registrul de evidenŢĂ a rezultatelor activitĂŢilor de ... · anul2010 anexanr.1*)...

ANUL 2010

ANEXA Nr. 1*)la ordinul M.Ed.C.I. nr. 3845 din 06.05.2009

REGISTRUL DE EVIDENŢĂA REZULTATELOR ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE

pe anul 2014

Director general Contabil Şef

Dr. Ing. Marian VERZEA Ec. Gabriela BARBU

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLÃ FUNDULEA1)

a rezultatelor activităţilor de cercetare-dezvoltare

TABEL NR. 1 2)

DENUMIREA PROIECTULUIIdentificarea de genotipuri de cereale, oleaginose şi plante

furajere şi elaborarea de elemente tehnologice inovative,adaptate impactului schimbãrilor climatice

CATEGORIA DE PROIEC T PC

CONTRACT DE FINANŢARE 1.2.1/14.11.2011 DURATA CONTRACT 37 ACRONIM PROGRAMVALOAREA PROIECTULUI (INCLUDE SI ALTE SURSE) 2.491.500 lei VALOAREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE [BUGET DE STAT] 2.491.500 lei

REZULTATELE CERCETĂRII APARŢIN1.INCDA-Fundulea ; SCDA Turda, SCDA Simnic,SCDA Albota, SCDA Livada, SCDA Lovrin, SCDASuceava, SCDA Secuieni, INCDCCSZ Braşov

CONFORM ART 49 DIN CONTRACTUL NR. 121/14.11.2011

1) DENUMIRE REZULTAT4) Soiul de grâu de toamnă PAJURA2) CATEGORIA REZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002) Rezultat final Rezultate5)

intermediare CARACTERISTICI ALE REZULTATULUI FINAL

2.1. documentaţii, studii, lucrări [] [] Înregistrat în anul 2014Principalele caracteristici:

Soiul are tufa plantei semi-erectă în faza deînfrãţire. Frunza steag are portul aplecat dupãînflorit, frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şisunt acoperite cu un strat ceros intens.Talia medie a plantei este cuprinsã între 75-92 cm,fiind mai scurtă deât a soiurilor martor Dropia şiGlosa cu cca. 5-10 cm.Spicul este de culoare albă, semidens, aristat, deformã piramidalã, de lungime medie şi cu poziţiasemierectă la maturitate. Boabele sunt de mărimemedie, de formã alungitã, culorea roşie şi au încondiţii normale de culturã,au o masã a 1000 deboabe de 40-44 g şi o masa hectolitricã de 78-83

2.2. planuri, scheme [] []2.3. tehnologii [] []2.4. procedee, metode [] []2.5. produse informatice [] []2.6. reţete, formule [] []2.7. obiecte fizice/produse [x] []2.8. brevet invenţie/altele asemenea [] []

3) STADIUL DE DEZVOLTARE

3.1. soluţie/model conceptual []3.2. model experimental/funcţional []3.3. prototip []3.4. instalaţie pilot sau echivalent []3.5. altele ............................... []

FIŞA DE EVIDENŢĂ Nr. 1

4) DOMENIUL DE CERCETARE

4.1. tehnologiile societăţii informaţionale [] kg/hl.Soi precoce (avand perioada de vegetatieasemănatoare cu a soiurilor martori Dropia şiGlosa), cu rezistenţă foarte bună la cădere, rezistenţăbună la iernare, secetă si arşiţă. Este rezistent larugina brună şi făinare şi mijlociu de rezistentseptorioză şi rugina galbenă. Are un nivel mijlociude rezistenţă la fuzarioza spicului şi rezistenţă bunăla încolţirea boabelor în spic.Pajura este un soi intensiv cu potenţial ridicat deproducţie. În testările multianuale, atât cele oficialedin reţeau ISTIS, cât şi cele din reţeaua ecologică aINCDA-Fundulea, a realizat sporuri medii deproducţie de 5-8% comparativ cu soiul Glosa.Producţia ridicată se bazeză pe realizarea dedensitatea mare de spice pe unitate de suprafaţă şipe o rezistenţă bună la bolile foliareTestat, atât pe microprobe de laborator, soiul Pajuras-a dovedit a avea caracteristici bune de morărit şipanificaţie. Indicii de calitate ai acestui soi suntdestul de apropiaţi de cei ai soiurilor Dropia şi Glosa,soiuri cunoscute a avea caracteristici bune de calitateEficienta economica:

Realizează în medie sporuri de producţie de5-8% faţă de soiul martor Glosa în aceleaşi condiţiitehnologice.Domeniul de aplicabilitate:

Agricultura, fiind recomandat pentru a seextinde în culturã în zonele de vest şi sud ale ţării,precum şi în Dobrogea şi în Moldova. Destinaţia deutilizare a recoltei este în panificaţie.Beneficiari potentiali:Societaţi agricole comerciale, asociaţii de proprietari,cultivatori particulari

4.2. energie []4.3. mediu []4.4. sănătate []4.5. agricultură, securitatea şi siguranţaalimemtara [x]

4.6. biotehnologii []

4.7. materiale, procese şi produseinovative []4.8. spaţii şi securitate []4.9. cercetări socio-economice şi umaniste []

