Stimaţi colegi, suntem la Diverse. Sunt teme extrem de importante. Aş vrea să mă înţelegeţi ce vă spun acum, să nu ne ducem nici în zona disputelor politice sau chiar personale şi să găsim nişte soluţii, de aceea şi tonul meu şi linia mea a fost să încercăm să găsim soluţii. Hai să separăm lucrurile, una este ce are consiliul judeţean în grădină. Ce are? Drumuri judeţene. La asta, cei de la drumuri, am discutat demult, i-am rugat în proiectare să găsească soluţii. Master Planul pe transport judeţean, unii m-au criticat ce se bagă Flutur în Master Plan. Haideţi să fim realişti. În primul rând la drumuri judeţene am început nişte sensuri giratorii, ne trebuie nişte benzi de selecţie şi de preselecţie ca să poţi să intri într-o intersecţie, îţi trebuie treceri de pietoni, îţi trebuie marcaje rutiere ţie ca să le ai tu şi după aia să ceri la alţii. Astea le-am cerut şi le cer în continuare, adică şedinţa şi tema asta este foarte binevenită, asta e pătrăţica mea. Celelalte, ne folosim de ATOP şi spunem ştiţi, cu alcoolul. Aici mai este poliţie şi trebuie să-şi facă treaba. Aşa trebuie pusă problema şi trebuie să asculte şi dumnealor să fie prezenţi în şcoli, în biserică, în familie.

După aceea, când vorbim de Master Plan, într-adevăr avem 1100 şi ceva de km de drumuri judeţene, mai sunt tot pe atâta de drumuri naţionale în judeţul acesta. Haideţi să vedem cauzele, umblăm la cauze şi din aproape în aproape, poate nişte şosele de centură şi să ţipăm mai mult să ni le dea, marcaje rutiere, în special pe DN 17 mă uit că au dispărut şi din nou e stricat DN 17-le acesta şi este ceaţă. Din nou, am cerut drumurilor naţionale să facă nişte giratorii, eu vă dau câteva exemple: Ratoşul – intersecţia europeanului 85 cu drumul spre Rădăuţi. Rădăuţiul cu drumul de la Grăniceşti e unghi de 45 grade, când ieşi acolo, dacă ai zile scapi, dacă nu, Doamne fereşte! La Spătăreşti. Trebuie giratorii făcute.

54



Deci astea sunt S.O.S.-uri care trebuie să le transmitem şi altora să plece de la noi, poate unii care avem deschidere către guvernanţi şi putem să-i convingem mai uşor să aloce nişte bănuţi şi în judeţul Suceava pe lucrurile astea, trebuie să o facem. Nu e cu supărare, poate, dacă ar fi ai mei, aş face mai multe demersuri dar asta este viaţa şi trebuie găsite soluţii.”

Domnul consilier Tudor Plăcintă –„Domnule preşedinte, mulţumesc. Am să încerc să fiu scurt. Vreau să vă spun că în cadrul ATOP-ului, de un an de zile, am pus accentul, dacă domnul consilier s-a canalizat mai mult pe aceste alveole de calmare a traficului, pe educaţie şi tot am spus doamnei subprefect care este membru ATOP şi celorlalţi membri să încercăm să purtăm discuţii cu şcolile de şoferi să ne prezinte un program de conduită preventivă pe care-l fac ei la aceste şcoli de şoferi pentru că foarte mulţi din cei care provoacă accidentele sunt tineri.

