Universitatea Ovidius ConstantaFacultatea de Drept si Stiinte administrative

Masterat Drept Maritim

REFERAT

DISCIPLINA : Dezvoltare sociala si constructie identitara europeana.

TEMA: Probleme economice i ecologice ale Dunrii i Mrii Negre iStrategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii

AUTORDREPT MARITIM AN I

-Constanta,2011-

Probleme economice i ecologice aleDunrii i Mrii Negre i

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii

n ultimele decenii, un rol important n procesul de dezvoltare social l au iorganizaiile non-publice: asociaii, ONG-uri, organizaii private cu prol economic.

Ateptarea public fa de toi actorii sociali este complementar cu asumarea de ctre acetia

a vocaiei de sporire a contribuiei la procesul global de dezvoltare social.

Rolul central n procesul de dezvoltare social l are sistemul de instituii publice.

Reforma administraiei publice nseamn n primul rnd reforma instituiilor publice. i cheia

reformei instituiilor publice, noi credem, reprezint o profund reorientare a lor ctre viitor.

Viitorul este tot mai mult o stare de construit. Instituiile publice sufer, din acest motiv, o

restructurare profund. Tradiional ele se concentreaz pe soluionarea problemelor curente,

aplicnd reglementrile legale. Este resc c instituiile publice tradiionale aveau nevoie n

primul rnd de competen juridic i economic pentru gestionarea resurselor. n ultimul

timp instituiile publice se orienteaz spre schimbarea social printr-un efort organizat,

desfurat n timp. Asistm la o tranziie de la aplicarea legislaiei pentru soluionarea

problemelor punctuale la dezvoltarea de programe/proiecte. O nou competen este

necesar. Orientarea spre construirea viitorului const n schimbarea prolului activitii

instituiilor: din rezolvarea de probleme punctuale, n activiti de dezvoltare proiectat i

planicat. Pentru aceasta este nevoie de instrumente. Bunele intenii i entuziasmele naive

trebuie s fac loc unei metodologii nalt elaborate.

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

Noua abordare sistemica a conceptului de dezvoltare include componenteinterdependente de ordin economic si social, dar si psihosocial,juridic, administrativ etc.Conexiunile dintre principalii indicatori aidezvoltarii economico-sociale , si anume crestereapopula tiei, resursele dematerii prime, cresterea economic a, consumul populatiei, protectiasociala simediul natural sunt corelate cu natura drepturilor de proprietate asuprapamntului,influentele sociale si stratificarea societatii, organizarea simotivatia birocratiilor

guvernamentale, sistemul administratiei publice,natura atitudinilor populare cu privire lamunca, timp liber si autoperfectionare, inclusiv atitudinile elitelor economice si politice.

Dezvoltarea este un proces multidimensional implicnd schimbarimajore nstructurile sociale, n atitudinile populare si n institutiile nationale, urmarindu -seaccelerarea cresterii economice, reducerea inegalitatii si eradicarea saraciei (Jula sicolaboratorii, 1999).

Astfel,valorile pe baza carora se realizeaza dezvoltarea sunt : substenan ta abilitatea dezvoltarii economice de a asigura acoperirea nevoilor de bazapentru marea majoritate a popula tiei unei tari; autorespectul implica autoconsiderarea de catre individ a propriei personalitati; libertatea marcheaza avantajul cresterii economice ca fiind acela al cresteriiposibilitatilor oamenilor de a alege (Jula si colaboratorii, 1999). Orice strategie de dezvoltareeconomic a si propune trei obiective majore : .cresterea posibilitatilor de realizare si distribuire pe scara larga a bunurilor necesareunei subzistente decente; .cresterea nivelului de trai, incluznd suplimentar venituri ridicate, mai multe locuri demunca, o mai buna educatie, o mai mare atentie acordatav valorilor culturale si umaniste,respectiv generarea unui mai mare autorespect na tional si individual; cresterea nivelurilor oportunitatilor economice si sociale care sunt disponibile la nivelmicro/ macrosocial.

