TRCI

Principiul placeboCUM NE VINNTCA NSTTPTARILE POZITIVE

AllTJE tlllAlY-SAllllIRALOW

Traducere din germani de Laura |(arsch

CUPRINS

Introducere ..........7Pronosticuri nefavorabile prost ambalate .... IL

Pacienlii rclateazd. ... '. 16

De ce aparlinitorii gi prietenii spulberi speranfa.......... 19

Moartea promisi - un fenomen nocebo plin de cruzime-..26Moartea voodoo. -......27

Placebo-nocebo - ce-nseamni mai exact?. .... 33

Placeboul .. ..... .......34Efectul placebo. ........ 35

Analgeziaplacebo. ..".39Efectul nocebo ... '.. '. . 4l

Sugestiile - puterea cuvintelor '.. ' '....48Comunicarea in medicine ..... .. '. . ' ' 51

Sugestii negative directe -. ' ...73Sugestiipozitive .......76

lncredereastimuleaziefecteleplacebo .......84Numai un cuvAnt. ... ... 86

Mdna intinsi - comunicarea nonverbali ... .... .... 91

Firi medici empatici nu existi efecte placebo .....'....... 95

Efectele placebo, parte integranti a succesului terapeutic 100

imblAnzitorii de inimi. .......t02Placebourilescadtensiuneaarteriala. ......105

9i stomacul reacfioneazi la placebouri . . . . .107

$i pacienlii cu Parkinson profiti de efectele placebo ... '.108Colonul iritabil reacfioneazi chiar gi la placebourile

administrate ope fafe" ........ 112

Efecte imbunitifite ale preparatelor impotriva migrenei .. 115

Un somn implinit datoriti placebourilor..... ..... LL7

Se poate gi firi placebouri? ....121

Principiul placebo

AI|ITJT [lAI,Y.SAlllIRIIOltl

Durerilor nu le plac placebourile . . .. . . . ... . .126Durerea este o lungi inlinluire de stimuli. ........129Farmaciaanalgezicd,aorganismului.... ....132Mai pufini durere pentru membrii clanului ....... 138O noui perspectivi asupra durerii. . . ... . . ..143

Psihologia efectului placebo ... fS:CAnd suni clopotelul, vine mAncarea...... .....,..754Reacfiaimunitaricondifionati...... .......156Reacfia imunitari condigionati la pacienfii cu alergii..... 158

Ce nu costi nimic nu valoreazi nimicPilulele de zahlr scumpe sunt mai eficientedecitceleieftine ......167Profesorii au un potential placebo rirai mare? . . . , .l7OCu cAt e mai dureros, cu atAt e mai eficient?..... .........IT2Altewemuri,altevalori(placebo). .........174

Cum imi creez propriile efecte placebo? . .. ..176Imaginile interioare pot crea efecte placebo..... .........178Relaxarea este intotdeauna buni .... 1glNocebouri pAndesc in tot locul . . ....787

CAtplaceboesteadmisibil?.. .........194Recomandiridelecturi .........201Mulfumiri ........ 203

PRONOSTICURI l\lEFAVORABILE PROST AMBALAIE

Au trecut mai bine de zece ani de cAnd m-am supus unui controlde rutini, degi aveam doar treizeci gi cinci de ani si nu prea gtiamde ce ar fi necesar. Medicul meu de familie mi sfituise insi si-lf.ac, iar eu i-am urmat sfatul. Cind mi-a ficut o ecografie a bilei, adescoperit cAteva tumori mici. lmi amintesc inci destul de exactcuvintele lui. inci inainte de a fi misurat acele nodulete mi-a vor-bit despre o eventuali necesari indepirtare a bilei. ,,Ar putea fipolipi, si daci acegtia degenereazi, bila trebuie scoasi, inainte de

a apirea acolo o tumoare canceroasi." Am fost atAt de uluiti, incAtn-am gtiut ce si spun. Astizi binuiesc ci m-am aflat intr-o stare de

goc ;i n-am fost capabild si-i adresez intrebirile cuvenite, pentruca el si-mi prezinte corect diagnosticul.

in loc si-mi ofere explicafii obiective, medicul meu s-a lansatin supozifii. M-a intrebat daci n-ar fi bine si-mi faci gi nigte testepentru markeri tumorali, daci tot imi luase sdnge, ,,...doar aga,

ca si fim siguri". in numai cAteva minute imi diduse de infelesci ag putea avea, sau dezvolta intr-un timp nu foarte indepirtat,o tumoare canceroasi la bili. imi amintesc de parcd ar fi fost ierici era o zi cald| de vari. lmi amintesc gi ce rochie purtam. $i mai

ftiu precis ci in seara acelei zile inten,tionam si ies in orag. Dupiacel diagnostic nu mi-a mai stat mintea la distractie. Nu mai gtiam

incotro s-o apuc, aga mi-era de frici.Testele pentru nu-gtiu-ce markeri tumorali amrcfuzat atunci si

le fac. Cred ci a fost o reacfie mai putin rafionali, cAt mai degrabiintuitiva. Fiindci medicul meu s-a gribit si-mi mai dea gi citevaexemple de diagnostic similar. Mi-a vorbit despre un birbat tAnir,ciruia ii recomandase, de asemenea, operarea bilei din cauzaprezenfei unor mici polipi. Dupi intewenfie s-a constatat insi ci

lltr

=lllilillr

Principiul placebo

AilrJE iiltY-$A|UrnA[0l{

tumorile presupus primejdioase nu fuseseri ln realitate deloc pri-mejdioase gi ci birbatul isi pierduse bila degeaba. Astfel, mediculmeu inten$onase poate si-mi comunice ci asemenea polipi nu suntneapirat primejdiogi. Intenfionase poate si-gi relativizeze nefe-ricitul pronostic. Simtise poate ci infilisase totul prea in negru.'

