principiul celor cinci miresme

8/22/2019 Principiul Celor Cinci Miresme

1/19

Principiul celor cinci miresmePrincipiul celor cinci miresme se refera la faptul ca alimentele , dupa gust, pot fiacre, amare, dulci, picante sau sarate. Aceste gusturi corespund celor 5 starienergetice fundamentale din univers care se aplica si corpului uman: lemnul,focul, pamntul, metalul si apa. Astfel avem 5 cinci relatii numite miresme pentruefectul lor asupra organismului: ACRU-LEMN, AMAR - FOC , DULCE -PAMNT ,PICANT - METAL, SARAT - APA.

Alimentele acre au efect hemostatic (hemoragii interne sau externe), constrictiv(deranjamente stomacale) si pondereaza transpiratia excesiva. n aceastacategorie intra pruna si lamia. Trebuie precizat ca exista si alimente care, desinu au gustul acru, au acelasi efect si intra in aceeasi categorie : merele, caisele,carnea de rata.Alimentele amare au un efect antitermic n cazul starilor febrile si unul laxativ.Prin transpiratie si urina elimina acumularile de toxine din maduva, limfa.Principalele alimentele din aceasta categorie sunt salata verde, salvia, cimbrul,papadia si cicoarea.

Alimentele dulcidiminueaza efectul toxic al altor alimente. Exista alimente careau continut toxic mai ridicat datorita ingredientelor chimice pe baza carora suntfabricate. De asemenea, poate reduce efectele unor dureri acute . Printrealimentele cu mireasma dulce enumeram stafidele, migdalele, cartofii, morcovii,dovleacul, nucile.

Alimentele picante sunt foarte utile pentru cei cu transpiratia deficitara sipentru mbunatatirea circulatiei sanguine. n aceasta categorie intra ardeiul iute,piperul, usturoiul, ceapa, coriandrul, chimenul, smburii de caise, coaja demandarine si grapefruit, ghimbirul, menta.

Alimentele sarate sunt folosite n tratarea nodulilor limfatici. Au efect curativ,dar si stopeaza formarea adenoamelor si a tuturor tesuturilor dure. Efectulmiresmei sarate este foarte puternic. Alimente din aceasta categorie: peste,fructe de mare (alimente care de la natura au un continut mare de sare),patrunjel.

Despre condimenteGrupa condimentelor naturale (exotice si indigene) cuprinde acele produse carese adauga in mancaruri, in cantitati mici, pentru a le da miros placut si gustdeosebit. Aproape toate condimentele sunt de origine vegetala, au valoarenutritiva redusa si datorita substantelor aromatizante pe care le contin,favorizeaza procesele de digestie, stimuland secretia gastrica si apetitul.Majoritatea condimentelor contin uleiuri eterice, care actioneaza direct asupra

nervilor olfactivi, provocand si o secretie mai abundenta a salivei. Condimentelecu gust iute (piperul, mustarul, ardeiul, hreanul), contin substante care activeazatotodata si secretia sucurilor gastrice. O proprietate asemanatoare o au sicondimentele care contin uleiuri eterice (cuisoarele si nucsoara), precum si unelelegume, cum ar fi: ceapa, usturoiul, patrunjelul, pastarnacul si telina. In functiede partile componente ale plantei din care provin, condimentele se clasifica dupacum urmeaza : din fructe: anasonul, ardeiul dulce si iute, cardamonul, coriandrul, chimionul,enibaharul, mararul, piperul (alb, negru si de Jamaica), vanilia; din seminte: mustarul, nucsoara si floarea de nucsoara; din flori si partile lor: caperele, cuisoarele, sofranul; din frunze: dafin, cimbru, leustean, maghiran, marar, patrunjel, tarhon sitelina; din bulbul unor plante: ceapa si usturoiul; din coaja unor arbori exotici: scortisoara;


2/19

din rizomul sau radacina unor plante: ghimbirul, hreanul, patrunjelul,pastarnacul si telina.

Despre tipurile de mancareAntreurile

Antreurile sint preparate culinare care se servesc ca felul intii, inlocuind supele siciorbele. Au avantajul ca ofera, intr-un volum mic, principii nutritive valoroase,sint apetisante prin aspect si excitante prin gust. Se recomanda mai ales la ceicare au nevoie de un aport caloric crescut intr-un volum mic (sportivi).In aceasta categorie intra: salata de boeuf, salata orientala, unele preparate dinou (omleta), pateul de ficat, creierul in aspic s.a.SalateleSalatele sint preparate culinare care se servesc fie ca adaosuri, fie ca intrari, infunctie de materia prima folosita la pregatirea lor si de procedeul tehnologic.Dupa procedeul tehnologic, se deosebesc: salate crude (salata verde, salata deandive, salata de creson, salata de rosii, salata de varza rosie sau alba, salata detelina s.a.) si salate fierte si coapte (salata de ardei copti, salata de vinete curosii, salata de sfecla, salata de conopida, salata de fasole tucara, salata dedovlecei, salata de fasole alba, salata a la russ, salata de boeuf, salatavinegreta, salata orientala s.a.).GarniturileGarniturile sint preparate culinare care insotesc alte preparate, cu scopul de a lecreste valoarea nutritiva sau de a permite prezentarea estetica a preparatuluirespectiv, cu rol in stimularea apetitului.Pot fi preparate din legume sau din paste fainoase.Garniturile preparate din legume se pot folosi ca pireuri (produse culinareobtinute prin fierberea si apoi pasarea legumelor cu adaos de unt si lapte),soteuri (preparate culinare care au la baza o leguma, unt si sare si se pot pregatifie prin fierbere in apa, fie fierte in aburi) sau se pot prepara a la greque, adicafierte inabusit, adaugind unt sau untdelemn, dupa prescriptie, si zeama de lamiie.

Garniturile preparate din paste fainoase se vor fierbe in apa multa si apoi se vorlimpezi cu apa calda pentru a nu se aglutina. Inainte de servire, cind sint incafierbinti, se vor amesteca cu unt proaspat sau cu putin untdelemn. Grisul pentrucasa (garnitura linga carne) si orezul pentru pilaf se fierb in supa limpede delegume. In acest fel, fainoasele devin mai gustoase si mai hranitoare prin adaosulde saruri minerale si unele vitamine din acestea. Orezul si fainoasele nu seprajesc in grasime.BudincileBudincile sint preparate culinare pregatite din carne, legume sau fainoase, legatecu un sos alb sau cu ou, la care se adauga diferite ingrediente pentru ameliorareagustului si cresterea valorii nutritive (cascaval, unt, smintina etc.). Se servesc cafelul doi.

Budincile dietetice se prepara la fel ca si cele obisnuite, cu deosebire ca, in unelecazuri, se inlocuieste cascavalul cu brinza de vaci proaspata, se excludegalbenusul de ou, iar untul se adauga proaspat la servire. Ele se fierb la cuptor inapa (bain marie), nu se coc, crusta formata fiind iritanta.SufleurileSufleurile sint preparate culinare asemanatoare cu budincile. Au o structura maipufoasa, datorita albusului batut spuma adaugat, care le face sa creasca si sadevina foarte afinate. Se servesc imediat dupa ce au fost scoase din cuptor, chiarin gratinul in care au fost preparate. Sint foarte apetisante si cu valoare nutritivadata de ingredientele folosite cu o digestibilitate foarte buna. Se servesc caintrari, inlocuind supele si ciorbele.Fripturile

Fripturile sint preparate culinare obtinute din carne de calitate superioara sispecialitati de carne, care, in functie de procedeul tehnologic utilizat, pot fi:fripturi la tava, la tigaie, la gratar, la frigare sau inabusite.


