Principii si probleme ale observarii statistice

Principii si probleme ale observarii statistice

Observarea statistica (culegerea datelor statistice), constituie prima etapa a demersului metodologic al statisticii; reprezinta un proces complex de identificare, masurare si inregistrare a fenomenelor de masa, de tip colectiv, in forma lor individuala si concreta de manifestare. Datele individuale obtinute prin observare statistica sunt supuse, apoi, prelucrarii statistice, proces prin care isi pierd individualitatea, regasindu-se doar prin trasaturile lor esentiale cristalizate, prin generalizare si abstractizare, in informatii statistice.

Cunoasterea si stapanirea fenomenelor si proceselor economico-sociale depinde de informatia de care dispunem. Pe informatie se fundamenteaza decizia in orice obiect de activitate. O decizie buna este posibila numai daca dispunem, pentru fundamentarea ei, de o informatie adecvata, autentica care sa descrie profund si complex fenomenele si legaturile dintre ele.

1.Principii de baza ale observarii statistice

Formarea informatiei statistice are ca punct de plecare observarea statistica.

Realizarea unei observari statistice presupune respectarea unor principii riguros urmarite, dintre care subliniem in mod deosebit asigurarea autenticitatii datelor si eficienta procesului de observare.

asigurarea autenticitatii datelorreprezinta principiul de baza al observarii statistice; de respectarea acestui principiu depinde autenticitatea informatiei statistice si, implicit, calitatea deciziei. Respectarea acestui principiu presupune asigurarea concordantei dintre datele inregistrate si dimensiunea reala a fenomenului observat si cere indeplinirea conditiei de volum si a conditiei de calitate pentru toate datele obtinute prin observare statistica.

indeplinirea conditiei de volumasigura intrarea in actiune a legii numerelor mari; o informatie insuficienta ca volum nu va permite manifestarea legii numerelor mari pe seama careia sa aiba loc compensarea influientei factorilor aleatori, iar prelucrarea datelor nu va duce la descoperirea legitatilor obiective.

conditia de calitatecere obtinerea unei informatii cu un continut real, care sa reflecte realitatea asa cum este; nerespectarea acestei conditii conduce la erori de inregistrare.

obtinerea informatiei in timp util; obtinuta cu intarziere, o informatie, desi corespunzatoare ca volum si calitate, nu mai poate fundamenta o decizie care sa asigure conducerea si orientarea eficienta a unei activitati.

eficienta procesului de observare; presupune culegerea numai acelor date care sa duca la obtinerea informatiei necesare asupra colectivitatii observate. Datele inutile fac ineficient procesul observarii care, chiar in conditiile unei inregistrari selective a unei colectivitati, solicita forte umane mari si cheltuieli materiale si banesti apreciabile.

2.Surse de date statistice

Producerea si gestionarea informatiei statistice oficiale se realizeaza prin

intermediul sistemului informational statistic (S.I.S.) subsistem al sistemului informational economico-social.

S.I.S. cuprinde, in sens larg, ansamblul mijloacelor si procedeelor necesare realizarii culegerii, validarii, transmiterii, prelucrarii, memorarii, regasirii si analizei informatiei statistice. In sens strict, se compune din ansamblul datelor statistice inscrise, respectiv, pastrate pe suporturi de informatie de tip document si/sau magnetice si informatia de descriere a datelor statistice si a fluxurilor informationale statistice. Ansamblul informatiilor de descriere a datelor statistice si a fluxurilor informationale statistice este denumit sistem metainformational statistic si cuprinde: clasificari statistice, nomenclatoare statistice, norme metodologice statistice, norme tehnice statistice, documentatie de prelucrare statistica. Partea principala a sistemului informational statistic o constituie ansamblul datelor statistice. Acestea se obtin folosind ca surse de date: sistemul informational curent si observari statistice special organizate, precum si publicatii statistice si banci de date statistice.

Prin sistemul informational curent se culeg, in mod curent, continuu, prin rapoarte statistice, date inscrise in documentele de evidenta primara tehnico-operativa, contabila si statistica.

In conditiile sistemului informational modern a aparut si se dezvolta o noua sursa de date, si anume, bancile de date, gestionate la nivelul diferitelor verigi ale sistemului informatic national. Bancile de date sunt ansambluri constituite dintr-o baza de metadate statistice si o baza de date statistice. Bancile de date sunt astfel gestionate incat sa asigure accesul la date, cu viteza maxima si in mod repetat, ori de cate ori este nevoie, precum si memorarea datelor agregate periodic in baza de date statistice primare.

