Capitol I- Consideratii introductiveSectuiunea I- Notiuni generale privind procedurile speciale « Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. »1

Pentru a se putea atinge scopul procesului penal legiuitorul a instituit o serie de norme juridice cuprinse in codul de procedura penala si in legile speciale, norme ce sunt menite a disciplina desfasurarea procesului penal.Tinand cont de nevoia de unitate in reglementarea normelor aplicabile desfasurarii procesului penal exista la momentul actual o serie de dispozitii aplicabile in toate cauzele penale deservite justitiei, norme ce formeaza procedura comuna in dreptul procesual penal. Procedura comuna se aplica nediferentiat in marea majoritate a cauzelor penale deoarece este necesara normarea desfasurarii procesului penal si respectarea dreptului la egalitate in fata legii penale.In unele cazuri insa procedura obisnuita nu este suficient de eficace si nu poate alcatui cadrul optim pentru aflarea adevarului si instrumentarea cauzelor. De aceea legea penala a instituit anumite reglementari derogatorii de la procedura comuna, norme ce se aplica in mod limitat in functie de cauza in discutie. Rolul lor este de a mentine functional mecanismul justitiei fara a aduce atingere libertatilor garantate de lege si fara a influenta justa solutionare a cauzei. Aceste derogari sunt numite proceduri speciale. Pentru a putea constitui o procedura speciala normele derogatorii trebuie ca prin continut, sistematizare si mod de aplicare sa formeze un complex de norme pe deplin justificat.In dreptul procesual penal roman procedurile speciale sunt limitative ca numar si au o arie restransa de aplicare. Ele sunt folosite in realizarea tragerii la raspundere penala dar si in rezolvarea pe cale jurisdictionala a unor aspecte adiacente sarcinilor fundamentale ale procesului penal.Procedurile speciale nu sunt instituite aleatoriu ele fiind impuse de anumite imprejurari bine determinate in lege cum ar fi : elementele speciale determinante in ceea ce priveste persoana infractorului, imprejurarile in care s-a infaptuit infractiunea sau caracterul infractiunilor.Cu toate acestea trebuie retinut faptul ca nu orice element ce tine de aceste considerente poate duce la instituirea unei proceduri speciale. Spre exemplu existenta unei boli a inculpatului poate sa aiba implicatii in desfasurarea procesului penal- amanarea executarii pedepsei, obligarea de a fi efectuata o expertiza- dar nu poate sa duca la aplicarea unei proceduri speciale existente si cu atat mai putin nu poate sa duca la crearea unei proceduri speciale.De retinut este faptul ca normele speciale, desi au continut si sistematizarea proprie, sunt doar derogari partiale de la normele ce reglementeaza procedura comuna nefiind posibil ca printr-o norma din cadrul unei proceduri speciale sa se aduca atingere unui drept fundamental sau sa se incalce grav regulile de desfasurare a procesului penal.,Un alt element ce trebuie luat in considerare este aplicabilitatea acestor proceduri speciale. Nu poate fi niciodata acceptata aplicarea discretionara a unei proceduri speciale in functie de elemente subiective existente de la o cauza la alta. Procedurile speciale se aplica in toate cauzele penale care prin analiza obiectiva pot intra in aria de aplicare a unei proceduri bine determinate.Procedurile speciale sunt un complex de derogari cu o intindere variabila dar care pastreaza intotdeauna un caracter complementar si derogatoriu. De aceea oriunde procedura speciala nu reglementeaza expres anumite situatii va fi aplicabila procedura obisnuita. De asemenea daca o anumita situatie este reglementata atat de procedura obisnuita cat si de procedura speciala reglementarile derogatorii se vor aplica cu prioritate.Legislatia in vigoare nu cunoaste o reglementare atat de larga a unei proceduri speciale incat sa elimine aplicarea oricarei norme din procedura obisnuita, astfel incat nu ne vom putea afla niciodata in fata unei cauze care sa se solutioneze exclusiv pe baza normelor derogatorii si fara

1 Neagu- partea generala

aplicarea macar minimala a dispozitiilor comune. Trebuie retinuta regula conform careia orice cauza se solutioneaza prin aplicarea tuturor dispozitiilor comune incidente atat din partea generala cat si din partea speciala a codului de procedura penala la care, in probleme anume reglementate in procedura speciala, se adauga in completare dispozitiile speciale. Deci aplicarea dispozitiilor din procedura speciala nu elimina ci completeaza dispozitiile comune din codul de procedura penala iar orice cauza solutionata doar pe baza dispozitiilor derogatorii nu va putea fi considerata instrumentata corect si complet.Aceasta regula este prevazuta in codul de procedura penala care indica in articolul 466 ca infractiunile flagrante «  se urmaresc si se judeca potrivit dispozitiilor prevazute in acest capitol2

care se completeaza cu dispozitiile din prezentul cod. »Tendinta pe care legea procesual penala o imbratiseaza in ceea ce priveste aceste proceduri speciale este aceea de reducere pentru pastrarea unitatii de reglementare procedurala. Reglementarile existente inainte de 1 ianuarie 1969 cuprindeau un numar considerabil mai mare de norme derogatorii , norme ce au fost eliminate prin modificarile codului de procedura penala roman. Astfel au fost eliminate proceduri speciale aplicabile infractiunilor contra avutului obstesc precum si procedurile privitoare la infractiunile contra securitatii statului.Sectiunea II- Clasificarea procedurilor speciale in dreptul roman In literatura de specialitate procedurile speciale sunt impartite in proceduri speciale propriu-zise si proceduri speciale auxiliare. Aceasta denumire a tipurilor de proceduri nu se regaseste in legislatie romana asa cum de exemplu o impune dreptul procesual penal ungar unde procedura speciala « kuloneljaras » se deosebeste terminologic in lege de procedura deosebita « kulonleges eljaras »3. In dreptul procesual penal roman deosebirea terminologica a ramas doar in cadrul tratatelor si literaturii de specialitate legiuitorul considerand a nu fi necesara o deosebire formala intre cele doua tipuri de proceduri speciale.Procedurile speciale auxiliare sunt reprezentate de diverse proceduri judiciare care fara a realiza sarcinile fundamentale ale procesului penal rezolva pe cale jurisdictionala anumite probleme legate de desfasurarea altor cauze penale. Prin urmare, in cazul procedurilor speciale auxiliare nu se va desfasura un proces penal in scopul tragerii la raspundere penala ci se vor infaptui diferite sarcini legate direct sau indirect de o cauza penala in curs de desfasurare sau care a fost deja incheiata. Spre exemplu, un condamnat dupa executarea pedepsei poate beneficia in anumite conditii de institutia reabilitarii judecatoresti. Aceasta procedura nu presupune solutionarea unui proces penal dar verificarea indeplinirii conditiilor precum si dispunerea reabilitarii nu pot imbraca forme extra judiciare. De aceea legea a trebuit in acest caz sa instituie o procedura distincta prin care sa se solutioneze problema acordarii beneficiului reabilitarii, problema ce nu poate fi tratata decat in cadrul legal deoarece este considerata ca fiind un element adiacent si derivat dintr-un proces penal anterior.Procedurile speciale auxiliare sunt in reglementarea actuala urmatoarele: procedura reabilitarii judecatoresti( art 494- art 503 Cpp), procedura de reparare a pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal (art 504- art 507 Cpp), procedura darii in urmarire(art 4931-4937 Cpp),procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare( art 508- art 512 Cpp) si asistenta judiciara internationala in materie penala(art 513- art 522¹ Cpp).Procedurile speciale propriu-zise sunt cele in cadrul carora sunt rezolvate aspecte privind tragerea la raspundere penala a celor care savarsesc infractiuni si al caror obiect il constituie lamurirea problemelor legate de existenta raportului juridic procesual principal. Ele sunt forme speciale de realizare a procesului penal in cadrul carora se infaptuieste tot continutul fundamental al acestuia si se analizeaza toate aspectele esentiale legate de exercitarea actiunii penale si tragerea la raspundere penala.