5) DOMENII DE APLICABILITATE8) |0|1|; |_|_|; |_|_|

6) CARACTERUL INOVATIV

6.1. produs nou []

Soiul PAJURA are densitate mare de spice pe unitatea de suprafaţă şi un albedouridicat, ceea ce determină ca în condiţii de arşiţă să menţină o umiditate relativăridicată în lan

6.2. produs modernizat [x]6.3. tehnologie nouă []6.4. tehnologie modernizată []6.5. serviciu nou []6.6. serviciu modernizat []6.7. altele ............................... []

INFORMAŢII PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂdocumentaţie tehnico-economică [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare brevet de invenţie [] nr. ....... data ..................

brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [x] nr. 419 data 30.03.2015cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................

modele şi desene industriale protejate înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare marcă înregistrată [] nr. ....... data ..................

mărci înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare copyright [] nr. ....... data ..................înregistrare copyright (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare: reţete, indicaţii geografice , specii vegetale şi animale, etc. [] nr. ....... data ..................înregistrare: reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

TABEL NR. 210)

7)11 VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

8) DENUMIREA REZULTATULUI DE CERCETARE …………………………………………. 12)

Nr.crt.

VALOAREA DE LACARE ÎNCEPENEGOCIEREA

PROCESVERBALNR./DATA13)

MOD DE VALORI-FICARE14)

ACTUL PRIN CARES-A REALIZATVALORIFICAREA15)

VALOAREANEGOCIATĂ16) BENEFICIAR17) IMPACT18)

PERSOANEAUTORIZATE19)

0 1 2 3 4 5 6 7 812

1) DENUMIRE REZULTAT4) Soiul de triticale de toamnă PISC2) CATEGORIA REZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002) Rezultat final Rezultate5)


2.1. documentaţii, studii, lucrări [] [] Înregistrat în anul 2013Principalele caracteristici:Soiul Pisc are tufa plantei, în faza de înfrăţire,semierectă. Frunza steag are portul erect, cu lungimeaşi lãţimea de dimensiuni medii şi prezintã o cerozitateaccentuată după înflorit. Are paiul gros, elastic şi gâtulspicului prezentă o perozitate pronunţată pe o porţiunede cca. 3-3,5 cm. Talia plantei este asemanatoare cu asoiurilor martor Titan si Stil, în condiţii normale decultură, fiind de 115-120 cm.Lanul are, înainte de înspicat dar şi dupa înspicat,datorită cerozităţii pronunţate a plantei, un albedouridicat, ceea ce determină menţinerea unei temperaturimai scăzute în lan în perioadele de arşiţă.Spicul este aristat, cu densitatea medie, de culoarealba mată, cu forma piramidală şi cu o cerozitatedestul de ptonunţată. De asemenea, spicul are aristelungi, distribuite uniforme pe toate lungimea si are opoziţie nutantă la maturitate.Boabele sunt mari, cu umplere buna, de formãalungită, având culorea roşie deschisă şi au, în condiţiioptime de cultură, o MMB de 47-52 g şi o masahectolitricã de 71-74 kg/hl.Soiul Pisc este de aceeaşi precocitate la înspicat ca şisoiurile martor Titan şi Stil dar are o rezistenţăsuperioară acestora la cadere. Este mijlociu d rezistentla rugina brună, rugina galbenă şi la făinare. Arerezistenţă bună la fuzarioza spicului, nivel îmbunătăţitde rezistenţă la septoriozã şi la încolţirea în spic, cu unindice de cadere de 120-150 sec., şi este tolerant latoxicitatea ionilor de aluminiu;Testările multianule, efectuate în reţeaua de de staţiunia INCDA Fundulea precum şi în testările oficiale dinreţeaua ISTIS, au evidenţiat cã soiul Pisc are unpotenţial şi o stabilitate ridicate ale producţiei.





4.1. tehnologiile societăţiiinformaţionale []4.2. energie []4.3. mediu []4.4. sănătate []4.5. agricultură, securitatea şisiguranţa alimemtara [x]


Potenţialul de producţie a fost de 7,2-11,5 t/ha iarsporulrile medii de producţie, faţă de soiurile martorTitan şi Stil, în aceleaşi condiţii tehnologice au fost de9-13%Soiul Pisc are caracteristici bune de calitate pentru a fifolosit în nutriţia animalelor ca furaj concentrat, silozsau masã verde dar şi în producerea alcoolului,biogazului, în patiserie şi chiar panificaţie în amestecîn proporţie de 50:50 cu faină de grâuEficienta economica:Realizează sporuri de producţie de 9-13%% faţă desoirile martor Titan si Stil in aceleaşi condiţiitehnologice.Domeniul de aplicabilitate:Agricultura, fiind recomandat, a se cultiva in zonacolinara a tarii cu soluri podzolice cu fertilitate scazutadar si in zona de campie cu soluri fertile, in culturaconventionala si in conditii de agricultura ecologica.

Beneficiari potentiali:Societaţi agricole comerciale, asociaţii de proprietari,cultivatori particulari.