De asemenea, domnul consilier a pus în discuţie aici, două cauze principale de producere a accidentelor rutiere şi anume alcoolul şi viteza. Eu aş mai aduce în discuţie domnule preşedinte, încă una şi anume infrastructura. Profit de această ocazie să vă aduc aminte că pe 24 ianuarie dragi colegi, se împlinesc 5 luni de la acel anunţ făcut de domnul consilier Mihai Grozavu aici, în consiliu, cum că s-a dat ordin de începere a lucrărilor la şoseaua de centură. Avem 5 luni şi cred că e timpul, deci mai mult de jumătate din perioadă scursă, cred că e timpul să fim informaţi şi noi cu privire la aceste lucrări. Sigur, unii dintre colegii noştri au ca şi moto „totul pentru Suceava sau Suceava noastră.” Totul pentru Suceava noastră m-aş fii aşteptat, ca acolo să fie comandamente de la Prefectură, de la Drumuri naţionale de la Guvern şi din altă parte să vedem cât s-a executat până la data asta, câţi bani s-au cheltuit până la data asta şi îl rog pe domnul consilier Grozavu, dacă mai are acel număr de telefon de pe care a fost sunat, să ne informeze dacă în Legea bugetului, pe care noi încă n-am văzut-o, sunt prinşi toţi banii pentru această şosea de centură. Mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Domnule preşedinte Bădeliţă al Comisiei de buget-finanţe şi o să luaţi şi cuvântul, aş vrea să vă rog, să faceţi în comisia dumneavoastră o discuţie despre stadiul construcţiei şoselei de centură a Sucevei. Este a sucevenilor, ne priveşte pe toţi şi vă cer o informare în următoarea şedinţă şi pentru asta şi pentru drumul naţional 18 care ne leagă în Valea Bistriţei de Borşa, să vedem pentru că sunt nişte lucrări care au început de mult timp acolo. Să invităm şi pe şeful de la drumurile naţionale, să nu vină, dar eu cred că o să vină pentru că aici noi nu ne-am împărţit între ai noştri şi ai voştri, ci noi răspundem în faţa sucevenilor, chiar dacă suntem consilieri judeţeni. Eu vă cer acest lucru, domnule Bădeliţă, în calitate de preşedinte al consiliului judeţean să ne faceţi o informare din partea comisiei dumneavoastră. Vă rog.”

Domnul consilier Ioan Bădeliţă –„Am notat sarcina aceasta numai că vreau să fac un amendament şi o rugăminte. Aş vrea, în mod special, din

55



comisie să facă parte, pentru că fac parte şi din comisia de buget finanţe şi domnul consilier Cuşnir şi domnul consilier Grozavu. Aş vrea în modul cel mai serios să ne aplecăm asupra problemei. Tot se vorbea aici despre a se încerca să fim parte a unor soluţii şi haideţi să dovedim în mod practic că dorim să fim parte a unor soluţii. Îngăduiţi-mi ca să nu mai spun ce a spus colegul nostru Tudor, să fac o remarcă, dumneavoastră o analizaţi dacă e corectă, sau nu. Eu cred că dacă atunci când ieşenii, sucevenii, unii dintre ei, au ieşit şi au cerut imperativ autostradă, dacă alături de cei care au ieşit eraţi şi unii dintre dumneavoastră, poate se ajungea la un anumit efect. Din acest punct de vedere eu cred că, chiar ar trebui şi este imperativ.

Trebuie să recunoaştem, ce se întâmplă cu E85 care e declarată şoseaua cu cele mai multe accidente şi morţi şi noi tăcem din anumite considerente. Ce se întâmplă cu centura, ce se întâmplă cu celelalte drumuri, drumul naţional 18? Nu mai e cazul să tăcem, stimaţi colegi, trebuie să facem ceva împreună. Nu e corect ce se întâmplă, cum suntem trataţi şi aş vrea să dovedim că, chiar într-adevăr, ne pasă. Dacă aruncăm vinovăţia de la unii la alţii, nu ajungem absolut nicăieri.

Şi dacă tot am devenit o obsesie pentru unii dintre dumneavoastră, eu cred că atunci când am intervenit am venit cu lucruri concrete şi chiar aş vrea să putem face ceva împreună. Ce rost are să fac eu parte din acea comisie şi să fac nişte constatări, dacă din acea comisie de analiză nu sunt şi cei care ar putea influenţa. Pentru că asta este situaţia în momentul de faţă, noi doar facem constatări. Ce putem face noi la şoseaua de centură, la E85, la drumuri naţionale, doar să constatăm. Dar dumneavoastră puteţi face mai mult şi vă invităm să fiţi alături de noi să putem face ceva pentru judeţul Suceava. La modul cel mai serios şi sincer, spun asta. Mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Cu totul de acord şi vă rog la şedinţa viitoare să aveţi o informare pe această temă. Mai aveţi intervenţii?”