2 titlul IV proceduri speciale- cap I urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante3 volonciu1

7

La randul lor procedurile speciale propriu-zise se impart in functie de normele ce le contin in doua categorii dupa cum urmeaza : procedurile speciale in care se aplica cu precadere normele derogatorii de la procedura obisnuita si proceduri speciale in care se aplica in general procedura comuna completata cu normele derogatorii. Spre exemplu una dintre procedurile speciale in care se aplica cu precadere normele derogatorii poate fi considerata procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante pe cand procedura in cauzele cu infractori minori este o procedura speciala in cadrul careia dispozitiile derogatorii doar completeaza procedura obisnuita. In reglementarea actuala exista un numar de trei proceduri speciale propriu-zise : procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante(art 465- art 479 Cpp), procedura in cauzele cu infractori minori(art 480- art 493 Cpp) si procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice(art 479¹- art 479¹5 Cpp) Sectiunea III- Procedurile speciale prevazute de codul de procedura penala a.Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante. Procedura urmaririi si judecarii unor infractiuni flagrante este reglementata in titlul IV al Codului de procedura penala in vigoare in capitolul I “Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante”. Conform prevederilor legale este considerata infractiune flagranta infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire precum si infractiunile al caror faptuitor este urmarit imediat dupa savarsire de catre persoana vatamata, martorii oculari sau strigatul public ori este gasit in apropierea locului comiterii infractiunii cu arme sau obiecte de natura sa-l considere participant la infractiune. In cazurile de mai sus orice persoana are dreptul de a-l prinde pe faptuitor in vederea aducerii lui in fata autoritatilor.Procedura speciala este aplicabila infractiunilor flagrante pedepsite prin lege cu inchisoare de cel putin 1 an si de maxim 12 ani precum si formele lor agravate savarsite in municipii, orase, targuri, mijloace de transport sau orice alt loc aglomerat.Procedura nu se aplica infractiunilor savarsite de minori datorita caracterului special pe care il instituie calitatea faptuitorului.O aplicare speciala a prevederilor din titlul IV capitolul I Cpp intervine in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In acest caz daca infractiunea este flagranta constatarea ei se va face respectand dispozitiile referitoare la urmarirea si judecarea infractiunilor flagrante insa continuarea urmaririi penale si a judecarii cauzei se va face cu aplicarea prevederilor speciale doar daca persoana vatamata va depune plangerea prealabila in termen de 24 de ore de la constatarea infractiunii. In acest sens organul de cercetare penala are obligatia de a chema partea vatamata si a o intreba daca intelege sa faca cererea in termenul aratat. In caz contrar se vor aplica prevederile de ordin general din codul de procedura penala.In ceea ce priveste faza de urmarire penala legea stabileste anumite derogari de la procedura comuna derogari ce privesc constatarea infractiunii, retinerea si arestarea invinuitului sau a inculpatului, continuarea cercetarii dupa restituire precum si verificarea lucrarilor de cercetare penala.In articolul 467 Cpp se prevede ca organul de cercetare penala sesizat trebuie sa consemneze intr-un proces verbal cele constatate cu privire la fapta savarsita precum si declaratiile invinuitului si ale celorlalte persoane ascultate. Organul de cercetare penala are obligatia de a strange si alte probe pe care le considera importante pentru justa desfasurare a procesului. Procesul verbal se va citi invinuitului si celorlalte peroane ascultate cu mentiunea ca acestea pot face obiectii sau completari apoi va fi semnat atat de catre organul de cercetare cat si de invinuit si persoanele ascultate.In cazul infractiunilor flagrante invinuitul este obligatoriu retinut pe o durata de 24 de ore. Daca se considera ca arestarea invinuitului este necesara procurorul poate solicita luarea acestei masuri de catre judecator. Masura arestarii preventive nu va putea depasi 10 zile calculate de la data expirarii ordonantei de retinere. Atunci cand procurorul considera ca exista suficiente dovezi pentru a fi pusa in miscare actiunea penala da rechizitoriul prin care pune in miscare actiunea

5

penala si dispune trimiterea in judecata. Dosarul trebuie trimis instantei competente inainte de expirarea mandatului de arestare. Datorita caracterului derogatoriu ce se impune in cazul acestei proceduri daca trimiterea in judecata nu a fost dispusa in termen de 3 zile de la emiterea ordonantei de retinere cauza va continua sa fie rezolvata prin aplicarea dispozitiilor din procedura obisnuita referitoare la arestarea invinuitului sau inculpatului cuprinse in art 146 si urmatoarele din cpp.In situatia in care judecatorul a dispus arestarea preventiva iar procurorul a dispus restituirea cauzei orgsnului de cercetare penala acesta este obligat sa continue cercetarea si sa restituie dosarul procurorului in termen de maxim 3 zile de la data la care a fost dispusa masura arestarii preventive. Prelungirea cercetarii pe o perioada mai mare de 3 zile duce la judecarea cauzei in concordanta cu procedura obisnuita.O problema in ceea ce priveste procedura speciala survine in materia asistentei juridice obligatorii pe perioada retinerii invinuitului. Parerile instantelor in aceasta problema sunt impartite astfel incat o parte a instantelor rezolva aceasta problema in mod afirmativ considerand ca asistenta juridica obligatorie este aplicabila in acest caz 4 in vreme ce majoritatea instantelor considera ca daca cercetarea penala se face in timp ce invinuitul este retinut fara sa fie pusa in miscare actiunea penala impotriva sa dispozitiile codului de procedura penala in materia asistentei juridice obligatorii nu sunt aplicabile5. Din prevederile articolului 470 cpp. rezulta faptul ca procurorul solutioneaza dosarul in cel mult 2 zile de la data la care i-a fost inaintat. Analizand dosarul procurorul poate sa dispuna fie trimiterea in judecata fie scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale ori restituirea cauzei. In cazul in care se dispune trimiterea in judecata procurorul da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata cu propunerea de arestare preventiva a inculpatului. Daca insa procurorul constata existenta unuia din cazurile prevazute de art 10 alin (1) lit a-e dispune scoaterea de sub urmarire penala iar daca sunt incidente prevederile art 10 alin (1) lit f,h,i,j, dispune incetarea urmaririi penale.Cand urmarirea penala nu a fost completa sau nu s-au respectat dispozitiile legale garante ale aflarii adevarului procurorul va restitui cauza organului care a efectuat urmarirea penala spre completare sau unui alt organ de urmarire in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale. In cazul restituirii cauza nu se va mai judeca potrivit procedurii speciale urmand ca rezolvarea ei sa fie facuta dupa dispozitiile procedurii obisnuite. In cazul in care se constata ca cercetarea a fost efectuata de un organ necompetent procurorul va trimite cauza organului competent in concordanta cu art 268 cppDe asemenea in cazul restituirii procurorul va trebui sa decida asupra mentinerii sau revocarii masurilor preventive care sunt de competenta sa precum si asupra masurilor de siguranta sau asiguratorii.Daca procurorul decide ca dovezile din dosar sunt concludente si trimite cauza spre judecare se va trece la faza a doua a procesului penal : faza de judecata.Judecata cuprinde etape procesuale procedurii comune diferenţele in cazul infractiunilor flagrante constand doar in modul realizarii etapelor procesuale. Competenta de judecata este cea obisnuita nefiind desemnata o instanta speciala care sa judece infractiunile flagrante. In articolul 471 alineatul 2 se prevede ca ministrul justitiei poate desemna una sau mai multe judecatorii care sa judece aceste cauze dar numai in cazul municipiilor impartite in sectoare. Alineatul 2 nu prevede o derogare de la regulile generale de competenta, judecatoria desemnata de ministrul justitei nu devine o instanta speciala cu delimitarea unei anumite competente ci doar capata caracterul unei intante specializate in solutionarea acestore cauze pentru o mai rapida infaptuire a justitei. In ceea ce priveste masurile pregatitoare sedintei de judecata articolul 472 Cpp prevede masuri speciale inpuse de specificul infractiunilor flagrante. Astfel, presedintele instantei va fixa termenul de judecata in 5 zile de la primirea dosarului si totodata va dispune aducerea cu mandat a martorilor si a partii vatamate. Inculpatul este adus la judecata si de asemenea in cazurile in