3/19

Fripturile dietetice se prepara numai din carne slaba (de vita, de pasare, depeste), la gratar sau inabusite. In functie de prescriptie, pot fi utilizate si uneleorgane.Rasolul dietetic se prepara din diferite carnuri slabe (de vita, de pasare, depeste), dupa indicatiile respective, cu deosebirea ca se pune carnea la fiert in aparece (pentru saracirea ei in substante extractive). Se serveste cu legume fierte,

zeama de lamiie s.a.Mincarurile de legumeMincarurile de legume, ca si cele din carne, se pot prepara cu sosuri dietetice.AluaturileFaina de cereale nu poate fi folosita ca atare, deoarece amidonul crud este atacatde sucurile digestive. De aceea, ea se amesteca cu apa si sare, se fierbe sau secoace. Astfel, iau nastere aluaturile. Prin adaugarea la aceste componente debaza a diverselor ingrediente, se vor obtine diferite tipuri de aluaturi.In aluatul necopt, granulele de amidon se gasesc partial deteriorate, datoritaprocesului de macinare. Ele apar usor umflate, gradul lor de hidratare fiind limitatde temperatura aluatului. In cursul inglobarii apei, aceasta va patrunde in spatiiledintre granulele de amidon, pe care le va face sa adere intre ele.

Glutenul (proteina din cereale) formeaza o masa elastica care contine o cantitateimportant de apa. Cele mai bune fainuri din punctul de vedere al panificarii sintacelea care contin un gluten elastic, extensibil, si care retine cea mai marecantitate de apa.Aluatul de panipat. Un aluat folosit in bucatarie este cel uscat sau aluatul nisiposde tratare, care se prepara fara apa, numai din faina, unt, zahar, galbenus de ousi sare. Prin coacerea acestuia, amidonul se va transforma in dextrine si apoi seva carameliza, impreuna cu zaharul. Lipsa apei va impiedica formarea gelului.Legatura dintre granulele de amidon dextrinizate sau caramelizate se va face prinintermediul grasimii sau galbenusului de ou, care coaguleaza. Acest tip de aluateste frabil, sfarimindu-se usor intre dinti. Este mai bine digerat decit aluatuldospit, intrucit se imbina mai bine cu sucurile digestive.

Aluatul de biscuiti se aseamana cu cel nisipos, cu deosebirea ca untul esteadaugat dupa ce a fost topit in prealabil in bain marie, iar oul se inglobeaza caalbus batut, spuma.l Aluatul de ecler si choix a la crme se prepara din faina, apa, unt, ou si sare(fara zahar). Grasimea este fiarta in apa si faina se introduce treptat in amesteculcare fierbe pe foc. Ouale se adauga dupa ce s-a ridicat compozitia de pe foc. Secoace la cuptor fara sa se unga tava.Aluatul de foi de placinte, desi este fraged datorita continutului sau crescut ingrasime, este foarte indigest. Se prepara prin amestecarea fainii cu grasimne inparti egale. Nu se foloseste in alimentatia dietetica.In alimentatia bolnavilor se folosesc mai ales aluaturile nedospite: de biscuiti, deecler, choix a la crme, tarta. Acestea se coc la cuptor in tava tapetata cu hirtie.

Ele se pot umple cu gelatine de fructe, creme de vanilie, spume de albus, brinzade vaca s.a., facind parte din deserturi.DeserturileDeserturile sint preparate culinare care au in compozitia lor, pe linga materiaprima de baza (de la care primesc denumirea) si zahar, arome, coloranti etc., sise servesc la sfirsitul mesei, intrucit confera senzatia de satietate.Intre acestea amintim: compoturile, sucurile de fructe, preparatele din fainoasecu lapte, cremele, gelatinele, preparatele din diverse aluaturi.Sucurile de fructe se prepara din fructe de calitate buna si numai inainte de a fiservite, deci foarte proaspete. Cele mai folosite fructe sint: merele, perele,aceastea se rad pe razatoarea de sticla, fragii, capsunile, murele, zmeura,strugurii, acestea se asaza mai intii pe o sita sub un curent de apa rece pentru ase sptla bine, apoi se storc printr-un tifon.Compoturile se obtin prin fierberea fructelor in apa, cum ar fi merele, perele,gutuile, piersicile, caisele, prunele, visinile, ciresele sau prin oparirea lor in cazul


4/19

portocalelor, capsunilor, fragilor, zmeurei.La bolnavii de stomac se recomanda pregatirea compotului din fructe

dulci: prune, mere, cirese, care se vor trece prin sita dupa fierbere, indulcireafacindu-se cu moderatie.Fainoasele cu lapte. Se pot prepara ca spuma de gris, budinci indulcite la care seadauga galbenus si albus batut spuma.

Despre ceai

Produs de origine vegetala din grupa stimulentelor naturale, ceaiul, se obtine dinmugurii, florile si frunzele tinere ale arborelui de ceai -Thea chinensis si Theaassamica -, care au fost supuse rasucirii, fermentarii si uscarii.Acest arbore se cultiva in plantatii din China, Japonia, India, Ceylon, precum si inAzerdbaijan, Georgia, S.U.A., Brazilia etc. Poate atinge 7-12 m inaltime dar,pentru obtinerea unor recolte mari de frunze, talia acestui arbore este controlataprin taieri speciale, ajungandu-se la un arbust care nu depaseste 1 m. El prezintafrunze stralucitoare colorate in verde inchis, tari si de forma eliptica cu petiolulscurt si capetele fin dintate, prevazute cu perisori argintii pe partea inferioara .Dimensiunile frunzelor ajunse la maturitate variaza ca lungime intre 5 - 6 cm sau10 - 25 cm, iar latimea acestora atinge 2-3 cm, respectiv 4-9 cm. Florile sunt deculoare alba sau galbuie, iar fructul este format dintr-o capsula de culoare bruna-roscata, neteda, acoperita de o membrana, care formeaza trei loje cu cate osamanta amara si bogata in grasimi.Compozitia chimica a ceaiului variaza in functie de recolta, conditii pedoclimaticesi metoda de prelucrare. Ca si cofeina din cafea, theina continuta in ceai este unalcaloid care excita sistemul nervos, facand sa dispara senzatia de oboseala.Frunzele tinere de ceai contin theina in cantitati mai mari decat cele mature siceaiul obtinut din ele este de calitate superioara.Productia mondiala de ceai, estimata la circa 1,3 mil. t anual, cuprinde, in mareparte, doua tipuri de ceai: ceaiul negru si ceaiul verde.

Ceaiul negruDupa ce sunt culese, frunzele sunt supuse apoi uneioperatiuni de ofilire, care face ca apa sa se evapore,devenind moi. Stranse in mana, frunzele se lipesc intre elesub forma de aglomerari. In timpul acestui proces, oanumita cantitate de clorofila se distruge, proteinele trecin stare solubila, substantele tanante se oxideaza,rezultatul fiind formarea aromei.Dupa ofilire, frunzele sunt rasucite in masini speciale,operatiune prin care se elimina sucul celular si se produceruperea frunzelor. Frunzele de ceai sunt apoi resortate si

fermentate timp de 3-6 ore In timpul fermentarii, frunzelede ceai isi schimba culoarea din verde in brun-roscat si

capata aroma caracteristica ceaiului.Urmeaza apoi uscarea in conditii speciale, pentru a nu-si pierde aroma. Ceaiuluscat are culoare inchisa si este foarte higroscopic. El se sorteaza in trei calitati,in functie de marimea particulelor din care este format:a) calitatea superioara (Pekoe): ceai care provine din prima recolta de culoareneagra-argintie, cu varful alb, gust fin si aroma puternica, iar in infuzie colorate ingalben, deschis;b) calitatea I (Suchong): ceai care provine din recolta a doua - de culoare neagra,cu gust dulce, iar in infuzie este colorat in negru inchis;c) calitatea a Il-a (Congo): ceai obtinut din frunze mari de la a treia recolta - de

culoare neagra-cenusie.


5/19

Ceaiul verdeCeaiul verde are gustul amarui, astringentsi provine din frunzele care isi pastreazaclorofila si substantele tanante, ramanandde culoare verde, intrucat nunu au fost

supuse tratamentului de ofilire sifermentare. Dupa recoltare, frunzele sunttratate cateva minute in vapori fierbinti deapa, pentru distrugerea enzimelor, iar apoiracite si uscate. Din ceaiul verde se obtine oinfuzie placuta, aromata, colorata in galbendeschis.

Ceaiul verde se clasifica in urmatoarele calitati: Hyson: ceaiul provenit din prima recolta, cu frunze mici, rasucite, de culoareverde-albastruie, cu infuzia galbena si miros aromatic; Gunpowder: ceaiul obtinut din recolta a doua, cu frunzele rasucite in forma deglobule, de culoare verde spre negru si infuzia de culoare galbena;

Tonkay: ceaiul provenit din a treia recolta, cu frunzele rasucite si neregulate, deculoare verde-galbuie si infuzie colorata in galben intens.

