Prin trezoreriile judeene i cea a municipiului Bucureti se realizeaz:

- coordonarea i sintetizarea fluxurilor financiare ale celorlalte trezorerii locale;

- gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;

- efectuarea operaiilor de decontare ntre trezoreriile locale i instituiile bancare corespondente;

- deschiderea creditelor bugetare dispuse de ordonatorii secundari finanai din bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale de stat;

- elaborarea lucrrilor de sintez i analiz privind execuia bugetar, care sunt raportate periodic la Ministerul Finanelor Publice;

- dispunerea de msuri pentru asigurarea ncheierii exerciiului financiar la nivelul judeului i al municipiului Bucureti;

- ntocmirea bilanului contabil centralizat al Trezoreriei, analiznd conturile de activ i de pasiv i elabornd raportul de analiz;

- coordonarea activitii compartimentelor de casierie-tezaur cu privire la asigurarea numerarului necesar efecturii plilor, redistribuirea soldului de cas i stabilirea plafoanelor de cas.

La nivelul municipiilor, oraelor i comunelor sunt organizate trezorerii executive, ntre acestea i Trezoreria judeean realizndu-se fluxuri operaionale de decontare si au urmatoarea structura organizatorica:-Serviciul incasare si evidenta veniturilor bugetare

-Serviciul verificarea si decontarea cheltuielilor publice

-Compartimentul administrarea conturilor agentilor economici

-Serviciul administrarea contabilitatii trezoreriei statului

-Serviciul casierie tezaur, vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie

Prin intermediul acestor uniti direct funcionale se realizeaz:

- ncasarea veniturilor din impozite, taxe i alte surse n numerar de la agenii economici, instituiile publice i contribuabili;

- eliberarea de numerar la cererea instituiilor publice din conturile acestora n vederea efecturii de pli prin casieria proprie precum i pstrarea disponibilitilor;

- controlul financiar-preventiv asupra ncasrii veniturilor, cu ncadrarea n conturile sintetice i analitice corespunztoare clasificaiei bugetare, asigurarea evidenei analitice pe pltitori precum i asupra ncadrrii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite n prevederile i destinaia aprobate prin bugetul anual;

- asigurarea contabilitii sintetice i analitice privind execuia de cas a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurrilor sociale de stat, constituirea i utilizarea mijloacelor extrabugetare i a fondurilor cu destinaie special.

Organizarea i funcionarea Trezoreriei publice teritoriale genereaz multiple consecine asupra finanelor n general i asupra finanelor locale n particular, asigurnd exercitarea n bune condiii a atribuiilor unitilor teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice. Concomitent cu eliminarea centralizrii excesive a tuturor resurselor i cheltuielilor statului ntr-un buget unic s-a mbuntit i structura aparatului financiar teritorial, urmrindu-se ntrirea rolului i importanei unitilor fiscale teritoriale n cadrul crora funcioneaz un compartiment distinct cu activitate de trezorerie.Trezoreria municipal este organizat la nivelul Administraiei Financiare a municipiului, fiind subordonat administrativ acesteia i profesional Direciei Judeene de Trezorerie, avnd n componen: serviciul de control i evidena veniturilor, serviciul de control i evidena cheltuielilor, serviciul contabilitate i decontri i serviciul casierie-tezaur.

Principalele operaiuni realizate prin serviciul control i eviden venituri sunt:

- evidena tuturor pltitorilor, persoane fizice i juridice, de pe teritoriul arondat;

- preluarea n eviden a veniturilor bugetului public naional, ncasate prin virament sau n numerar pe bugete componente i n cadrul acestora pe surse de venituri i pe pltitori;

- exercitarea controlului asupra ncasrii veniturilor;

- verificarea i soluionarea solicitrilor contribuabililor privind restituiri, rambursri sau compensri;

- exercitarea controlului la ghieu pentru ncasrile n numerar;

- urmrirea silit pentru impozitele i taxele nevrsate la timp de ctre contribuabili;

- verificarea realitii sumelor ncasate ce constituie baza de calcul pentru fondul de stimulente cuvenite salariailor;

- ntocmirea jurnalelor zilnice privind operaiunile de ncasri ale bugetului public naional i verificarea operaiunilor zilnice de ncasri prin virament i n numerar;

- efectuarea lunar, trimestrial sau anual a sintezei ncasrilor veniturilor pe bugete, pe surse i pe pltitori.