4 tribunalul judetean valcea, dec penala nr 319/1971, in RRD nr 1/1972, pag 1315 trib suprem, s pen, dec nr 2902/1971, in culegerea de decizii pe anul 1971, p 455

care este arestat peresedintele instantei trebuie sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice. Celelate parti la proces nu se citeaza dar se pot prezenta si participa la judecata, presedintele avand indatorirea sa stabileasca identitatea acestora. Participarea procurorului la judecata este obligatorie conform alineatului 3 articol 472 Cpp. De asemenea in faza masurilor pregatitoare instanta are datoria sa verifice daca in cauza sunt intrunite conditiile prevazute in articolul 466 Cpp iar atunci cand constata ca nu s-au indeplinit aceste conditii, are obligatia de a continua judecata cu aplicarea regulilor procedurii obisnuite. Momentele procesuale prevazute de procedura obisnuita de judecata in prima instanta sunt aplicabile si in cazurile infractiunilor flagrante cu derogarile prevaz art 473 Cpp . Articolul 473 Cpp prevede ca judecata se face pe baza declaratiilor inculpatului, martorilor prezenti, a persoanei vatamatate daca este de fata si a lucrarilor din dosar. Nu poate fi amanata judecata in vederea audierii martorilor absenti. In schimb instanta poate dispune din oficiu sau la cerere administrarea de probe noi pentru acest lucru putand acorda termene care in total nu pot depasi 10 zile.Instanta trebuie sa dispuna asupra starii de libertate a inculpatului atunci cand se desesizeaza pentru incompetenta, retine cauza pentru a fi judecata conform procedurii obisnuite sau amana judecarea cauzei pentru administrarea de probe noi. Potrivit art 475 Cpp, instanta este obligata sa se pronunte asupra cauzei in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile sau in cel mai tarziu in urmatoarele 2 zile, si trebuie sa redacteze hotararea in cel mult 24 ore de la pronuntare. Inculpatul care se afla in stare de detinere este in mod obligatoriu adus la pronuntare. Cand instanta pronunta pedeapsa inchisorii iar inculpatul a fost pus anterior in libertate instanta poate dispune arestarea acestuia. In caz de achitare sau de incetare a proces penal instanta pune de indata in libertate pe inculpatul arestat preventiv. Punerea in libertate a inculpatului arestat este obligatorie si in cazurile prevazute de art 350 alin 3 Cpp. Datorita caracterului derogatoriu al procedurii in cazul infractiunilor flagrante precum si datorita dezideratului de a solutiona rapid aceste cauze actiunea civila va fi examinata de catre instanta numai daca persoana vatamata este prezenta si se constituie parte civila iar pretentiile acesteia pot fi solutionate fara amanarea judecatii. Daca solutionarea actiunii civile nu duce la amanarea cauzei instanta examineaza din oficiu actiune civila in cazul in care persoana vatamata este fie o persoana lipsita de capacitatea de exerctiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, fie este o unitate dintre cele la care se refera art 145 Cp6. In toate celelalte cauze solutionarea actiunii civile se va face pe calea actiunii separate care este scutita de taxe de timbru. In ceea ce priveste caile de atac termenul de apel cat si cel de recurs este de 3 zile de la pronuntare. Dosarul cauzei se va inainta instantei competente in 24 ore de la declarea apelului sau recursului iar judecarea se va face de urgenta. In cazul in care infractiunile care se urmaresc si se judeca potrivit acestei proceduri speciale se afla in concurs ori in stare de indivizibilitate sau de conexitate cu alte infractiuni carora li se aplica procedura obisnuita, modul de solutionare al fiecarei cauze in parte este prevazut de art 478 Cpp. Astfel in alineatul (1) al acestui articol se prevede ca in cazul unui concurs de infractiuni cand procedura speciala se aplica numai unora dintre infractiunile in cauza se procedeaza la disjungere lor, urmarirea si judecarea infractiunilor facandu-se separat. In caz de indivizibilitate sau conexitate daca procedura prevazuta pentru infractiunile flagrante se aplica doar unora dintre fapte ori unora dintre infractori si disjungerea nu este posbila, urmarirea si judecarea se vor face dupa procedura obisnuita. De asemenea in articolul 38 alin 3 Cpp se prevede ca in cazul de indivizibilitate prevazute in articolul 33 lit c) Cpp7 cauzele vor fi intotdeauna reunite.b. Procedura privind tragerea la raspundere penala a peursoanei juridice. Modificarile aduse Codului penal prin Legea nr 278/2006 referitoare la raspunderea penala a persoanei juridice au impus modificari in aceasta materie si in Codul de procedura penala. Datorita nuantarii necesare in ceea ce priveste tragerea la raspundere penala a persoanei juridice s-a considerat necesara introducerea in titlul IV al Codului de procedura penala a unei proceduri speciale ce vizeaza persoana juridica in intelesul dat acestui termen de catre codul penal in vigoare. Ca si in cazul urmaririi si judecarii unor infractiuni flagrante dispozitiile codului de

