principalele soluții ale proiectului codului administrativ cod administrativ final fara...

CODUL ADMINISTRATIV

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Codul Administrativ:

aduce claritate și eficiență în administrația publică, integrând 17 acte normative

creează un cadru legal unitar, coerent, clar și simplificat

NU urmărește politizarea niciunei funcții publice, NICI prejudicierea vreunei instituții

fundamentale

are ca scop îmbunătățirea serviciilor publice prin înlăturarea consecințelor negative

semnalate în special de practicieni



Codul Administrativ:

este susținut în forma ce va fi adoptată de Guvernul României de către toate structurile

asociative ale unităților administrativ-teritoriale:

Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR)

Asociația Orașelor din România (AOR)

Asociația Comunelor din România (ACoR)

Asociația Municipiilor din România (AMR)



Codul Administrativ reglementează următoarele domenii:

Administrația publică centrală

Administrația publică locală

Prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate

Reguli specifice proprietății publice și private a statului sau a unităților administrativ-teritoriale

Statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administrația

publică și evidența personalului plătit din fonduri publice

Răspunderea administrativă

Serviciile publice

Dispoziții generale în cadrul căreia sunt reglementate definițiile și principiile generale aplicabile

administrației publice



Pilonul I. Angajamentele și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii

Europene și riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaționale ca

urmare a neimplementării în termenele asumate în documentele strategice a unor măsuri de

reformă a administrației publice

introducerea concursului național ca metodă de recrutare a funcționarilor publici la nivelul

administrației publice centrale

instituirea sistemului național de evidență a ocupării în sectorul public

Conform măsurilor agreate cu reprezentanții Comisiei Europene, Sistemul național de evidență

trebuia să fie reglementat și operaționalizat până la finalul semestrului II 2018 iar faza pilot a

concursului național trebuia implementată în semestrul I 2019

Codul Administrativ este construit pe baza a 2 piloni:



Pilonul II. Situațiile excepționale înregistrate la nivelul administrației publice, în special

cea locală, cauzate de apariția unor blocaje în adoptarea/emiterea unor acte

administrative, mai ales privind contractarea și implementarea unor proiecte cu finanțare

nerambursabilă:

Blocajul în procesul decizional de la nivel local pe administrarea proprietății unde

majoritatea este de 2/3

prin Cod se eficientizează procesul decizional prin instituirea majorității absolute

(jumătate + 1 din numărul consilierilor în funcție), inclusiv pentru hotărârile privind

administrarea patrimoniului, cu excepția hotărârilor privind înstrăinarea dreptului de

proprietate (când este necesară majoritatea calificată de două treimi din numărul

consilierilor în funcție)

prin Cod atestarea inventarului bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-

teritoriale se va realiza în termene și etape clare, prin hotărâre CJ sau CL, pe baza

punctului de vedere al MDRAP



Soluții noi de reglementare în

domeniul administrației publice centrale

Sunt reglementate termene CLARE pentru Prim-ministru și pentru Președintele României, în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale, pentru numirea unei persoane în funcția de membru al Guvernului

În prezent

Legea nr. 90/2001 nu prevede nici termenul în care prim-ministrul transmite propunerea către Președinte, nici termenul în care acesta din urmă emite decretul de numire în funcția de membru al Guvernului sau refuzul emiterii acestuia

Prin Codul administrativ

- se asigură implementarea deciziilor Curții Constituționale referitoare la categoriile de motive pentru care pot fi refuzate propunerile de numire a membrilor Guvernului

- este reglementat atât un termen de 5 zile în care prim-ministrul propune Președintelui României o persoană pentru a fi numită în funcția de membru al Guvernului, cât și un termen de 10 zile în care Președintele României trebuie să numească persoana în funcție sau să motiveze refuzul numirii acesteia, pe motive de legalitate sau de oportunitate (o singură dată), în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale




domeniul administrației publice locale

Mandatele consilierilor locali/județeni aleși vor fi validate de instanțele judecătorești

În prezent, validarea este realizată de către comisiile de validare, compuse din consilieri declarați aleși, dar ei înșiși nevalidați