Istoria ceaiului

Adevar sau legenda?Legenda spune ca primul ceai s-a preparat dinintamplare in anul 2700 I.C., pe vremea imparatuluichinez SHEN NUNG ( 2737-2697 .C. )Acesta obisnuia sa bea apa fiarta, de teamaimbolnavirii, si permanent in bucatarie fierbea un vascu apa. Intr-o zi, un vant starnit din senin a aruncatfrunze si crengute de pe lemnele asezate sub fereastrabucatariei, direct in vasul cu apa fiarta, schimbandu-iculoarea. In acelasi timp o aroma puternica a umplutbucataria. Licoarea astfel obtinuta a fost apreciata deimparat, bineinteles dupa ce a trecut testul

bucatarilor.

Ceaiul si JaponeziiMulta vreme ceaiul a fost bautura folosita numai de calugarii budisti chinezi, cafortifiant n lungile ore de rugaciuni si meditatii. In timp ceaiul a patruns si inJaponia adus de calugarii care se intorceau din China de la studii si a cuprinstoate aspectele vietii cotidiene, de la jocurile erotice pna la arta sinuciderii. n

jurul anului 1200 , n Uji, localitate din vecinatatea orasului Kyoto, un calugar arealizat prima gradina botanica din lume unde cultiva, printre alte plante, si ceai,frunzele constituind baza pentru licoarea preparata prin infuzie si servita ca obautura revigoranta n templu. Vizitatorii si prietenii budisti - calugari din altemanastiri - care doreau sa nvete cultivarea ceaiului, primeau la plecare semintesi lastari.

Ceaiul ajunge n EuropaCu toate ca portughezii au fost primii care au ajuns in China reusind ca dupa 40de ani de comert infloritor cu matasuri,mirodenii, cafea si bauturi exotice safondeze portul Macao, comerciantii olandezi sunt totusi cei care n anul 1610 aducceaiul n Europa.n 1636 ajunge n Franta, n 1638 n Rusia, n 1650 n Anglia si n

1657 n Germania.Ceaiul era totusi cunoscut cu mult inainte, din scrierile istoricilor vremii. O


6/19

descriere amanuntita a ceaiului si a ceremonialului servirii lui gasim in jurnalul decalatorie al unui iezuit portughez, care tocmai sosise din Macao: "Cnd opersoana vine la o alta persoana n vizita, obiceiul este de a aduce o bautura penume CH'A, care e amara si rosie".. Olandezii nu numai ca au adus pentru primaoara ceaiul n Europa, dar au si popularizat numele, nume care se foloseste siastazi. Primul transport a fost livrat din Java, iar numele ceaiului a fost adoptat

din dialectul AMOY care se pronunta T'e ( TAY n chineza ). Portughezii, pe de altaparte, au pastrat denumirea cantoniana CHA, folosita pna astazi n multe tari,printre care si n limba romna. Tarile vest europene, n care si olandezii care aupromovat ceaiul, au folosit denumirea TAY care, derivata n propriile limbi, aajuns: TEE, TEA, etc.

America sau Ceaiul cu gheatan 1904 Statele Unite erau pregatite sa arata lumiidezvoltarea lor economica.. Expozanti din lumea ntreagasi-au adus produsele la primul Trg International alAmericii care a avut loc la St.Louis . Unul dintre acestia afost Richard Blechynden, proprietar al unei plantatii de

ceai. Initial el a dorit sa mparta vizitatorilor cte un ceaifierbinte. Dar, datorita caldurii, nimeni nu era interesat.Pentru a-si salva investitia, a mai facut o incercare de acapta atentia publicului, aruncand n ceaiul preparat siservit vizitatorilor cate un cub de gheata. Asa a fostinventat ICE TEA-ul care in scurt timp a devenit una dintrecele mai profitabile afaceri.

Patru ani mai trziu, Thomas Sullivan din New York, a dezvoltat conceptul depliculet de ceai ( tea bag ). Fiind un comerciant de ceai, el ambala cu mare grijamostrele de ceai pe care le trimitea beneficiarilor. A realizat oportunitateaafacerii, cnd a vazut ca restaurantele prepara ceaiul cu tot cu ambalaj, pentru anu imprastia frunzele de ceai prin bucatarie.

Ceaiul astaziVarietatea de ceaiuri disponibila astazi este foarte mare. Se disting urmatoarelegrupe mari:Ceaiul din fructe uscate - se obtine din fructe uscate sub forma macinata(ambalat n pliculete) sau sub forma de bucati de fructe. Amestecul poate fi

mbogatit cu vitamine.Ceaiul de plante - obtinut din diverse plante, majoritatea avnd calitati curative.Ceaiul verde - obtinut din frunze de ceai nefermentate. Prepararea implica unproces care mpiedica fermentarea naturala.Ceaiul negru - obtinut din frunze de ceai complet fermentate. Poate fi aromat cuuleiuri naturale

Ceaiul african "Rooibos" - obtinut din planta ASPALATHUS LINEARIS, originara dinAfrica de SudCeaiul instant - ultima si cea mai moderna varianta. Ceaiul se prepara pe loc faraa fi necesara fierberea apei.

RETETE

Cubulete de carne calite (Chao rou ding)Materiile prime pentru 4 portii: 150 de grame de carne de porc, doi ardei grasi, o

jumatate de morcov, un cartof (cam de 150 de grame).Condimente: ulei, o jumatate de albus, putin vin de masa, doua felii de ghimbir, obucata de praz si doi catei de usturoi, sare, praf de gust (weijing), amidon praf.Operatii:

-Intii se taie carnea de porc in cubulete. Se adauga vin de masa, sare, albus siputin praf de amidon si se amesteca.


7/19

-Se taie ardeii, morcovul si cartoful tot in cubulete de aceeasi marime.-Se aseaza tigaia la foc iute. Se toarna putin ulei (doua -trei lingurite). Cind uleiuls-a incins bine, se adauga ghimbirul,prazul si usturoiul taiate marunt, pe urmacarnea. Se amesteca bine cu o lopatica sau o lingura de lemn. Dupa doua-treiminute se goleste tigaia, carnea se pune deoparte, in alt vas.-Se spala tigaia si se aseaza din nou la foc iute. Se toarna alte doua lingurite de

ulei. Cind s-a incins, se pun cubuletele de cartofi si morcovi, se amesteca. Dupa3-5 minute se adauga cubuletele de ardei. Se sareaza. Dupa inca 2-3 minute, seadauga carnea. Se adauga putina zeama de pui sau de carne, apoi putin praf degust (Weijing) si putin praf de amidon dizolvat in doua-trei lingurite de apa. Seamesteca bine si mincatrea este gata de scos si de servit.

Pulpa de porc cu sos de soia (Hongshao zhouzi)Materii prime: o bucata de pulpa de porc de circa 1 kg. Condimente: ulei, sos desoia, vin, sare, o bucata de praz, 2 fire de usturoi verde, 3 felii de ghimbir, 3-5bucati de anason sau scortisoara, amidon, zahar. Operatii: - Pulpa de porc sespala, se acoate osul si se sareaza. - Se aseaza pe foc ceaunul (sau o tigaieadinca), si se toarna circa 250 de grame de ulei. Cnd uleiul s-a incins, se pune

pulpa sa se prajeasca. Se amesteca mereu pulpa pna cnd capata culoare galben-aurie. - Se scoate pulpa si se aseaza ntr-un castron. Se adauga prazul taiat fsii,ghimbirul, anasonul sau scortisoara, 2 linguri de sos de soia, o lingurita de zahar,putina sare, o lingura de vin, circa 20 de grame de apa. Castronul cu pulpa sicondimente se pune ntr-o cratita mai mare cu circa 1 litru de apa. Castronultrebuie sa fie cu 2-3 cm mai nalt decit nivelul apei, pentru ca atunci cnd apaclocoteste, sa nu intre n castron. - Se aseaza cratita cu capac la foc iute, apoi,cnd apa clocoteste, se da focul mic si se lasa pna cnd betisorul intra usor npulpa (circa o ora jumatate- doua). La nevoie, se completeaza apa din cratita. -Se scoate pulpa si se aseaza pe o farfurie. - Se aseaza pe foc ceaunul (tigaia) ncare se toarna zeama ramasa, la care se adauga putin vin de masa, sos de soia,zahar, praf de gust, usturoiul verde taiat marunt si o lingurita de amidon. Se

amesteca. Cnd zeama scade si se ngroasa, se stinge focul. Zeama se toarnapeste pulpa si mncarea este gata.