6 art 145 cp7 art 33cpp

procedura penala se aplica in cazul infractiunilor savarsite de pers juridice cu anumite completari si derogari. In capitolul I1 din titlul IV al Codului de procedura penala sunt prevazute completarile si derogarile aplicabile persoanelor juridice. Actiunea penala in ceea ce priveste persoanele juridice are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanei juridice ce a savarsit o infractiune. Persoana juridica este reprezentata in mod obisnuit de catre reprezentantul sau legal in ceea ce priveste indeplinirea actelor procesuale si procedurale. Reprezentantul legal nu va putea indeplini actele procedurale si procesuale in numele persoanei juridice daca impotriva sa s-a inceput urmarirea penala pentru aceeasi fapta sau pentru fapte conexe. In acest caz persoana juridica fie isi numeste un mandatar fie acest mandatar este desemnat de organul de urmarire penala sau de instanta competenta. Acest mandatar este desemnat din randul practicienilor in insolventa autorizati potrivit legii. Acestor practicieni li se aplica prevederile art 190 alin (1), (2), (4), (5), (6)8 privitoare la cheltuielile judiciari si sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului. Consideram ca trimiterea l art 190 ccp dovedeste faptul ca practicianul in insolventa este asimilat in ceea ce priveste sumele ce-i revin categoriei de participanti la procesul penal din care fac parte expertul si interpretul. O alta problema ridicata de introducerea raspunderii penale a persoanei juridice este aceea a competentei teritoriale . Din dispozitiile articolului 4793 se poate pune concluzia ca competenta teritoriala este alternativa, ea fiind determinata fie de locul unde a fost savarsita infractiunea, fie de locul unde se afla sediul persoanei juridice sau locul unde locuieste persoana vatamata sau locul unde aceasta isi are sediul. Citarea persoanei juridice se face la sediul acesteia in cazul in care este cunoscut iar daca sediul este fictiv sau persoana juridica nu mai functioneaza la sediul declarat citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. Aceasta dispozitie nu e aplicabila atunci cand noul sediu este cunoscut. Citarea se face la locuinta mandatarului sau la sediul practicianului in insolventa atunci cand persoana juridica este reprezentata de unul dintre acestia. Daca in cursul urmaririi penale sau in cursul judecarii exista motive temeinice care duc la presupunearea ca persoana juridica a savarsit o fapta prevazuta de lega penala judecatorul la propunerea procurorului sau instanta de judecata poate dispune o serie de masuri preventive. Aceste masuri vor fi luate doar cand sunt necesare pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal. Art 4795 enumera in alin (1) lit a-e masurile preventive ce pot fi luate in cursul urmaririi penale sau a judecatii.9 Daca au foat luate aceste masuri preventive instanta poate obliga persoana juridica la depunerea unei cautiuni care nu poate fi mai mica de 5000 de lei. Cautiunea se va restitui la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, pronuntata in cauza atunci cand persoana juridica a respectat masurile preventive sau in cazul in care s-a dispus achitarea persoanei juridice, incetarea procesului penal, sau o solutie de netrimitere in judecata. Daca nu se respecta masurile preventive cautiunea nu se restituie facandu-se venit la bugetul statului la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Masurile preventive pot fi dipuse de catre judecator prin incheiere motivata data in camera de consiliu cu citarea persoanei juridice si cu participarea obligatorie a procurorului. Masurile preventive se dispun pe o perioada de cel mult 60 de zile cu posibilitatea prelungirii daca se mentin temeiurile care le-au determinat. Incheierea prin care s-au luat masurile preventive poate fi atacata cu recurs in 3 zile de la pronuntare sau de la comunicare in functie de prezenta sau absenta celor interesati la momentul pronuntarii. Masurile preventive se vor revoca din oficiu sau la cerere cand nu mai exista temeiuri care sa le jusifice. De asemenea fata de de persoana juridica se pot lua masuri asiguratorii. Masurile asiguratorii sunt luate in vederea asigurarii confiscarii speciale, repararii pagubei produse prin infractiune sau garantarii executarii pedepsei amenzii. Organul juduciar are obligatia de a comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica atat inceperea

1

8 art 190 cpp3

5

9 art 479 alin 1

urmaririi penale, a punerii in miscare a actiunii penale si a trimiterii in judecata a persoanei juridice cat si o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii. Comunicarea este necesara in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare. Organele care au autorizat infiintarea si care au inregistrat persoana juridica au de asemena obligatia de a comunica organului judiciar in copie certificata si in termen de 24 de ore de la data inregistrarii orice mentiune cu privire la persoana juridica. Abaterea de la aceasta dispozitie se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 de lei la 5000 de lei. Persoana juridica are obligatia de a comunica intentia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului social in termen de 24 ore organului judiciar. Amenda judiciara aplicabila organelor care au autorizat si inregistrat persoana jurididca este aplicabila si persoanei juridice care nu si-a respectat obligatia de informare. Daca instanta decide ca persoana juridica se face vinovata de savarsirea unei infractiuni aceasta nu poate initia fuziunea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea in intervalul de timp dintre ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si executarea pedepselor. In cap IV1

din titlu III al Codului penal sunt prevazute pedepsele aplicabile persoanei juridice. Astfel singura pedeapsa principala aplicabila persoanei juridice este amenda. Aceasta are un minim special de 5000 lei si un maxim special de 600.000 lei atunci cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10ani sau amenda si un minim special de 10.000 lei si maxim 900.000 lei atunci cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoare mai mare de 10 ani. Art 4799 Cpp prevede normele aplicabile punerii in executare a acestei pedepse. Astfel persoana juridica este obligata ca in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare. Atunci cand persoana juridica nu poate achita integral amenda in termenul prevazut de lege aceasta poate cere instantei de executare plata amenzii in rate lunare pe o durata de cel mult 2 ani. Persoana juridica va fi supusa executarii silite a creantelor fiscale in cazul in care nu-si indeplineste obligatia de plata a amenzii sau a unei rate lunare in cazul platii esalonate a amenzii. Persoanei juridice i se pot aplica si o serie de pedepse complementare prevazute in acelasi capitol din codul de procedura penala. Aceste pedepse complementare privesc dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, inchiderea unor puncte de lucru, interzicerea participarii la procedurile de achizitii publice , precum si afisarea si difuzarea hotararii de condamnare. Ducerea la indeplinire a pedepselor complementare precum si supravegherea executarii lor sunt prevazute in art 47910-47915 Cpp. Articolul 47910 specifica modalitatile de punere in executare a pedepsei complementare de dizolvare a persoanei juridice. Conform acestui articol o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare se comunica instantei civile competente care va deschide procedura de lichidare si va desemna lichidatorul iar o alta copie se va comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare. Remunerarea lichidatorului se face de regula din averea persoanei juridice iar in caz de imposibilitate din fondul de lichidare constituit potrivit legii. In ceea ce priveste punere in executare a pedepsei complementare a suspendarii activitatii sau a unei dintre activitatile persoanei juridice, Codul de procedura penala prevede ca o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare se va comunica la data ramanerii definitive a hotararii organului care a autorizat persoana juridica si organului care a inregistrat-o pentru a lua masurile necesare.In cazul in care instanta dispune pedeapsa complementara a inchiderii unor puncte de lucru se va aplica procedura prezentata in cazul suspendarii activitatii persoanei juridice. Art 479 indice 12 prevede ca in cazul in care instanta decide aplicarea pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare se

