principiul separatiei puterilor in stat in romania

7/25/2019 Principiul Separatiei Puterilor in Stat in Romania

1/17

FUCTIONALITATEA PRINCIPIULUI

SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT IN

ROMANIA

referat

Iasi

2005


2/17

2

Functionalitatea principiului separatiei puterilor in stat in Romania

Cuprins

CUPRINS................................................................................................

.............................................. 2

I. CONCEPTIA LUIMONTESQUIEU....................................................................................... .......3

II.LIMA!UL

FOLOSIT...................................................................................................................5

II I.I NTER P R ET A RE A P R I NC IPI U LU I "E-A LUN # U L T IMP ULU I$ IN F UN C T IE " E

E%OLUTIA RAPORTULUI "INTREPUTERI ..............................................................................&

I%.E%O LUTIA I"EII SEPAR ATIEI PUTERI LO RSTATULUI................................................... '

%.SEPARATIA,EC(ILIRUL SI COLAORAREA

PUTERILOR............................................ )

%I. SEPARATIA PUTERILOR IN CONSTITUTIILE ROMANE

...............................................*+


3/17

I.C,n-eptia ui M,ntes/uieu

Ideea unor multiple puteri in stat, a unor tipuri distincte de activitati si a necesitatii

corelarii raporturilor dintre ele este intalnita inca din antichitate, in special in Politica lui

Aristotel. In acest sens stagiritul preciza: In orice stat sunt trei parti, de care legiuitorul se va

ocupa daca e intelept, sa le randuiasca cat mai bine, avand in vedere mai inainte de orice interesele

fiecaruia Aceste trei parti o data bine organizate, statul intreg este, in mod necesar,bine organizat

el insusi

!ea dintai dintre aceste parti este adunarea generala care, delibereaza cu privire la

afacerile publice" a doua este corpul magistratilor, caruia trebuie sa i se hotarasca natura,

atributiunile si modul de denumire" a treia este corpul #udecatoresc

Ideea unor multiple puteri este reluata si argumentata de ideologii burgheziei in conditiile

luptei pentru limitarea puterii monarhului, $%oc&e facand in aceasta perioada o deosebire neta

intre puterea legislativa si cea e'ecutiva .(ar,meritul fundamentarii acestui principiu apartine, in

egala masura, si ganditorului francez )ontes*uieu care, in l+sprit des lois -(espre spiritul

legilor., publicata in /01, a argumentat necesitatea organizarii puterii politice pe baza

principiului separatiei puterilor in stat,pornind de la imperativul prote#arii libetatii persoanei, si a

cetatenului

In conte'tul reafirmarii e'istentei si importantei acestui principiu, in unele documente

politice, in doctrina si mai ales in legislatia tarii, dupa aproape #umatate de secol de negare si

critica, apare imperios necesara reintoarcerea la argumentele aduse de )ontes*uieu pentru a

demonstra necesitatea a ceea ce el a numit separatia puterilor in statIn conceptia sa, totul se invarte in #urul ideii de libertate, de prote#are a acesteia

Intrebandu-se ce tip de institutii poate sa prote#eze mai bine libertatea politica a indivizilor ,

el


4/17

arata ca acest lucru poate fi realizat numai in acel sistem in care puterile sunt separate si pot sa se

limiteze -sa se controleze. reciproc

l face o deosebire intre libertatea filosofica si libertatea politica, aratand ca prima consta

in e'ercitarea vointei, pe cand libertatea politica este aceea in care nimeni nu trebuie constrans

sa faca lucrurile pe care legea nu-l obliga si sa nu faca pe acelea pe care legea 3i permite

Astfel, in !artea a 4I-a din lucrarea 5piritul legilor, )ontes*uieu arata ca e'ista o

natiune in lume care are ca obiect al !onstitutiei sale libertatea politica ce consta in acea liniste de

spirit care provine din opinia ca fiecare are siguranta sa (ar, pentru a avea aceasta libertate ,

trebuie ca guvernamantul sa fie astfel organizat incat un cetatean sa nu se teama de un alt cetatean.