La nivelul serviciului control i eviden cheltuieli se realizeaz:

- evidena tuturor instituiilor publice cu domiciliul fiscal pe teritoriul arondat i a cheltuielilor pentru fiecare instituie n parte pe bugete, pe aciuni i pe categorii de cheltuieli;

- exercitarea controlului asupra documentelor de pli prezentate de instituiile publice care au conturile deschise la Trezoreria municipiului, din punct de vedere al formei, legalitii plii i ncadrrii n limita creditelor deschise potrivit prevederilor bugetare;

- ntocmirea jurnalelor zilnice privind operaiunile de pli;

- verificarea lunar, trimestrial i anual a soldurilor conturilor analitice prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont cu cele din balanele analitice ale conturilor de cheltuieli;

- realizarea, lunar, trimestrial i anual, a sintezei execuiei cheltuielilor din bugetul public naional.

Prin serviciul contabilitate i decontri se asigur:

- contabilitatea sintetic i analitic a veniturilor i cheltuielilor;

- nregistrarea zilnic a operaiunilor pe baza documentelor justificative;

- decontarea, prin Direcia Judeean de Trezorerie, a plilor Trezoreriei municipiului ctre beneficiarii de conturi la alte trezorerii sau bnci;

- evidena zilnic a micrilor din cadrul contului corespondent al Trezoreriei;

- emiterea zilnic titularilor de cont a extraselor de cont cu documentele justificative anexate;

- pregtirea i realizarea nchiderii exerciiului bugetar;

- ntocmirea bilanului contabil.

La nivelul serviciului casierie-tezaur se efectueaz urmtoarele operaiuni:

- ncasarea veniturilor din impozite, taxe i alte surse, n numerar de la persoane fizice i juridice;

- eliberarea numerarului pentru efectuarea plilor ctre instituii sau alte persoane fizice i juridice n cazul restituirilor;

- evidena intrrilor i ieirilor de numerar i stabilirea zilnic a soldului casieriei prin jurnalul de cas.

Trezoreria oraseneasca sau comunala organizata in cadrul Administratiei finantelor publice ale orasului sau comunei sub forma Serviciului Trezorerie si Contabilitate Publica, este subordonata sefului de serviciu.principalele atributii sunt:

asigura incasarea si evidenta veniturilor bugetare si extrabugetare;

asigura verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice;

asigura vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie;

asigura administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei;

asigura administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice (agenti economici, medici de familie etc.);

realizeaza incasari si plati prin caserie.

Partea a-II- a Raporturile Trezoreriei Statului cu Banca Naional a Romaniei

Banca Naional ine n evidenele sale contul curent al Trezoreriei statului pe baza conveniilor ncheiate cu Ministerul Finanelor Publice. Ea acioneaz direct sau prin intermediul altor bnci ca agent al statului n ceea ce privete emisiunea obligaiunilor i a altor nscrisuri de stat, vnzarea i rscumprarea acestora precum i plata dobnzilor.

Banca Naional poate acorda bugetului administraiei centrale de stat mprumuturi pentru acoperirea decalajului temporar ntre venituri i cheltuieli. Suma total a acestor mprumuturi nu poate depi echivalentul a pn la 10% din totalul bugetului aprobat, nici dublul capitalului Bncii Naionale i a fondului de rezerv.

Organizarea i funcionarea Trezoreriei Finanelor Publice, att la nivel central, ct i teritorial, are la baz un mecanism corespunztor cu ajutorul cruia Ministerul Finanelor Publice asigur coordonarea finanelor sectorului public ntr-un sistem integrat i unitar. Mecanismul de funcionare a Trezoreriei se realizeaz prin contul corespondent deschis la Banca Naional pentru direciile de Trezorerie judeene i a municipiului Bucureti.

Prin contul corespondent al Trezoreriei se realizeaz o serie de operaiuni ce pot fi grupate n urmtoarele fluxuri:

- intrri (debitri) de sume de la agenii economici care au conturile deschise la bncile comerciale, reprezentnd achitarea impozitelor i taxelor ctre bugetul naional precum i ncasarea veniturilor extrabugetare i a fondurilor cu destinaie special;

- ieiri (creditri) de sume ctre agenii economici care au conturi la bncile comerciale i care reprezint, de regul, pli din conturile bugetare, extrabugetare i fondurile speciale ale instituiilor publice pentru achitarea mrfurilor, materialelor, serviciilor i lucrrilor achiziionate;

- soldul debitor al contului corespondent al Trezoreriei reprezint disponibilitile totale aflate n Trezorerie.