1

9

1

1

1

va comunica la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare organului care a autorizat infiintarea si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare si de asemenea o copie de pe dispozitivul hotararii se va comunica oficiului registrului comertului pentru efectuarea formalitatilor de publicitate in registrul comertului, ministerului justitiei pentru efectuarea formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanei juridice fara scop patrimonial si altor autoritati care tin evidenta persoanei juridice pentru efectuarea formalitatilor de publicitate. Instanta poate de asemenea sa dispuna afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare caz in care un extras al acestei hotarari se va comunica in vederea afisarii in forma, locul si pentru perioada stabilita de instanta, persoanei juridice. Un extras al hotararii de condamnare poate fi comunicat persoanei juridice si in scopul difuzarii lui in forma stabilita de instanta si prin mijloace de comunicare audio-vizuale desemnate de aceasta. Persoana condamnata trebuie sa inainteze instantei de executare fie dovada inceperii executarii afisarii fie dovada executarii publicitatii hotararii de condamnare in termen de 30 de zile de la comunicare dar nu mai tarziu de 10 zile de la inceperea executarii ori dupa caz de la executare. Si in cazul acestei pedepse complementare o copie sau un extras al hotararii de condamnare va fi comunicat organului care a autorizat si inregistrat persoana juridica pentru a se lua masurile necesare. In caz de neexecutare cu rea credinta a pedepselor complementare instanta de executare dispune fie dizolvarea persoanei juridice fie dupa caz suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in executare a pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare dar nu mai mult de 3 luni. Daca aceasta ultima masura nu este suficienta pentru ca persoana juridica sa puna in executare pedeapsa complementara se va dispune dizolvarea persoanei juridice. Sesizarea instantei in caz de neexecutare cu rea credinta a pedepselor complementare se face din oficiu de catre judecatorul delegat al instantei de executare ori de catre organele carora li s-a comunicat hotararea definitiva de condamnare. Persoana juridica va fi citata la judecata iar participarea procurorului va fi obligatorie. Instanta se va pronunta prin sentinta dupa ce va asculta concluziile procurorului si persoana juridica condamnata. c. Darea in urmarire Procedura darii in urmarire este un alt caz in care legiutorul a considerat necesar sa se deroge de la procedura obisnuuita de judecata. Capitolul 2 indice 1 din titlul 4 al Ccp in care se trateaza problema darii in urmarire a fost introdus prin articolul 1 punctul 29 din ordonanta de urgenta a guvernului nr 60/2006. Darea in urmarire este necesara pentru identificarea, cautarea, localizarea si prinderea unei persoane in scopul aducerii acestuia in fata organelor judiciare sau punerii in executare a hotararii judecatoresti. Articolul 493 indice 1 Ccp in alineatul 2 prevede ca darea in urmarire este posibila in cazul in care nu s-a putut executa un mandat de arestare preventiva, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare, masura internarii medicale, sau masura expulzarii deoarece nu a putut fi gasita persoana fata de care s-au luat aceste masuri. De asemenea darea in urmarire este posibila in cazul in care persoana a evadat din starea legala de retinere sau detinere a fugit dintr-un centru de reeducare sau a fugit din unitatea unde executa masura internarii medicale. Un alt caz in care se poate dispune darea in urmarire este acela al depistarii unei persoane urmarite international despre care exista date ca se afla pe teritoriul Romaniei. Darea in urmarire poate fi solicitata de organul de politie care a costatat inposibilitatea executarii mandatului de arestare preventiva, a mandatului executarii unei pedepse privative de libertate, a masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare, a masurii internarii medicale ori masurii expulzarii. In cazul in care persoana a evadat darea in urmarire se solicita de catre administratia locului de detentie, centrul de reeducare sau unitatea medicala, in care se executa masura. Daca situatia premisa este aceea a unei persoane urmarite international darea in urmarire se solicita de catre prcurorul competent potrivit legii. Inspectoratul general al politiei roamane este organul competent sa dispuna prin ordin darea in urmarire. Ordinul trebuie comunicat in cel mai scurt timp organelor competente sa elibereze pasaportul pentru ca acestea sa poata refuza eliberarea pasaportului sau sa ridice provizoriu pasaportul pe durata masurii, organelor de frontiera pentru darea in consemn, precum si celui in fata caruia urmeaza a fi adusa

persoana data in urmarire si parchetului competent care supravegheaza activitatea de urmarire. In aceste ultime doua cazuri ordinul de dare in urmarire se comunica in copie. Odata emis ordinul de dare in urmarire, acesta impune anumite obligatii organelor statului: structurile competente ale ministerului administratiei si internelor sunt obligate sa puna in executare imediata ordinul si sa desfasoare la nivel national activitatile pe care acesta le impune. Institutiile publice au obligatia sa sprijine in limitele legii activitatea de urmarire ale organelor de politie. In cazul urmaririi unei persoane arestate preventiv activitatea organelor de politie este supravegheata de procurori anume desemnati din cadrul Parchetul de pe langa Curtea de Apel in a carui circumscriptie se afla sediul instantei competente ce a solutionat in fond propunerea de arestare preventiva. In situatia in care mandatul de arestare preventiva este emis intr-o cauza de competenta Parchetului de pe langa ICCJ supravegherea urmaririi este efectuata de procurorii anume desemnati din cadrul structurii care efectueaza sau a efectuat urmarirea penala. In celelalte cazuri in care persoana urmarita nu e arestata preventiv urmarirea este supravegheata de procurori anume desemnati din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel in a carui circumscriptie se afla sediul instantei de executare ori al altei instante competente potrivit legii speciale. Darea in urmarire nu permite efectuarea oricarui tip de activitate care sa duca la prinderea persoanei urmarite. Activitatile permise in cadrul acestei proceduri sunt prevazute in articolul 493 indice 3 Ccp. Conforma acestui articol pentru identificarea, cautarea, localizarea precum si prindereea persoanelor date in urmarire urmatoarele activitati pot fi efectuate respectand conditiile prevazute de lege: a) interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon, sau prin orice mijloc electrinic de comunicare precum si alte inregistrari b) retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor c) perchezitia d) ridicarea de obiecte si inscrisuri e) punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora. Aceste activitati sunt permise in cadrul procedurii urmaririi dar sub conditia existentei unei autorizari prealabile. In cazul in care darea in urmarire a fost dispusa deoarece nu s-a putut executa mandat de arestare preventiva, mandatul de executare a unei pedepse privative de libertate, o masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare, masura internarii medicale, masura expulzarii precum si in cazul in care persoana a evadat, activitatile prevazute de litera a-c pot fi desfasurate doar cu autorizarea instantei de executare. In cazul in care darea in urmarire are ca obiect depistarea unei persoane urmarite internatoinal aceleasi masuri pot fi dispuse cu autorizarea unui judecator al instantei competente potrivit legii speciale. Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si punerea sub supraveghere a conturilor bancare precum si a conturilor asimilate acestora pot fi efectuate cu autorizarea procurorului care supravegheaza activitatea organelor de politie insarcinate cu efectuarea urmaririi. Procurorul daca consdera necesar poate dispune sa i se transmita inscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile. Daca in cazul retinerii si predarii corespondentei si obiectelor, a perchezitiei si a ridicarii de obiecte si inscrisuri sunt aplicabile prevederile legale fara nici un fel de derogare in ceea ce priveste celelalte doua activitati Ccp prevede modalitatea de efectuare a acestora in articolul 493 indice 4-6 Ccp. Astfel interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor se va face doar daca aceasta este singura modalitate prin care se poate duce la indeplinire activitatea de indentificare, cautare, localizare si prindere a persoanei date in urmarire sau daca prin utilizarea altor mijloace aceste activitati ar fi mult intarziate. Aceasta masura nu poate fi luata decat pe durata necesara interceptarii si inregistrarii dar nu mai mult de 30 de zile si poate fi reinoita pentru motive temeinice fiecare reinoire neputand depasi 30 de zile iar durata totala a acestora neputand depasi 120 de zile. Autorizarea se da in camera de consiliu de catre presedintele instantei iar in lipsa acestuia de catre judecatorul desemnat de acesta. Actul prin care se da autorizarea este o incheiere motivata care va cuprinde obligatoriu motivele pentru care a fost incuvintata masura, persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii precum si perioada pentru care s-a dispus interceptarea. Procurorul poate personal sa procedeze la efectuarea interceptarilor sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de urmarire penala. Persoanele care se ocupa de suportul tehnic al inregistrarilor sunt obligate sa pastreze confidentialitatea acestor inregistrari in caz contrar incalcand normele penale. In cazul in care obtinerea autorizarii ar aduce grave

