Þara nu se poate ridica decât prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul IX. Nr. 9(87). Noiembrie 2006. Ediþie lunarã în 8 pagini.Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

M

O

T

O

"Cel mai mare orator din lume este succesul"

(Napoleon Bonaparte)

"Omul capabil sã promitã este capabil ºi sã uite"

(proverb englezesc)

Managementul este unul din factorii esenþiali care explicã,de ce o þarã este bogatã sau sãracã.

(Richard Farmer)

La ºedinþa din 16 octombrie 2006 aufãcut dãri de seamã doar cele douã facultãþiindicate în titlul informaþiei, dar subiectulintereseazã de fapt toate facultãþile. Secþia„Învãþãmînt cu frecvenþã redusã” devinetot mai ponderabilã. Mulþi specialiºti dinEconomia Naþionalã doresc sã-ºi ridicegradul de calificare, ba ºi mai mulþi studenþide la „Secþia zi” în anul de absolvire cautãsã treacã la „Frecvenþã redusã” din consi-derente financiare (taxa mai micã) sau seîncadreazã deja în câmpul muncii.

Prin urmare, analizele ºi discuþiile înforurile UTM vor privi tot mai insistent„Frecvenþa redusã”: programe ºi planuri di-dactice, calitatea predãrii, asigurarea me-todicã, consultaþii, lucrãrile practice ºi de

La Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de Administraþie

Studii cu frecvenþã redusã: FUA ºi FIEBlaborator, lucrãri de control, studii la dis-tanþã etc.

Accentuãm aceste noi viziuni asupra„Frecvenþei reduse”, deoarece din trecut seºtie cã aceastã secþie denumitã „Studii fãrãfrecvenþã” era privitã cu o destul de impu-nãtoare dozã de dispreþ, ajungându-sepânã la cunoscuta formulã anecdoticã„Studii fãrã frecvenþã ºi... fãrã cunoºtinþe”.

Acum deci trebuie sã schimbãm optica,ºi nu din considerente conjuncturiste, cipentru cã realitatea este cu totul alta. Studiiserioase se fac ºi la „Secþia cu frecvenþãredusã”, de aici ºi gradul corespunzãtor deseriozitate în muncã al cadrelor didactice.

La FUA existã ºi forma „Studii serale”,ceea ce este tot „frecvenþã redusã”. Formade studii serale se aplicã aici la douã

specialitãþi: „Arhitectura” ºi „Designul inte-riorului”. În Legea Învãþãmântului din RMnu este specificatã expres forma seralã.Consiliul de administraþie al UTM a decisca dl Nistor Grozavu, decanul FUA, îm-preunã cu reprezentantul rectoratului UTM,sã intervinã cu argumente pe lângã Minis-terul Educaþiei ºi Tineretului pentru alegifera „Seralul” ca formã de „Studii cufrecvenþã redusã”.

La ºedinþa din 6 noiembrie 2006 decaniicelor 10 facultãþi au raportat asuprarezultatelor de reuºitã dupã sesiuneaintermediarã din octombrie. Procentele dereuºitã au crescut: FIMCM – 67,4; FIEB –72; FTMIA – 70,5; FIMM – 54,3, FCIM –54,2; FUA – 48,71; FRT – 54, FCGC –52,97, existã sporul ºi la FEn ºi FIU.

Dar la unele facultãþi se va anunþa încão sesiune de reexaminãri, aºa cã chestiuneareuºitei va fi repetatã ºi în analizele ºedinþeiConsiliului de Administraþie din începutullui decembrie 2006.

Vor fi ºi destule exmatriculãri ale stu-denþilor care au multe restanþe. Dar curestanþierii trebuie sã lucrãm în mod dife-renþiat: depinde câte restanþe are studentulºi la ce discipline. În unele cazuri se reco-mandã repetarea anului de studii, în altele– repetarea doar a unui semestru.

Acum însã a apãrut ideea cã trebuiesã trecem ºi la o a treia posibilitate – repe-tarea doar a unei singure discipline. Tocmaide aceea am ºi adoptat sistemul de credite

Sesiunea examinãrilorintermediare

transferabile (ECTS) dupã modelul dinOccident. Studentul poate avea, pe bazaacestui sistem, posibilitatea de a fi pro-movat anul urmãtor repetând o singurãdisciplinã restantã, pe care din anumitemotive nu a reuºit sã o însuºeascã la timpulregulamentar.

Sigur cã el va plãti taxa cuvenitã pentrudisciplina repetatã. La ºedinþa Consiliuluide Administraþie problema cu repetareaunei singure discipline a trezit discuþii încontradictoriu. Argumentul mai des expusera cã mulþimea de studenþi cu o singurãrestanþã în acest caz al permiterii repetãriiva crea o tulburare mare la decanate ºi lacontabilitate. Aceastã tulburare însã nutrebuie denumitã anume „tulburare”, pen-tru cã în universitãþile din Occident acestaspect a trecut rodajul în practica didacticãde mulþi ani ºi a devenit un proces naturalal unei instituþii cu specificul ei de „mul-þime” ºi rulare de acþiuni continue zi de zi,anul didactic întreg.

Deci vom schimba încet-încet mentali-tatea ºi vom aplica Sistemul de Credite

Transferabile ºi în acest aspect al repetãriidoar a unei singure discipline. E vorba ºide respectarea drepturilor omului – ches-tiune care ne va preocupa în permanenþãca valoare supremã.

A fost abordatã ºi problema plecãrii întimpul verii a unor studenþi la lucru (prac-ticã) sau invers – la practicã (lucru) în MareaBritanie ºi SUA. ªi aici discuþii în contra-dictoriu.

Trebuie sã amintim cã în componenþaConsiliului de Administraþie al UTM suntºi studenþi. Iatã cã studentul Sergiu Su-sanu de la FCGC a propus o cât mai mareliberalizare a mobilitãþii studenþilor, dezi-cerea de opreliºti din partea decanatelor, a

Dl Timofei Andros, prorectorul pen-tru studii cu frecvenþã redusã, a specificatun ºir de lacune în activitatea unor cadredidactice la secþia respectivã, indicând ºicãile de rezolvare.

Subiectul studiilor cu frecvenþã redusãa fost supus unei largi analize ºi la o ºe-dinþã a Senatului UTM. Hotãrârea Sena-tului în subiectul dat este publicatã în pre-zentul numãr al „Mesagerului Universitar”.În Hotãrâre sunt indicate cãile de ame-liorare continuã a studiilor cu frecvenþãredusã la UTM.

rectoratului în acest sens. Sigur cã se vastimula acea parte a colectivului studen-þesc, care are rezultate mai bune la reuºitã.Vom opera deci cu stimulãri, nu cu opreliºtisau discriminãri.