Perisoarele "Dragonul si Phoenix-ul"(Lon feng wan zi)Materii prime: 150 de g crevete, 100 g piept de pasare, putin morcov, ridichi sisalata.Condimente: 75 g pesmet, vin de masa, sare, praf de piper, praf de gust, ghimbirsi ceapa maruntita, putin albus de oua.Operatii:- Se curata crevetele si pieptul de pasare, se toaca si se amesteca. Se adaugadiferite condimente, respectiv sare, vin de masa, praf de piper, prof de gust,chimbir si ceapa maruntita, albus de ora si putin ulei prajit. Se amesteca bine.

- Se framnta compozitia pna cnd devine ca o coca.- Se fac perisoare cu un diametru de 2,5 cm si trec prin pesmet.- Se prajesc perisoarele trecute prin pesmet n ulei 3-5 minute. Cnd ele cresc, semai lasa putin n ulei, la un foc tare si apoi se scot, se aseaza pe o farfurie, lngamorcov, ridichi si salata taiate si aranjate n mod decorativ.Aceasta mncare de culoare aurie este aratoasa, crocanta si are un gust delicios siaromat. Se serveste ca aperitiv. Denumirea acestei mncari cu specificulbucatariei Shandong provine de la aspectele materiilor prime din care se prepara- crevete si pasare - care au o forma asemanatoare dragonului si phoenix-ului.

Varza murata cu fsii de carne (Suan cai rou shi)Materii prime: 250 g de varza murata, 100 g de carne de porc semigrasa sau

grasa.Condimente: ulei, sare, praf de gust, praf de amidon, vin de masa, putin ghimbir.


8/19

Operatii:- Carnea se taie n fsii subtiri, se amesteca cu putina sare, vin de masa si praf deamidon.- Varza murata se spala, se stoarce cu mna si se taie n fsii lungi de vreo 3 cm.- Se aseaza pe foc tigaia cu 2 lingurite de ulei. Dupa ncalzire, se pun ghimbirultaiat marunt si carnea. Se amesteca un minut-doua, se scot.

Se spala si se reaseaza pe foc tigaia cu 4 lingurite de ulei. Dupa ncalzire, se punevarza murata. Se amesteca 2-3 minute, se adauga fsiile de carne si putin praf degust. Se amesteca bine si mncarea este gata

Bucati de gaina cu castane (Li zi ji)

Materii prime: o jumatate de gaina (500-750 de grame), 150-200 de grame decastane comestibile.Condimente: ulei, ulei de susan, sos de soia, vin de masa, praf de gust, sare, obucata de praz, 2 felii de ghimbir, zahar, praf de amidon.Operatii:-Gaina se spala si se taie bucati de circa 2-3 cm lungime si latime.

- Se spala castanele, li se sparge coaja si se fierb bine n apa. Se cojesc dupaaceea.-Se asaza pe foc iute tigaia cu 3 linguri de ulei (100-150 de grame). Cnd uleiul ebine ncins, se pun feliile de ghimbir, prazul taiat fsii si bucatile de carne degaina. Se amesteca 2-3 minute. Se adauga 2 lingurite de sos de soia, cte olingura vin de masa, putin zahar, sare, praf de gust si circa 100 de grame de apa.Dupa ce da n clocot, se pun castanele. Se amesteca si se face focul mic.-Dupa circa 30-40 de minute, cnd zeama scade la jumatate, se face din noufocul mare. Se amesteca. Se adauga 2 lingurite de praf de amidon dizolvat n 3lingurite de apa. Se amesteca bine, se adauga cteva picaturi de ulei de susan sipreparatul se scoate cnd zeama a scazut.

Carne de porc intoarsa la ceaun (Hui guo rou)

Materii prime: 150-200 de g carne de porc semigrasa cu sorici.Condimente: ulei, sos de sia, vin de masa, sare, praf de gust, zahar, 75 de g depraz, 3 felii de ghimbir, 5-8 ardei iuti.Operatii:- Carnea se fierbe timp de 15-20 de minute. Se scoate si se taie, dupa racorire, nfelii de 3 cm lungime, 2 cm latime si 0,5 cm grosime, fiecare cu sorici.- Se aseaza pe foc ceaunul (tigaia) cu 2-3 lingurite de ulei. Cnd uleiul este ncins,se adauga ghimbirul taiat marunt, ardeii iuti taiati n fsii subtiri si carnea. Seamesteca un minut-doua, se adauga cte o lingura de vin de masa, zahar, sare,putin praf de gust si prazul. Se amesteca bine 2-3 minute si mncarea este gata

de scos si de servit. Acest preparat are specificul bucatariei Sichuan.

Felii de carne de pui cu albus (Fu rong ji pian)Materii prime: 150-200 de grame de carne de pui fara oase, 3 albusuri de ou, 150de grame de boabe mazare verde .Condimente: ulei, praf de gust, sare, vin de masa, praf de amidon, zeama deoase sau de pui.Operatii:-Carnea de pui se spala si se taie felii subtiri de 2-3 cm lungime si latime. Seamesteca cu sare, putin praf de amidon si o lingurita de vin de masa.-Se bat cele 3 albusuri mpreuna cu sare, praf de gust si 100 de grame de zeamade oase sau de pui. Se pune castronul cu albus ntr-o cratita mai mare cu 500-

800 de grame de apa. Se asaza cratita la foc potrivit. Atentie, apa sa nu se versen castron. Dupa 6-8 minute, cnd albusurile capata aspect de brnza moale, se


9/19

scot si se toarna ntr-o farfurie.-Se asaza pe foc potrivit tigaia (mai bine un ceaun) cu circa 250 de grame deulei. Cnd uleiul e ncalzit, se pun feliile de carne de pui sa se prajeasca 3-5minute. Se scot, se scurg de ulei si uleiul se recupereaza.-Se reasaza tigaia cu putin ulei la foc iute. Se adauga boabele de masare, sare,60-80 de grame de zeama de oase sau de pui, putin praf de gust si vin de masa.

Dupa ce da n clocot, se pun feliile de carne de pui usor prajite si se adauga olingurita de praf de amidon dizolvat n doua lingurite de apa. Se amesteca bine simncarea este gata de scos si buna de servit.

Cubulete de pui iute

Materii prime: 200 de grame de carne de pui fara oase, doua bucati de ardeigrasi, o jumatate de albus, 50 de grame de arahide, 5-8 de ardei iuti.Condimente: ulei, vin de masa, o bucata de praz, sare, zahar, praf de amidon,praf de gust (Weijing).Operatii:-Se spala si se taie carnea de pui n cubulete, se pun ntr-un vas n care se

adauga albusul de ou, putin praf de amidon, sare, vin de masa si se amestecabine. Ardeii grasi se spala, se scot semintele si se taie tot n cubulete. Ardeii iutise taie n bucatele. Prazul se taie marunt.- Tigaia n care se adauga circa 150 de grame de ulei se pune pe foc,- Dupa ce uleiul s-a incins, se pun arahidele sa se prajeasca. Se amesteca mereucu lopatica de lemn si dupa circa 5-6 minute cnd arahidele capata o culoareaurie, fara sa fie arse, se scot din ulei. Uleiul se recupereaza.- Tigaia cu putin ulei se asaza din nou pe foc. Se toarna cubuletele de ardei grasi.Se sareaza si se amesteca cu lopatica de lemn un minut, doua si se scot.- Tigaia cu doua lingurite de ulei se reasaza pe foc. Cnd uleiul este incins, se punsa se prajeasca mai ntii ardeii iuti. Dupa aproximativ un minut se pun prazul sicubuletele de carne de pui si se amesteca cu o lopatica de lemn doua-trei minute.