prejudicii activitatii de urmarire, printr-o ordonanta motivata inscrisa in registrul special prevazut in articolul 228 alineat 1 indice 1 Ccp poate dispune cu titlu provizoriu interceptarea si inregistrarea convorbirilor pe o durata de cel mult 48 de ore. In 48 de ore de la expirarea termenului provizoriu procurorul este obligat sa prezinte judecatorului, in vederea confirmarii ordonantei, suportul pe care au fost fixate interceptarile precum si un proces verbal rezumativ. Judecatorul, analizandu-le, se va pronunta prin incheiere motiva data in camera de consiliu in cel mult 24 de ore. Daca ordonanta e confirmata si se cere o prelungire a masurii interceptarii judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe. Daca ordonanta nu este confirmata se va dispune incetarea de indata a inregistrarilor iar cele deja efectuate vor fi sterse sau distruse de catre procuror, acest lucru fiind consemnat intr-un proces verbal ce va fi transmis in copie judecatorului. In cazul in care interceptarile au fost efectuate cu autorizarea judecatorului procurorul este obligat sa dispuna incetarea imediata atunci cand nu mai exista motive temeinice si sa comunice acest lucru instantei. Convorbirile si comunicarile care nu corespund scopului pentru care au fost interceptate si inregistrate se arhiveaza la sediul parchetului in locuri speciale in plic sigilat cu asigurarea confidentialitatii. Acestea pot fi consultate la cerere de catre procurori, judecatori sau completul investit cu solutionarea cauzei. Dupa ce persoana urmarita este prinsa acestea vor fi sterse sau distruse de catre procurori si se va intocmi un proces verbal care sa certifice acest lucru. In cazul in care convorbirile sau comunicarile contribuie la identificarea, localizarea sau prinderea persoanei date in urmarire acestea vor fi certificate de catre procurorul care supravegheaza activitatea organelor de politie implicate in urmarirea persoanei. Dupa ce persoana data in urmarire e prinsa procesele verbale de redare a convorbirilor sau comunicarilor precum si suportul pe care acestea sunt fixate se transmit judecatorului care a emis autorizarea si se arhiveaza la sediul instantei, dupa care suportul poate fi consultat numai cu incuviintarea presedintelui instantei. Daca in convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate sunt dte certe si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea altor infractiuni ele sunt certificate si transmise impreuna cu suportul pe care sunt fixate parchetului competent. Acestea pot fi folosite drept probe. Inregistrarilor in mediul ambiental, localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere li se aplica aceeasi procedura ca si interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor sau convorbirilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare. Articolul 493 indice 6 prevede ca in cazul in care este necesar identificarii, localizarii persoanei urmarite procurorul poate dispune punerea sub supraveghere a conturilor bancare si conturilor asimilate, durata acestei masuri nu poate depasi 30 de zile dar poate fi reinoita pentru motive temeinice cu cate 30 de zile pana la un maxim de 120 de zile in aceeasi cauza. Este important de precizat ca aceste prevederi sunt aplicabile in cazul in care masura este dispusa cu privire la aceeasi persoana in momentul in care nu mai exista motive pentru mentinerea masurii, procurorul este obligat sa dispuna incetarea imediata a masurii de supraveghere. Urmarirea unei persoane se poate finaliza fie prin prinderea persoanei urmarite fie prin disparitia temeiurilor care au justificat-o. Revocarea urmaririi va fi dispusa prin ordin de IGP si se va transmite in copie parchetului competent care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei date in urmarire si organelor competente sa elibereze pasaportul precum si organelor de frontiera. Se poate observa ca intre procedura ce carmuieste inceperea urmaririi si procedura revocarii acesteia este o simetrie necesara ce poate fi dusa la indeplinre doar printr-o colaborare eficienta intre oraganele statului. In momentul in care se dispune revocarea, procurorul este obligat sa dispuna incetarea activitatilor de supraveghere daca acestea sunt inca in desfasurare. d. Procedura reabilitarii judecatoresti. Codul Penal in Titlul 7 al partii generale consemneaza reabilitarea printre cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii alaturi de amnistie, gratiere, prescriptie, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor. Alineatul 1 din articolul 133 Cp prevede ca realilitarea face sa inceteze decaderile si interdictiile precum si incapacitatile care rezulta din condamnare. Tot articolul 133 prevede ca reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare in funtie, rechemarea in cadrele permanente ale fortelor armate sau redarea gradului militar pierdut si nu are efecte asupra masurilor de siguranta exceptand

interzicerea de a se afla in anumite localitati. Reabilitarea are doua forme. Reabilitarea de drept prevazuta in articolul 134 cp si reabilitarea judecatoreasca prevazuta in articolul 135 Cp. Reabilitarea de drept a persoanei fizice intervine in cazul condamnarii la amenda sau pedeaspa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune. Reabilitarea persoanei juridice are loc daca aceasta nu a mai savarsit nici o infrctiune in decurs de 3 ani de la executarea pedepsei amenzii sau a unei pedepse complemetare. Reabilitarea judecatoreasca nu poate fi acordata decat la cerere de catre instanta de judecata. Condamnatul poate fi reabilitat in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii intre 1 si 5 ani dupa trecerea unui termen de 4 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate. Daca condamnatul a executat o pedeapsa intre 5 si 10 ani poate fi reabilitat dupa trecerea unui termen de 5 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate. In ceea ce priveste condamnarea la pedeaspa inchisorii mai mare de 10 ani precum si a pedepsei detentiunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeaspa inchisorii comdamnatul poate cere realibilitarea dupa trecerea unui termen de 7 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate iar in cazul pedepsei detentiunii pe viata jumatate din durata pedepsei cu inchisoarea. Normele de procedura in cazul reabilitarii judecatoresti sunt prevazute in articolele 494-503 Ccp. Conform prevederilor procedurale competenta in aceasta cauza revine fie instantei care a judecat in prima instanta cauza fie instantei corespunzatoare in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul. Persoanele care pot introduce cererea de reabilitare sunt condamnatul pe timpul vietii si sotul sau rudele apropiate dupa moartea acestuia. Sotul sau rudele pot de asemenea sa continue in instanta procedura de reabilitare pornita de condamnat inainte sa decedeze. Cererea trebuie sa contina in mod obligatoriu adresa condamntului precum si adresa persoanei care face cererea cand aceasta nu e persoana condamnata, condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fapta pentru care a fost pronuntata condamnarea, localitatile unde condamnatul a locuit precum si locurile de munca detinute de acesta intre momentul executarii pedespsei si momentul executarii cererii, iar in cazul in care executarea pedepsei a fost prescrisa, intre momentul ramanerii definitive a hotararii si momentul introducerii cererii, temeiurile cererii, indicatii pentru identificarea dosarului precum si orice alte date necesare solutionarii cererii. Condamnatul este obligat sa anexeze la cerere actele doveditoare pentru indeplinirea conditilor reabilitarii. In ceea ce priveste masurile premergatoare presedintele intantei trebuie sa fixeze un termen, sa dispuna citarea petitionarului si a persoanelor a caror ascultare o considera necesara, sa ia masuri pentru aducerea dosarului in care se gaseste hotararea de condamnare si sa ceara o copie de pe fisa cu antecedentele penale ale condamnatului. Dupa acest moment cererea poate fi respinsa pentru lipsa conditiilor de forma sau poate fi solutionata. In cazul in care este respinsa aceasta solutie poate fi datorata fie introducerii cererii inainte de termenul legal, fie lipsei adresei condamnatului coroborata cu lipsa acestuia la termenul de infatisare, fie lipsei uneia dintre celelalte elemente ale cererii coroborat cu necompletarea acestora in termenul legal. In cazul in care a fost respinsa ca precoce ea poate fi repetata dupa implinirea termenului. In cazul respingerii pe alte motive cererea de reabilitare poate fi repetata oricand.Daca cererea indeplineste conditiile de forma se trece la solutionarea ei. La termenul fixat instanta asculta persoanele citate, concluziile procurorului si verifica daca sunt indeplinite conditiile de fond ale cererii de reabilitare. Conditiile necesare pentru admiterea reabilitarii sunt prevazute de codul penal in articolul 137 din partea generala. Potrivit acestui articol pentru a se admite reabilitarea condamnatul nu trebuie sa fi suferit vreo noua condamnare in perioada prevazuta de lege in art 135 cp, trebuie sa-si asigure existenta prin munca sau alte mijloace oneste, sa aiba o conduita buna si sa fi achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la care a fost obligat.Daca din datele existente la dosar instanta nu poate considera in mod indubitabil ca au fost indeplinite conditiile de reabilitare poate cere completarea materialului de la dosar sau poate sa ceara relatii referitoare la conduita condamnatului organelor competente. Daca deasemenea cel condamnat dovedeste ca din motive obiective nu a putut achita despagubirile civile si cheltuielile de judecata instanta poate acorda reabilitarea sau poate acorda un termen de maxim 6 luni pentru