Domnul consilier Gheorghe Apetrii –„Eu vin cu o propunere concretă, în ceea ce priveşte activitatea ATOP-ului. Cred că ar trebui să facem o informare mai bună în ceea ce înseamnă liceele, pentru că cei din clasa a 12 a, fac 18 de ani şi majoritatea îşi iau permisul de conducere. Cred că o informare în ceea ce înseamnă prevenţia, legislaţia cu prezentări de cazuri reale, chiar dacă dor, este binevenită pentru că ATOP-ul, împreună cu poliţia rutieră, cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ poate au un cuvânt de spus şi poate este un lucru binevenit, care nu aduce costuri foarte multe şi care, poate deschide un pic mai bine, viziunea copiilor noştri în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei. Pentru că până la infrastructură, care într-adevăr, infrastructura este problema majoră în ceea ce înseamnă accidentele rutiere, dar până acolo trebuie cred că trebuie să reuşim prin legislaţie, prin întâlnirea cu aceşti copii, să le explicăm că

56



respectarea legii şi ceea ce înseamnă teribilismul la volan. Este foarte important ca ei să conştientizeze.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc. Haideţi să facem paşi că mai avem la trei puncte de răspuns.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Domnule Plăcintă, în ceea ce priveşte termenul de finalizare a şoselei de centură. Anunţul domnului Grozavu a fost foarte clar: termenul asumat a fost de 9 luni lucrătoare, de când se încep lucrările. Dacă vom avea norocul să înceapă lucrările în februarie, dacă permite vremea, e posibil să se termine anul acesta. Eu îmi exprim speranţa şi avem promisiuni că se fac toate eforturile ca să se termine centura Sucevei în acest an, dacă nu, cel mai târziu anul viitor. Totuşi, dacă vreţi să ne respectăm, să utilizăm aceeaşi logică, aceleaşi argumente, în aceste 3-4-5 luni de iarnă, la şoseaua de centură s-a lucrat tot atât cât s-a lucrat la Centrul de Radioterapie. Adică dacă la Centrul de Radioterapie iarna a împiedicat lucrările, haideţi să acceptăm că şi la şoseaua de centură a Sucevei iarna împiedicat lucrărie.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Ajungem la acest punct şi vă liniştesc eu.”

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir –„Sunt liniştit, am aflat, am citit în presă şi vă felicit pentru veştile bune. Dacă tot se vorbea despre drumuri DN 17 Iacobeni - Cîrlibaba va fi terminat în această primăvară. E un drum care se termină, cu întârzierile de rigoare, fără întârzieri, dar se termină. Vă rog frumos, nu mai acuzaţi că nu se fac lucrurile să se întâmple. Haideţi să fim corecţi noi cu noi sau noi între noi. Domnule Bădeliţă, vă stau oricând la dispoziţie, exemple concrete, palpabile, ce am făcut eu pentru creşterea siguranţei rutiere şi ce aţi făcut dumneavoastră, concret.”

Domnul consilier Tudor Plăcintă –„Tocmai am aflat de la domnul Cuşnir că există şi luni nelucrătoare nu doar zile, dar, în acelaşi timp august, septembrie, octombrie şi noiembrie nu au fost luni nelucrătoare. În aceeaşi perioadă s-a lucrat la podul de la Milişăuţi, domnule consilier şi s-a lucrat bine.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc. Să ştiţi că discuţiile astea sunt extraordinar de bune şi vă sfătuiesc să nu fiţi avocaţii centrului nici unii, nici alţii şi să fim avocaţii Sucevei.

Mergem mai departe, PNDL - ul. Pe PNDL vreau să ridic o problemă, unde iar, o să vedeţi, vă cer sprijinul deşi nu cred că depinde de dumneavoastră. Există un efect foarte neliniştitor în piaţă pentru că Guvernul nu a clarificat majorarea la firmele de construcţii cu salariul de 3000 de lei, diferenţa de preţ de unde o dă şi la proiectele europene şi la proiectele PNDL, de care discutăm astăzi. Şi eu am pus această întrebare şi dacă Doamne fereşte se gândesc să ia din bugetul consiliului judeţean înseamnă că ei au făcut şi s-au lăudat că majorează salariile pe spatele autorităţilor locale pe care le sugrumă, încă o dată.