Cât priveºte faptul lipsei de interes pen-tru învãþãturã, manifestat de unii studenþi,dl student Sergiu Susanu propune insti-tuirea unor cursuri de psihologie cu menirespecialã spre trezirea interesului pentruînvãþãturã. Prorectorul dl Valentin Ama-riei se va ocupa de realizarea acestei pro-puneri interesante ºi judicioase, precum aspecificat Consiliului de Administraþie alUTM.

Sigur cã axa întregii activitãþi auniversitãþii sunt studiile. Aici se con-centreazã totul: baza materialã, pregã-tirea cadrelor didactice, metodele edu-caþionale, materialele didactice, dota-rea tehnicã, condiþiile de trai ale stu-denþilor ºi lectorilor, activitatea dife-ritelor organizaþii obºteºti, ºedinþele,seminarele, treningurile, relaþiile di-dactice intrerfacultãþi ºi interuniver-sitare etc., etc.

La ºedinþa Senatului UTM din 17 oc-tombrie 2006 în spectrul acestei prin-

La SenatLa SenatLa SenatLa SenatLa Senat

Principala și omniprezenta temă – studiilecipale teme – studiile – s-au luat înanalizã „Totalurile activitãþii de studiiîn anul universitar 2005-2006 ºi sar-cinile pentru anul universitar curent”.

Raportorul, dl Petru Todos, prim-prorector UTM, prof. univ., dr., a pre-zentat o amplã panoramã a situaþieiîn anul universitar trecut.

Materialul informativ amplu pe 16pagini A4 legat în broºurã a fost difu-zat la toate catedrele celor 10 facul-tãþi. Aici, în gazeta UTM „Mesager Uni-versitar”, avem posibilitatea sã publi-

cãm doar Hotãrârea Senatului în acestsubiect, în care cititorul va gãsi infor-maþia esenþialã ºi sarcinile de viitor –material satisfãcãtor pentru a dirijaactivitatea de studii deja în anul 2006-2007 pe un fãgaº mai eficient, concor-dat mai strâns ºi cu prevederile strate-gice ale Procesului Bologna.

Hotărârea Senatului UTM

din 17 octombrie 2006

Totalurile activitãþii de studii în a. u.2005/2006 ºi sarcinile pentru anuluniversitar curent

În baza raportului prof. univ. P. Todos,prim-prorector al UTM, ºi a dezbaterilor pemarginea acestui raport se constatã cãSenatul, Consiliul de Administraþie pe par-cursul a. u. 2005/2006 în ºedinþele sale auexaminat cele mai importante aspecte aleorganizãrii ºi desfãºurãrii procesului instruc-tiv-educativ la nivel de universitate, facultãþiºi catedre. În hotãrârile respective au fosttrasate mãsuri pentru perfecþionarea con-tinuã ºi intensificarea activitãþilor în acestdomeniu, mobilizarea ºi orientarea corpuluiprofesoral-didactic ºi a studenþilor spre oactivitate de studii ordonatã ºi mai eficientã.

În cadrul facultãþilor au continuat stu-diile în baza sistemului de credite transfe-rabile, acest sistem a fost ajustat pornindde la experienþa deja acumulatã. La trei

facultãþi (FIMCM, FIMM ºi FUA) a conti-nuat instruirea prin module, aceastã formãde instruire s-a practicat fragmentar ºi laalte facultãþi. În scopul ordonãrii atestãrilorºi a examenelor parþiale au fost organizatesesiunile intermediare. A fost desfãºuratãinstruirea suplimentarã a studenþilor a. I Lpentru pregãtirea cãtre susþinerea exame-nelor de Bacalaureat. Au fost elaborateplanuri noi de învãþãmânt pentru ciclul I,în baza lor fiind organizatã instruirea laa. I U.

Un anumit aport în asigurarea proce-sului de studii a adus biblioteca, a fostmajorat fondul de carte, au continuat acti-vitãþile de implementare a tehnologiilorinformaþionale la deservirea studenþilor cucarte. Au fost editate 129 lucrãri didactico-metodice cu un volum total de aproape600 c.t. ºi un tiraj de 14845 exemplare.

În a.u.2005/2006 au absolvit studiile ºiintegral au susþinut examenul de licenþã1498 studenþi de la învãþãmântul de zi ºi502 – de la cel cu frecvenþã redusã. Indiciide calitate la susþinerea examenului de li-cenþã sunt satisfãcãtori. Examenul de baca-laureat a fost susþinut de 572 de studenþi dela anul I L, faþã de 327 în a. 2005.

În acelaºi timp, Senatul menþioneazãcã activitatea instructiv-educativã nu s-asoldat cu rezultate satisfãcãtoare la capi-tolul reuºitã. În sesiunea de varã, învã-þãmânt de zi, reuºita a constituit – 37,1%,fiind mai joasã în comparaþie cu anii pre-cedenþi: (a. u. 1999-2000 – 60,6%, a. u.2000/2001 – 59,1%, a. u. 2001/2002 –58,1%, a.u.2002/2003 – 52,5%, a. u.2003/2004 – 48,4% ºi 2004/2005 – 42%).

(Continuare în pag. 2)

2Mesager Universitar, noiembrie 2006

Pe ani de studii indicii reuºitei au con-stituit respectiv: a. I L – 48,2%; a. I U –33,8%, a. II U- 34,5 %; III U – 41,9%. Înraport cu anul precedent aceºti indici suntmai mici . Din 6102 studenþi la învãþãmântulcu frecvenþã redusã, la data de 1.10.2006 înurmãtorul an au fost promovaþi 1466(32,2%).

În pofida diverselor mãsuri întreprinse dedecanate, catedre, cadre didactice, îndru-mãtori de grupã, activul studenþesc nu s-areuºit de a combate atitudinea neglijentãa majoritãþii studenþilor faþã de studii. Ne-satisfãcãtoare este ºi disciplina de studii astudenþilor, care a influenþat negativ rezul-tatele susþinerii examenelor ºi colocviilor.

În contextul rezultatelor nesatisfãcã-toare menþionate, Senatul din nou constatãlipsa de insistenþã la diverse nivele încãutarea ºi promovarea formelor ºi meto-delor de instruire, adecvate pregãtirii preuni-versitare a studenþilor ºi orientate spre inten-sificarea ºi personificarea muncii indivi-duale a cadrelor didactice cu ei, inclusiv ºiprin consultaþii. Orarele consultaþiilor suntformale, multe ore de consultaþii nu se rea-lizeazã, multe cadre didactice se mãrginescla consultaþii doar în preajma examenelor.

Sunt nesatisfãcãtoare mãsurile în ve-derea debarasãrii de acei studenþi, caredin sesiune în sesiune au numeroase res-tanþe, ºi practic nu manifestã nici eforturi,nici interes pentru a-ºi schimba atitudineafaþã de studii.