Dezvoltarea durabila restructureaza ierarhia valorica a parametrilor functionali nceea ce priveste metoda de abordare a problemelor dezvoltarii.

Modificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile releva

mediul ca valoare, respectiv ca rezultanta a altor trei valori: estetica, ecologia si economia(evaluare calitativa). Elementele precum refacerea mediului natural si utilizarea judicioasa aresurselor naturale primesc o anumita prioritate n conceptia politica generala de amenajare aspatiului.

Specialistii plaseaza conceptul de dezvoltare durabila printre cele cinci mari principiiale eticii stiin tifice , alaturi de principiul echitatii, principiul precau tiei, deontologiaactivitatilor stiintifice si organizarea dezbaterilor si luarilor de decizii. Adoptareaprincipiilor dezvoltarii durabile presupune o reorientare a perspectivei tehnocentrice catreuna ecocentrica n toate aspectele de amenajare a teritoriului (C. Popse, S. Vrabete, 1999) .

Problemele globale referitoare la echilibrul factorilor de mediu au o importantamajora n studiul conceptului de dezvoltare economico sociala durabila: astazi, pentrumine, toate problemele legate de resurse (aerul, solul, apa, de poluare si degradare amediului) sunt analizate interdependent de dezvoltarea economico-sociala si dezvoltareatehnologica. Si n cazul Canalului Dunare Marea Neagra se evidentiaza o autenticaproblema globala n care exist a aceasta interconexiune a problemelor ecologice, deechilibru al factorilor naturali si economici. nsa, se impune si implicarea unui control politicmultinational pentru rezolvarea oportuna si eficienta a acestor probleme complexe privindDunarea. Securitatea alimentara constituie o alta preocupare importanta la nivel mondial.Spre exemplu, analiz nd evolutia cantitatii de cereale pe perioada de timp ndelungata, seobserva o tendin ta de scadere (masurate n zile de consum, rezervele de cereale au scazut dela 78 de zile n 1993, la numai 62 de zile n 1995). n perspectiva, mentinerea acestei tendintese pare ca va ridica continuu pretul lor.

Promovarea conceptului de dezvoltare economica si sociala durabila /viabila a fostadoptat, la cel mai nalt nivel politic, la Conferinta U.N.C.E.D. (Consiliul Natiunilor Unitepentru Economie si Dezvoltare) de la Rio de Janeiro, n iunie 1992 si Rio+10 Johannesburg2002, n scopul cooperarii internationale si pentru programele na tionale de actiune. Laelaborarea noului concept au lucrat si prestigios i economisti, printre care si NicolasGeorgescu-Regen. Principiile si obiectivele de zvoltarii durabile, parafate de sefi de stat siguverne din 140 tari, au fost nscrise n Declaratia de la Rio si n Programul de actiuneAgenda 21.

Principiul fundamental al dezvoltarii durabile evidentiaza responsabilitatea(non)politic a pentru bunastarea mentala, sociala si economica a fiecarui popor. Pentruimplementarea acestui principiu apare necesitatea de a se actiona la unison n vederea

adoptarii diferitelor strategii si obiective. Astfel, dezvoltarea durabila reprezinta oalternativa n conditiile cooperarii la nivel global, regional si local, iar asigurarea dezvoltariidurabile constituie o responsabilitate a fiecarui individ.

Chiar actuala reforma economica este conexata, prin actiuni interdependente, lapromovarea dezvoltarii economico-soc iale durabile: mediul de afaceri, grupurile de interese,comunitatea stiintifica, nvatamntul/educatia, mass - media si organizatiile(non)guvernamentale. Pentru opera tionalizarea Agendei 21, Adunarea Generala a ONU ahotart, prin rezolutia nr. 47/1991/1993, nfiintarea Comisiei Interguvernamentale pentruDezvoltare Durabila. Scopul acesteia este

monitorizarea rezultatelor obtinute n realizarea Agendei 21, evaluarea acestora, elaborareade recomandari pentru Adunarea Generala si colaborarea cu alte organismeinterguvernamentale ale ONU care se ocupa de mediu si dezvoltare. n cadrul sistemuluiNatiunilor Unite a fost creat Comitetul Interagen tiilor pentru Dezvoltare Durabila, al caruipresedinte este nsusi secretarul general al ONU, si are ca scop facilitarea implement ariicontinutului Agendei 21.