Prin Cod, validarea mandatelor va fi realizată de către instanțele judecătorești, care pot asigura legalitatea și imparțialitatea întregului proces



Spre exemplu, în practică s-au întâlnit situații în care validarea a fost viciată din cauza unor factori subiectivi – diverse interese de grup, iar respectiva unitate administrativ-teritorială nu a avut consiliu local (nici buget, investiții etc.) o lungă perioadă de timp; astfel, prin noua reglementare astfel de riscuri vor fi diminuate, procesul de validare fiind gestionat de instanțele judecătorești



Hotărârile CL și CJ vor fi adoptate cu majoritatea consilierilor locali/județeni în funcție (majoritate absolută) sau cu majoritatea consilierilor locali/județeni prezenți (majoritate simplă); hotărârile privind translativitatea dreptului de proprietate se adoptă cu majoritatea calificată - 2/3 din consilierii locali/județeni în funcție

În prezent, hotărârile CL și CJ se adoptă cu majoritate simplă (jumătate plus unu dintre consilierii prezenți la ședința consiliului local), cu excepția hotărârilor legate de patrimoniu care se adoptă cu majoritatea de 2/3 din consilierii locali/județeni în funcție sau cu majoritatea consilierilor locali/județeni în funcție (ptr. aprobarea bugetului local)

Prin Cod se instituie majoritatea absolută (jumătate plus unu din consilierii în funcție) inclusiv pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, cu excepția hotărârilor privind translativitatea dreptului de proprietate, când este necesară majoritatea calificată de 2/3 din consilierii în funcție



Spre exemplu, acum darea în administrare a unui bun proprietate publică se realizează cu votul a 2/3 din consilierii locali/județeni în funcție, astfel încât asemenea hotărâri se adoptă foarte greu, ceea ce afectează activitatea autorităților publice locale, mai ales în contextul absorbției de fonduri europene. Conform Codului majoritatea necesară pentru hotărârile privind darea în administrare va fi cea de jumătate plus unu din totalul consilierilor locali/județeni în funcție.



Se modifică situațiile de dizolvare a consiliului local/județean (în cazul în care acesta fie nu se întrunește timp de 4 luni consecutiv, fie nu adoptă nicio hotărâre în cadrul a 3 ședințe ordinare și/sau extraordinare, pe parcursul a 4 luni. Se înăspresc situațiile de încetare a mandatului de consilier local (lipsa nemotivată de la 3 întruniri ale consiliului sau de la 3 ședințe ordinare și/sau extraordinare, convocate/desfășurate pe durata a 3 luni)

În prezent - situațiile de dizolvare a consiliului local/județean pot apărea mai ușor în practică (fie în cazul în care acesta nu se întrunește timp de 2 luni, fie nu a adoptat nicio hotărâre în cadrul a 3 ședințe ordinare), deseori din cauza absenței repetate a unor consilieri. - consilierul local/județean este sancționat (prin încetarea de drept a mandatului) în situația absenței nemotivate de la mai mult de 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului

Prin Cod se va asigura stabilitatea autorităților locale, mutându-se accentul pe sancționarea doar a consilierului (pentru inactivitatea sa) și nu pe sancționarea (prin dizolvarea) întregului consiliu



Spre exemplu, în situația în care un consilier local/județean absentează nemotivat la convocări sau la ședințele consiliului, sancțiunea va fi aplicată doar acestuia (prin încetarea mandatului); astfel, vor fi preîntâmpinate situațiile în care consiliul local este sancționat (prin dizolvare) ca urmare a imposibilității de a se întruni din cauza absenței consilierilor

Soluții noi de reglementare în domeniul proprietății publice și private a

statului sau a unităților administrativ-teritoriale

S-a simplificat procedura de atestare a inventarului bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, prin eliminarea atestării prin hotărâre a Guvernului

În prezent finalizarea unei proceduri de atestare prin adoptarea hotărârii Guvernului poate dura multe luni de zile sau chiar ani, neexistând termene pentru diferitele etape, ceea ce afectează activitatea la nivel local, în special cea legată de absorbția de fonduri europene

Prin Cod, inventarul va fi aprobat prin hotărâre a autorităților deliberative locale, pe baza punctului de vedere al MDRAP iar procedura de atestare va se va scurta considerabil