Dupa aceea, se adauga o jumatate de lingurita de zahar, praf de gust (Weijing) siputin amidon praf dizolvat n doua lingurite de apa. In cele din urma se pun ardeigrasi semipreparati si arahidele prajite si se amesteca bine circa 20-30 desecunte si mncarea este gata si buna de servit. Acest preparat este specificbucatoriei Sichuan.

Salata calita (Chao sheng cai)

In China, salata se mannca cruda, ca n Romnia. In salata se adauga sare siotet. Unii mannca salata mpreuna cu suc de tomate. In bucataria chinezeasca,

n special n cea de stil Guandong, salata se si caleste.Materii prime: 200 de grame de salata.

Condimente: sare, otet, sos de soia, ulei, praf de gust si praf amidon.Operatii:- Se spala bine catei de salata si se scurg de apa.- Se asaza tigaia pe foc. In tigaie se toarna 3 lingurite de ulei. Dupa ncalzireauleiului, se pune salata n tigaie si se intoarce mereu cu lopatica de lemn. Sesareaza, se adauga o lingura de otet, putin sos de soia si praf de gust. In cele dinurma, se adauga putin praf amidon si se amesteca bine.Toata operatia nu dureaza dect 3-4 minute si mncarea este gata de servit.

Carne de vita cu cartofi (Tu dou shao niu rou)

Dupa cum se stie,n Romnia,carnea de vita si cartofii sunt produse care se

consuma foarte mult sub forma prajita, coapta sau fiarta, n ciorbe. In bucatariachineza, carnea de vita cu cartofi si sos de soia este o mncare apreciata, care seprepara cu totul altfel dect n traditia europeana.


10/19

Materii prime: 500-750 g de carne de vita, 500 g de cartofi.Condimente: sare, ulei, o bucata de praz, 3-5 felii de ghimbir, 3-5 bucati deanason sau scortisoara, vin de masa, zahar,otet si sos de soia.Operatii:-Cartofii se cojesc, se taie in cubulete de 2 cm, se spala.-Carnea de vita se taie tot n cubulete de 2 cm. Se opareste 3-4 minute n apa

fiarta si se spala.-Se asaza pe foc tigaia (ceaunul) cu 2-3 lingurite de ulei. Cnd uleiul e ncins, sepune carnea. Se amesteca un minut, doua, se adauga cte o lingura de vin demasa si de otet, 3 linguri de sos de soia, sare, circa 500-800 g de apa, o lingurade zahar, prazul taiat n fsii, ghimbir si anason. Se pune capacul si se face foculmic cnd ncepe sa clocoteasca.-Dupa 30-40 de minute, se pun cartofii. Se amesteca, se pune capacul.-Dupa nca 20-30 de minute, cnd zeama a scazut, carnea si catorfii snt binecoapte, mncarea este gata de servit.

Cele trei fsii la Sote (Xhao san shi)

Materii prime: cte 100 de grame de cartofi, ardei grasi si carne de porc, 50 degrame de morcov.Condimente: sare, ulei, ulei de susan, praf de gust, praf de amidon, putinghimbir, zeama de pui sau de oase, vin de masa.Operatii:-Toate materiile prime se taie n fsii foarte subtiri.-Fsiile de carne se amesteca cu putina sare, vin de masa si praf de amidon.-Se asaza pe foc tigaia cu 2 linguri de ulei. Cnd uleiul e ncalzit, se puneghimbirul taiat marunt si carnea. Se amesteca un minut se scoate.-Se spala si se reasaza pe foc tigaia cu 3 linguri de ulei. Dupa ncalzire, se punmorcovii si cartofii. Se amesteca un minut- doua, se adauga ardeiul, sare, 2-3

linguri de zeama. Se amesteca, un minut si se pune carnea. Se adauga putin prafde gust si ulei de susan. Se amesteca bine si se scoate totul din tigaie. Va dorescpofta buna.

Omleta cu carne fsii (Chao muxuruo)

Materii prime: 100-150 de grame de carne de porc, 2 oua, 8-10 bureti negrinmuiati n apa (sau 5O de grame de ciuperci proaspete sau din conserve), putinavarza chinezeasca (sau varza obisnuita).Condimente: ulei, sos de soia, vin de masa, praf de gust, amidon, sare, ulei desusan, o bucata de praz.

Operatii:- Carnea se spala si se taie fsii. Se amesteca cu putin vin de masa, sare siamidon. Varza chinezeasca se taie de asemenea fsii subtiri. Prazul se taiemarunt.- Ouale se sparg ntr-un castron, se adauga putina sare si se bat.- Se asaza tigaia cu putin ulei pe foc. Cnd uleiul s-a ncins, se toarna oualebatute. Se amesteca cu lopatica de lemn si se scot dupa ce s-au ntarit ca omleta.

- Se reasaza tigaia pe foc cu putin ulei. Se ncinge uleiul, se pun prazul si fsiile decarne si se amesteca. Dupa un minut-doua se adauga varza chinezeasca, buretiinegri, putin sos de soia. Se amesteca mereu si dupa nca doua minute se toarnaomleta. Se adauga putin praf de gust. Se amesteca bine. Inainte de a se scoate

din tigaie, se adauga citeva picaturi de ulei de susan (daca aveti).E bine de stiut ca pe piata romanesca, varza chinezeasca se numeste salata China


11/19

Oua preparate la aburi (Ji dan geng)

Materii prime: un ou.Condimente: sare, sos de soia, praf de gust, ulei de susan.Operatii:- Se sparge si se bate un ou ntr-un castron si pe urma se adauga circa 250 degrame de apa de la robinet, putin sare, praf de gust si cteva picaturi de sos desoia. Se amesteca.- Se asaza un vas mai mare cu circa 300 de grame de apa pe foc. Se puneinauntru castronul cu ou batut si amestecat cu apa si condimente. Nivelul apei dinvas sa fie cu 2-3 cm mai scazut dect naltimea castronului.- Dupa ce apa este clocotita, focul se face mic. Atentie, apa din vas sa nu treaca

n castron.- Dupa 5-6 minute, preparatul de oua este gata si nainte de servire sa se adaugecteva picaturi de ulei de susan.

Rapita cu ciuperci (You cai muo gu)

Materii prime: 8-12 bucati mai mici de rapita verde frageda, 10 ciupericiproaspete sau din conserve.Condimente: sare, zeama de gaina sau de oase, praf de gust, praf de amidon,ulei de susan.Operatii:-Rapita se spala bine si se scurge de apa.-Se asaza pe foc o cratita cu 100-150 de grame de zeama cu sare. Dupa ce

clocoteste se pune rapita pentru 3 minute si se scoate.-Pe urma se adauga ciupercile n zeama ca sa fiarba 2-3 minute.-Se nsira frumos bucatile de rapita pe o farfurie. Ciupercile se pun deasuprarapitei.-Se asaza pe foc iute tigaia n care se toarna zeama ramasa din cratita. Seadauga putin praf de gust si o lingura de amidon dizolvat ntr-o lingura de apa.Zeama consistenta se toarna peste rapita si ciuperci. Se stropesc picaturi de uleide susan si mncarea e gata de servit.In lipsa ciupercilor proaspete, se pot folosi ciuperci parfumate uscate care naintede preparare, trebuie sa se nmoaie n apa.

Supa cu zdrente de oua si tomate (Ji dan xi hong shi tang)

Materii prime: un ou si o rosie de marime potrivita.Condimente: ulei, sare, sos de soia, ulei de susan, praf de gust, praf de amidon.Operatii:- Se spala si se taie rosie felii. Se sparge si se bate oul ntr-un castron. O linguritade praf de amidon se dizolva n doua lingurite de apa.- Se asaza tigaia cu doua lingurite de ulei pe foc. Cnd uleiul este ncins, se punfeliile de tomata sa se caleasca. Dupa doua minute, se adauga circa 300 degrame de apa de la robinet, sare, si cteva picaturi de sos de soia.- Cnd clocoteste, se toarna oul batut si amidon dizolvat. Dupa o jumatate deminut, se amesteca continutul n fierbere cu lopatica sau lingura de lemn si se

adauga cteva picaturi de ulei de susan si putin praf de gust. Supa cu zdrente deoua si tomate este gata de servit. Aceasta supa este foarte gustoasa si usor de


12/19

gatit. trebuie doar sa ncercati. E nevoie doar de un ou si o rosie! Succes si...pofta buna!