Fluxurile operaionale privind decontarea se desfoar pe trei circuite i anume:

- fluxul decontrilor privind ncasarea veniturilor de la agenii economici i instituii publice, prin Sucursala Bncii Naionale la Direcia de Trezorerie a judeului i de la aceasta la trezoreriile municipale, oreneti i rurale;

- fluxul decontrilor privind efectuarea plilor dispuse de instituiile publice, ce se desfoar de la trezoreriile locale la Trezoreria judeean;

- fluxul decontrilor ntre trezoreriile locale, ce se efectueaz prin Direcia Judeean de Trezorerie.

n ceea ce privete tehnica decontrilor privind ncasarea veniturilor bugetare se pornete de la obligativitatea achitrii ctre stat a taxelor i impozitelor de ctre agenii economici, care ntocmesc dispoziii de plat n cuantumul i la termenele stabilite de lege pe care le depun la sediul bncilor unde i au conturile. Prin sistemul de decontare documentele de plat sunt transmise la sucursala judeean a Bncii Naionale, care gestioneaz contul curent al direciei de Trezorerie i i elibereaz acesteia extrasul de cont.In ciuda centralizarii fondurilor, disponibilitatile astfel procuratede Trezorerie pot fi insuficientepentru asigurarea lichiditatilor necesare. Aceasta insuficienta poate tine de un deficit bugetar important, sau de de o conjunctura de moment(de exemplu, decizia unor corespondenti de retragere a unor fonduri importante din conturi). In acest caz, Trezoreria trebuie sa procedeze la alimentarea casieriei sale prin alte mijloace, deoarece disponibilitatile corespondentilor sai nu mai sunt suficiente.Atitudinea pasiva, specifica abordarii clasice a Trezoreriei,rezida in utilizarea de metode traditionale, nediversificate si, in unele cazuri, extrem de costisitoare, pentru a putea mentine un sold corespunzator:

a) Emisiunea de certificate de trezorerie

b) Avansuri acordate de banca de emisiune

a) Certificatele de trezorerie reprezinta forma curenta, obisnuita, de acoperire a nevoilor temporare de fonduri.

Datoria constituita prin certificate de trezorerie este o datorie pe termen scurt.

In cazul imprumuturilor de stat, necesare pentru finantarea sau refinantarea deficitelor bugetare, a caror valoare este mult mai ridicata, marimea pietelor de capital interne este de o importanta

extrema. Tarile dezvoltate dispun de piete de capital puternice si diversificate, care au capacitatea de a acoperi necesarul de resurse financiare pe termen lung si, in consecinta, ponderea cea mai mare in totalul datoriei o are datoria interna. In tarile slab dezvoltate sau cele in tranzitie de la o economie centralizata spre oeconomie de piata, precumpanitoare este datoria contractata de stat de la organisme internationale si din tari straine, capitalul disponibil pe piata interna fiind insuficient. In cazul acestor tari, gradul de dependenta economica si financiara a tarii fata de strainatate este mai ridicat.

In Romania, imprumuturile prin certificate de trezorerie se fac in mod regulat si in maniera permanenta pe baza unui calendar previzional, aprobat in prealabil de catre Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala dar aceasta metoda este una extrem de costisitoare si inflexibila.

Pe parcursul multor ani, Trezoreria Statului din Romania a dus o politica agresiva de vanzare a certificatelor de trezorerie pentru a-si asigura necesarul de lichiditate.De asemenea, era bine-cunoscuta lipsa de resurse externe, ca urmare a absentei Ministerului Finantelor Publice de pe piata financiara internationala.

Asadar, este necesar ca utilizarea acestei metode de procurare a resurselor necesare sa se faca pe criterii de eficienta, procedand la abandonarea sau amanarea lansarii unei serii de certificate in cazul in care conditiile nu sunt favorabile. Din aceste considerente, este imperios necesar ca Trezoreria Statului sa aiba la indemana si alte mijloace alternative de procurare a resurselor necesare, in cazul in care aceasta metoda traditionala nu isi manifesta eficienta si oportunitatea

la un moment dat.

b) Avansurile acordate de Banca Nationala a Romaniei

Banca Nationala a Romaniei apare, in aceasta calitate, auxiliarul pretios al Trezoreriei Publice.

Specific tarilor aflate in tranzitie, pentru acoperirea golurilor de casa temporare si a deficitelor curente s-a recurs intensiv la resursele Bancii Centrale.

Din cele prezentate pana acum, rezulta ca instrumentele principale folosite in Romania pentru acoperirea deficitelor si datoriei publice sunt extrem de limitate si nediversificate, specifice unor economii in tranzitie, bazate in principal pe sprijinul Bancii Nationale, fapt care producea o puternica presiune inflationista.

De aceea, avand in vedere volumul imens al fondurilor vehiculate de catre Trezoreria Statului, este extrem de necesara abandonarea unor astfel de practici antiinflationiste si trecerea catre o

conceptie noua, modernista asupra functiilor si activitatilor derulate de catre Trezoreria Statului.