4.7. materiale, procese şi produseinovative []4.8. spaţii şi securitate []4.9. cercetări socio-economice şiumaniste []

5) DOMENII DEAPLICABILITATE8) |0|1|; |_|_|; |_|_|


6.1. produs nou []

Soiul PISC, capacitate alelopatica ridicata fata de buruieni, albedou ridicat, toleranţă la toxicitatea ionilorde Al³


INFORMAŢII PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂdocumentaţie tehnico-economică [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare brevet de invenţie [] nr. ....... data ..................

brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. 410 data 15.12.2014cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................


mărci înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare copyright [] nr. ....... data ..................

înregistrare copyright (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................


TABEL NR. 210)



Nr.crt.







0 1 2 3 4 5 6 7 812

1) DENUMIRE REZULTAT4)(1) Soi de orz de toamnă cu şase rânduri de boabe în spic SMARALD2) CATEGORIAREZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002)

Rezultat final Rezultate5)intermediare CARACTERISTICI ALE REZULTATULUI FINAL

2.1. documentaţii, studii, lucrări [] [] Potenţial de producţie: 7,0-9,3 t/ha;Soi tipic de toamnã, semiprecoce,mediu rezistent la boli foliare;Înălţimea plantei este medie, spicul mediu spre dens,cu margini paralele şi de lungime scurtă. Portulspicului este semierect iar cerozitatea este slabă.Aristele sunt lungi şi prezintă o coloraţie antocianicăslabă spre medie. Bobul este îmbrăcat, uşor colorat.Caracteristica de bază a soiului este productivitatearidicată şi calitatea boabelor.- înregistrează o producţie egală atât în epoca optimă(octombrie) cât şi în epoca târzie (noiembrie),prezentând astfel avantajul de a fi semănat mai târziu,în momentul în care nu se poate pregăti terenul dindiverse considerente (lipsa umidităţii sau umiditateexcesivă la sfârşitul lunii septembrie-începutul luniioctombrie).- semănat în epocă târzie, înregistrează valori mairidicate ale parametrilor de calitate la nivel de boabe;- conţinut mediu în proteine: 11,2%;- conţinut mediu în amidon: 62,7%.În urma testării, în reţeaua INCDA Fundulea, acestsoi s-a remarcat pe un sol cu un conţinut ridicat în ionide aluminiu cu o producţie medie de 3260 kg/ha, într-un climat secetos cu o medie de 4256 kg/ha iar lanivel de reţea (6 centre, 18 condiţii de mediu) cu omedie de 5673 kg/ha.Se recomandă spre cultivare în stepa Bărăganului şiDobrogei, silvostepa Munteniei şi Olteniei, Câmpia deVest, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei.


3) STADIUL DEDEZVOLTARE


4) DOMENIUL DECERCETARE

4.1. tehnologiile societăţii informaţionale []4.2. energie []4.3. mediu []4.4. sănătate []4.5. agricultură, securitatea şi siguranţaalimemtara [x]


4.7. materiale, procese şi produse inovative []4.8. spaţii şi securitate []

4.9. cercetări socio-economice şi umaniste []5) DOMENII DEAPLICABILITATE8) |_|_|; |_|_|; |_|_|


6.1. produs nou [X] Contribuie la:- relansarea culturii orzului de toamnã şi asigurarea materiei prime pentru industriaprelucrãtoare conform prevederilor standardelor;- testarea a condus la identificarea arealelor de cultivare la nivelul ţării;- limitarea riscului compromiterii suprafeţelor cultivate datorită rezistenţei la stres termic şipierderilor la recoltare, prezentând o rezistenţă îmbunătăţită la cădere. Domeniul deaplicabilitate:- în agriculturã (producţia vegetalã) pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şiberii, în funcţie de tehnologia aplicatã.

6.2. produs modernizat []6.3. tehnologie nouă []6.4. tehnologie modernizată []6.5. serviciu nou []6.6. serviciu modernizat []6.7. altele ............................... []



brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [] Brevet naţional nr. 00373 din data 04.03.2014cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................




cerere înregistrare: reţete, indicaţii geografice , specii vegetale şi animale, etc. [] nr. ....... data ..................înregistrare: reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. (naţional, european,internaţional) [] nr. ....... data ..................

TABEL NR. 210)



Nr.crt.







0 1 2 3 4 5 6 7 812

1) DENUMIREREZULTAT4) (1) Hibrid de porumb – IEZER

2) CATEGORIAREZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G.57/2002)


2.1. documentaţii, studii,lucrări [] [] Înregistrat în anul 2012

Principalele caracteristiciIezer – hibridul de porumb face parte din grupahibrizilor semitardivi FAO 401-500 cu perioada devegetație 131-136 zile. Planta este viguroasă, de talieînaltă având în medie 260-270 cm înălțime, cuînălțimea de inserție a știuletelui de 100-110 cm,știuletele are lungimea medie 18-20 cm, cilindro-coniccu 16-18 rânduri de boabe și MMB 290-300 g. Bobuleste dentat prismatic, de culoare galbenă, cu un conținutmediu de proteină de 9,6 %, grăsimi 4,5% și amidonpeste 72 %.Hibridul Iezer este foarte rezistent la secetă și arșiță,rezistent la frângere și cădere, la tăciune și fuzarioză ladăunătorii Ostrinia nubilalis și Helicoverpa Zea.Hibridul Iezer are un potențial de producție ridicat 8,5 –10,5 t/ha boabe la neirigat și de 11,5 – 14,5 t/ha lairigat.Eficiența economicăRealizează în medie sporuri de producție între 5 și 10 %față de hibrizii martor F 376 și Olt, în special în condițiide secetă.Domeniu de aplicabilitateAgricultura, fiind recomandat a se cultiva în zona decâmpie din sudul țării, în câmpia de Vest, Dobrogea șisudul Moldovei zone expuse mai frecventsecetei.Destinația de utilizare a recoltei în hrana omuluiși animalelor.Beneficiari potențialiSocietății agricole, cultivatorii particulari din zoneleexpuse secetei.