In conceptia lui )ontes*uieu %ibertatea politica nu e'ista decat in guvernamintele

moderate (ar ea nu se afla in ele decat atunci cand nu se abuzeaza de putere 'perienta de

totdeauna ne invata insa ca orice om care detine o putere este inclinat sa abuzeze de ea si ca el

merge pana acolo unde gaseste limite

'ista in fiecare stat trei feluri de puteri: puterea legislativa, puterea e'ecutiva privitoare

la chestiunile care tin de dreptul gintilor si puterea e'ecutiva privitoare la cele care tin de drept

civil.

Aratand in continuare in ce constau cele trei puteri, autorul precizeaza ca atunci cand in

aceeasi persoana au acelasi corp de magistrati puterea legiutoare este reunita puterii e'ecutive,

numai e'ista deloc libertate, pentru ca ne putem teme ca acelasi monarh sau acelasi senat face legi

tiranice pentru a le e'ecuta in mod tiranic

Prof.I.(eleanu arata ca la numai cativa ani dupa moartea lui )ontes*uieu,Rousseau reia

in !ontractul social teoria separatiei puterilor, dar ideile sale marcheaza pasi importanti in

directia democratizarii sistemului de organizare politica Pentru el: /. puterea legislativa se

confunda cu atributele suveranitatii, ceea ce inseamna ca ea nu poate fi decat emanatia de vointa a

intregului popor " 2. puterea legislativa fiind insasi e'presia suveranitaii, aceasta inseamna ca

puterea e'ecutiva trebuie sa fie subordonata celei legislative si 6. intrucat titularul suveranitatii

este poporul, nimic nu-l poate impiedica sa denunte contractul in baza caruia el a

investit puterea legiuitoare, si sa stabileasca o alta randuiala,conforma cu vointa sa


5/17

In legatura cu aceasta afirmatie, ne punem intrebarea, insa, daca nu cumva este lasata pe

planul doi ideea nemuritoare lui )ontes*uieiu, acea care, dupa parerea noastra este cheia

principiului separatiei, adica ideea referitoare la controlul reciproc al puterilor.

II.Li01au f,,sit

In legatura cu forma in care a fost e'primat acest principiu,este necesara o precizare )ult

discutata problema a e'istentei uneia sau mai multor puteri in stat 7 cea din care doctrina

mar'ista a facut calcaiul lui Ahile a teoriei separatiei puterilor 8 este categoric, o chestiune de

dogmatica #uridica !itita cu atentie, ideea lui )ontes*uieu este foarte clara: intr-o tara nu

e'ista mai multe puteri de stat in sensul in care definim noi astazi aceasta categorie -caracterul

unitar al puterii de stat nefiind in general de contestat ., ci mai multe categorii de functii, de

atributii, de competente ale acesteia care, in mod evident, sunt repartizate unor categorii distincte

de organe.

ste o interpretare a teoriei lui )ontes*uieu pe care o intalnim la foarte multi autori

Astfel, de e'emplu 9 urdeau arata ca puterea de stat este unica si indivizibila !onceptia

revolutionara 8 preciza el 8 care vede in fiecare putere o fractiune a suveranitatii,incarnata intr7un

organ distinct, este astazi total abandonata ste fals sa consideram puterile fiecarui organ de stat

ca o delegare distincta a unei puteri de stat superioare dand nastere unor entitati separate In

realitate acestea sunt competente care sunt repartizate, puterea nu este divizata Fiecare organ

dispune de puterea etatica in plenitudinea ei indivizibila, si este astfel mai ales pentru ca

guvernantii nu impregneaza actele lor cu autoritatea lor personala 8 in care s-ar concepe o

diviziune a puterii " actul se impune ca fiind decis de stat, beneficiind pentru indeplinirea lui de

intreaga forta de constrangere inclusa in puterea etatica

Insistam asupra acestei idei 8 cum poate fi interpretat conceptul de putere folosit de