În baza celor menþionate, Senatul

h o t ã r ã º t e:

1. A obliga administraþia universitãþiiºi decanatele facultãþilor sã continue rea-lizarea controlului riguros al desfãºurãrii pro-cesului de studii, asigurãrii calitãþii lui ºi adisciplinei de muncã, sã ridice responsabi-litatea ºefilor de catedrã, cadrelor didacticeîn acest domeniu de activitate.

2. A considera actualã ºi pentru acestan sarcina ca decanii facultãþilor ºi ºefiide catedrã mai eficient sã monitorizezeactivitãþile cadrelor didactice în domeniulorganizãrii lucrului de sine stãtãtor alstudenþilor ºi depãºirii atitudinii indiferentea lor faþã de munca de studii, întãririi dis-ciplinei de instruire, sporirii eficacitãþiimuncii îndrumãtorilor de grupã. În acestcontext se cere de a examina la diferitenivele, inclusiv la ºedinþele de catedrã, aproblemelor în cauzã, de a elabora mãsurieficiente ºi personificate în domeniile deactivitate examinate.

3. Administraþia universitãþii, decana-tele facultãþilor ºi ºefii de catedre urmeazãsã realizeze mãsurile necesare privindimplementarea planurilor ºi programelor

(Urmare din pag. 1)

de învãþãmânt pentru sistemul de studiibazat pe douã cicluri.

4. Pe parcursul perioadei noiembrie –decembrie 2006 catedrele de profil, cuparticiparea reprezentanþilor catedrelor,care asigurã compartimentul economic alproiectului de licenþã ºi reprezentanþii ca-tedrei SAV, sã examineze totalurile exame-nului de licenþã ºi sã elaboreze mãsuriadecvate de realizare a propunerilor carese conþin în rapoartele preºedinþilor CEL.A obliga decanii facultãþilor sã generalizezeaceste mãsuri ºi sã elaboreze planuri con-crete de activitate în domeniul perfecþionãriiprocesului de instruire, inclusiv la etapafinalã a acesteia.

5. A considera obligatoriu susþinereaexamenului de bacalaureat de cãtre fiecarestudent al anului I L, învãþãmânt de zi, sub-stituind cu acest examen sesiunea de varã.

6. Catedrele care asigurã activitãþile di-dactice cu studenþii anului I L urmeazã sãrespecte cu stricteþe prevederile programelorde învãþãmânt prin care se acoperã dife-renþa dintre ºcoala medie ºi liceu, mai activsã se implice în procesul de ajutorare a stu-denþilor pentru susþinerea bacalaureatului.

7. Administraþia universitãþii sã între-prindã activitãþile necesare privind imple-mentarea sistemului de management alcalitãþii, sã asigure controlul implementãriila catedre de cãtre titulari a instrucþiunii„Planificarea ºi organizarea serviciului deînvãþãmânt la disciplina de studii”, ca im-portant element al acestui sistem.

8. Controlul executãrii prezentei ho-tãrâri se impune prim-prorectorului P.Todos.

Preºedinte al Senatului UTM,acad. AªRM prof. univ. I. BOSTAN

Secretar ºtiinþific al Senatului,conf. univ. dr. I. DROBENCO

* * *

În aceeaºi ºedinþã Senatul a exa-minat ºi tema învãþãmântului cu frec-venþã redusã – sporirea calitãþii studii-lor. Deci aceeaºi temã principialã ºiomniprezentã – studiile. ªi nu vomuita cã aceastã formã de învãþãmântcu frecvenþã redusã capãtã o impor-tanþã tot mai mare, dat fiind faptul cãîn economia de piaþã tot mai mulþioameni gãsesc necesar de a-ºi com-pleta studiile fãrã a-ºi întrerupe activi-tatea la locul de muncã.

Raportorul temei a fost dl TimofeiAndros, prorector pentru învãþãmân-tul cu frecvenþã redusã ºi studii la dis-tanþã, conf., dr. Publicãm în continua-re hotãrârea Senatului UTM privindproblema datã.

Principala și omniprezenta temă – studiileHotărârea Senatului UTM

din 17.10.06

Cu privire la realizarea hotãrârii Se-natului UTM din 24.01.2006 „Cu pri-vire la unele mãsuri pentru asigurareacalitãþii studiilor la învãþãmântul cufrecvenþã redusã în U.T.M.”

În baza raportului dlui T. Andros,conf., dr., Senatul constatã cã adminis-traþia Universitãþii, decanatele facultãþilor,catedrele ºi cadrele didactice au întreprinsunele activitãþi pentru executarea hotãrâriiSenatului din 24.01.2006 „Cu privire launele mãsuri pentru asigurarea calitãþiistudiilor la învãþãmântul cu frecvenþa re-dusã.” Catedrele de profil, la care se efec-tueazã învãþãmântul cu frecvenþã redusãelaboreazã planuri de învãþãmânt conformcerinþelor Regulamentului aprobat prinhotãrârea Senatului în cauzã, modificã pro-gramele de studii conform acestor planuri,elaboreazã materiale didactice pentruînvãþãmântul cu frecvenþã redusã ºi la dis-tanþã. Decanatele FE, FIEB au asigurat stu-denþii cu grafice anuale (calendaristice) pesãptãmâni ale activitãþilor de studii pesãptãmâni, Departamentul de Informati-zare a elaborat un SITE pentru învãþã-mântul cu frecvenþã redusã, Departamen-tul Didactico-metodic a elaborat Regu-lamentul „Cu privire la evaluãrile curenteºi finale” la învãþãmântul cu frecvenþã re-dusã. S-au luat ºi alte mãsuri pentru execu-tarea hotãrârii menþionate.

În acelaºi timp, Senatul menþioneazãcã prevederile hotãrârii nominalizate seexecutã într-un ritm lent, nesatisfãcãtor. Lamulte specialitãþi activitãþile cu studenþii ani-lor I ºi II se realizeazã în lipsa planurilor deînvãþãmânt aprobate de conducerea uni-versitãþii, a programelor de studii modificateconform Regulamentului aprobat prin ho-tãrârea nominalizatã a Senatului. La multediscipline lipsesc materialele didacticenecesare studiilor cu frecvenþã redusã. Multecadre didactice admit abateri în procesulde instruire de la programele de învãþãmânt,admit formalitãþi în procesul de evaluare acunoºtinþelor studenþilor. Decanatele (cuexcepþia FE) în sesiunile de reper, includ înorar discipline cu câte 6, 8,10,12 ore pe ziunui cadru didactic la o serie sau la o grupãceea ce reduce eficacitatea predãrii ºi însu-ºirii de cãtre studenþi a materialului. Multecadre didactice completeazã incorect regis-trele frecvenþei studenþilor ºi listele de exami-nare. În activitãþile cu studenþii din învãþã-mântul cu frecvenþã redusã decanatele ºimajoritatea catedrelor practic nu folosesctehnologiile moderne de comunicare (Inter-net, e-mail º.a.).