Din ce n ce mai multe state ale lumii contemporane lucreaza cu acest concept n

Comisiile Nationale pentru Dezvoltare Durabila. Aceste comisii si-au stabilit principii siobiective proprii, corelate cu reformele economice, dar si cu potentialul economic si socialreal. Din anul 1993, dupa Conferinta de la Rio de Janeiro, o serie de guverne si-au constituitorganisme nationale pentru aplicarea principiilor dezvoltarii durabile (Comisii, ComiteteNationale etc.).

Printre primele se pot enumera: Finlanda (Comisia Nationala Finlandeza pentruAgricultura Durabila), Ungaria, Belgia (Consiliul National Belgian pentru DezvoltareDurabila, sub presedintia Prin tului Filip), Spania (Consiliul pentru Mediu),Suedia (Agenda21 Suedeza), Austria (Planul Na tional de Mediu Austriac) si Polonia (Comisia pentruDezvoltare Durabila) 69. n contextul abordarii globale a dezvoltarii durabile o atentiedeosebita o suscita analiza conexiunilor dintre demografie si dezvoltare economica. Astfel, nseptembrie 1994 a avut loc la Cairo Conferinta Internationala pentru Popula tie siDezvoltare, n care cele 179 delegatii participante au adoptat planul de actiune Oamenii lumiipentru un anumit control al cresterii demografice mondiale (la nivelul anului 2050, populatiaGlobului se va plasa n jurul cifrei de 9 miliarde de locuitori). O viziune globala se propunepentru zonele montane, "plamnii planetei", de dimensiuni mai mari, cuprinznd chiar maimulte tari.Exemplificatoare n acest sens este Conven tia Alpilor, ncheiata n 1992, ntreministerele mediului din Austria, Franta, Germania, Liechtenstein, Slovenia si Elvetia.

Programele adoptate sustin obiective specifice n domeniul turismului, traficului auto,planificarii regionale, protec tiei mediului, agriculturii si silviculturii montane. Astfel,dezvoltarea durabila reprezinta abilitatea unei economii nationale de a mentine un echilibruntre conditiile sociale, economice,tehnice si de mediu n procesul de dezvoltare, cu altecuvinte, capacitatea unei economii nationale de a sus tine o politic a de dezvoltare durabila ncare consumul si productia sa se realizeze conservnd calitatile si resursele mediului.

Integrarea Romniei n structurile europene si euro-atlantice presupune acceptarea

doctrinei dezvoltarii durabile nu att ca pe o optiune benevola, posibila printre multe altele, ci

ca singura cale responsabila de proiectarea dezvoltarii pe termen mediu si lung, nconcordanta cu interesul national si cu cerintele colabor arii internationale.

n 1997, Romnia, n urma demersurilor facute de Ministerul Afacerilor Externe, aprimit finantare prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru proiectulde nfiintare (sub egida Academiei Romane si a Fundatiei Universitatii Marii Negre) aCentrului National pentru Dezvoltare Durabila care a avut ca prima misiune elaborareaAgendei 21 pentru Romnia. Problema cheie a dezvoltarii durabile nu numai pentru Romniao constituie - ca singura alternativa de asigurare a calitatii vietii - recon cilierea ntre douaaspira tii umane care sustin concomitent necesitatea continuarii dezvoltarii economice sisociale, dar si conservarea capitalului natural, constituit din resurse (ne)regenerabile.

n acest sens, pentru perioada cu orizontul 2020, Romnia si propuneurmatoarele 70:

obiectiv fundamental- cresterea bunastarii si prosperitatii individuale si a ansamblului social la nivel national,urmarind o dezvoltare economica n limitele de suport ale Capitalului Natural, ntr-un modcare sa garanteze si calitatea vietii generatiilor viitoare.