2.2. planuri, scheme [] []2.3. tehnologii [] []2.4. procedee, metode [] []2.5. produse informatice [] []2.6. reţete, formule [] []2.7. obiecte fizice/produse [x] []2.8. brevet invenţie/alteleasemenea [] []

3) STADIUL DEDEZVOLTARE

3.1. soluţie/model conceptual []3.2. model experimental/funcţional []3.3. prototip [x]3.4. instalaţie pilot sau echivalent []3.5. altele ............................... []

4) DOMENIUL DECERCETARE

4.1. tehnologiile societăţiiinformaţionale []

4.2. energie []4.3. mediu []4.4. sănătate []4.5. agricultură, securitatea şisiguranţa alimemtara [X]


4.7. materiale, procese şi produseinovative []

4.8. spaţii şi securitate []4.9. cercetări socio-economice şiumaniste []

5) DOMENII DEAPLICABILITATE8) |_|_|; |_|_|; |_|_|

6) CARACTERULINOVATIV

6.1. produs nou []Hibridul Iezer este foarte rezistent la secetă și arșiță,6.2. produs modernizat [x]

6.3. tehnologie nouă []6.4. tehnologie modernizată []6.5. serviciu nou []6.6. serviciu modernizat []6.7. altele ............................... []

INFORMAŢII PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂdocumentaţie tehnico-economică [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare brevet de invenţie [] nr. ....... data ..................brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. .367 data 30.12.2015cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................modele şi desene industriale protejate înregistrate (naţional, european,internaţional) [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare marcă înregistrată [] nr. ....... data ..................mărci înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare copyright [] nr. ....... data ..................înregistrare copyright (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare: reţete, indicaţii geografice , specii vegetale şi animale, etc. [] nr. ....... data ..................înregistrare: reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc.(naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

1) DENUMIRE REZULTAT4) Hibridul de floarea-soarelui FUNDULEA 7082) CATEGORIA REZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002) Rezultat final Rezultate5)


2.1. documentaţii, studii, lucrări [] [] Anul înregistrării: 2011Caracteristici generaleHibrid semitardiv.Capacitate de producție: 3800-4000 kg/ha.Stabilitate ridicată, cantitativă și calitativă arecoltelor de semințe.Descriere morfofiziologicăTalie: medie.Foliaj: abundent, de culoare verde închis.Calatidiu: mijlociu-mare, convex, semiînclinat.Sămânța: mărime mijlocie, cu MMB 69-71 g.

Conținut de ulei: 50-51%AvantajeRezistență genetică la mană, produsă de patogenul

Plasmopara halstedii, rasele: 304, 710, 714.Tolerant la pătarea brună, produsă de Phomopsishelianthiși la putregaiul alb, produs de Sclerotiniasclerotiorum.Tolerant la lupoaie (rasa E).Grad ridicat de autofertilitate, înregistrândproducții ridicate în zone cu entomofaunăpolenizatoare mai redusă.Recomanări tehnologiceSe recomandă a fi cultivat în toate zonele decultură a florii-soarelui din Romania, cu excepțiacelor infestate cu rasele noi ale parazitului lupoaia.Densități recomanadateNeirigat: 48000-52000 plante recoltabile/ha.Irigat: 55000-58000 plante recoltabile/ha.





4.1. tehnologiile societăţiiinformaţionale []4.2. energie []4.3. mediu []4.4. sănătate []4.5. agricultură, securitatea şisiguranţa alimemtara [x]



4.8. spaţii şi securitate []4.9. cercetări socio-economice şiumaniste []



6.1. produs nou []

Foarte bună rezistență la secetă și arșiță.



cerere înregistrare brevet de invenţie [] nr. ....... data ..................brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................



înregistrare copyright (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare: reţete, indicaţii geografice , specii vegetale şi animale, etc. [] nr. ....... data ..................înregistrare: reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. (naţional, european,internaţional) [] nr. ....... data ..................

TABEL NR. 210)



Nr.crt.







0 1 2 3 4 5 6 7 812

1) DENUMIRE REZULTAT4) Hibridul de floarea-soarelui FUNDULEA 9112) CATEGORIAREZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002)


2.1. documentaţii, studii, lucrări [] [] Anul înregistrării: 2012Caracteristici generaleHibrid semitimpuriu.Capacitate de producție: 3600-3900 kg/ha.Stabilitate ridicată, cantitativă și calitativă a recoltelorde semințe.Descriere morfofiziologicăTalie: medie.Foliaj: mijlociu-mare, de culoare verde închis.Calatidiu: mediu-mare, convex, semiînclinat.Sămânța: mărime mijlocie, cu MMB de 60-65 g.Conținut de ulei: 49-50%.AvantajeRezistență genetică la mană, produsă de patogenulPlasmopara halstedii, rasele: 304, 710, 714.Rezistență bună la patarea brună, produsă depatogenul Phomopsis helianthi;Rezistență ridicată la putregaiul alb, produs deSclerotinia sclerotiorum (atac la colet).Rezistență bună, la secetă și arșiță.Grad ridicat de autofertilitate (70-75%), înregistrândproducții ridicate în zone cu entomofaunăpolenizatoare mai redusă.