Indiferent ce avusese de gAnd si-mi spuni, cert este ci igi expri-mase diagnosticul in cuvinte prost alese si imi indusese o starede nesiguranfd extremi. Privind in urmi, mi gAndesc ci ar fi tre-buit si cer gi pirerea unui alt medic. Astizi n-ag qti sd spun de cenu am ficut acest lucru. A fost nevoie de un al doilea diagnosticgregit, de-a dreptul scandalos, pe care l-a exprimat intr-un mod lafel de stAngaci, ca si-mi dau seama ci medicul acela nu poate fibun pentru mine.

Dupi cAteva luni de la povestea cu bila m-am infi,tigat la cabine-tul lui cu o senzatie puternici de ameteali la intoarcerea capului,dupi ce petrecusem deja o jumitate de zi in secfia de urgenfe aunei clinici din Mi.inchen. Firi si mi consulte, medicul a inceputsi-mi profefeasci o encefaliti, pe care el avea de gAnd si o tratezecu perfuzii cu cortizon timp de cAteva zile. Binuiala mea de dile-tanti, cum ci amefeala ar putea ftcauzatd.de un nerv comprimat -aveam la wemea respectivi nigte dureri cumplite in zona cefei gia umerilor 9i abia daci mai puteam intoarce capul - el a spulbe-rat-o imediat. CAnd l-am intrebat cum ajunsese la convingerea ciat avea o encefaliti, cAnd nici micar nu mi consultase, mi-a spusliteral: ,,Se intdmpli destul de des la femei de virsta dumneavoas-tri". Am pirisit atunci cabinetul gi nici nu am mai pus weodatipiciorul in el. Senzafia de amefeali era intr-adevir cauzati de unnerv comprimat. M-am dus chiar in acea zi la ortopedul meu deincredere, care mi-a ficut o injec,tie in umirul dureros, La scurttimp, amefeala a dispirut.

Triiesc, agadar, d.e zece ani cu polipii mei biliari. Medicul meude familie mi consulti de doui ori pe an. $i el mi-a atras atenfiaasupra faptului ci tumorile acestea trebuie supravegheate gi cibila ar trebui eventual scoasi daci polipii depigesc o anumiti

dimensiune sau se inmullesc. Dar, spre deosebire de colegul siu,nu mi-a bigat frica in oase. El m-a informat obiectiv despre riscurilegi posibilitigile de tratament ale acestor polipi biliari. Deocamdatinici nu au crescut, nici nu s-au inmullit. Eu sunt pregetite $i nu mitem de o eventuali intervenfie, fiindci sunt con;tienti de necesi-tatea unei operafii daci situafia se agraveazi.

Eu am avut, la wemea respectivi, norocul de a trage din celelntAmplate consecinfele potrivite mie si am devenit pAni la urmimai puternici, mai congtienti de faptul ci medicii nu judeci intot-deauna inbaza unor rezultate neindoiehiice, ci dau uneori glas

unor pireri gi binuieli qi preferi si se increadi in statistici, in locsi iqi asculte pacien,tii; mai convinsi ci nu suntem obligafi si neexpunem unor astfel de pireri. ln Germania, pacienfii au drep-tul si-gi aleagi medicul. Eu triiesc la Miinchen, un orag ai ciruilocuitori chiar nu se pot plAnge ci duc lipsi de medici special{ti.Sunt perfect congtienti ci, indeosebi in zonele rurale, oamenii suntfericigi daci au in apropiere micar un singur medic specialist. Cu

toate acestea, nu trebuie si se lase intimidafi, ci, daci au weo indo-iali, si faci mai bine un drum mai lung pAni la urmitorul medic.Cind un pacient se simte prost sfituit sau tratat, acest lucru poatetulbura relafia de increde{e intre medic gi pacient in asemenea

misuri, incAt o ingrijire gi o terapie folositoare gi de succes devinmai anevoioase, daci nu chiar imposibile.

Eu mi-am revenit atunci destul de repede din sperietura pe care

mi-o trisese medicul meu de familie cu markerii lui tumorali gitumorile lui canceroase, gi nu am suferit weo dauni insemnati.Mi-a fost ugor si mi decid impotriva unei opera,tii de bili gi a uneilndoielnice terapii cu cortizon pentru tratarea unei encefalite ine-xistente, probabil gi fiindci in cazul bilei nu exista o nevoie acutide a acfiona, eu netrebuind agadar si reaclionez imediat. ln cazulamelelii diagnosticul medicului mi-a pirut atat de absurd, incdtnu m-am lisat piciliti de el, slavi cerului.