Supa cu perisoare (Sha guo wan zi)

Materii prime: 200 de grame de carne de porc semigrasa. 100-150 de grame derapita verde (sau varza chinezeasca), 10 bureti negri nmuiati n apa.Condimente: un albus de ou, sare, vin de masa, praf de gust, praf de amidon,putin praz si ghimbir taiate marunt, piper.Operatii:Carnea se spala si se toaca cu un cutit sau cu masina de tocat. Se amesteca ntr-un singur sens carnea tocata mpreuna cu albusul, plus sare, putin praf de gust, olingura de praf de amidon si una de vin de masa, praz si ghimbir.Rapita verde se spala si se taie n bucati mari. Buretii se spala bine.Se asaza pe foc potrivit o cratita cu circa 500 de grame de apa. Din carnea tocataamestecata cu diferite condimente se fac cu mna chiftelute care se pun direct napa care a dat n clocot. Se pun apoi rapita verde (sau varza chinezeasca) siburetii. Se adauga sare, putin vin de masa, praf de gust si piper. Dupa 5-10minute, mncarea este gata de servit.In supa cu chiftelute se pot adauga o jumatate de morcov taiat n felii subtiri,brnza de soia taiata bucati, boabe de mazare verde. Supa va fi mai savuroasadaca se adauga niste crevete de mare uscate.

Telina cu fsii de carne la sote(Qing cai chao rou shi).

Materii prime: 250 g de telina (tulpina sau radacina), 50-100 g de carne de porc.Condimente: sare, ulei, praf de gust, praf de amidon, vin de masa, putin ghimbir,sos de soia.Operatii:- Carnea se taie n fsii subtiri. Se amesteca cu putin sare, vin de masa, praf deamidon.- Telina se taie n fsii subtiri lungi de 2-3 cm.- Se aseaza pe foc tigaia cu 2 lingurite de ulei. Cnd uleiul e ncalzit, se punghimbirul taiat marunt si carnea. Se amesteca 2 minute, se scot.- Tigaia se spala, se reaseaza pe foc. In tigaie se toarna 2-3 lingurite de ulei. Cndacesta e ncins, se pune telina, se sareaza, se amesteca 2-3 minute. Se adaugacarnea, putin sos de soia, praf de gust. Se amesteca bine un minut-doua, simncarea este gata de servit. Pofta buna!

Specialitatea bucataruluiReteta prezentata de domnul Peng Jian MingPachetelul de oua cu carne tocata(Ji Dan Juan)

Din oua se pot prepara ochiuri, omleta, oua negre, oua sarate, oua cu gust deceai etc. Folosind reteta urmatoare veti prepara o mncare mai putin obsnuita pemeleagurile romanesti.Materii prime: 3 oua, 150 de grame de carne de porc.Condimente: circa 40-50 de grame de praz, sare, praf de gust, sos de soia,zahar, vin de masa.

Operatii:

- Se toaca carnea, cu masina de tocat, sau manual, cu cutitul. Prazul se taie mainti vertical n fsii, pe urma n bucatele mici. Carnea tocata se amesteca cuprazul taiat marunt, n care se adauga sare, putin zahar, vin de masa, praf de


13/19

gust si o lingura de sos de soia. Se amesteca bine .- Cele 3 oua se sparg ntr-un vas, n care se adauga putin vin de masa si pe urmase bat cu betisoarele (sau cu tell-ul) , ntr-un singur sens, timp de 4-5 minute.- Se asaza tigaia pe foc mic. In tigaie se stropesc cteva picaturi de ulei, pestecare se toarna o lingura de oua batute. Se misca putin tigaia ca lichidul de oua sase formeze o foaie subtirica si rotunda cu un diametru de 6-7 cm. Pe o jumatate

de foaie de oua se asaza cu lingurita circa 15 grame de carne tocata si cu ajutorullopatei de lemn si betisoarelor sa ntoarce cu multa atentie cealalta jumatate defoaie peste carnea tocata ca sa se formeze un pachetel ermetic. Se scoate culopatica de lemn pachetelul cu carne tocata si se asaza usor ntr-un castron.- Se reia operatia mentionata pentru a face al doilea pechetel si pe urma, al 3-lea, al 4-lea etc.- Castronul cu pachetele de oua cu carne tocata semipreparate se asaza ntr-unvas sau ntr-o clatita mai mare, n care se pun circa 300- 400 de grame de apa.(Atentie, castronul sa fie cu 2-3 cm mai nalt dect nivelul apei din vas sau cratita,astfel ncat, la clocotire, apa sa nu verse n castron). Se pune capac pe vas si seasaza pe foc. Cnd apa incepe sa clocoteasca, focul va fi reglat la mic. Dupa 25-30de minute, pachetelele cu carne tocata sunt coapte si gata de servit.

Pachetelul cu carne tocata capata o forma de semiluna si are o culoareatragatoare galbena-aurie. Din 3 oua si 150 de grame de carne se pot face circa10-12 de pachetele. Pe farfurie, n jurul pachetelelor de oua, sau deasupra, sepresara cteva frunzulite de verdeata ,astfel preparatul capatand un aspectfrumos, o culoare atragatoare si un gust nemaipomenit. Pofta buna!

Reteta domnului Xie Li KunCarne de porc n piele de tigru.

Materii prime: 400 de grame de carne de porc cu putina grasime si sorici.Condimente: ulei, sos de soia, vin de masa, zahar, sare, praf de gust, o bucata depraz, 2-3 felii de ghimbir, 3-5 bucati de anason.

Operatii:- Carnea se spala si se taie n patru bucati de forma potrivita.- Se pune apoi pe gratar sau direct pe flacara sau jar timp de cteva minute, pnacnd soriciul devine tare si de culaore neagra.- Se spala carnea cu o perie pna cnd capata culoarea tigrului (brun nchis).Feliile se cresteaza cu un cutit la jumatate.- Se aseaza cele 4 bucati de carne n ceaun (sau tigaie adnca). Se adauga 3linguri de sos de soia, o lingura de vin de masa, 2 lingurite de zahar, o lingura desare, ghimbir, prazul taiat fsii, anason si circa 500 ml de apa de la robinet. Seaseaza ceaunul pe foc iute. Dupa ce da n clocot, se face focul mic. Dupaaproximativ o ora si jumatate, cnd bucatile de carne devin foarte moi, se scot sise pun ntr-o farfurie.

- Din zeama ramasa n ceaun se scot prazul, ghimbirul si anasonul. Dupa aceease adauga putin praf amidon. Se amesteca pna cnd zeama scade si devinevscoasa, se stinge focul si zeama se toarna peste bucatile de carne. Preparatuleste gata. La servire fiecare bucata de carne poate fi taiata n cteva bucati maimici. Pentru faptul ca bucatile de carne astfel preparate au soriciul de culoareagalbena-aurie cu dungi de culoarea nchisa, precum blana tigrului, aceastamncare se numeste carne de porc n piele de tigru.


14/19

Longevitate cu preparate din vita

Ma bucur ca multe dintre cititoarele "Evei" sunt atat de incantate de retetele culinarechinezesti pe care le-am publicat in editiile precedente. Nu veti avea decat de castigat, atat ince priveste imbunatatirea sanatatii, cat si in alegerea unor meniuri savuroase, cu iz exotic...

Pentru astazi, va propun o lista de preparate excelente din carne de vita.

Din punctul de vedere al medicinei traditionale chineze, carnea de vita are mireasma dulce sienergie neutra - ceea ce o face consumabila in orice anotimp si in mai multe diete impuse dediverse boli - fiind considerata un bun tonic al splinei, stomacului, sangelui, ca si al energieivitale. Carnea de vita este adesea folosita in tratamentul afectiunilor splinei si/sau stomacului.

Dieteticienii traditionalisti chinezi recomanda supa concentrata de vita drept un aliment zilnicpentru suferinzii de diaree cronica si pentru cei cu prolaps de anus provocat de diareeacronica.