achitarea acestora in totalitate sau in parte. In cazul in care este vorba de o obligatie solidara instanta trebuie sa fixeze suma ce trebuie achitata de condamnat sau de mostenitorii acestuia pentru a se putea acorda reabilitarea. Indiferent de ceea ce decide instanta cu privire la cererea de reabilitare nu vor fi afectate prin aceasta drepturile acordate partii civile prin hotararea de condamnare.In mod simetric daca se poate cere reabilitarea este permis sa se ceara si anularea reabilitarii. Anularea poate fi ceruta de catre procuror la instanta care hotaraste si cu privire la cererea de reabilitare inaintata de condamnat. Cererea de anulare va urma aceeasi procedura ca si cererea de reabilitare procedura ce a fost prezentata succint mai sus.Hotararea instantei prin care s-a decis referitor la acordarea reabilitarii este supusa cailor de atac. Hotararea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare va fi supusa apelului iar h0otararea instsantei de appel vca fi supusa recursului.Dupa ramanerea definitiva a hotararii de reabilitare instanta va dispune sa se mentioneze acest lucru pe hotararea prin care s-a pronuntat condamnarea pentru care s-a dispus reabilitarea.e. Repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal. O alta procedura speciala prevazuta de Cpp se regaseste in capitolul 4 al Titlului IV sub denumirea de «  repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii de libertate in mod nelegal ». aceasta procedura a fost modificata prin art I pct 219 din legea nr 281/2003. repararea pagubei este prevazuta in 3 cazuri statuate in art 504 cpp. Astfel are dreptul la repararea pagubei persoana care a fost condamnata definitiv iar in urma rejudecarii s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare. Este important de retinut ca aceasta reparatie nu se poate acorda daca cele doua hotarari nu sunt definitive. Mai poate beneficia de repararea pagubei si persoana care a fost privata de libertate dupa ce in cauza a intervenit prescriptia, amnistia sau dezincriminarea faptei. Un ultim caz in care se poate acorda repararea pagubei este acela al persoanei care in timpul procesului penal a fost lipsita de libertate sau i s-a restrans libertatea in mod nelegal. De precizat ca restrangerea libertatii sau privarea de libertate in mod legal pe parcursul procesului penal prin metodele prevazute de legea penala si procesual penala nu da dreptul la repararea pagubei deoarece in aceste cazuri paguba nu exista. Pentru existenta pagubei etse necesar sa existe un element de nelegalitate care sa creeze un prejudiciu persoanei careia i s-au incalcat drepturile. Privarea sau restrangerea de libertate in mod nelegal trebuia sa fie stabilita. Modurile prin care se poate stabili sunt : ordonanta procurorului de revocare a masurii nelegale, ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale datorita faptului ca exista autoritate de lucru judecat, hotararea instantei de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate sau hotararea definitiva de achitare ori hotararea definitiva de incetare a procesului penal deoarece in cauza este incident art 10 alin 1 lit j cpp ( autoritate de lucru judecat).Actiunea pentru repararea pagubei are ca titular persoana care a suferit prejudiciul material sau moral iar dupa moartea acestuia titulari pot fi persoanele care se aflau in intretinerea sa. Aceste persoane pot continua acdtiunea pe care cel indreptatit a pornit-o inainte de deces. Termenul in care poate fi inceputa actiune pentru repararea pagubei este de 8 luni de la ramanerea definitiva a hotararii instantei sau ordonantei procurorului. Daca actiunea este introdusa mai tarziu de acest termen va fi respinsa ca tardiva. Este inadmisibila si cererea care a fost introdusa inainte ca hotararea sau ordonanta sa ramana definitiva deoarece ramanerea definitiva a hotararii sau ordonantei este o conditie pentru nasterea dreptului la actiune.Actiunea este scutita de taxa judiciara de timbru. Este important sa se precizeze ca cel indreptatit nu se va adresa instantei penale ci va chema statul in judecata civila. Competenta de judecata este a tribunalului in a carui raza domiciliaza reclamantul. Statul va fi citat prin ministerul finantelor publice. In cazul in care persoanei care a initiat actiunea i se acorda repararea pagubei fie de o instanta interna fie de o instanta internationala statul roman este obligat sa initieze o actiune in regres impotriva celui care a provocat situatia generatoare de daune. Este necesar ca referitor la actiunea in regres sa fie facute 2 precizari. In primul rand actiunea are caracter obligatoriu