Darea în administrare - a fost detaliat conținutul actului administrativ pentru darea în administrare și au fost reglementate drepturile și obligațiile Închirierea: a fost definit contractul de închiriere, s-a detaliat conținutul contractului de închiriere și al actului administrativ prin care se aprobă închirierea, s-au reglementat drepturile și obligațiile părților, a fost reglementată o procedură-cadru pentru desfășurarea licitației publice (similar cu cea a concesiunii) În prezent nu sunt reglementări cu privire la actul de închiriere sau la procedura de închiriere,

simpla trimitere la prevederile Codului civil nefiind suficientă pentru autoritățile publice.



Darea în folosință gratuită: s-au definit titularii dreptului de folosință gratuită (instituțiile de utilitate publică - potrivit Constituției) • s-a detaliat conținutul actului administrativ prin care se aprobă darea în folosință gratuită • s-au reglementat drepturile și obligațiile părților • au fost introduse sancțiuni (amendă contravențională) pentru nerespectarea prevederilor actului

de dare în folosință gratuită În prezent nu sunt reglementări cu privire la actul de dare în folosință gratuită, nefiind clare

drepturile și obligațiile și nici durata folosinței gratuite Trecerea bunurilor proprietate publică este clarificată, cu respectarea cerințelor din Constituție Spre exemplu, se detaliază procedura de trecere din domeniul public pe durată determinată pentru realizarea unor obiective investiționale și se reglementează modalitatea de revenire a bunului în proprietatea celui care a aprobat trecerea, în condițiile nerealizării obiectivului investițional vizat. În prezent nu se precizează ce se întâmplă în cazul nerealizării obiectivului investițional în termenul previzionat și nici regimul juridic al obiectivului de investiții nefinalizat.





S-a elaborat o procedură-cadru privind licitația publică pentru închirierea bunurilor proprietate publică sau privată și pentru vânzarea bunurilor proprietate privată, ale statului sau ale u.a.t.

În prezent nu sunt reglementate astfel de proceduri, creându-se interpretări diferite în practică, inclusiv din partea autorităților cu atribuții de control

Prin Cod se stabilesc, fără echivoc, elementele minimale ale procedurii de licitație publică



✓S-a completat regimul juridic al proprietății private a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu inventarierea bunurilor din domeniul privat al statului sau al u.a.t.–ului

În prezent nu există reglementări cu privire la inventarierea bunurilor din domeniul privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, ceea ce creează practici neunitare și protejarea insuficientă a proprietății private a statului și a unităților administrativ-teritoriale

S-a modificat modalitatea de defalcare a redevențelor obținute prin concesionare, din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului:

o40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare o40% la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare o20% la bugetul de stat În prezent exploatarea acestor resurse generează costuri foarte mari pentru u.a.t. pe teritoriul cărora se desfășoară aceste activități, costuri care nu sunt acoperite din modalitatea de distribuire actuală a redevențelor

Soluții noi de reglementare privind statutul funcționarilor publici, al

personalului contractual din administrația publică și evidența personalului

plătit din fonduri publice

Se va realiza Sistemul Național de evidență a ocupării în sectorul public pe care îl va administra ANFP și care va sta la baza evidenței centralizate a personalului plătit din fonduri publice

În prezent concursurile pentru ocuparea funcțiilor de înalți funcționari publici se organizează de către o comisie specială, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de către ANFP (în general) și de către autoritățile și instituțiile publice pentru funcții de execuție (cu excepția auditului intern)

Prin Cod această evidență va furniza date statistice actualizate și relevante pe care să se sprijine politicile în domeniul resurselor umane din sectorul public (să fie mai predictibile și să permită estimări relevante și în raport cu implicațiile financiare și cu nevoile de pregătire și selectare de personal pentru viitorii ocupanți ai unor posturi din sectorul public)



Soluții noi de reglementare privind statutul funcționarilor publici, al

personalului contractual din administrația publică și evidența personalului

plătit din fonduri publice

Introducerea unui concurs național pentru funcțiile din administrația publică centrală, ca etapă de selectare inițială, derulat inițial în sistem pilot (în perioada 2020-2021 pentru funcțiile publice de debutant și pentru cele aferente categoriei înalților funcționari publici); din 2022 concursul va fi extins și pentru alte categorii de funcții din administrația publică centrală; persoanele care promovează concursul național au dreptul să participe la etapa de concurs pe post organizat de către instituțiile și autoritățile publice din administrația centrală în următorii 3 ani

În prezent nu există o evidență centralizată privind persoanele plătite din fonduri publice (numite în funcții de demnitate publică, aleși locali, funcționari publici, personal angajat în temeiul unui contract individual de muncă sau al unui contract de management etc.)