obiective principale- asigurarea starii de sanatate a populatiei; asigurarea complementarit atii si corelarii ntretoate sectoarele economice si sociale, n scopul dezvoltarii umane durabile;- stabilirea sectoarelor si directiilor cu potential competitiv ca prioritati ale dezvoltariidurabile, n contextul tendintelor majore pe plan mondial si n conformitate cu obligatiileinternationale asumate de Romnia;- redimensionarea si remodelarea structurii economico-sociale si transformarea ei ntr-unsistem durabil; asigurarea unei cresteri continue si stabile a nivelului de trai si n concordantacu criteriile de integrare n UE;- stoparea procesului de deteriorare a Capitalului Natural si initierea refacerii acestuia;- dezvoltarea unui sistem legislativ si institutional coerent, compatibil cu cel al tarilor dinUE si consolidarea democratiei prin stimularea participarii civice;- formarea resursei umane la nivelul exigentelor stiintifice, tehnologice si informationale, peplan inte rnational, din toate sectoarele economice si sociale ;- monitorizarea si evaluarea permanenta a performantelor economice, sociale si de protectiea mediului printr-un sistem de indicatori cantitativi si calitativi determinabili.

Asadar, implementarea conceptului dezvoltarii durabile impune interdisciplinaritate,dialog si relatii permanente att la nivel national, ct si international.

n concluzie, se poate aprecia ca modificarea perspectivei abordarii dezvoltariieconomico -sociale, amplificata prin conceptul de dezvoltare durabila, reprezinta, n fapt, onoua atitudine fata de rela tia complexa om - activitati socio-economice - mediu natural,respectiv largirea analizei influentelor reciproce si a lanturilor cauzale, precum si adncireastudiului ariilor de relevanta. Noul concept priveste acest raport n mod bilateral, n contextulunui sistem global, ceea ce nseamna ca att satisfacerea nevoilor umane, ct si protejarea siconservarea mediului natural (a nevoilor acestuia) sunt privite n mod egal .

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii

Comisia European a publicat, la 8 decembrie 2010, proiectul Strategiei UE pentruRegiunea Dunrii, care include Comunicarea Comisiei Europene asupra Strategiei UE pentruRegiunea Dunrii si Planul de Atiune, elaborat pe baza contributiilor primite de la toatestatele din bazinul Dunrii. Strategia UE pentru Regiunea Dunrii reprezint un model decooperare regional la nivel european inspirat de Strategia UE pentru regiunea MriiBaltice, aprobat de Consiliul European n octombrie 2009 care implementeaz noulconcept de coeziune teritorial inclus n Tratatul de la Lisabona.

Strategia este o platform pentru ncurajarea parteneriatelor, att ntre autorittilelocale si regionale, ct si ntre autoritti, mediu privat si sectorul neguvernamental, pringenerarea de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunrii.

State contributoare:Toate cele 8 state membre UE riverane sau din bazinul Dunrii si 6 state ne-membre UE (4riverane si 2 din bazinul Dunrii).

Obiective: Asigurarea si sustinerea dezvoltrii economice, sociale si culturale a statelor si regiunilorsituate n bazinul hidrografic al Dunrii, cu respectarea normelor de protectie a mediului. Diminuarea decalajelor dintre regiunile mai srace si cele mai bogate, conformobiectivelor politicii de coeziune a UE. Eficientizarea utilizrii fondurilor europene si atragerea de noi fonduri pentru regiuneaDunrii.

Domeniile acoperite:

- conectivitatea (transport durabil, retele de energie, turism si cultur);- protectia mediului, a resurselor de ap si managementul riscurilor;- prosperitate si dezvoltare socio-economic (educatie, cercetare, dezvoltare rural,competitivitate, piata intern);- mbunttirea sistemului de guvernare (capacitate institutional si securitate intern).

Adoptarea:

Strategia a fost elaborat de ctre Comisia European pe baza contributiilor primitede la toate statele din bazinul Dunrii, prin Directia General Politici Regionale DG Regio si a fost publicat, n decembrie 2010. Pentru informatii suplimentare consultati site-ulComisiei Europene la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/documents_en.htm.