Cand necesitatile unei cercetari o impun, se pot folosi, ca sursa de date, publicatii statistice.

Cand datele necesare nu se gasesc in sursele prezentate se recurge la observari special organizate cum ar fi recensamantul sau observarile realizate prin sondaje statistice.

Datele culese din documentele existente in sistemul informational sau din publicatii formeaza materialul faptic vechi, in sensul de existent, inregistrat deja. Datele inregistrate prin observari special organizate se constituie ca material faptic nou.

Materialul faptic, indiferent din ce sursa se culege, se prezinta sub forma bruta, primara. Pentru a deveni informatie statistica, materialul faptic datele statistice este supus proceselor de prelucrare si analiza statistica.

Formele de organizare ale S.I.S.Un S.I.S. poate fi organizat ca sistem centralizat sau descentralizat. Ca sistem centralizat a fost organizat in Romania anilor 1952-1989, prin Directia Centrala de Statistica sau in Germania prin Statisstiches Bundesamt care dispune de un quasimonopol. Ca sistem relativ deconcentrat este cunoscut sistemul englez reprezentat de Central Statistical Office care este un organism foarte lejer.

In Romania, dupa 1989, se inregistreaza o deconcentrare a S.I.S. Acesta este organizat in cadrul Comisiei Nationale pentru Statistica, al Directiilor Judetene pentru Statistica si al departamentelor si organismelor de sinteza.

3.Programul unei observari statistice

Programul unei observari statistice cuprinde metodologia si modul de organizare a

procesului de culegere a materialului faptic nou. Programul unei observari statistice vizeaza toate cele trei momente ale procesului de observare unite intr-un intreg si anume:

i.identificarea elementelor, unitatilor concrete din colectivitatea ce urmeaza a fi inregistrata;

ii.masurarea caracteristicilorcuprinse in cercetare pentru fiecare unitate a colectivitatii observate;

iii.inregistrarea fiecarei unitatidin colectivitatea considerata cu valoare numerica sau atributiva a caracteristicilor statistice incluse in programul observarii.

Elaborarea programului unei observari statistice este impusa de necesitatea de a

realiza o observare statistica prin care sa se obtina date care sa corespunda cerintei de autenticitate, de continuitate si de comparabilitate, in timp si in spatiu si din punct de vedere metodologic. Asigurarea acestor cerinte presupune sa se gaseasca solutii pentru o serie de probleme metodologice, precum si pentru o serie de probleme cu caracter organizatoric.

Probleme metodologice ale programului unei observari statisticeAceasta categorie de probleme vizeaza: delimitarea colectivitatii statistice,

definirea unitatilor statistice, alegerea caracteristicilor ce urmeaza a fi inregistrate, elaborarea formularelor necesare inregistrarii, alegerea timpului si locului de inregistrare.

Delimitarea colectivitatii. Colectivitatea statistica care urmeaza a fi studiata, fiind finita, trebuie delimitata in timp si spatiu, pentru a nu se ajunge la situatii neclare in operatia de inregistrare. In acest scop se apeleaza la nomenclatoarele si clasificarile existente sau se stabilesc criterii care permit delimitarea colectivitatii supuse observarii.

Definirea unitatilor statistice. Unitatile statistice sunt elementele componente ale unei coletivitati, sunt elementul de observare si de inregistrare statistica a colectivitatii. Prin insumarea lor se obtine volumul colectivitatii. De aici necesitatea de a nu omite o parte din unitati, in cazul observarii totale, sau a unor unitati reprezentative, in cazul observarii prin sondaj statistic. In cazul unitatilor complexe se fac delimitari si in interiorul acestor unitati in scopul precizarii tipurilor si elementelor ce pot fi diferentiate in cadrul lor.