57



De aceea trebuie făcută reactualizarea, au început să vină şi staţi de vorbă cu constructorii, sunt înnebuniţi, staţi de vorbă în criza bitumului unde preţul a crescut de trei ori. Staţi de vorbă cu constructorul în criza forţei de muncă. Deci sunt nişte provocări la orizont care mă neliniştesc şi ne neliniştesc pe toţi. Aici trebuie să găsim noi nişte soluţii. Aşa, o să vă spună domnul Seredenciuc cum stăm la PNDL.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc –„Avem 8 drumuri, am făcut analiza şi la şedinţa trecută, din care 4 drumuri sunt deja atribuite. Am vorbit cu câştigătorii licitaţiei, anul trecut, cu fiecare în parte, am explicat că vrem cât mai repede să se întâmple începerea lucrărilor. Doar am să vă dau citire Urecheşti – Timişeşti – Boroaia, Panaci-Glodu, Mălini – Slatina – Găineşti şi Vultureşti-Hârtop. Cele 4 drumuri vor intra cât de curând, cum permite vremea, vom da ordin de începere a lucrărilor şi vor trece la execuţie. Au pregătit materialele, tot ce trebuie.

Pentru încă un drum Mălini-Stănişoara-Iesle, suntem în proces cu constructorul, a fost un proces s-a terminat, mai urmează încă unul. Nu este proces de licitaţie, este proces de actualizare a unor preţuri, într-o săptămână, două probabil se va finaliza şi vom avea câştigător de licitaţie.

Teşna-Coşna se lucrează, verificatorul de proiect a făcut câteva observaţii, se modifică ceva la proiect, acolo iarăşi vom intra în linie dreaptă cât mai curând. Problema este la Panaci-Bilbor unde comuna Panaci înscrie în domeniul public al comunei o suprafaţă de teren care se face doar prin hotărâre de Guvern. Am înţeles că este depusă hotărârea de Guvern încă de anul trecut, până nu există acea hotărâre de Guvern nu se poate merge mai departe pentru că este vorba de nişte schimburi de teren.

Încă un drum care este foarte important, deci Rădăuţi - Frătăuţii Vechi - Frătăuţii Noi – Bilca, am citit toate localităţile ca să vedeţi că este unul dintre cele mai lungi drumuri şi ca valoare este al doilea din judeţ, documentaţia tehnică stă din noiembrie la SEAP, pentru verificare. Ce facem? Când ajungem să-l construim? Pe vechea lege a achiziţiilor publice erau 10 zile în care trebuiau să dea ok-ul sau să-l respingă sau să ceară observaţii. Nu au spus nimic, nici un cuvânt, de pe data de 15 noiembrie. Facem intervenţie, este o instituţie a statului.

De asemenea, domnule preşedinte, vreau să reamintesc ce aţi spus şi dumneavoastră, acea Ordonanţă 114 din decembrie a bulversat tot ce înseamnă activitate de investiţii, probabil la nivel de ţară, eu am să mă refer doar la judeţul Suceava. Nimeni nu ştie nimic. Au fost primari la mine care au spus, domnule dacă mă pune să plătesc eu diferenţa de contract pentru creştere salarială şi mai urmează încă una pentru creşterea materialelor mă las păgubaș. În lege scrie că se majorează cu un indice, dar indicele respectiv nu a apărut nicăieri, nu ştie nimeni cu cât se poate majora, care este indicele de majorare pentru creşterea

58



preţului la materiale, cică va apărea prin februarie, totul este în beznă. Unii primari au zis că nu pot susţine aceste creşteri şi renunţă la proiectele PNDL.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mergem la SMID, deşeuri. Spuneţi unde suntem.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc –„Întrebarea s-a referit la cele două depozite ecologice pentru că SMID-ul, se ştie foarte bine, cuprinde mult mai multe. Pentru depozitul de la Moara, în luna octombrie s-a făcut recepţia finală, în luna noiembrie a fost obţinută autorizaţia integrată de mediu după aproape un an, deci un an a durat obţinerea autorizaţiei integrate de mediu. În luna decembrie comisia de evaluare şi-a finalizat lucrările şi a desemnat un câştigător al licitaţiei de operare pe Depozitul Moara. Am primit trei contestaţii, prima înfăţişare va fi pe data de 7 februarie la Tribunal. Au fost şi contestaţii la Tribunal şi contestaţii la CNSC, probabil se vor contopi, sperăm să se judece cât mai repede şi să avem un câştigător.