)ontes*uieu 8 pentru ca intelegerea corecta a acestui principiu prezinta o importanta ma#ora

pentru noi astazi, in conditiile repunerii lui la baza organizarii conducerii politice a societatii In

conceptia sa,deci,trei cerinte apar indispensabile pentru apararea libertatii individului:/. aceea


6/17

de


7/17


8/17

%a capatul acestei evolutii, adica la in ceputul secolului 44, e'ecutivul se degradase

asa de mult incat e'presia putere e'ecutiva disparuse din studiile de drept constitutional, iar

specialistii se ocupau primordial si prioritar de analiza adunarilor alese, a comisiilor lor, a

modului de organizare etce'ecutivului atribuindu7se o foarte mica atentie

(upa anii /


9/17

I%. E,utia ieii separatiei puteri,r statuui

!ategoria cea mai des intalnita in teoria si practica sistemelor constitutionale este

categoria de putere. a apare si in e'primari nuantate precum: puterea politica, putere de stat,

puteri politice sau pur si simplu,putere Fiind si dovedindu-se a fi categoria cheie in organizarea

statala a societatii umane, puterea -in sensul cuceririi sau apropierii sale. a fost si ramane scopul

fundamental al revolutiilor, miscarilor si convulsiilor sociale (in aceasta rezulta legatura stransa

cu categoriile popor si natiune @neori categoria putere este e'primata prin aceea de

suveranitate Asemenea similitudini e'plica e'primarile constitutionale

Astfel, constitutiile stabilesc ca suveranitatea -unele adauga nationala. sau puterea

-puterile. apartine -rezida in. poporului In acest fel sunt redactate constitutiile 5paniei, Frantei,

Romaniei, 5uediei Alte constitutii folosesc e'presia de suveranitate, care apartine -sau emana de

la. natiune In acest fel sunt redactate constitutiile )arocului si 5paniei. !onstitutia actuala a

Romaniei stabileste la articolul 2 ca: 5uveranitatea nationala apartine poporului roman , care o

e'ercita prin organele sale reprezentative si prin referendum

Rezulta din aceasta e'punere cel putin doua constatari Prima priveste legatura intre

categoriile si fenomenele popor, natiune, putere de stat,puteri publice !ea de-a doua priveste

formularile e'trem de nuantate cu care se opereaza precum cele de putere, puteri publice, puteri,

suveranitate, suveranitate nationala sau cele de rezida in natiune, apartine poporului

Poporul si statul sunt deseori privite intr-o anumita unitate, lucru firesc ce rezulta din

legaturile puternice ce le apropie sau din trasaturile care uneori le departeaza dar pe un fond

comun.Intelegerea corecta a relatiei popor-stat este insa, in limba#ul #uridic, cea mai importanta,

daca nu cumva prima conditie in e'plicarea mecanismului #uridico-statal Aceasta pentru ca

indivizibilitatea sau identitatea intereselor poporului si statului nu duce si nu trebuie sa duca la o

confuzie #uridica a acestor doua categorii Poporul si statul sunt subiecte distincte de

drept.


10/17

?rganizarea societatii umane in stat a atins forme mai mult sau mai putin reusite,dar factorii

care compun statul isi pastreaza, in orice caz sub aspect #uridic, identitatea lor.

Plecand de la ideea ca nu mai sunt necesare alte e'plicatii cu privire la notiunea de popor,

urmeaza sa reamintim ca in ce priveste notiunea de stat aceasta cunoaste doua acceptiuni, ambele

corecte din punct de vedere stiintific, si larg raspandite si utilizate Intr-o acceptiune, mai mult

politica, sociologica se intelege prin stat suma a trei elemente distincte si anume: teritoriu,

populatia -natiunea. si suveranitatea -in sensul puterii statale, de fapt statul in acceptiunea strict