initierea ei nefiind lasata la latitudinea statului. Obligativitatea actiunii izvoraste din necesitatea sanctionarii persoanei vinovate avand atat un rol sanctionator cat si unul preventiv. Realitatea raspunderii obligatorii pentru faptele cauzatoare de daune poate limita existenta acestor situatii in randul organelor statului care le pot cauza. O a doua precizare este forma in care a fost cauzata situatia generatoare de daune. Pentru a exista premisa actiunii in regres cel ce se face vinovat de crearea ei 6trebuie sa fi actionat fie cu rea credinta fie din grava neglijenta. In cazul ipotetic in care s-a actionat in alta forma decat cele prevazute de art 507 cpp statul nu va avea o actiune in regres impotriva celui care a generat situatia ce a dus la condamnarea statului.f. Procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare. Pe parcursul procesului penal este posibil sa existe situatia in care un inscris judiciar sa se piarda sa fie distrus sa fie degradat sau sa fie sustras. Pentru aceasta premisa si luand in considerare necesitatea refacerii acestui act codul de procedura penala a instituit o procedura speciala asimilata care sa duca la rezolvarea problemelor aparute in ipoteza disparitiei inscrisului judiciar.Pentru initierea acestei proceduri este necesara realizarea cumulativa a unor conditii in ceea ce priveste inscrisul disparut. Astfel inscrisul judiciar disparut trebuie sa fie reclamat de un interes justificat si refacerea lui sa nu fie posibila prin procedura obisnuita. Daca aceste conditii au fost indeplinite cumulativ se poate trece la realizarea procedurii speciale. Primul pas in aceasta procedura este constatarea disparitiei inscrisului. Constatarea poate fi facuta fie de organul de urmarire penala fie de presedintele instantei la care se gaseste inscrisul. Disparitia inscrisului se va consemna alaturi de masurile intreprinse pentru gasirea lui intr-un proces verbal. Acest proces verbal are atat un rol constatator cat si rolul de declansare a procedurii speciale. Numai pe baza acestui proces verbal se poate trece la aplicarea dispozitiilor din cpp referitoare la inlocuirea sau reconstituirea inscrisului.Trecerea la urmatoarea etapa aceea de inlocuire sau reconstituire a inscrisului este marcata fie prin ordonanta procurorului fie prin incheierea data de instanta. Incheierea prin care instanta decide modalitatea de refacere a inscrisului disparut se va da fara citarea partilor si nu este supusa niciunei cai de atac. Instanta are posibilitatea daca considera necesar sa citeze partile pentru a fi prezente la pronuntarea incheierii.Competenta in cazul disparitiei inscrisurilor judiciare difera dupa cum cauza este in curs de solutionare sau este definitiv solutionata. In cazul in care cauza este in curs de solutionare competenta in ceea ce priveste aplicarea procedurii speciale revine fie organului de urmarire penala la care se afla cauza spre rezolvare fie instantei de judecata la care se afla cauza spre solutionare. Daca a fost definitiv solutionata competenta revine instantei la care dosarul se gaseste in conservare. In cazul in care constatarea se face de catre un organ necompetent acesta este obligat sa trimita toate materialele necesare inlocuirii sau reconstituirii catre organul competent potrivit articolului 510 cpp.In momentul in care toate etapele mentionate mai sus au fost duse la indeplinire se poate trece la refacderea inscrisului disparut. Modalitatea refacerii depinde de existenta unor copii oficiale de pe acel inscris. In cazul in care aceste copii exista se poate proceda la inlocuirea lui. Organul competent are obligatia de a lua toate masurile necesare a intra in posesia copiei oficiale a actului disparut. In momentul in care intra in posesia acestei copii va trebui sa elibereze o copie certificata persoanei care a predat copia oficiala. Copia oficiala va tine locul inscrisului original pana la momentul gasirii acestuia. De regula in practica inscrisurile oficiale sunt intocmite in mai multe exemplare pentru a putea fi inlocuit in cazul disparitiei sale fiind astfel usurata munca organului judiciar.Daca insa nu exista nici o copie oficiala organul competent va trece la reconstituirea inscrisului sau dosarului disparut. Daca este cazul sa fie reconstituit un dosar disparut acest lucru se va efectua prin reconstituirea fiecarui inscris pe care il continea. Pentru a duce la bun sfarsit reconstituirea se pot folosi orice mijloace de proba : pot fi ascultati martori, partiloe se pot face expertize noi toate acestea nukmai daca sunt cerute de corecta refconstituire a inscrisurilor disparute. Dupa ce s-a finalizat actiunea de reconstituire propriu-zisa rezultatele acestei se vor constata prin ordonanta procurorului sau prin hotararea instantei in acest caz partile fiind citate.

Hotararrea instantei poate fi atacata cu appel iar hotararea din appel poate fi atacata cu recurs ambele cai de atac fiind supuse regulilor de procedura obisnuite.g. Asistenta judiciara internationala. Pe fondul cooperarii internationale tot mai frecventa intre statele lumii si in materie penala s-a simtit nevoia unei forme de colaborare intre statele suverane care sa consolideze lupta comuna impotriva fenomenului criminal. In acest sens statul roman a considerat necesar sa ratifice o serie de tratate pentru asigurarea unui cadru juridic stabil in ceea ce priveste asistenta juridica internationala. In materie penala asistenta juridica internationala se infaptuieste prin doua modalitati : forme de asistenta cu caracter informativ si forme de asistenta cu caracter procesual.In ceea ce priveste formele cu caracter informativ scopul lor este acela de informare intre state pentru un management mai bun in ceea ce priveste politica penala. Acest tip de asistenta ajuta indeosebi la prevenirea infractiunilor si se manifesta pe baza conventiilor si tratatelor prin transmiterea de date statistice, mesaje privind activitatea infractionala, copii sau extrase de pe hotarari de condamnare , buletine cu caracter informativ precum si fise de antecedente penale. Un rol important in acest tip de cooperare il are interpolul organizatie care numara 124 de state membre.Formele cu caracter procesual vizeaza cooperarea internationala pe care statele o acorda in cursul desfasurarii procesului penal. In concret aceasta colaborare se manifesta prin indeplinirea unor acte procedurale sau predarea ori comunicarea unor astfel de acte care sunt necesare statului ce le primeste pentru rezolvarea anumitor cauze penale.In sistemul intern de drept se prevad prin legi speciale si prin codul de procedura penala anumite proceduri speciale in ceea ce priveste asistenta internationala in materie penala. Aceste norme isi vor gasi aplicarea nukmai in cazul in care ele nu contravin dispozitiilor din tratatele internationale la care Romania este parte.In codul de procedura penala sunt prevazute trei proceduri speciale care vizeaza cooperarea internationala: comisia rogatorie, recunoasterea hotararilor npenale sau a altor acte judiciare straine si rejudecarea in caz de extradare.In articolul 513 cpp se precizeaza ca asistenta judiciara internationala in materie se va efectua conform dispozitiilor din legile speciale coroborate cu prevederile codului de procedura penala daca prin conventiile internationale nu se prevede altfel.Intrarea in vigoare a legii nr 704/ 2001 a dus la abrogarea prevederilor codului de procedura penala in materia comisiei rogatorii prin articolul 40 pct 6 din legea speciala.Si in cazul recunoasterii hotararilor penale sau a altor acte judiciare straine majoritatea normelor edictate in codul de procedura penala au fost abrogate prin aparitia unei legi speciale dee data aceasta legea nr 302/2004. prin aceasta lege articolele 519-521 cpp au fost abrogate singura norma inca in vigoare in codul de procedura penala in aceasta materie referindu-se la executarea dispozitiilor civile. Asadar conform art 522 cpp executarea dispozitiilor civile dintr-o hotarare judecatoreasca penala straina se face conform regulilor prevazute pentru executarea hotararilor civile straine.In ceea ce priveste rejudecarea in caz de extradare cpp prevede ca in cazul in care se cere extradarea unei persoane care a fost judecata si condamnata in lipsa instanta romana poate rejudeca in prezenta cauza daca condamnatul o cere. Procedura rejudecarii este cea de rejudecare dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire procedura reglementata in art 405-408 cpp.