Pornind de la cele expuse,Senatul H o t ã r ã º t e:

1. Decanii ºi ºefii catedrelor:a) sã finalizeze pânã la sfârºitul lunii

octombrie 2006 adaptarea planurilor deînvãþãmânt de zi la condiþiile învãþãmân-tului cu frecvenþã redusã ºi aprobarea lorde conducerea Universitãþii.

b) sã modifice în aceeaºi perioadã prog-ramele de învãþãmânt conform planurilorde învãþãmânt pentru învãþãmântul cufrecvenþã redusã aprobate.

2. ªefii catedrelora) sã efectueze o inventariere a mate-

rialelor didactice pentru învãþãmântul cufrecvenþã redusã ºi sã alcãtuiascã un plande elaborare a materialelor didactice, carelipsesc sau nu corespund programelor deînvãþãmânt.

b) sã coordoneze ºi sã asigure activitã-þile de control a cadrelor didactice privindefectuarea instruirii conform programelorde învãþãmânt în condiþiile învãþãmântuluicu frecvenþã redusã ºi a completãrii regis-trelor ºi altor documente conform cerinþelorrespective.

3. Decanatele sã asigure instruirea însesiunile de reper prin includerea în orar anu mai mult de 4 ore prelegeri ºi seminaresau 6 ore lucrãri de laborator (practice) pezi pentru o disciplinã.

4. Decanii, ºefii catedrelor sã organizezeevaluarea cunoºtinþelor studenþilor la în-vãþãmântul cu frecvenþã redusã numai înzilele de examinare (ºi reexaminare) pe în-treg materialul din programa de învãþãmânt(cu biletele de la învãþãmântul de zi),excluzând formalitãþi ºi abateri de la pre-vederile evaluãrii în instituþiile de învãþã-mânt superior.

5. Pentru o mai bunã organizare ºi efi-cientizare a instruirii, decanatele ºi cated-rele sã desfãºoare activitãþile necesare pen-tru implementarea tehnologiilor modernede comunicare (e-mail, Internet).

6. Decanii urmeazã sã analizeze situa-þia privind organizarea ºi desfãºurarea in-struirii la facultãþi, rezultatele fiind exami-nate de cãtre Consiliile facultãþilor cu par-ticiparea dlui prorector T. Andros în lunilefebruarie-martie 2007.

7. A accentua responsabilitatea nemij-locitã a decanilor pentru organizarea ºidesfãºurarea procesului de învãþãmânt cufrecvenþã redusã la facultãþile respective.

8. Dl conf., dr. T. Andros, prorectorurmeazã sã efectueze controlul înlãturãriilacunelor depistate în organizarea ºi desfã-ºurarea procesului de învãþãmânt cu frec-venþã redusã ºi sã informeze Senatul înianuarie 2007.

9. Controlul executãrii prezentei hotã-râri se impune dlui conf., dr. T. Andros,prorector.

Preºedinte al Senatului UTM,acad. AªRM, prof. univ. I. BOSTAN,

Secretarul ºtiinþific al Senatuluiconf. univ. dr. I. DROBENCO

Dl Valeriu Dulgheru, ºeful Catedrei„Teoria mecanismelor ºi organe de maºini”,conf., dr. hab., afirmã, pe drept, cã la ca-tedra pe care o conduce s-a format în timpun colectiv relativ numeros de tineri cerce-tãtori – acum 12 foºti ºi actuali doctoranzi.Deºi cu viteze diferite,dar toþi cerceteazã de zor.Acum în toamnã câþivadintre ei îºi vor prezentadeja tezele pentrudoctorat la seminarulºtiinþific de profilul me-canic. Este vorba de dniiAnatol Sochireanu cutema „Cercetarea dina-micii transmisiilor pla-netare precesionale”, IonBotnariuc – „Transmi-siile planetare precesio-nale cinematice”; Nicolae Trifan – „Me-tode de fabricare a roþilor dinþate prin defor-mare plasticã”. Nicolae Trifan ºi AnatolSochireanu au reuºit sã-ºi înscrie în palma-res câte 11 brevete de invenþie.

Tânãrul Ion Dicusarã este pe liniedestul de activã. Predã ºi el studenþilor, iarpe planul cercetãrilor are bune rezultate îndomeniul „Tehnologiilor de prelucrare aroþilor dinþate de dimensiuni mici”. Suntlucrãri foarte minuþioase – un fel de chirur-gie... mecanicã. Tânãrul Dicusarã are dejala activ 17 brevete de invenþie.

Radu Ciupercã, un alt tânãr cerce-tãtor la catedrã, merge ºi el cadenþat spre

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi

FIMCM. Tinerii – =tiin\a – tehnicaFIMCM. Tinerii – =tiin\a – tehnicasusþinerea tezei, are ºi el deja mai multebrevete de invenþie, care-i sporesc desigurponderea ºtiinþifico-tehnicã.

Fraþii Ciobanu – Oleg ºi Radu –lucreazã spornic, doar în anul acesta aucucerit câte 6-7 brevete de invenþie.

Iulian Malcoci ºi Alexandru Olev-schi sunt cei mai tineri dintre... tineriicercetãtori la catedrã. Activeazã primul an.Se manifestã pozitiv, prompt... În calitatede tânãr lector universitar se manifestã bineºi dl Mihai Vengher. De altfel, în aulelestudenþeºti predau ºi Sochireanu, ºi Ciu-percã, ºi Trifan, ºi Botnariuc.

Este un lucru lãudabil – grija catedreipentru creºterea noilor vlãstare pedagogiceºi ºtiinþifice. Un merit esenþial revine desigurªcolii ºtiinþifice „Transmisiile planetareprecesionale”, formatã la aceastã catedrãsub îndrumarea conducãtorului acesteiºcoli, dl Ion Bostan, prof. univ., dr. hab.,

academician al AªM. ªcoala ºtiinþificãatrage tineretul cercetãtor, pregãteºte ziuade mâine a domeniului dat. Conducãtoriiºtiinþifici, dnii Ion Bostan ºi Valeriu Dul-gheru, ca vizionari autentici în decursul

FCIM. Profesorul

ªontea la Quebec,

CanadaÎn perioada 15 mai – 15 iunie dl Victor

ªontea, ºeful Catedrei de Microelectronicãºi Dispozitive cu Semiconductori, prof. univ.,dr., s-a aflat la Universitatea Laval dinQuebec, Canada. A fost o bursã (ºi profe-sorii obþin burse, nu doar studenþii!) oferitãde Agenþia Universitãþilor Francofone(AUF). Trebuie sã adãugãm ºi faptul cã dlªontea deþine ºi funcþia de director al FiliereiFrancofone „Informatica” de la FCIM, aºacã bursa oferitã de AUF are substrat logic.