Rinichii de bou sunt considerati a fi un foarte puternic tonic al capacitatii sexuale, indepartandimpotenta sexuala temporara a barbatilor stresati sau complexati.

Ficatul de vita este el insusi un fortifiant al functiei hepatice, contribuind si la tratareaglaucomului, a nictolapiei ("orbul gainii"), ca si la imbunatatirea acuitatii vizuale.

Vita cu varza

Este un preparat cu efect de "hranire" a splinei si stomacului, adica de imbunatatire afunctionarii acestora; alunga durerile gastrice, stimuleaza apetitul la persoanele anorexice(fara pofta de mancare) si subponderale, creste rezistenta si forta fizica.

Se prepara, mai intai, un fel de sos marinat, alcatuit din: o lingura de vin alb sec, o lingura de

sos de soia, sare si piper (dupa gust) si o lingura de zahar (optional).

Toate se pun intr-un castron si apoi se cufunda in acest sos 60 g de carne de vita taiata infasii subtiri, lungi de cca 7 cm, lasandu-se cam 15 minute sa se marineze.

Intr-o tigaie de fier (celebrul wok chinezesc) se pune la incins o lingura de ulei de gatit, dupacare se pun si fasiile de carne marinate. Se amesteca repede, pana cand carnea isi modificaaspectul exterior si se scoate din tigaie.

La uleiul ramas in tigaie se mai adauga inca o lingura si, dupa ce s-a incins bine, se toarna 5catei de usturoi pisat si 3 feliute de ghimbir proaspat. Se amesteca inca vreo cateva secundesi se adauga 400 g varza taiata fideluta si inca 3 linguri de apa.

Se amesteca timp de 4 minute, apoi se adauga si carnea de vita, se amesteca din nou catevasecunde, se mai pune putina sare si, acum, preparatul poate fi servit. Varza se va mai pastracrocanta inca, ceea ce da mancarii o savoare naturala.

Vita cu ceapa

Chinezii stiu ca acest preparat are un puternic efect de imbunatatire a calitatii sangelui,precum si de intarire a ligamentelor si oaselor. De asemenea, splina si stomacul vor avea decastigat in sanatate, iar cei lipsiti de apetit il vor redobandi cu certitudine.

Intr-un castron, nu prea mare, se amesteca bine o lingura de malai cu o lingura de sos desoia si o lingura de vin alb sec. Se taie in fasii subtiri si lungi de 7-8 cm o cantitate de 250 gde carne de vita si se pune la marinat in sosul obtinut.

Se pun 3 linguri de ulei de gatit la incins, intr-o tigaie, si apoi se introduc fasiile de carne si 50


15/19

g de ceapa data prin razatoare, adaugand si sare, dupa gust. Se amesteca pe foc timp de 5minute. Preparatul se serveste fierbinte.

Vita cu fruct de cactus

Putini romani stiu - deocamdata - despre valoarea fructului de cactus, atat ca savoare cat si

ca medicament. In tot mai multe supermarket-uri din Romania a inceput sa apara in galantareacest fruct; dar, din pacate, prea putini se gandesc sa-l consume - fie din ignoranta, fie dincauza pretului.

Este bine sa stim ca fructul de cactus - de altfel foarte pretuit in Orient, pentru ca se gasestedestul de rar - are virtuti terapeutice, precum aceea de antiinflamator. El are mireasma"amara" - ceea ce ii confera si proprietatea de antitermic, si energie "rece", facandu-l util in ainfrunta temperaturile caniculare.

Atunci cand este gatit in combinatie cu carnea de vita, el realizeaza un echilibru in organismuluman privitor la energiile "calda" si "rece". Iata de ce, in China, preparatul pe care vi-l prezintmai jos este consumat de aceia care au tulburari ale organelor digestive.

Intr-un castron se amesteca o lingura de sos de soia, o lingura de vin alb si 4 feliute deghimber proaspat.

Intr-un alt castron, mai mic, se amesteca o lingura de malai cu o lingura de apa.

Se pun la marinat in primul castron 90 g fasii fine de carne de vita si se lasa acolo timp de 10minute. Se pun la incins, intr-o tigaie, doua linguri de ulei de gatit. Apoi se pun fasiile de carnesi se amesteca bine, pana isi schimba culoarea.

Acum este momentul sa se adauge 60 g de fruct de cactus - taiat si el in fasii lungi de 7-8 cm.Se continua amestecarea timp de 2-3 minute. La sfarsit se mai pune sare, dupa gust, setoarna amestecul de malai cu apa si se mai amesteca putin. Desigur, preparatul se servestecald.

Pentru editia urmatoare va promit niste minunate retete care - in cazul in care carnea deberbec nu se afla pe lista preferintelor dumneavoastra - va vor transforma in adevarati fani aiberbecutilor! Cu atat mai mult cu cat sunt destule femei care se cam plang de performantelesexuale ale partenerilor lor...

de Adrian Floreaspecialist in medicina traditionala chineza

Mare Maestru al Federatiei Mondiale de Qigongwww.qitaky.ro

Daca vrei sa afli care este cea mai apropiata farmacie de unde poti achizitiona unanumit medicament, apeleaza la motorul de cautare Sensiblu aflat in paginileEva.ro.

Orez chinezesc

Durata35 min

Ingrediente:

orez, apa, sare Mod de preparareSe spala orezul in citeva ape. Se pune intr-o cratita si se adauga atita apa receincit sa-l acopere cu cel mult 1 cm, si apoi se adauga sare. Se lasa la foc iute, dar

dupa ce a dat 2-3 clocote se acopera cratita si se face focul extrem de mic. Dupacca 25 de minute apa s-a evaporat si orezul este fiert.


16/19

Orez a la Canton

Durata30 min

Ingrediente:4 cesti orez fiert, 4 linguri untura, 6 buc. cirnaciori, 200gr. sunca, 2 oua, 1 buc. ceapa, 100 gr. ton, ciuperci,ceapa verde

Complexitate: RedusaNota:

Numar voturi: 5

Comentarii: Faracomentarii

Mod de preparareSe fierbe orezul in apa sarata, cu citeva ore inainte de pregatirea mincarii. Dupace a fiert, se scurge si se spala cu apa rece. Cirnaciorii, sunca, ciupercile si ceapase taie felii subtiri si se prajesc usor in untura. Se adauga putina apa calda si selasa cratita la foc mic, sa fiarba in citeva clocote. Dupa ce sosul a scazut, seadauga orezul (incalzit in prealabil), tonul rupt in fisii marunte si ouale batute capentru omleta. Se amesteca incet, lasind cratita pe foc foarte putin timp, pina cecompozitia devine omogena.

Mod de servireMincarea se serveste cu ceapa verdeSos chinezesc

Durata20 min

Ingrediente:6 linguri ulei, 2 linguri faina, 2 linguri mustar, pasta de rosii,3 linguri zahar, supa, sare, piper, o crenguta busuioc, ocrenguta cimbru

Complexitate: Redusa

Nota:

Numar voturi: 7


Mod de preparareSe face un rintas din ulei si faina, care se stinge cu o ceasca de supa. Se adauga mustarul sibulionul, amestecind mereu si zaharul, care s-a ars intr-o tigaita separata. Sa nu se uite sarea,piperul, busuiocul si cimbrul. Se mai toarna supa, pina ce sosul capata consistenta uneismintini. Se lasa sa dea citeva clocote.

Mod de servireAcest sos are un gust asemanator cu sosul de soia chinezesc, care se serveste ca garnitura laaproape orice fel de mincare.Rata lacuita

Durata30 min

Ingrediente:1 boboc de rata, 3/4 l vin alb sec, 5 linguri miere, 4 lingurisos de soia, busuioc, sare

Complexitate: Medie

Nota:

Numar voturi: 2

Comentarii:Faracomentarii

Mod de preparareSe curata si se spala bobocul de rata, ungindu-l in interior cu miere - 1 lingura - si sare. Tot ininterior se va pune crenguta de busuioc. Se aseaza pasarea intr-o cratita in care s-a turnatvinul si se lasa sa fiarba la foc aproape 15 minute, apoi se repeta operatia badijonarii. De dataaceasta se va lasa pasarea inca 5 minute in cuptor, se badijoneaza din nou si, in sfirsit, se lasaultimele 5 minute la cuptor.