Pentru partea de Pojorâta, pe data de 11 ianuarie am avut o parte pentru recepţia la terminarea lucrărilor referitor la utilajele pentru tratarea legivatului, în septembrie am avut recepţia finală la terminarea lucrărilor. Am contractat autorizaţia integrată de mediu către un operator extern, pentru că aşa spune legea, este pe finalizare. La fel, pe finalizare este şi caietul de sarcini pentru atribuirea operatorului.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Soluţia de avarie, asta era întrebarea.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc –„Asta voiam să spun acum. Sigur vom aştepta să vedem hotărârea Tribunalului, hotărârea CNSC-ului, pentru că aşa este normal, suntem în procedură de achiziţie, dar şi noi ne-am gândit şi ministerul ne-a trimis un memorandum în care ne propune câteva soluţii doar pentru perioada în care se desemnează operatorul, deci pe perioada de licitaţie în care nu avem operator. Prima ar fi construirea şi operarea unei facilităţi de depozitare temporară a deşeurilor. Ştiţi foarte bine că avem 5 din astea şi toată lumea ţipă că ar trebui să le închidem.

A doua, operarea temporară a Centrului de management integrat printr-un operator propriu al consiliului judeţean, până la finalizarea procedurii de atribuire. Aici am studiat legislaţia, trebuie o entitate cu personalitate juridică, trebuie personal, trebuie utilaje, trebuie autorizare ANRSC, un calcul sumar cam un an de zile până am avea o astfel de entitate care să poată să opereze în numele consiliului judeţean.

Şi varianta C, delegarea temporară a operării în temeiul Legii 98/2016 art.104 justificată de urgenţă, de către un operator privat, până la finalizarea procedurii de atribuire. Deci există şi această variantă, v-am citit cele trei variante posibile pe perioada desemnării operatorului. V-am spus şi repet, prima opţiune

59



este aceea de a aştepta răspunsul de la CNSC şi de la Tribunal pentru contestaţiile care s-au făcut.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu aş vrea să fiţi de acord să nu mai discutăm transportul public că l-

am mai discutat de câteva ori aici. Să discutăm problema spitalului şi îl rog pe domnul manager Vasile Rîmbu să ne informeze cu Centrul de radioterapie.”

Domnul manager Vasile Rîmbu –„După informaţiile care ni le-a dat investitorul, undeva prin toamnă va fi funcţional. Eu admir, mă şi energizează poziţia domnului consilier Cuşnir. E un bărbat politic în plină ascensiune, în urcare şi urcând spre locul dumneavoastră de muncă, domnule consilier, vă rog, dacă nu vă place ce se întâmplă în stânga domnule consilier, uitaţi-vă în dreapta. În dreapta, vedeţi că acolo este un şantier fără de asemănare. Este cea mai frumoasă şi mai amplă investiţie de când suntem noi împreună, eu la consiliu, dumneavoastră consilierii, de acum 10 ani şi este aproape la fel de importantă ca şi acel Centrul de Radioterapie. Dumneavoastră cum sunteţi un frecvent şi fervent vizitator, veniţi într-o zi şi luaţi-mă de mână să vedem dacă mai există vreun şantier, la ora actuală, mai activ decât acela.

În altă ordine de idei, ştiu că aveţi proprietatea cuvintelor, replicile vă plac şi să daţi şi să primiţi, deci vorbesc prieteneşte. Ceea ce este foarte important este faptul că astăzi am primit răspunsul ANAF-ului că merge, în acelaşi timp şi procedura de achiziţie a aparaturii medicale. Dacă punem aparatura medicală plus construcţia şi montajul la ambulatoriul de peste 4000 mp o să vedeţi că este foarte foarte important. Nu mai puţin important decât acel centru de radioterapie, dar ne implicăm atât cât ne permite legea. Ceea ce îmbucurător este faptul, v-am mai şi spus că aparatura este venită aici, s-a rezolvat şi problema finanţării, din păcate timpul nu permite intervenţii la fundaţie la o asemenea investiţie pentru că cerinţele sunt altele şi aş vrea să vă asigur, nu ştiu dacă în proporţie de 100% că până la urmă va fi o reuşită. Şi dacă tot privim la vecini sau la vecine, eu cred că centrul nostru va fi mai performant, cel puţin din punctul de vedere al aparaturii care este de ultimă generaţie. Nu se compară cu ce spuneţi dumneavoastră Baia Mare, Bacău. Cam asta am vrut să spun despre Centrul de Radioterapie.