Acestea au fost obtinute n urma unui proces de consultare public lansat de ComisiaEuropean, dar si de fiecare stat interesat, inclusiv de Romnia. Calendarul presedintieiungare la UniuneaEuropean prevede aprobarea Strategiei n cadrul Consiliului AfaceriGenerale (CAG) din aprilie 2011 si adoptarea acesteia cu ocazia reuniunii ConsiliuluiEuropean n iunie 2011. Contributia reprezentantilor societtii civile si a organizatiilor ne-guvernamentale, inclusiv a mediului de afaceri la procesul de consultare public a fostextrem de important, deoarece beneficiarii finali ai Strategiei UE pentru regiunea Dunriisunt cettenii statelor participante.

Modul de punere n practic:

Strategia va fi implementat de fiecare stat membru riveran si se adreseaz n specialautorittilor publice locale si regionale. La nivel comunitar, coordonarea implementriiStrategiei se va realiza de ctre Comisia European prin intermediul Directiei Generalepentru Politici Regionale (DG Regio).

n gestionarea acestui plan, un rol important l vor juca coordonatorii nationali sicoordonatorii celor 11 domenii prioritare. n fiecare an se va organiza un Forum n care sevor dezbate problemele legate de implementarea proiectelor concrete din Planul de Actiuneal Strategiei Dunrii.

Finantare:

Proiectele vor fi finantate prin intermediul instrumentelor actualului cadru financiarcomunitar, respectiv:

Fondurile structurale si de coeziune; Fondul de solidaritate al UE; Programul FP7 pentru cercetare si dezvoltare tehnologic; Instrumentul LIFE+ pentru proiecte de mediu s conservarea naturii; Fondul European de Garantare n Agricultur; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural etc.

n prezent, ne aflm la mijlocul perioadei de finantare 2007-2013. Proiectele dejaincluse n Programele Operationale derulate n acest context sunt avute n vedere doar pentruasigurarea continuittii cu acele proiecte care vor fi identificate prin intermediul Strategiei.

De asemenea, pot fi utilizate fonduri puse la dispozitie de ctre institutiile financiareinternationale - BEI, BERD etc, prin ncheierea de parteneriate publicprivate si pot fi avute nvedere contributiile de labugetul national sau din bugetele locale. Statele care au contribuit laelaborarea strategiei doresc ca documentul s reprezinte un pas ctre simplificareaprocedurilor actuale de finantare si s coaguleze eforturile de absorbtie a fondurilor europenedeja angajate n finantarea proiectelor de investitii.

Implicarea autorittilor localesi a societtii civile:

Autorittile locale si societatea civil se pot implica n procesul de consultare public,pot fi activi si pot influenta prin actiunile lor deciziile guvernamentale, pot asigura feedback-ul, att n faza de cercetare n cazul unor proiecte importante, ct si prin transmiterea destudii proprii, documente programatice la nivel local, propuneri de proiecte concrete saustrategii cu accent pe spatiul dunrean. Sprijinul lor va fi extrem de util si va demonstrafaptul c dialogul si colaborarea interne, la toate nivelurile, functioneaz si sunt eficiente.Aceste contributii vor fi analizate si apoi vor deveni parte a Strategiei UE pentru RegiuneaDunrii, n functie de coerenta, importanta si complexitatea lor. n final, Strategia UE pentru

Regiunea Dunrii trebuie s fie o strategie a cetteanului european, n interesul cetteanuluieuropean.

Semnificatia Summit-ului Dunriide la Bucuresti:

Summit-ul de la Bucuresti din 8 noiembrie 2010, organizat sub sub naltul Patronaj alPresedintelui Romniei Traian Bsescu si gzduit de premierul Emil Boc, a reprezentatmomentul dezbaterii finale pe tema viitoarei Strategii dunrene. Principalul scop al acesteireuniuni a fost adoptarea unei Declaratii politice care s reflecte, n continuare, angajamentulsi sprijinul statelor riverane pentru viitoarea Strategie UE pentru Regiunea Dunrii. Pe paginade internet a MAE, www.mae.ro, n sectiunea dedicat Summit-ului Dunrii, puteti citi textulintegral al declaratiei: Summit-ul de la Bucuresti a precedat publicarea, la data de 8decembrie 2010, a celor dou documente constitutive, respectiv: Planul de Actiune siComunicarea Comisiei Europene asupra Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii. Din anul

2011, statele riverane vor coopera pentru implementarea msurilor si proiectelor pentru cares-au angajat politic si care dau substant si valoare proiectului european al Strategiei Dunrii.