Recomanări tehnologiceSe recomandă a fi cultivat în toate zonele de cultură aflorii-soarelui din Romania, cu excepția celorinfestate cu lupoaie.Densități recomanadate:Neirigat: 45000-50000 plante recoltabile/ha.Irigat: 50000-55000 plante recoltabile/ha.








4.8. spaţii şi securitate []4.9. cercetări socio-economice şi umaniste []



6.1. produs nou []

Foarte bună rezistență la secetă și arșiță.




brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................modele şi desene industriale protejate înregistrate (naţional, european,internaţional) [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare marcă înregistrată [] nr. ....... data ..................


înregistrare copyright (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare: reţete, indicaţii geografice , specii vegetale şi animale, etc. [] nr. ....... data ..................înregistrare: reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. (naţional,european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

TABEL NR. 210)



Nr.crt.







0 1 2 3 4 5 6 7 812

1) DENUMIRE REZULTAT4) Soiul de lucernã F 2113-092) CATEGORIA REZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002) Rezultat final Rezultate5)


2.1. documentaţii, studii, lucrări [] [] Soi in testare , anul III la ISTISPrincipalele caracteristici :- soi sintetic alcãtuit din 13 componente, cu capacitatecombinativã mare ;- are plantele de talie înaltã (în jur de 90 cm laînflorit) ;- inflorescenta este un racem de formã oval-globularã,florile sunt predominant de culoare violet-albastruînchis, iar cele de culoare crem, albe, galbene saumarmorate au o frecvenţã redusã, sãmânţa are M.M.Bîn jur de 2,0 g ;- soi semitardiv, înfloreşte în aceiaşi perioadã cu soiulMagnat , nivel de dormanţã, 4;- are o mai buna capacitate de regenerare dupã coasãşi o foarte bunã perenitate;- este rezistent la boli şi iernare ;- valoarea nutritivã a furajului este foarte bunã (1249kcal energie netã lapte; 0,87 unitãţi nutritive lapte,72% coeficient de digestibilitate) ;- conţinutul de proteinã brutã din substanţa uscatã estede 22,98 %, în faza de îmbobocit-începutulînfloritului.Eficienţa economicã :

-potenţial ridicat de producţie la furaj, 14-19 t/hasubstanţã uscatã, la Fundulea, spor 5-9% faţã de soiulMagnat ; 14.000-16.500 U.N.L /ha, spor , 9-16% faţãde Magnat ;-răspunde foarte bine la condiţiile de intensivizare,astfel în condiţii de irigare la SCDA Caracal, în 2011,anul al doilea de vegetaţie, a produs între 92,9 t/hamasă verde, respectiv 18,3 t/ha substanţă uscată spor17% faţă de soiul Magnat;-F 2113-09 este un soi sintetic, producţia de sãmânţãnu ridicã probleme speciale faţã de celelalte soiuri,produce 400-600 kg/ha sãmânţã în tehnologieintensivã.







Domeniul de aplicabilitate:-destinat furajãrii animalelor ca masã verde sauconservat;-soiul este recomandat în culturã purã şi în amestec cugraminee perene .

Beneficiari potenţiali :cerscãtorii de animale din toate zonele de culturã alucernei.




6.1. produs nou []

Soiul de lucernã F 2113-09 are o foarte bunã rezistenţã la secetã.




brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................





TABEL NR. 210)



Nr.crt.







0 1 2 3 4 5 6 7 812

ANEXA Nr. 1*)la ordinul M.Ed.C.I. nr. 3845 din 06.05.2009

ANUL 2010

Director general Contabil Şef

Dr. Ing. Marian VERZEA Ec. Gabriela BARBU

pag. 7

REGISTRUL DE EVIDENŢĂA REZULTATELOR ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE

ANUL 2014

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLÃ FUNDULEA1)

a rezultatelor activităţilor de cercetare-dezvoltare

TABEL NR. 1 2)

DENUMIREA PROIECTULUIELaborarea de sisteme de producţie specifice agriculturii conservative, în vedereaîmbunătăţirii calităţii mediului şi a rentabilităţii culturilor de grâu, porumb şisoia

CATEGORIA DE PROIEC T PS

CONTRACT DE FINANŢARE 1.3.1 / 04.11.2011 DURATA CONTRACT 37 luni ACRONIM PROGRAM ADER 2020VALOAREA PROIECTULUI (INCLUDE SI ALTE SURSE) 830000 LEI VALOAREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE [BUGET DE STAT] 830000 LEIREZULTATELE CERCETĂRII APARŢIN INCDA Fundulea CONFORM ART 49 DIN CONTRACTUL NR. 1.3.1 / 04.11.2011