Ar mai fi un subiect cu epidemia de gripă, în virtutea obiceiurilor nostre, suntem de destule ori pionieri, am anticipat ce măsuri va lua doamna ministru Sorina Pintea şi noi de pe 11 ianuarie am luat nişte măsuri lucrative: programul de vizită este limitat la o oră şi 5 secţii cu risc limitat, aici mă refer la boli infecţioase, pediatrie, obstetrică ginecologie, neonatologie şi reanimare, acolo vizitele sunt total interzise. Bineînţeles dacă sunt cazuri foarte foarte grave găsim soluţii ca aparţinătorii să-i vadă pentru ultimele momente, pentru ultimele clipe pe oameni. Gripa vine, este, a fost, va veni, ş.a.m.d. nu e chiar o epidemie, nu ştiu poate în sud sau în capitală e posibil să fie epidemia mai evidentă. Personalul

60



poartă echipament de protecţie, iar în zonele de risc poartă şi vizitatorii: este vorba de papucii aceia de unică folosinţă, de bonete, de masca aceea pe figură şi mulţumesc domnului profesor Cercel că a explicat astăzi cum se pune masca pe figură.

În privinţa medicamentelor şi inclusiv a testelor rapide pentru gripă avem testele necesare şi ne raportăm numai la cazurile confirmate, aşa cum a spus şi şefa Inspecţiei Generale de Sănătate Publică. Noi ne referim numai la confirmări, nu la constatări. Noi nu raportăm ceea ce suspectăm a fi gripă, ci ceea ce se confirmă. Mulţumesc foarte mult."

Domnul consilier Ioan-Dan Cuşnir - "Domnule director Rîmbu, nu numai că-mi place, sunt încântat de ceea ce văd în dreapta că trec pe lângă spital. Eu nu cred că aţi auzit vreodată din partea mea altceva decât laude atât în ceea ce priveşte managementul dumneavoastră, cât şi a echipei. De multe ori să ştiţi că s-a întâmplat şi cu cadre medicale din spital, fără să ştiţi dumneavoastră.

Mai mult decât atât, am avut discuţii şi la Cluj şi cu cineva de la Braşov, spitalul din Suceava este exemplu de bune practici, nu neagă nimeni asta. V-am felicitat întotdeauna pentru ce faceţi, dar este un exemplu poate deplasat, dacă băiatul meu la şcoală excelează la 13 obiecte şi la un obiect are nevoie un pic de presiune, cum i-aţi spus dumneavoastră, trebuie să o facem ca să ajungem cât mai repede la acel obiectiv. Şi mă bucur foarte mult că nu o luaţi în nume de rău ci o luaţi cumva pozitiv, complementar. Mulţumesc frumos."

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Cred că putem închide într-o notă optimistă şedinţa de astăzi, nu înainte de a vă mai spune eu, încă o dată, împreună cu managerul Vasile Rîmbu am chemat firma de la Cluj, ne-au depus un grafic de executare a lucrărilor, undeva iunie-iulie ei speră să finalizeze construcţia propriu-zisă, iar dotarea, aparatura este toată venită şi este aparatură care însumează aproape 4 milioane de euro. Aparatura pentru radioterapie este venită la Suceava şi undeva în septembrie-octombrie să dăm drumul să funcţioneze radioterapia. Acum dincolo de problemele care mai apar eu am şi anunţat în presă lucrul acesta. Este firesc să se pună întrebări.

Dacă mai sunt discuţii? Da, domnule consilier Şalar, vă rog." Domnul consilier Eugen Şalar -"Domnule preşedinte, stimaţi colegi, nu

am vrut să intru în polemică cu domnul Alexandrescu. Este o cunoştinţă mai veche, în ghilimele, de când eram în funcţie operativă la instituţia în care lucram şi în acest plen a prezentat o speţă care nu este adevărată. Nici preşedintele Autorităţii de Ordine Publică şi nici membrii ATOP niciodată nu o să facă solicitări anumitor instituţii să nu fie fermi şi să respecte legalitatea speţei respective.

A doua problemă, la domnul Cuşnir, ieri s-a discutat în şedinţa ATOP că un rol pentru reducerea accidentelor de circulaţie îl are ARR-ul. La toate dosarele cu

61



persoane deceedate nu s-a primit nici un răspuns din partea ARR-ului privind disfuncţionalităţile care creează acele evenimente grave. La următoarele şedinţe vom avea o discuţie cu ARR-ul. Negativ este faptul că nu au inspector de siguranţă pentru drumurile publice, atât naţionale cât şi judeţene."