Alegerea caracteristicilor ce urmeaza a fi inregistrate.Caracteristicile exprima trasaturile, aspectele sub care exista si se manifesta unitatile unei colectivitati. In mod practic, intr-o inregistrare statistica nu pot fi cuprinse toate caracteristicile pe care le poseda unitatile unei colectivitati. Se aleg numai acele caracteristici care concorda cu scopul cercetarii. In acest scop, se intocmeste un program al inregistrarii, respectiv o lista in care se enumera si se precizeaza stiintific caracteristicile ce urmeaza a fi inregistrate pentru fiecare unitate de observare. In program sunt precizate nivelurile cifrice sau variantele calitative (modalitatile) sub care se pot inregistra caracteristicile unitatilor care compun colectivitatea.

Formulare statistice.Sunt elaborate in scopul observarii. Formularele folosite in practica observarii pot fi de tip fisa sau de tip lista. Fisa este un formular pentru inregistrarea unei singure unitati de observare si se foloseste cand programul de observare este bogat sau cand unitatile statistice sunt dispersate in spatiu. Lista este un formular pentru inregistrarea caracteristicilor pentru mai multe unitati la un loc.

Formularele de inregistrare reprezinta instrumentul tehnic prin care se efectueaza culegerea datelor noi. Cuprind un sistem de indicatori ce urmeaza a fi completati, cazul rapoartelor statistice, sau un set de intrebari, cazul chestionarului. Pentru a se realiza o intelegere unitara a modului de completare a lor, formularele sunt insotite de norme metodologice si tehnice prin care se precizeaza metodologia de efectuare a inregistrarii.

Completarea formularelor se efectueaza pe baza datelor obtinute din evidenta primara curenta sau a datelor obtinute prin observari directe ale persoanelor care efectueaza inregistrarea sau pe baza declaratiilor facute de persoanele care sunt chemate, in cadrul unei cercetari statistice, sa raspunda la intrebari. Formularele completate cu date statistice devin purtatori de informatii. Cu acest continut, ele reprezinta punctul de plecare in prelucrarea statistica.

Timpul observarii.Acesta vizeaza doua aspecte: pe de o parte, timpul la care se refera datele, pe de alta parte, timpul inregistrarii.

Timpul la care se refera dateleeste timpul in care exista, se manifesta, respectiv se defineste in timp colectivitatea studiata.Timpul inregistariieste timpul in care se face efectiv inregistrarea. De exemplu, la recensamantul populatiei Romaniei din 7 ianuarie 1992, momentul critic a fost ora zero dintre 6 si 7 ianuarie, iar timpul inregistrarii a durat 8 zile, intre 7 - 14 ianuarie.

Timpul la care se refera observarea se alege in asa fel incat fenomenul observat sa fie surprins intr-o stare normala, caracteristica. Timpul in care se face inregistrarea se precizeaza in programul observarii si trebuie sa fie cat mai scurt pentru a asigura operativitatea datelor. Se alege intr-o perioada in care fenomenul poate fi inregistrat in cele mai bune conditii.

Locul observariicoincide cu locul de existenta al fenomenului.

Erorile de observare i controluldatelor

Eroarea, inerent oricrei activiti umane, survine i n procesul nregistrrii datelor observrii, ndeosebi atunci cnd colectivitatea statistic este de dimensiuni mari i sistemul de caracteristici diversificat.

Prin urmare, veridicitatea (autenticitatea) datelor nregistrate printr-o metod oarecare (specific scopului cercetrii) concordana acestora cu datele reale ale fenomenelor investigate constituie un obiectiv fundamental (int) a oricrei metode de nregistrare(observare) statistic.

Acest obiectiv este, ns, greu de realizat, deoarece chiar prin respectarea tuturor principiilor tiinifice de pregtire i de organizare a nregistrrii nu se pot nregistra date absolut reale, n concordan cu manifestrile reale ale fenomenului investigat.

n general, prineroare de nregistrare (observare) statistic, exprimat absolut sau relativ, se nelege diferena dintre rezultatul obinut prin nregistrare i mrimea real a caracteristicilor (variabilelor) observate. Aceste diferene (erori) sunt determinate de volumul nregistrrilor, de precizia mijloacelor de nregistrare i de diverse alte surse (cunoscute sau necunoscute).

Surse de erori se regsesc n domenii care vizeaz nregistrarea, metodele de nregistrare. Dintre acestea exemplificm:

Mobilitatea (inconstana) n timp a unitii observate(determinat de factori sau nclinaii care conduc la rspunsuri inexacte sau aproximative);

Puterea uman limitat de nregistrare (observare) de exemplu, perceperea eronat a rspunsurilor, transcrierea greit a acestora etc.;

Neclaritatea definirii unitilor de observare i a variabilelor de nregistrat;

Imperfeciunea metodelor i mijloacelor de observare (nregistrare);

Factori subiectivietc.