#uridica.. In aceasta acceptiune statul este sinonim, cu tara el incluzand civilizatia, resursele,

oamenii,teritoriul,frontierele, autoritatiile etc

Intr-o a doua acceptiune, restransa, prin stat se intelege forma organizata a puterii

poporului, mai e'act mecanismul sau aparatul statal Aceasta este acceptiunea strict #uridica Asa

vazute lucrurile urmatorul rationament ne permite e'plicarea edificiului statal Poporul, natiunea,

detin puterea politica Pentru a putea e'ercita aceasta putere poporul creeaza statul , ca un

ansamblu sistematizat de organe de stat -legiuitoare, administrative, #udecatoresti, armata,

politie., deseori denumite autoritati statale -publice..5tatul este deci sistemul acestor autoritati

publice si aceasta este acceptiunea cu care vom opera in continuarea lucrarii

In limba#ul curent cuvintele stat, putere, puteri apar frecvent 5e pune intrebarea de a sti

daca ele e'prima sau nu notiuni diferite Altfel spus,de a sti daca statul, in acceptiunea sa strict

#uridica este altceva decat putere de stat Raspunsul este desigur negativ.5tatul nu este altceva

decat organizarea statala a puterii poporului, este institutionalizarea acestei puterii

%.Separatia,e-6ii1ru si -,a1,rarea puteri,r

;eoria separatiei puterilor este o teorie celebra, de larga audienta si frecvent invocata

!unoasterea acestei teorii inlesneste e'plicarea sistemelor constitutionale contemporane Aparuta

in secolul %uminilor, alaturi de alte teorii la fel de tulburatoare si de penetrante, ea a fost

indreptata impotriva obscurantismului feudal si a inchistarii medievale, impotriva abuzurilor


11/17

de


12/17

/2

putere ;eoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva monarhiei absolute de drept divin,

forma de guvernamant in care regele concentra in mainile sale putere suprema, considerandu7se ca

o personificare a statului de unde si celebra formula a regelui %udovic al 4I-lea statul sunt eu

.

;eoria separatiei puterilor a avut un rol aparte, decisiv in promovarea sistemului

reprezentativ, adica in valorificarea democratica a relatiei dintre detinatorul suveran al puterii

-poporul, natiunea. si organizarea statala a puterii politice, in cautarea, in chiar organizarea statala

si functionarea puterii, a garantiilor e'ercitarii drepturilor omului si ale cetatenilor.ste o teorie

care a stat la baza elaborarii constitutiilor, afirmatiile din (eclaratia drepturilor omului si

cetateanului -/0


13/17

/6

propriu. 5e poate pune problema de a sti daca in !onstitutia Romaniei isi gaseste

e'primarea


14/17

/1

clasicul principiu al separarii puterilor in stat Acest principiu a fost puternic afirmat in Revolutia

romana din /


15/17

mesa#ele sefului de stat -art


16/17

organizarii statale a puterii ;rebuie mentionat ca organizarea si functionarea instantelor

#udecatoresti se realizeaza potrivit legii -art /2D, /2B, /2, si mai ales art /02 alin6 lit h..

!a


17/17

atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege competente si proceduri pentru instantele

#udecatoresti

Avand in vedere cele precizate mai sus se poate preciza ca ne aflam in prezenta unei

conlucrari a structurilor statale in realizarea vointei poporului. Aceasta conlucrare presupune:

competente clar delimitate prin !onstitutie, autonomie organizatorica si functionala, control

reciproc fara imi'tiune, garantii constitutionale ale indeplinirii mandatulului si ale respectarii

drepturilor cetatenilor.

!a o concluzie,putem afirma ca principiului separatiei puterilor i s-au adus o serie de

critici de catre unii autori, el fiind considerat fie depasit, fie imbatranit, fie reflectand o anumita

etapa a dezvoltarii constitutionale In fond,insa, toti criticii separatiei puterilor omit, intentionat

sau neintentionat, faptul ca separatia puterilor nu a fost niciodata conceputa, nici macar de

teoreticienii sai, ca o separare ori izolare artificiala intre puterile statului

principiul separatiei puterilor in stat in romania

Documents