Bursa-stagiu de o lunã de zile i-a prile-juit dlui ªontea sã încheie cu oficialitãþileUniversitãþii Laval, enormã ca numãr destudenþi – 37 de mii, vestitã în lume caprestigiu didactico-ºtiinþific, câteva acordurifoarte benefice pentru UTM. Se ºtie dealtfel cã Universitatea Laval din Quebecare cu UTM deja mai mulþi ani la rândlegãturi rodnice privind diferite aspectedidactico-ºtiinþifice. Filiera Francofonã„Informatica” de la FCIM este susþinutãde un Consorþiu de universitãþi, inclusivUniversitatea Laval.

Deci profesorul ªontea, având preroga-tivele necesare, a încheiat un acord-cadrude colaborare între UTM ºi UniversitateaLaval care cuprinde sferele didacticã,

mai multor ani au tot trudit ºi trudesc curãbdare, aidoma agricultorului, doar caogorul ºtiinþei sã devinã mereu mai fertil îna rodi... noi cercetãtori ºi lectori la UTM.

ºtiinþificã, precum ºi schimbul de documen-taþie didacticã-universitarã. A mai fostîncheiat ºi un protocol vizând mobilitateastudenþilor ºi profesorilor în ambele sensuri.Un detaliu semnificativ: studenþii care vorînvãþa în universitatea-partener nu vor plãtitaxe de studii, deºi învãþãmântul superiorîn Canada e plãtit de orice student, iar ceistrãini plãtesc chiar mai mult.

Un alt moment. Studenþii de la UTMcare vor face 50 la sutã din credite prinforma de învãþãmânt la distanþã la Univer-sitatea Laval, vor obþine la final douãdiplome – a UTM ºi a Universitãþii Laval.

Ultima noutate adusã de dl ªontea estecã s-a ajuns la o înþelegere ca în anuluniversitar viitor sã se deschidã la UTM unmasterat la distanþã, susþinut de Universi-tãþile Laval ºi UTM, precum ºi de AUF.Diplomele vor fi girate de UniversitãþileLaval ºi UTM. Profesorul Victor ªontea astabilit contacte ºi direct cu catedrele deinformaticã ºi microelectronicã de acolopentru a schiþa planuri de viitor privindvizitele de lucru – predare sau studii – aleprofesorilor ºi studenþilor pe parcursulsemestrelor, astfel ca nivelul universitar sãse echivaleze sub toate aspectele: conþinutulprogramelor, cercetãrile ºtiinþifice, inclusivcele comune, conferinþele tematice studen-þeºti ºi profesorale etc.

Toate acestea sigur cã vor ridica ºi maimult atractivitatea UTM pentru tineretulstudios.

3Mesager Universitar, noiembrie 2006

Figurinã cucutenianã de lutdotatã cu trei linii, linii paraleleºi perpendiculare ºi un ºir desplendide triunghiuri ºi romburiunite.

„Poem”geometricpictat pe vascucutenian.

Acest ou neolitic cucu-tenian care se

duplicã pãstrând undede „trei linii” aratã câtde spectaculoase aufost cunoºtinþele repre-zentanþilor civilizaþiei

cucuteniene.

Pe aceastã ºtampilã de Cucuteni s-a im-primat necesitatea imperioasã a balansãriiacþiunilor ºi reacþiuniloromeneºti. Orice curgereîºi are meandrul sãu,orice furtunã este potolitãde necesitatea tihnei,orice tihnã va fi zguduitãde inevitabile vârtejuri.

Acum 6000 de ani, la Cucuteni...Pe 24 octombrie, în plinã toamnã, când

însuºi anotimpul predispunea parcã spremeditaþie, la UTM s-a desfãºurat un simpo-zion, care, la prima vedere, pãrea sã depã-ºeascã competenþele unei instituþii pur ingi-nereºti, fiind vorba de simpozionul „Cucu-teni-5000 Redividius: ºtiinþe exacte ºi maipuþin exacte”. Avându-l în calitate de pa-tron spiritual pe prof. dr. ing. Lorin Can-temir de la Universitatea Tehnicã „Gheor-ghe Asachi” din Iaºi, România, care este ºiDoctor Honoris Causa al UTM, iar în calita-te de moderatori – pe prof. univ., dr. hab.Valerian Dorogan, prorector pentru ºtiinþãal UTM, ºi Valeriu Dulgheru, conf. univ.,dr. hab., ºeful Catedrei „Teoria mecanis-melor ºi organe de maºini”, UTM, acestsimpozion a constituit de fapt o minunatãlecþie de istorie, civilizaþie ºi spiritualitate,care avea sã scoatã în relief civilizaþia Cu-cuteni, una dintre cele mai importante ºi,poate, mai desãvârºite civilizaþii neoliticedin Europa de acum 5000-6000 de ani.

De unde pânã unde un simpozion deistorie ºi spiritualitate la UTM?

Rãspunzând la aceastã întrebare, prof.Lorin Cantemir a menþionat în alocu-þiunea sa: o societate se dezvoltã cu suc-ces atunci când între cele trei componenteesenþiale ale ei – materialul, spiritualul ºisocialul, existã o armonie deplinã. Armo-nie care, în opinia sa, se datoreazã în mareparte ºi activitãþii inginerilor – creatorii atot ceea ce existã, material, în civilizaþiamodernã. În opinia sa, pentru un inginerideile care nu sunt viabile, nu existã. Iarmãrturiile care au ajuns pânã la noi desprecivilizaþia cucutenianã denotã cã repre-zentanþii acesteia erau înzestraþi cu deo-sebite calitãþi intelectuale, vãdind, pe lân-gã o vastã imaginaþie artisticã, ºi un dez-voltat spirit ingineresc. Pornind de la faptulcã civilizaþia Cucuteni poartã denumireasatului în care au fost descoperite primelevestigii ale acesteia, ea cuprinzând de faptun teritoriu mai vast, ce se întindea dinRomânia pânã în Republica Moldova ºiUcraina, am putea spune cu certitudine:cucutenienii n-au dispãrut – ei au rãmasgenetic în noi. ªi e de datoria noastrã sãne cunoaºtem trecutul, a conchis profe-sorul ieºean.