Prin Cod, concursul național va permite o abordare unitară cu privire la verificarea competențelor și cunoștințelor generale, iar competențele specifice vor fi verificate prin concursul pe post



Soluții noi de reglementare privind statutul funcționarilor publici, al personalului

contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri

publice

Concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din administrația publică vor fi organizate de fiecare autoritate și instituție publică

la concursurile pe post organizate de administrația publică centrală vor participa persoanele care au promovat concursul național

concursurile pentru administrația publică locală vor include doar etapa de concurs pe post, asigurându-se astfel o selecție a personalului propriu concentrată pe nevoile specifice ale instituției

Avizarea concursurilor de către ANFP este înlocuită cu o notificare prealabilă către ANFP și cu obligația publicării anunțului pe site-ul ANFP și în Monitorul Oficial

Prin descentralizarea organizării concursurilor pe post se asigură o flexibilitate mai mare și simplificarea derulării procedurii de către fiecare instituție organizatoare

Sunt eliminate și alte avize precum stabilirea/ modificarea structurii de funcţii publice de către autoritățile publice din administrația publică locală

Se elimină restricția privind transferul la cerere al funcționarilor publici între instituții de pe paliere administrative diferite

În prezent funcționarii publici din administrația locală nu se pot transfera la cerere (ci doar în interes de serviciu) în instituții din administrația centrală

Introducerea cadrelor de competență și introducerea obligativității formării profesionale ca și condiție la promovarea funcționarilor publici

prin aceste măsuri va fi abordată unitar procedura de selecție a funcționarilor publici, astfel încât autorităților și instituțiilor organizatoare să le fie mai ușor să deruleze procesele de recrutare și promovare

promovarea funcționarilor publici va fi condiționată și de formarea profesională a acestora pentru creșterea profesionalismului





Se introduce indemnizația pentru limită de vârstă pentru persoanele care au exercitat funcția de autoritate executivă - primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean

În prezent primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea/recalcularea pensiei, luându-se în calcul și indemnizațiile lunare primite

Prin Cod se reglementează faptul că autoritățile executive care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă, care se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Indemnizația pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat.



Acte codificate

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ CENTRALĂ (Partea a II-a) – 2 acte normative

1. Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, cu modificările şi

completările ulterioare;

2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea

aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2013.

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ (Partea a III-a) – 5 acte normative

1. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare;

2. Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare

a consiliilor locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 673/2002;

3. Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobată

cu modificări prin Legea nr. 96/2002;

4. Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările și completările ulterioare.

PREFECTUL ȘI SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE (Partea a IV-a) – 1 act normativ

1. Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi




http://idrept.ro/00048808.htm






























EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ ȘI PRIVATĂ A STATUTULUI SAU

A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE (Partea a V-a) – 4 acte normative 1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de

bunuri, cu modificările și completările ulterioare; 2. Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările

ulterioare;

3. Decretul nr. 478/1954 privitor la donațiile făcute statului;

4. Hotărârea Guvernului nr. 168/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de

bunuri proprietate publică.

STATUTUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI, PREVEDERI APLICABILE PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI EVIDENȚA PERSONALULUI PLĂTIT DIN FONDURI PUBLICE

(Partea a VI-a) – 5 acte normative 1. Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi


2. Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia

publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările

ulterioare;

3. Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;

4. Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi

instituţiile publice;

5. Hotărârea Guvernului nr. 832/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și

desfășurarea programului de formarea specializată pentru ocuparea unei funcții publice

corespunzătoare categoriei înalților publici.






















principalele soluții ale proiectului codului administrativ cod administrativ final fara...

Documents