1) DENUMIRE REZULTAT4) Tehnologia sistemului cultural grâu – porumb – soia bazată pe pricipiile agriculturii conservative2) CATEGORIA REZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002) Rezultat final Rezultate5)


2.1. documentaţii, studii, lucrări [] [] În condiţiile din României obiectivele urmărite prinintroducerea sistemului de AC sunt în ordinea priorităţii loractuale: reducerea chletuielilor pentru lucrările solului,creşterea stabilităţii producţiilor în condiţii de secetă,ameliorarea însuşirilor solului privind structura şiconţinutul în materie organică, creşterea activităţiibiologice precum şi îmbunătăţirea permeabilităţii,reducerea scurgerilor la suprafaţă şi a acumulării apei încrovuri. În zonele colinare combaterea eroziunii prin apăeste prioritară, ca şi în zonele cu eroziune prin vânt pentrucare sistemul de AC asigură o rezolvare eficientă şiavantajoasă economic.

Zonele favorabile. Condiţiile de sol, dintre care texturaşi drenajul sunt cele mai importante în asigurareacircuitului apei, aerarea solului, dezvoltarea sistemuluiradicular.

Din evaluările efectuate de Canarache şi colab.(1991) arezultat că, la nivelul României, sistemul de AC se poate




4) DOMENIUL DE CERCETARE 4.1. tehnologiile societăţii informaţionale []

FIŞA DE EVIDENŢĂ Nr. 1

4.2. energie [] aplica pe 42% din suprafaţa arabilă, şi anume pe 15% încondiţii favorabile (fără restricţii) şi pe 27% pe condiţiimoderat favorabile (cu unele restricţii), 27% din suprafaţaarabilă este pretabilă pentru sistemul de AC pe teren plan,iar 15% pe teren în pantă.

Analizată situaţia pe zone agricole, a reieşit că pondereacea mai ridicată a terenurilor pretabile este Dobrogea(84%) urmată de Câmpia Română de Est (67-68%).Ponderea ridicată în aceste zone a terenurilor pretabile laAC se datoreşte predominării solurilor cu textură grosierăşi mijlocie, intensităţii reduse a excesului de umiditate şi,mai ales în Dobrogea, ponderii ridicate a terenurilor înpantă.

Clima călduroasă şi moderat de umedă în aceste zoneeste de asemenea favorabilă introducerii sistemului de AC.Alegerea culturilor, a soiurilor şi hibrizilor în funcţie detoleranţa la gradul de compactare al solului, atacul depatogeni şi fenomenele aleopatice, precum şi rotaţiaculturilor pot influenţa într-o măsură importantă eficienţafolosirii sistemului de AC.

Managementul resturilor vegetale, prezintă oimportanţă deosebită în atingerea obiectivelor AC privindcombaterea eroziunii hidrice şi eoliene, conservarea apei însol, evitarea unor efecte negative asupra solului şiculturilor. Gestionarea resturilor vegetale începe odată curecoltarea cu combina a culturii premergătoare şi esteimportantă pentru managementul solului şi resurselorimplicate, deci esenţial pentru sistemul de AC, în general.

Efectele resturilor vegetale asupra acumulării apei în solîn sezonul fără vegetaţie sunt mai evidente în condiţiileanilor cu deficit de precipitaţii asigurând înmagazinarea a80 % din cantitatea de apă. Caracteristicile tehnicespecifice ale sistemului de AC constau în protejarea soluluicu resturi vegetale, ancorate sau tocate şi întinse, şisemănatul direct în teren netulburat în condiţiile rotaţiei acel puţin trei culturi. De aceea tehnologia culturilor în acestsistem de agricultură începe cu recoltarea plantelorpremergătoare şi managementul resturilor vegetale.

Menţinerea după semănat a peste 30 % din suprafaţasolului acoperită cu resturi vegetale asigură protejareasolului de soare şi vânt, reducând piederile de apă prinevaporare şi menţinând temperaturi interne favorabilevegetaţiei.

4.3. mediu []4.4. sănătate []4.5. agricultură, securitatea şi siguranţaalimemtara [x]


Cantităţile mai mari de resturi vegetale (de peste 8 t/ha)asigură o mai bună conservare a apei în sol, reţinerea apeipe pante şi creşterea cantităţilor acumulate în sol, evitândpoluarea apelor de suprafaţă. Resturile vegetale reduc întimpul ploilor acţiunea mecanică a picăturilor de apăasupra agregatelor de sol, evitând formarea crustei,stimulează dezvoltarea micro şi macro florei şi faunei cuefecte benefice asupra acumulării materiei organiceprecum şi refacerea însuşirilor fizice în decursul uneiperioade mai îndelungate.

Cantitatea de resturi vegetale rămasă pe sol depinde deplantele cultivate şi succesiunea acestora şi de lucrărilecare perturbă dispunerea resturilor vegetale (tocatul şiîmprăştiatul sau semănatul). Porumbul asigură cele maimari cantităţi de resturi vegetale (8-10 t/ha) fiind urmat degrâu şi floarea-soarelui (3-4 t/a), iar leguminoasele (soia,mazărea) lasă pe teren cele mai mici cantităţi.