În cadrul celor douã secþiuni ale simpo-zionului: „Cultura cucutenianã” ºi „ªtiinþeexacte ºi mai puþin exacte”, participanþii,între care cercetãtori de la Institutul Civi-lizaþiei Dacice ºi Centrul Vechii Europe dinChiºinãu, precum ºi oaspeþi ieºeni – de laMuzeul „Istoria Moldovei”, Muzeul ªtiinþeiºi Tehnicii „ªtefan Procopiu”, AsociaþiaARS CONTINUA, au abordat probleme

privind cunoaºterea culturii cucuteniene.S-a menþionat: cucutenienii au lãsat dupãei cele mai mari vase de lut ale epocii Neo-liticului, o mulþime impresionantã de figu-rine fãrã chip, incizate cu „poeme” geo-metrice pictate în culori, picturi care aurezistat intemperiilor 5000-6000 de ani,ample cunoºtinþe arhitectonice (temple,sate fãrã bordeie, cu multe case paraleli-pipedice) ºi cosmogonice, tehnici agricole,inginerie metalurgicã etc. Din punct devedere arhitectonic, ei s-au manifestat prin

construit ºi prin incrustarea construituluicu motive geometrice primordiale (un-ghiuri, spirale, romburi, zigzaguri, cercuri,meandre, triunghiuri, trei linii, linii paralele,perpendiculare, verticale ºi orizontale etc.).Urmele acestui construit plastic sunt atâtde prezente în construitul recent al româ-nilor, încât arheologii pun cu seriozitateîntrebarea cu privire la continuitateaspiritualã cucutenianã ºi precucutenianãîn spaþiul de genezã al poporului român.

Prezent la simpozion, primarul actualal localitãþii Cucuteni, judeþul Iaºi, dl Mi-hai Tun, a expus un scurt istoric privinddescoperirea aºezãrii eponime a culturiiCucuteni. Situatã pe înãlþimea Cetãþuiadin s. Bãiceni, ea a fost descoperitã în1884 de cãtre folcloristul ieºean TeodorBurada în timp ce locuitorii extrãgeauacolo piatrã. Burada aflã cã acolo au fostgãsite fragmente de ceramicã pictatã ºifigurine de lut ars. El rãmâne impresionatde cele vãzute ºi prima mãsurã solicitatãprimarului a fost de a interzice lucrãrilede extragere a pietrei. În 1885, scriitorulºi arheologul amator Beldiceanu publicãîn Revista de Istorie, Arheologie ºi Filologie

articolul „Antichitãþile de la Cucuteni”. În1889 Cucutenii intrã în circuitul ºtiinþificinternaþional, rezultatele primelor cercetãriefectuate de Beldiceanu, Buþureanu ºiButculescu fiind prezentate la cel de-alX-lea Congres Internaþional de Antropo-logie ºi Arheologie de la Paris. Descoperi-rile de la Cucuteni suscitã ºi interesul pro-fesorului german Hubert Schmidt, carea întreprins sãpãturi sistematice în 1909 ºi1910, publicând în 1932 monografia „Cu-cuteni in der oberen Moldau-Rumänien”,

în care stabileºte principalele etape deevoluþie a acestei extraordinare culturi deceramicã pictatã, aparþinând neoliticuluiest-european. Iar peste aproximativ 80 deani de la aceste descoperiri, Cucutenii aureintrat în atenþia arheologilor ºi istoricilor,de data aceasta cu douã descopeririimportante din epoca geto-dacicã: untezaur de obiecte de podoabã din aur ºi onecropolã tumularã princiarã.

Dorind ca localitatea sa sã devinã câtmai atractivã din punct de vedere turistic,primarul de Cucuteni Mihai Tun, în cola-borare cu Fundaþia AXart din Iaºi, a orga-nizat un simpozion de arte vizuale, gânditca o tabãrã permanentã de sculpturã dinlemn de stejar cu genericul „Artã ºi sacra-litate”. Ediþia din anul curent, cea de-a cin-cia, desfãºuratã în perioada 6-20 august,la care a colaborat ºi Fundaþia ARS CON-TINUA, sub egida dnei Ionela Mihuleac,artist plastic (fiica primarului de Cucuteni),a extins arealul anterior al lucrãrilorexecutate în cadrul simpozionului, acesteaþinând atât de domeniul sculpturii, cât ºial ceramicii, picturii, performance-ului ºiland-artului, intitulându-se semnificativ„HUMAn”, fãcând aluzie la materialul pre-dilect de lucru din zonã. Alãturi de profesoriceramiºti din Cluj, Iaºi, Bucureºti, la tabãrã

participã ºi cca 40 de copii din comunã,care însuºesc arta prelucrãrii ceramicii, uniidintre ei fiind deja în al treilea an de prac-ticã. Implicarea copiilor în munca de creaþieevidenþiazã de fapt importanta dimensiunesocialã a acestor activitãþi culturale, careîºi gãsesc rostul în a menþine vie legãturadintre noile generaþii ºi tradiþie.

Participanþii la simpozionul UTM auavut posibilitatea sã savureze unele dintreaceste lucrãri, prezentate într-o expoziþiede arte vizuale Cucuteni, organizatã deoaspeþii ieºeni chiar în holul FIMCM, undea avut loc simpozionul. Create într-un locadânc ancorat în imaginarul naþional, luc-rãrile pãreau cã poartã ºi ele amprentaactivãrii unor simboluri ancestrale. „Cândpãºeºti printre cioburi vechi de peste 5000de ani ºi admiri la poalele dealului umbrape ghizd a celor trei ciuturi, lucrurile îþi aparîntr-o altã luminã. La Cucuteni timpul nus-a oprit, însã „are rãbdare” cu oamenii ºicu lucrurile”, a menþionat cu originalita-tea ce-l caracterizeazã primarul Mihai Tun,invitându-ne sã vizitãm Cucutenii, pentrua ne inspira din tezaurul cultural pãstratpeste milenii pentru noi, pentru copiiinoºtri ºi pentru copiii copiilor noºtri.

Marina ROMANCIUC

Se ºtie cã în orice orchestrã dirijorul dãtonul. Am simþit pregnant acest adevãr laºedinþa Consiliului F-þii de Inginerie Econo-micã ºi Business (FIEB), la care am avutocazia sã asist pe data de 18 septembriea.c. Dl Nicolae Þurcanu, decanul facul-tãþii, conf., dr., a imprimat ºedinþei un stilmodern de comunicare: concis, la obiect,operativ. A nu se crede însã cã rece, dog-

matic. E un intelectualism creator – rela-xant sau invers: relaxant-creator, pentrucã omului încordat, închistat, oarecumînmãrmurit-înlemnit nu-i vin nicidecum ideinoi. Creaþia rãsare în atmosferã liberã,încrezãtoare în forþele tale ºi ale coleguluide alãturi, cu multã bunãvoinþã, chiardacã ºi exigenþele sunt mari, cum se cuvineîntr-o instituþie educaþionalã.

ªefii de catedre au raportat despre activi-tatea educativ-didacticã în grupele studen-þeºti. Au fost numiþi îndrumãtorii de grupe(diriginþii – la FIEB se insistã asupra aces-tui termin) la anii I ºi II, iar în cazul psiho-logului dnei Nelly Sârbu – ºi la anul III.

La FIEB figura îndrumãtorului (dirigin-telui) de grupã devine, sã zic aºa, emble-maticã ºi faptul stã pe o logicã puternicã,deoarece o bunã educaþie va genera cunecesitate ºi... o bunã instruire ºi chiar...