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur -"Domnul vicepreşedinte Niţă are două informări despre deplasările pe turism."

Domnul vicepreşedinte Marin-Gheorghe Niţă - "Am avut două târguri de turism, unul la Viena 10-13 ianuarie şi unul la Madrid 23 - 27 ianuarie. Vreau doar să vă spun că standul Bucovina a primit, în ediţia acestui an aproximativ 150 de mii de vizitatori pe parcursul celor 4 zile. Au fost prezente la acest târg Bucovina, Sibiu, Bihor şi Oradea. Ce vreau să vă mai spun important, pe parcursul celor 4 zile au avut loc discuţii cu directorii diferitelor entităţi şi s-a prezentat domnul Claudiu Ratz, reprezentat al companiei Travel TV pentru promovarea Bucovinei în mass-media din Austria.

Trec acum la raportul de la Madrid şi acolo au fost prezenţi turiştii spanioli. Vreau să vă aduc aminte că ocupă în ultimii 3 ani prima poziţie a clasamentului pe naţionalităţi a celor care vizitează Bucovina şi ca să nu vă plictisesc vreau să vă spun că au fost specialişti, a fost şi public larg, un important târg pentru agenţiile iberico-americane. Un moment oportun pentru a intra în contact cu agenţiile de turism de pe piaţa spaniolă. Vă mulţumesc."

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur -"Domnul consilier Simion Sticleţ." Domnul consilier Simion Sticleţ - "Mulţumesc domnule preşedinte. Am

să fiu foarte scurt, ţinând cont şi de timp. Vreau să ridic problema cu apa de la Rădăuţi. Îi mulţumesc domnului vicepreşedinte Seredenciuc că a participat la ultima şedinţă, s-au stabilit nişte măsuri, dar aceste măsuri dacă nu vor fi puse în aplicare, Rădăuţiul nu va avea la etajul 3 şi 4 apă, sunt foarte multe avarii, apă murdară, deci ne confruntăm în momentul de faţă cu probleme foarte grave la Rădăuţi. Cauzele le-am explicat, nu are rost să le mai spun aici. Vreau ca ACET-ul să vină să prezinte o situaţie clară, cum va rezolva problema la Rădăuţi, pentru că ACET-ul este operator, asigură acest serviciu.

O altă problemă este etapa a II a domnule preşedinte apă şi canal. Ce cunoaşteţi pentru că pe cine întreb dau din umeri, vin cetăţeni foarte mulţi la primărie, ne întreabă care este situaţia cu etapa a II a la Rădăuţi."

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur -"Două lucruri pe scurt, răspund eu, că văd că lumea nu mai are răbdare.

Primul - ACET-ul, eu am luat hotărârea, imediat, să plece vicepreşedintele acolo şi cu ACET-ul să găsească soluţii. Am o rugăminte care e valabilă şi pentru Rădăuţi pentru că există o stare de conflicte, de discuţii apăsate între ACET şi Comnunale Rădăuţi şi acolo trebuie găsită o soluţie împreună pentru că ăsta este operatorul judeţean, celălalt este local. Eu am mai avut probleme de genul

62



acesta, eu l-am trimis şi l-am rugat pe domnul vicepreşedinte să găsească soluţii împreună şi am înţeles că s-au găsit nişte soluţii. Fiecare dintre ei trebuie să facă nişte paşi pentru că aici sunt nişte procese între ei, eu îmi doresc să-i împac, să meargă înainte, au nişte probleme acolo. Eu am pus degetul pe rană.

A doua problemă, la POIM, din câte ştiu eu pentru că sunt 6 judeţe în linie dreaptă, au făcut contestaţie pe 90 şi ceva de pagini pentru localităţile care şi-au trecut străzi care au case la o sută şi ceva de metri una de alta sau la 200, să se ajusteze că nu finanţează şi probabil va fi o ajustare în minus, din ultima discuţie cu autoritatea de management la proiectele din unele localităţi din Suceava pentu că nu sunt sustenabile. Ăia se uită pe internet şi văd, stai domnule extinderea de apă la câteva sute de metri o casă de alta, nu e rentabil şi au cerut nişte corecturi în minus, ca să ştiţi. Se lucrează acum la aşa ceva, 90 şi ceva de pagini de observaţii."