Rolul si contributia Romniei:

Romnia este, alturi de Austria, initiatoarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii.Romnia a contribuit la elaborarea Strategiei UE, alturi de toate celelalte state riverane, pebaza unei pozitii nationale definit n cadrul grupului de lucru interministerial special creat nacest sens. Strategia Dunrii este o prioritate a Guvernului Romniei n conditiile n carepotentialul de dezvoltare durabil a regiunii este considerabil. Acest plan doreste s impuntransformarea Dunrii ntr-o coloan vertebral a spatiului european, ca parte a axei Rin Main Dunre. Ministerul Afacerilor Externe asigur coordonarea la nivel national aconcretizrii proiectului. Autorittile guvernamentale si locale, institutele decercetare,reprezentantii societtii civile, mediului academic si de afaceri au participat la un amplu pro-ces de consultare public, n paralel cu cel initiat de Comisia European (DG Regio).Consultarea public a avut rolul popularizrii, n Romnia, a noului proiect european, lanivelul autorittilor locale si n rndul societtii civile (comunitatea de afaceri, ONG-uri,mediul academic). Tot n acest an, Romnia a organizat, mpreun cu Comisia European

(DG Regio), Conferinta privind Strategia UE pentru Regiunea Dunrii de la Constanta siTulcea (9 -11 iunie 2010). n paralel, autorittile romne au avut consultri bilaterale cuoficialii DG Regio pentru stabilirea continutului si a priorittilor cuprinse n Strategia UEpentru Regiunea Dunrii (care va cuprinde un Plan de Actiune si o Comunicare) si au fostlansate initiative de proiecte concrete la Forumul oamenilor de afaceri de la Bucuresti,organizat de World Trade Institute si de MAE, n colaborare cu Fundatia Steinbeis din landulBaden-Wurttemberg din Germania n perioada 18 19 octombrie 2010. ncepnd din lunafebruarie 2010, Romnia a promovat proiecte de transport, energie, turism, agricultur simediu, educatie si cercetare. Pentru fiecare dintre aceste domenii exist obiective concrete pecare regiunea trebuie s le urmreasc, iar consolidarea cooperrii prin Strategia UE pentruRegiunea Dunrii ofer Romniei sansa de a le atinge ct mai repede.

Beneficii pentru Romnia:

Modernizare:

Strategia UE este un proiect care va permite, n primul rnd judetelor din zonadunrean, s se dezvolte economic, social si cultural. Implicit, aceast dezvoltare va rezonasi spre alte zone ale trii, din UE si din regiune, prin schimburi economice, proiecte comuneetc.

Cresterea nivelului de trai:

Strategia UE pentru Regiunea Dunrii va contribui la crearea de locuri de munc si ladezvoltarea de proiecte de afaceri;

Protectia mediului:

Va exista posibilitatea elaborrii de proiecte care vor contribui la protectia mediului sivor reduce riscurile producerii unor calamitti naturale (ex: proiecte pentru prevenireainundatiilor sau pentru evitarea desertificrii).

Consolidarea cooperrii regionale ntre statele riverane:

Romnia contribuie astfel la dezvoltarea proiectului european. Este o dovad a valoriinoastre adugate n cadrul UE. Ne respectm angajamentele politice asumate anterior sifacem propuneri care aduc beneficii tuturor cettenilor europeni.

Etapele viitoare

Procesul de elaborare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii este aproape finalizatsi Romnia va rmne implicat activ n implementarea acesteia.