Atmosfer[ energizant-didactic[ la FIEBo bunã pedagogizare a pedagogilor înºiºi,calitate ce trebuie mereu cizelatã.

Decanul FIEB, dl Þurcanu, om ce cu-getã larg asupra câmpului pedagogic, a avutbuna inspiraþie de a institui un post depsiholog, acesta fiind ºi prodecan pen-tru educaþie. În acest post se aflã dnaNelly Sârbu, dumneaei fiind ºi colaboratorla Institutul Naþional de ªtiinþe ale Edu-

caþiei, adicã fundalulcunoºtinþelor este fertil.Dar nu ar fi de ajunsdoar cunoºtinþele în si-ne, e nevoie ºi de voin-þa de a aplica în comu-nicarea zilnicã formule-le „profesor-student”,„student-profesor” ºi„profesor-profesor”. Eibine, aceastã voinþã –motorul activitãþii edu-cative neîntrerupte –existã ºi se manifestãgeneros la dna prode-

can Sârbu ºi, ceea ce e deosebit de beneficapare la FIEB, îmbogãþeºte arsenalul profe-sional al îndrumãtorilor de grupe.

La Consiliul FIEB asistã toþi ºefii decatedre ºi a fost deci binevenit succintulreferat al psihologului-prodecan, dna Sâr-bu, tratând într-un stil ºtiinþifico-pedagogicsubiectul figurii îndrumãtorului-profesorîntr-o grupã studenþeascã.

„Studentul trebuie sã vadã (sã simtã)cã persoana lui ne intereseazã”, „Profe-sorul trebuie sã aibã legãturi sufleteºti custudentul”, atare ºi alte gânduri magistral-pedagogice au fost desfãºurate în referatºi în discuþii la Consiliul FIEB, fapt ce im-primã întregii atmosfere de lucru la aceastãfacultate o orientare optimist-pedagogicã.Aici se organizeazã ºi seminare specialede instruire pedagogicã a îndrumãtorilorde grupe, iar ºeful catedrei de Economie

ºi management Industrial, dl ValentinSverdlic, conf., dr., a propus ca dna psi-holog Nelly Sârbu sã extindã aceste se-minare, cuprinzândºi celelalte douã fa-cultãþi-surori – FUAºi FCGC, care-ºidesfãºoarã activi-tatea în campusul„Botanica”, astfeladucându-se univer-sitãþii în general unbun folos anume pecâmpul pedagogizã-rii, fenomen întot-deauna benefic într-o instituþie didacticãde caracter tehnic.

În acelaºi stil calm, creativ, bine argu-mentat s-au analizat la Consiliul FIEB ºicelelalte destul de multiºoare chestiuni peordinea de zi: desemnarea candidaþilorpentru concursuri la Premiul Senatului pecompartimentele: „Cel mai bun student”,„Cel mai bun îndrumãtor de grupã”, „Acti-vitate didacticã”, „Masteratul în anul uni-versitar în curs”, „Grupele studenþeºti deelitã” etc.

La FIEB se editeazã o gazetã, existã unsite cu informaþie bogatã pentru studenþi,funcþioneazã cercuri ºtiinþifice studenþeºti,profesorii scriu manuale, participã în viaþaeconomicã a republicii, au legãturi didac-tico-ºtiinþifice cu universitãþi din lume.

Indicele didactic cumulativ al activitãþiiunei facultãþi este desigur reuºita studenþi-lor. La FIEB acest indice este cel mai înaltpe universitate. Factorii explicativi suntdesigur multipli, dar toþi converg într-o albiecomunã, care s-ar putea exprima într-unsingur cuvânt – „stilul”.

Iar marele naturalist ºi scriitor francezBuffon tocmai asta spunea: cã omul estestilul. Adicã, un stil de a fi, de a înþelegeviaþa, totul.

Leo LEON

Din momentul aprobãrii noului Cod almuncii al RM în octombrie 2003 de cãtreParlament au fost efectuate mai multemodificãri în conþinutul acestui act legislativde o mare importanþã pentru angajaþi.Totodatã, în aprilie 2006 au fost operateunele modificãri în Legea salarizãrii, carede asemenea prezintã un mare interespentru salariaþii bugetari.

Cu aceastã ocazie, pe 18 octombrie2006, în campusul universitar UTM „Bota-nica” a avut loc un seminar metodic sin-dical, la care au participat preºedinþii ºimembrii birourilor sindicale de la cele treifacultãþi: FCGC, FUA, FIEB ºi de la Biblio-teca universitarã. Fiind pãtrunºi de faptulnecesitãþii cunoaºterii legislaþiei de cãtreliderii sindicali, discuþiile au atins ºi alte actelegislative de protejare a intereselor anga-jaþilor din sfera bugetarã: protecþia muncii,contractul individual de muncã. S-au dis-cutat ºi obligaþiunile angajaþilor ºi angajato-rului, care constituie, de fapt, garanþia bu-nei activitãþi a întregii universitãþi. Dupãaproape douã ore de studiu, participanþiiau concluzionat cã asemenea seminare suntnecesare în fiecare an universitar. Mode-ratorul seminarului a fost dna Ana Arnaut,ºefa sectorului „Instituþii universitare ºi ºtiin-þifice” la Consiliul Republican al Sindica-tului Educaþiei ºi ªtiinþei din RM.

Ion POCAZNOI,președintele Comitetului sindical

colaboratori, conf. dr.

La SindicatLa SindicatLa SindicatLa SindicatLa Sindicat

Noi =i legea

4Mesager Universitar, noiembrie 2006

}nv[\a\i limba rom`n[,stima\i studen\i alolingvi!

FTMIA. Profesorul canadian predãstudenþilor moldoveni

Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,,Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î

17 noiembrie – ziua interna\ional= a studen\ilor

În convorbirea deschisã, binevoitoare custudentele din anul de promoþie la FIU amevidenþiat cu mai multã pregnanþã noþiuneade „solidaritate în studenþie”. Ce înseam-nã? Înseamnã cã acest mic colectiv – grupaacademicã, celula de bazã a universitãþii,este pãtruns de o idee magistralã ºi toþi suntorientaþi spre realizarea acestei idei. Darcare poate fi ideea magistralã într-o grupãacademicã? Evident, a învãþa bine pentrua-þi forma profesia, care mai apoi te vasusþine-însoþi toatã viaþa. A învaþã bine esteºi dorinþa-voinþa universitãþii. Aºa cã atâtgrupa academicã, cât ºi universitateaca instituþie au acelaºi scop – studentulsã înveþe bine. Universitatea cautã sãcreeze condiþii pentru realizarea acestuiscop: sãli de studii confortabile, profesoribine pregãtiþi, materiale didactice cât maimoderne, bibliotecã, tehnicã de calcul,laboratoare, ateliere, baze de practicã, desport, de ocupaþii artistice, alimentaþie,cãmine etc.