Domnul consilier Mihai Grozavu -"Unele probleme ridicate astăzi au fost prea târziu ridicate, unele din ele. Ca şi colegi trebuie spuse rapid. Ieri am avut o discuţie cu domnul vicepreşedinte Seredenciuc operativ, toate astea le-am şi transmis, cu 114, cu inspectorii de drum şi care trebuie notată ca idee ce spunea domnul Şalar că dacă am avea noi aceşti inspectori care verifică împreună cu poliţia toate accidentele mortale şi fac schiţe şi proiecte şi ca să îndrepte lucrurile măcar acolo unde se întâmplă accidentul, este extraordinar de bine.

Ieri am tratat problemele punctuale 1. Am să-i dau domnului Plăcintă toate datele privind centura şi ce interesează pentru că interesul este şi al meu pe această direcţie.

O a doua problemă care o scot din contextul acesta al nostru, foarte aprins, este vorba de Festivalul Eminescu. Domnule preşedinte, aţi pus acolo la centru pe domnul Manole. Reclamă scriitorii, reclamă preşedinta Uniunii Scriitorilor din Bucovina. Domnule, nu ne dă voie să vorbim, vorbeşte numai el încontinuu. La Arhiepiscopie nici nu a pomenit de consiliul judeţean. M-am ridicat şi am spus, domnule, consiliul judeţean face activităţi culturale şi la Fundu Moldovei şi la Putna şi peste tot, trebuiam amintiţi şi l-am întrebat pe părintele stareţ de ce nu facem treaba asta. A răspuns că e greoi, nu ştie să facă organizare, nu mobilizează şi nu e atractiv faţă de oameni să vorbească frumos. La Călineşti, spre exemplu, într-un decor frumos acolo, de faţă cu copiii, cu părinţii a început să-şi aroge drepturile că el a făcut casa aceea Eminovici, că el este autorul că a adus macarale, iar nişte lideri de la judeţ, de la consiliu, puteam să fiu eu sau dumneavoastră, au o stare de indiferenţă faţă de Eminescu şi de rău faţă de Eminescu cum nu s-a mai întâmplat.

Nişte date puerile, eu vă dau discul ca să vedeţi asupra acestor exprimări pentru că nu este ţinuta noastră din Bucovina în acest fel. Şi dacă e nevoie, la orice acţiune sunt liber, liber ca pasărea cerului să ajut pe cine vrea de aici."

63



Domnul vicepreşedinte Marin-Gheorghe Niţă -"Domnule consilier, uitaţi puţin, vă rog, să vă spun, pentru cei care au fost premiaţi, e vorba de Florica Ceapoiu şi cu Mendeva, scrie în felul urmâtor : "domnului Ioan Manole pentru că am petrecut clipe frumoase de lumină şi armonie, condiţie de muzică a artelor. Cu mulţumiri pentru organizarea celei de a 28 a ediţie a Festivalului literar Mihai Eminescu, Putna 17 ianuarie 2019."

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur -"Stimaţi colegi, trebuie de luat în calcul şi chestiunile acestea că nu trebuie cineva să ponegrească ci să gândim pozitiv şi să fie un câştig. Pe partea cealaltă, sigur pot avea păreri pro şi contra şi poeţii şi scriitorii şi ziariştii şi politicienii, putem avea şi păreri diferite.

Doamna doctor, vă rog, vreţi sp spuneţi ceva?" Doamna consilier Rodica Andriescu -"Aş vrea să vă spun că profesorul

Streinu Cercel, managerul Spitalului Matei Balş din capitală ne spune că rata infecţiilor cu virusul gripal este una la care nici specialiştii nu s-au aşteptat. Noi vaccinul l-am avut puţin, solicitările sunt mari, le mai spunem pacienţilor să cumpere dar majoritatea nu au posibilitate. Aşteptăm vaccin antigripal care nu există acum la Direcţia de Sănătate Publică."

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur mulțumește pentru participare și declară închise lucrările şedinţei.

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

PREŞEDINTE, Secretarul judeţului, Gheorghe FLUTUR Petru TANASĂ

proces verbal - cjsuceava.ro · proces verbal încheiat astăzi 30 ianuarie 2019 în şedinţa...

Documents