Directiile imediate de actiune sunt:- continuarea dialogului cu statele riverane si cu viitoarea presedintie a Ungariei la

UE din prima jumtate a anului 2011;- continuarea dialogului intern pentru coordonarea tehnic a domeniilor prioritare

propuse de Romnia (managementul riscurilor si asigurarea respectrii angajamentelorluate);

- continuarea actiunilor de implicare a mediilor de afaceri, universitar, academic nimplementarea proiectelor concrete din Planul de Actiune al Strategiei UE pentru RegiuneaDunrii.

Istoricul Strategiei si Summit-ului Dunrii:

S-a nscut la initiativa Romniei si Austriei n 2008,printr-o scrisoare comun aministrilor de externe ai celor dou state membre UE. n iunie 2009, Consiliul European aaprobat initiativa privind Strategia Dunrii ca pe un proiect european si a solicitat ComisieiEuropene elaborarea unei Strategii pn la sfrsitul anului 2010. n ianuarie 2010, ComisiaEuropean a initiat un amplu proces de consultare public pe tema Strategiei UE pentruRegiunea Dunrii. Strategia Dunrii a adunat numerosi participanti la evenimentele publicecare s-au desfsurat de-a lungul fluviului: Germania (Conferinta de deschidere a procesuluide consultare public), Ungaria (Conferint pe tematica dezvoltrii economico-sociale),

Austria Slovacia (Conferinta avnd ca subiect principal de dezbatere domeniulconectivittii), Bulgaria (Seminar dedicat dezvoltrii capacittii administrative si buneiguvernante), Romnia (Conferinta de nchidere a procesului de consultare public).Conferinta Dunrea fluviu al viitorului european, gzduit la Bruxelles, n data de 7octombrie 2008, de Reprezentanta Permanent a Landului Baden- Wurttemberg pe lngUniunea European a marcat debutul unui proces de concertare a factorilor politici pentrurealizarea unui nou tip de cooperare n bazinul Dunrii. Traditia nceput la Bruxelles a fostcontinuat n anul 2009 la Ulm, unde acelasi land german organiza, n luna mai, conferinta lanivel nalt dedicat cooperrii dunrene (primul Summit dunrean). Astfel s-a nscutProcesul de la Ulm. Summit-ul Dunrii de la Budapesta, din perioada 25-26 februarie 2010,organizat la nivel de prim-ministri ai statelor din bazin, a evidentiat interesul regional pentrucooperarea bazat pe parteneriate, pe angajamentul politic si pe sustinerea noului proiecteuropean de guverne si importanti factori de decizie din regiune. Al treilea Summit a fostorganizat la Bucuresti la data de 8 noiembrie 2010 si s-a ncheiat cu o declaratie politic carea ntrit angajamentul si sprijinul statelor riverane pentru adoptarea Strategiei UE pentruRegiunea Dunrii.

Bibliografie :

1 . Alecsandru C. Sobaru, Gabriel Nastase, Chiriac Avadanei - coordonatori, Arteranavigabila Dunare Main Rhin. Strategii europene orizont 2020, Bucuresti, EdituraEconomica, 1998, pag. 2592 . M. Cndea, Florina Bran, Spatiul geografic romnesc, Bucuresti, Editura Economica,2001, pag. 2603 . Alecsandru C. Sobaru, Gab riel Nastase, Chiriac Avadanei - coordonatori, Arteranavigabila Dunare Main Rhin . Strategii europene orizont 2020, Bucuresti, EdituraEconomica, 1998, pag. 2614 . Guvernul Romniei Departamentul pentru Reforma Administratiei Publice Centrale,Romnia Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, Bucuresti, Editura Nova, 1999,pag. 165 . M. Cndea, Florina Bran, Spatiul geografic romnesc, Bucuresti, Editura Economica,2001, pag. 906 . M.A.A.P Carpatii Rom niei si Dunarea - dezvoltare durabila, Bucuresti, EdituraAgris, (2001)7 . http://www.mae.ro/sites/default/files/2010.12.27_brosura_ro.pdf8 . Prof univ dr Ana Rodica STAICULESCU Curs Dezvoltare Sociala si constructieidentitara europeana , pag .1