Persistenţa resturilor vegetale depinde de tipul acestora(conţinutul în substanţe uşor degradabile), umiditate şitemperatură. O parte din masa vegetală, în specialcomponentele fin structurate şi cele cu conţinut mai marede proteine, se descompun în timpul sezonului rece.

Rotaţia culturilor, este considerată drept cea maiimportantă metodă de combatere culturală a bolilor şidăunătorilor plantelor cultivate. AC prin rotaţia diferitelorculturi, cu tipuri diferite de înrădăcinare, combinată cuperturbarea redusă a solului, oferă posibilitatea promovăriiunei reţele mult mai extinsă de canale şi macropori în sol,care înlesnesc infiltraţia apei.

În sistemul de AC, spre deosebire de agriculturaconvenţională, trebuie evitat semănatul unei culturi înproprile resturi vegetale. În cazul agriculturii tradiţionale,răsturnarea solului peste resturile vegetale joacă un rolimportant în distrugerea organismelor dăunătoare existenteîn masa acestora. Practicând AC, creşte riscul deîmbolnăvire a plantelor cultivate, deoarece structurilefungice nu sunt încorporate în sol unde bacteriiledescompun paiele şi celelalte resturi vegetale, distrugândîn acelaşi timp o mare parte din organismele dăunătoare. Şiîn această privinţă, alegerea unei rotaţii corespunzătoareeste un factor important de compensare.

Rotaţia raţională presupune alternarea, de la un an laaltul, a culturilor ceraliere cu cele proteaginoase sau

oleaginoase. Această rotaţie permite combatereasamulastrei de la culturile premergătoare, combatereaburuienilor ce nu au putut fi controlate cu erbicideleaplicate în anul precedent şi întreruperea ciclului deapariţie şi dezvoltare a insectelor şi bolilor.

Gama culturilor pretabile pentru sistemul AC estepractic aceaşi cu cea folosită în agricultura convenţionalăîn arealul agricol respectiv, cu condiţia ca posibilităţile deerbicidare să nu fie limitate şi să fie pretabile semănatuluidirect în teren netulburat.

Experienţe de lungă durată au scos în evidenţă faptulcă rotaţia grâu-porumb-soia îmbunătăţeşte potenţialulproductiv al solului, comparativ cu monocultura sau rotaţiagrâu-porumb.

Semănatul direct, este o practică care presupune caînainte de introducerea seminţei în sol să nu se facă nici olucrare a solului. Pentru reducerea tasării miriştii ancorateşi a resturilor vegetale provenite de la culturapremergătoare, de cele mai multe ori, la aceaşi trecere încâmp se efectuează semănatul şi aplicarea îngraşămintelorîn rigole înguste şi apropiate rîndurilor de seminţe.

Calitatea însămânţării depinde direct de capacitateabrăzdarelor semănătorilor de gestionare a resturilorvegetale, de introducere a seminţelor în sol şi de aplicare aîngrăşămintelor în mod accesibil culturii în condiţiileprotejări ei, de tasarea rigolelor de semănat şi de asigurareaunei adâncimi constante de introducere a seminţelor în sol.Adâncimea de semănat trebuie să fie stabilită în funcţie detemperatura şi umiditatea solului.

Reuşita trecerii de la sistemul de semănat în terenputernic perturbat la semănatul direct, care presupune orăscolire redusă a solului, depinde mult de eficacitateamanagementului resturilor vegetale şi a controluluiburuienilor. Înaintea semănatului direct este necesară oerbicidare neselectivă, datorită imposibilităţii combateriimecanice a buruienilor care apar de timpuriu sau care ausupravieţuit peste iarnă.

Numărul redus de treceri pe teren asigură menţinereaunor cantităţi mai mari de resturi vegetale, nepresate pesuprafaţa solului, fapt ce împiedică considerabil spălareade către apele de suprafaţă a pesticidelor şi îngrăşăminteloraplicate, precum şi limitarea germinării seminţelor deburuieni. Prezenţa resturilor vegetale pe suprafaţa solului

netulburat măreşte totodată activitatea biologică la toatenivelele acestuia, având drept rezultat creşterea eficienţeiciclului substanţelor nutritive şi a potenţialului desechestrare a carbonului.

Aplicarea îngrăşămintelor. În AC, la fel ca în oricesistem cultural, nutrienţii extraşi din câmp odată cu recoltatrebuie înlocuiţi pentru succesul recoltei viitoare.Determinarea azotului mineral din sol la începutulvegetaţiei culturilor şi estimarea realistă a potenţialului deproducţie al culturilor, asigură o precizare mai bună înstabilirea necesarului de îngrăşăminte chimice, evitândexcedentul şi poluarea solului şi a apelor, precum şiefectuarea de cheltuieli ineficiente. Înainte de conversia laAC este utilă determinarea conţinutului în fosfor şi potasiuprecum şi a pH-ului în vederea corectării acestora.

Modul de aplicare a îngrăşămintelor în AC este diferitde cel din agricultura convenţională. Astfel, există douaposibiliăţi de aplicarea a îngrăşămintelor: (i) aplicarea înbenzi, concomitent cu semănatul, cu condiţia plasării lor înbenzi separate de cele ale seminţelor, şi (ii) împrăştiere pesuprafaţa solului.