Dar existi situalii care nu ingiduie un timp de gindire mailung, ci impun o decizie grabnici. Orice femeie insircinati la o

Principiul placebo

AI{IJI itAt Y-$tiltnA[0lll

virsti mai avansatd, care se supune unor misuri prediagnosticepentru a fi siguri ci nu existi defecte genetice, cunoa$te sentimen-tul de nesiguranfi pe care il inspiri asemenea misuri. La nivelulincongtientului existi intotdeauna un dram de frici. Fiindci, infond, orice viitoare mami isi doreste sd aduci pe lume un copilsinitos. O cunogtinfi de-a mea a triit acest lucru.

CAnd s-a dus cu soful ei la clinica de ginecologie, pentru aafla rezultatele unei examiniri a lichidului amniotic, a avut sen-timentul ci se pribugegte lumea. o asistentd medicali s-a sim,titchemati si evalueze rezultatele si le-a explicat viitorilor pdringici valorile nu arati prea bine si ci trebuie si se agtepte la uncopil cu spina bifida. Ce inseamni aceasta gi care pot fi urmirilenu le-a mai explicat. viitorul tati nu a avut incredere in evalua-rea asistentei si i-a cerut rezultatele examinirii. Cuplul s-a duscu acestea la ginecologa lor, care a fost de alti pirere. Valorile seaflau intr-adevir la limita celor normale, dar pirinfii nu aveaude ce si fie ingrijorali. Ginecologa re-a mai explicat pirinfilorci o astfel de malformafie, in cazul in care ar apirea intr-adevir,poate fi tratati. Astfel le-a alungat toate temerile 9i indoielile,incAt cunogtinfa mea s-a putut bucura de sarcina ei gi agtepta cudrag na;terea copilului. Acest copil are astizi 25 d,e ani gi esteperfect sinitos. ce s-ar fi intamplat daci mama nu ar fi cerut o adoua pirere, daci s-ar fibazat doarpe evaluarea asistentei medi-cale? Nici nu o'eau si md gandesc. perioada de timp care a trecutpdni la intrevederea cu ginecologa qi pe care femeia insircinati apetrecut-o indoindu-se gi temandu-se a fost o torrure inutili pen-tru ea, pentru soEul ei gi pentru copilul din burta ei. Respectiveiasistente nici nu i-a trecut probabil prin cap ce provocase cu spu-sele ei necugetate. $i cine gtie cdtor femei le-a mai stricat intr-unrnod similar bucuria sarcinii.

Un pacient trebuie si fie, bineinfeles, congtient de faptul ciorice evaluare diagnosticd poate avea drept rezultat o constatarernedicali. Medicul este obligat si-i explice pacientului ce inseamniaceasta in cazul siu concret, ce optiuni de tratament existe $i ce

se poate intAmpla daci pacientul respinge tratamentul. Cine weasi qtie neapirat cum sti gi se supune periodic unor consultafiipreventive trebuie si fie capabil si accepte un eventual rezultatneplicut al acestora. ln acest context, pacienfii ar trebui si se

gdndeasci bine daci vor intr-adevir si gtie ce riscuri potenfialeau - cu accentul pe ,,potenfiale" - inainte de a-gi face niste ana-lize. Este o rispundere pe care pacien;ii trebuie si gi-o asume.Medicii, in schimb, au rispunderea si poarte discufiile limuri-toare cu pacien,tii, astfel incit acestora si nu li se induci o inutilistare de nesiguranli.

Primul meu medic de familie mi-arfi putut aduce la cunogtinficu ceva mai mult tact faptul ci am polipi, firi si aduci imediatvorba despre cancer. Al doilea medic de familie al meu a reugit acest

lucru. Faptul ci asistenta medicali care i-a dat cunogtinfei meleingrozitoarea veste despre spina bifida a copilului ei nici micarnu avea competenfa de a evalua rezultatele examinirii lichiduluiamniotic s-a datorat poate lipsei de personal a respectivei clinici.ln schimb, ginecologa care o trata pe cunogtinfa mea gi-a limuritpacienta dupi toate regulile artei medicale 9i a reparat dauna tem-porari. Eu am ales aceste exemple anume, fiindci arati ce pot pro-voca medicii, terapeutii, dar gi asistentele medicale si ingrijitoriicu cuvintele lor. Dar aceste exemple mai arati gi cit de responsabilpot recurge la cuyinte oamenii cu profesii medicale, evitAnd si leprovoace pacienfilor daune inutile.

Pe parcursul urmitoarelor pagini voi da cuvAntul unor pacienpcare au cunoscut gi ei ambele variante. Unii dintre ei au fost aduqiintr-o stare de nesiguranfi qi anxietate extremi. ln cazurile descrisese va recunoagte poate un medic sau altul, iar istoriile acestea de

caz il vor determina poate pe un medic sau altul si-si aleagi pe

viitor cu mai multi griji cuvintele.