Mod de servireAceasta friptura se serveste cu orez chinezesc si cu salata verde, taiata in fisii si acrita cu otet

Supa de limba Complexitate: Medie


17/19

Durata2 h

Ingrediente:500 - 600 gr. limba de vaca, 2 buc. morcov, 1

buc. pastirnac, 2-3 buc. rosii, praz, patrunjel,1-2 frunze varza, piper, sare, apa

Nota: -

Numar voturi: -


Mod de preparareSe spala bine limba, de mai multe ori, in apa calda, frecind-o cu malai, pentru a inlatura oricemurdarie care se gaseste intre porii mari ai limbii. Se clateste apoi in apa rece, se opareste inapa clocotita si chiar se lasa sa dea 2-3 clocote, dupa care se jupoaie, inlaturind toata pielita incare este imbracata limba. Limba astfel curatata si limpezita in apa rece se asaza intr-un vascu apa fierbinte, la foc. Dupa ce a dat in clocot, se stringe toata spuma care s-a format pedeasupra, apoi se adauga o lingura de apa rece, care ajuta la formarea spumei. Se stringe dinnou si se repeta aceasta operatie de cite ori este nevoie. Se lasa supa sa fiarba incet, la un focpotrivit, si, cind nu se mai formeaza spuma, se adauga ceapa si zarzavatul curatat, spalat sicrestat in patru. Se acopera vasul cu un capac pentru ca supa sa nu scada prea mult, lasindintr-o parte o mica deschizatura pe unde sa iasa aburii. Rosiile, curatate de simburi si depielite, se taie in felii, apoi se adauga impreuna cu boabele de piper cind limba este aproapefiarta. Se lasa sa mai fiarba 15-20 de minute cind, fiind gata, se ia de pe foc si se lasa sa selimpezeasca. Se strecoara apoi jumatate din cantitate intr-o cratita, in care se fierbe garnituracu care supa va fi servita la masa (galuste, orez sau gris). Dupa ce garnitura este fiarta, serastoarna supa in castron, iar pe deasupra se presara patrunjel tocat fin.

Mod de servireLimba se serveste la masa taiata in felii, cu hrean pe deasupra sau cu un sos picantPeste cu orez

Durata50 min

Ingrediente:

peste, 125 gr. slanina, 40 gr. unt, 3 buc. ceapa, 4 buc. rosii,1/2 lingurita sofran, sare, piper, boia, 250 gr. orez


Nota:

Numar voturi: 1


Mod de preparareIntr-o cratita cu unt topit se pun slanina taiata in bucatele si cepele tocate marunt. Indata ceincep sa capete o culoare aurie, se pune peste pestele taiat bucatele potrivite.Acestea se intorcpe ambele parti iar dupa ce s-au prajit putin se scot si se tin la cald. In aceeasi cratita se punrosiile taiate in cuburi, sarea, piperul, boiaua si sofranul. Se adauga apa si se lasa sa fiarba, lafoc mic aproape 1/2 de ora. Se pun apoi si bucatile de peste, se lasa totul sa mai dea citevaclocote.

Mod de servireSe serveste cu orez fiertBulete de carne

Durata1 h

Ingrediente:500 gr. pulpa de porc, patrunjel, citeva frunze menta, sare,piper, faina, 6 linguri ulei, o lingurita migdale, 250 gr. orez


Nota: -

Numar voturi: -


Mod de preparareSe toaca carnea, se amesteca cu patrunjelul si frunzele de menta tocate, sarea, piperul,migdalele date pe razatoarea mica. Se formeaza bulete de marimea unei prune, care se dauprin faina si se prajesc in ulei incins. Dupa ce s-au rumenit putin, se scurg de grasime, se punintr-o cratita, se acopera cu apa fierbinte si se lasa sa dea citeva clocote. Se servesc foartefierbinti impreuna cu orez fiert.

Pui cu sos picant Complexitate: RedusaNota:


18/19

Durata1 h

Ingrediente:1 pui mare, 100 gr. unt, 3 buc. ceapa, 2 catei de usturoi, 1litru supa, sare, piper, o lingurita sofran, o lingurita

coriandru, 2 linguri faina, 1 buc. lamiie

Numar voturi: 6


Mod de preparareBucatile de pui se pun sa se rumeneasca in unt. Cind sint pe jumatate gata, se adauga cepeletaiate pestisor si usturoiul pisat. Dupa ce s-au aurit si cepele, se toarna supa, sarea, piperul,sofranul, coriandrul. Se lasa sa fiarba aproximativ 1/2 de ora. Dupa ce carnea a fiert,bucatelele de pui se scot, iar in sosul ramas se adauga faina. Se amesteca incet, pina ce seingroasa putin. Se pun din nou bucatile de pui.

Mod de servireSe serveste mincarea foarte fierbinteVinete indiene

Durata

40 minIngrediente:1 kg. vinete, 4 buc. ceapa, 150 gr. unt, sare, piper, 2 oua,pesmet

Complexitate: Medie

Nota:

Numar voturi: 3


Mod de preparareSe spala vinetele, li se taie cotorul si se imparte fiecare vinata in jumatate, in lungime. Sescoate miezul, se toaca, amestecindu-l apoi cu cepele tocate marunt, sarea, piperul. Aceastacompozitie va fi apoi pusa intr-o tigaie cu unt incins si prajita usor citeva minute. Se umpluapoi vinetele, se dau prin ou batut si pesmet si se prajesc in mult unt.

Jumari dulci indiene

Durata

20 minIngrediente:6 oua, 4 lingurite ulei, o ceasca zahar, o ceasca lapte, 2linguri smintina, 1/2 lingurite scortisoara, 3 lingurite stafide,80 gr. migdale, 250 gr. fructe de sezon


Nota:

Numar voturi: 2


Mod de preparareSe bat ouale si se pun intr-o tigaie cu ulei incins, pe foc mic. Se amesteca mereu pentru aobtine jumari moi. Intr-o craticioara se pune la fiert laptele amestecat cu smintina, zaharul,scortisoara si stafidele. Aceasta compozitie se toarna peste jumari, amestecind intr-una timpde 7-8 minute.

Mod de servireJumarile se servesc acoperite cu migdale taiate marunt si fructe de sezon taiate in cubuleteSupa cu usturoi

Durata30 min

Ingrediente:24 catei usturoi, 10 felii subtiri piine neagra, 100 gr. brinzatelemea, 2 linguri ulei de masline, cimbru, cuisoare, sare,piper


Nota:

Numar voturi: 2


Mod de preparareSe fierb in 2 litri de apa timp de 20 minute usturoiul, o crenguta de cimbru, cuisoarele, olingurita de sare si un praf de piper. Feliile subtiri de piine se taie in patratele mici, se acoperacu brinza rasa si cu uleiul de masline si se lasa intr-o tava in cuptor, citeva minute, pina setopeste brinza. Se asaza apoi in castronul cu supa si se toarna peste ele supa strecurata.


19/19

Mod de servireSe serveste caldaSupa cu specific francez

Durata20 min

Ingrediente:150 gr. piine, 70 gr. zahar pudra, 1 l lapte, 1 ou


Nota:

Numar voturi: 10


Mod de prepararePiinea se taie in cubulete mici care se pudreaza cu zahar si se prajesc intr-o tigaie. Se pun apoiintr-un castron si se toarna peste ele, intii oul batut cu putin lapte si restul de lapte firbinte.

Mod de servireSe serveste imediat

Oua "a la gasconne"

Durata40 min

Ingrediente:8 oua, 4 buc. vinete, 2 cesti sos de rosii picant, 4 feliikaiser, 4 linguri ulei, sare, piper, patrunjel

Complexitate: RedusaNota:

Numar voturi: 2


Mod de preparareVinetele se curata de coaja si se taie in forma de rondele. Se sareaza si se lasa sa sescurga. Dupa ce si-au lasat apa, se sterg cu un servetel si se prajesc in ulei. Costita se taiein bucatele si se prajeste separat. Ouale se vor face jumari. Pe un platou incalzit, searanjeaza feliile de vinete, jumarile si costita. Se toarna sosul de rosii si se presara

patrunjel tocat.

principiul celor cinci miresme

Documents