În general fertilizarea în benzi se foloseşte pentruaplicarea îngrăşămintelor imobile (fosfor, potasiu) şi aunor cantităţi reduse de îngrăşăminte cu azot, aplicate cafertilizare starter, restul îngrăşămintelor cu azot fiindaplicate în vegetaţie prin împrăştiere, de preferat lângărândul de plante.

Combaterea buruienilor. Strategia combateriiburuienilor prezintă unele particularităţi în sistemul de AC,dintre care controlul mai eficient asupra buruienilor pereneare importanţă deosebită. În acest sens se recomandăutilizarea de erbicide totale (de tip glifosat) aplicate pemiriştea cerealelor de toamnă în anii cu precipitaţiisuficiente sau primăvara foarte timpuriu timp de câţiva anila rând. Buruienile anuale pot fi combătute printratamentele aplicate curent în tehnologia convenţională aculturilor, fiind de preferat orientarea către produse decontact aplicate în vegetaţie în funcţie de spectrulburuienilor şi gradul de infestare. În condiţii de reinfestarecu buruieni a culturilor nu sunt excluse eventualeintervenţii manuale (plivit).

Efecte socio-economice şi de mediu: Impactul tehnicdeterminat de sistemul de agricultură conservativă, implică

un număr redus de utilaje şi maşini agricole, unele cu gradmai ridicat de tehnicitate, care necesită cheltuieli maireduse de întreţinere şi pentru amortismente. Prin creştereaproductivităţii se reduce necesarul de forţă de muncă (oremecanizator), dar creşte gradul de calificare, contribuind laîncadrarea numărului de persoane angajate în agricultură înlimitele specifice ţărilor dezvoltate.

Impactul economic este determinat de creştereaproducţiilor şi a stabilităţii acestora, în special în zonele cucondiţii naturale mai puţin favorabile, contribuind lacreşterea prosperităţii şi a nivelului de viaţă a locuitorilorsatelor în general.

Efectele asupra mediului determinate de conservareaşi ameliorarea solului şi a apelor şi aerului prin evitareaeroziunii prin apă şi vânt, sunt deosebit de benefice în toatezonele.

Potenţiali utilizatori: Rezultatele cercetărilor suntutile în egală măsură pentru fermieri şi producători deutilaje şi echipamente agricole şi pot fi utilizate deagenţiile de consultanţă şi factorii de decizie în îndrumareaagriculturii.Prima tehnologie romaneacscă bazată pe principiile agriculturiiconservative pentru sistemul cultural grâu-porumb-soia




6.1. produs nou []Utilizarea optimă a resurselor, productivitate ridicată, ameliorarearesurselor degradate şi conservarea stării lor calitative.Reducere a consumului de forţă de muncă cu 37%, de combustil cu 35%şi a cheltuielilor cu 4%.

6.2. produs modernizat []6.3. tehnologie nouă [X]6.4. tehnologie modernizată []6.5. serviciu nou []6.6. serviciu modernizat []6.7. altele ............................... []


cerere înregistrare brevet de invenţie [] nr. ....... data ..................brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [x] nr. …….. data …………..

cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................

modele şi desene industriale protejate înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare marcă înregistrată [] nr. ....... data ..................mărci înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................

cerere înregistrare copyright [] nr. ....... data ..................înregistrare copyright (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................


TABEL NR. 210)



Nr.crt.







0 1 2 3 4 5 6 7 812

1) DENUMIRE REZULTAT4) Tehnologia sistemului cultural grâu – porumb – soia bazată pe pricipiile agriculturii conservative2) CATEGORIA REZULTATULUI(conform art. 74, nr. O.G. 57/2002) Rezultat final Rezultate5) intermediare CARACTERISTICI ALE REZULTATULUI FINAL

2.1. documentaţii, studii, lucrări [] []2.2. planuri, scheme [] []2.3. tehnologii [] []2.4. procedee, metode [] []2.5. produse informatice [] []2.6. reţete, formule [] []2.7. obiecte fizice/produse [x] []2.8. brevet invenţie/altele asemenea [] []


3.1. soluţie/model conceptual []3.2. model experimental/funcţional []3.3. prototip []3.4. instalaţie pilot sau echivalent []

3.5. altele ............................... []


4.1. tehnologiile societăţii informaţionale []4.2. energie []4.3. mediu []4.4. sănătate []4.5. agricultură, securitatea şi siguranţa alimemtara [x]4.6. biotehnologii []4.7. materiale, procese şi produse inovative []4.8. spaţii şi securitate []4.9. cercetări socio-economice şi umaniste []



6.1. produs nou []6.2. produs modernizat []6.3. tehnologie nouă [x]6.4. tehnologie modernizată []6.5. serviciu nou []6.6. serviciu modernizat []6.7. altele ............................... []



brevet de invenţie înregistrate (naţional, european, internaţional) [] nr. ....... data ..................cerere înregistrare modele şi desene industriale protejate [] nr. ....... data ..................





TABEL NR. 210)



Nr.crt.







0 1 2 3 4 5 6 7 812

registrul de evidenŢĂ a rezultatelor activitĂŢilor de ... · anul2010 anexanr.1*)...

Documents