Exemplele de mai sus sugereaz faptul c sunt factori obiectivi i subiectivi care conduc la erori de nregistrare ntmpltoare, sistematice i, de asemenea, la greeli de nregistrare.

n funcie de cauza care le produce i dup gravitatea lor, erorile au fost grupate n dou categorii: sistematice i ntmpltoare.

1.Erorile sistematiceau o inciden redus, dar afecteaz ntr-o msur nsemnat autenticitatea datelor culese. Ele provin, de regul, din interpretarea incorect a instruciunilor de culegere a datelor, nenelegerea scopului observrii sau necunoaterea unor noiuni; acestea conduc la nscrierea repetat n formularele observrii a unor informaii neconforme cu realitatea. Amploarea erorilor sistematice este direct proporional cu volumul colectivitii observate. Erorile sistematice pot fi prevenite printr-o mai bun instruire a personalului care efectueaz observarea i pot fi diminuate prin aplicarea riguroas a controlului aritmetic i logic.

2.Erorile ntmpltoareau caracter aleator i survin, de regul, datorit lipsei de concentrare a persoanei care efectueaz nregistrarea, copierea sau codificarea datelor. Dei apare relativ frecvent, acest tip de eroare influeneaz doar n mic msur acurateea rezultatelor de ansamblu; explicaia acestui efect redus este dat de faptul c erorile ntmpltoare se manifest sub forma unor abateri (att pozitive, ct i negative) de la valorile reale, compensndu-se pentru colectiviti de dimensiuni mari.

n afara tipologiei de erori prezentat, mai pot fi amintite erorile de reprezentativitate (efective sau probabile) ntlnite n cercetarea selectiv Tipologia erorilor de nregistrare, prezentat anterior, conduce n virtutea obiectivului de asigurare a datelor de calitate corespunztoare la aciuni de prevenire a erorilor i de control al datelor culese.

Fr a fi o regul general, prevenirea erorilor se poate realiza prin aciuni suplimentare de genul:

testrii tehnicilor i formularelor de nregistrare;

selectarea optim i pregtirea profesional a persoanelor care efectueaz nregistrarea;

inspectarea (controlul), pe teren, a nregistrrilor de date;

pregtirea psihologic a persoanelor care efectueaz nregistrarea (mai ales n cazul anchetelor de sondaj);

popularizarea scopului nregistrrii i formarea convingerilor pentru exprimarea datelor reale etc.

Controlul statistical datelor nregistrate se realizeaz n funcie de natura i localizarea activitilor ntreprinse n acest sens, printr-un control intern i printr-un control extern. n principiu, controlul cuprinde aciuni care vizeaz volumul datelor nregistrate, acurateea calculelor din care rezult anumii indicatori, acurateea corelaiilor logice dintre date, autenticitatea documentelor de eviden primar utilizate la nregistrarea datelor etc.

Operaiunile de control al datelor urmresc depistarea i nlturarea eventualelor erori. Controlul vizeaz aspectul cantitativ i pe cel calitativ.

Controlul cantitativse refer la completitudinea datelor. Se urmrete dac s-au strns formularele de la toate unitile supuse observrii i se verific dac au fost completate toate rubricile din formulare.

Controlul calitativvizeaz verificarea relaiilor cantitative existente ntre mrimile economice, a marjei de valori admisibile pentru anumii indicatori i concordana ntre valorile acelor fenomene ntre care exist legturi de interdependen.

Controlul internpresupune verificarea prin sondaj a calitii datelor.Controlul externse realizeaz prin intermediul unor fapte cunoscute. El vizeaz o component dinamic, o component spaial (teritorial) i o component cu dominante caracteristici calitative (de explicitare comparativ normal, teritorial i dinamic).

Prin aciunile de control intern i extern, de volum, aritmetic i logic al datelor nregistrate, se previn erorile de nregistrare (observare), se elimin sau se diminueaz erorile sistematice i cele grosiere. Problematicii erorilor prin importana lor n literatura de specialitate i-au fost acordate atenii deosebite, unele dintre ele avnd caracter monografic.