Studentul, de partea sa, trebuie sã res-pecte frecvenþa la toate felurile de lecþii-ocupaþii, sã depunã eforturi continue pen-tru a învãþa bine.

Dra Elena Lisnic, monitoarea grupei,ne spune cã grupa e unitã, solidarã ºi stu-diile în general se aflã la cotã bunã: din 24de studente (în grupã sunt numai fete) doarîn doua cazuri existã câte o restanþã, darse depun eforturi pentru a le depãºi.

Grupa e solidarã, a spus monitoarea.Adicã anume solidaritatea pe linia scopuluicomun asigurã succese la studii. ªi e ade-vãrat. Solidaritatea aceasta impune o anu-mitã responsabilitate a fiecãrei studenteîn faþa grupei. O responsabilitate moralã pecare, aºa în mod tacit, pentru sine, ºi-oasumã fiecare. Pe de altã parte, ºi grupaîn întregime este responsabilã pentru suc-cesul la studii al fiecãrei fete. Nu degeabamonitoarea a spus cã în cazul celor douãstudente care au câte o restanþã „se depuneforturi pentru a le depãºi”. Expresia „sedepun eforturi” este impersonalã, ceea cear însemna cã eforturile sunt depuse desi-gur de studentele respective, dar ºi de cole-gele lor, de grupã, în sensul cã... toate sunt

Grupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºe Solidaritatea în studenþieSolidaritatea în studenþie

interesate ca sã nu existe în grupã nici orestanþã. ªi, dupã cum ne-a declarat ºi dnaOlga Sugac, prodecan FIU, care asistala convorbire, munca merge bine ºi cele 2restanþe sunt pe cale de a fi depãºite.

Iar la general studiile sunt la înãlþime înaceasta grupã, care a reuºit sã pãstreze con-tigentul de studenþi pe parcursul celor 4 anide studii anume prin osârdie la învãþãturã,prin frecvenþa la ore zi de zi, an dupã an.

Studentele, spune monitoarea, suntbune prietene cu biblioteca FIU, cu biblio-teca tehnicã di oraº, unde gãsesc literaturanecesarã la ingineria vestimentarã.

Monitoarea numeºte câteva studentecare sunt catalizatoarele grupei, sã spunemaºa, în susþinerea tonusului didactic mereula cotã înaltã: Tatiana Botnari, IuliaDenisiuc, Tatiana Moscaliova, ElenaMacovei º.a.

Factorul solidaritãþii se încheagã, pe câtam înþeles, ºi printr-o metodã organizato-ricã eficientã a muncii: Grupa academicãeste împãrþitã în subgrupe a câte 4-5 stu-dente care rezolvã anumite teme. În acestesubgrupe cu un ºef în frunte eforturile desigurdevin comune, unii se ajutã pe alþii astfelca toþi sã însuºeascã bine tema. Se în-cheagã deci solidaritatea pozitivã – motorulsucceselor.

Despre profesorii care predau în grupãstudentele au avut cuvinte de recunoºtinþã.

Cu multã interesare pedagogicã le-a pre-dat „Studiul materialelor” dna Madan,prodecan FIU; „Tehnologia” – dna AngelaScripcenco; „Compoziþia” – dl Con-stantin Spânu; „Proiectarea întreprin-derilor de confecþii” – dna Olga Sugac ºidna Alexandra Jereghi; „Coloristica” –dl Liviu Hâncu; „Compoziþia costumu-lui” – dna Maria Brescanu; „Bazele teh-nologiei în confecþii” – dna Claudia Sa-lamatova º.a.

Dra Iulia Denisiuc accentueazã res-ponsabilitatea grupei întregi pentru suc-cesul fiecãruia. Condiþiile de studii la FIUsunt bune. Acum studentele lucreazã asup-ra proiectelor de diplomã. Iulia, de exem-plu, are tema „Vestimentaþia ºcolarã”.Creaþie, creaþie se cere. Trebuie sã iei înconsideraþie ºi aspectul durabilitãþii (copiiidoar sunt foarte mobili ºi haina trebuie sãreziste...), ºi aspectul calitãþii propriu-zisela general.

Dra Irina Noga, mai în glumã, mai înserios, atinge problema relaþiilor interge-nuri – bãieþii-fete. În grupã nu sunt bãieþiºi aceastã „lipsã” lasã desigur o amprentãeducativã negativã. Dar se cautã a depãºisituaþia prin organizarea unor discoteci co-mune cu facultatea de Inginerie ºi mana-gement în Mecanicã, unde învaþã bãieþi înmajoritate, petrecerea în comun a diver-selor sãrbãtori etc. Acolo se cizeleazã anu-

mite trãsãturi educative de importanþã so-cialã între genuri, se leagã prietenii fru-moase, se formeazã o anume atmosferãsufleteascã, se înnobileazã individul.

Irina îºi va pregãti proiectul de diplomãla tema „Rochie de searã”. E o temã ce îiva solicita un grad înalt de creativitate, decare, de altfel, studenta este pe deplin con-ºtientã ºi totodatã sigurã de forþele proprii.

Dra Olesea Rudenco lucreazã cu des-tul spor tot în direcþia pieselor vestimentarepentru copii.

Dra Nina Cîlcic a venit din UTA Gã-gãuzia ºi, zice ea, s-a încadrat foarte bineîn atmosfera socio-didacticã a grupei ºi fa-cultãþii. Este foarte mulþumitã de profun-zimea studiilor pe care le efectueazã la FIUºi întorcându-se peste puþin timp, deja dupãobþinerea diplomei, în oraºul de baºtinãCeadâr Lunga, ea va cãuta sã-ºi realizeze pro-fesia de constructor-tehnolog în vestimen-taþie cu tot sârgul spre folosul concetãþeni-lor sãi care au trimis-o cândva la studii laUTM, pentru a se forma ca specialist.

Dra Irina Macarencova este o stu-dentã care paralel cu studiile se aflã la unpost de lucru în medicinã. Este deci unexemplu de efort în muncã. ªi, într-adevãr,are succese bune ºi la studii, ºi la loculde muncã. Dânsa, la fel ca ºi colegele sale,are cuvinte calde despre facultate, despreUTM în general. Aici totul se face cu tra-gere de inimã, specialiºtii pregãtiþi aici seachitã foarte bine de misiunea lor. Se simtebine pregãtitã ºi Irina Macarencova. Temaproiectului de diplomã: „Costum de lucru”.Va cere destulã creativitate ºi proiectareinginereascã acest „Costum de lucru”, darIrina este destul de bine pregãtitã pentrua se achita. De altfel ca ºi toate celelalte co-lege, pentru cã toatã activitatea didacticãaici, la FIU, precum a calificat-o Irina,susþinutã imediat ºi de grupã... este super.

Dna prodecan Olga Sugac în finalulconvorbirilor a þinut sã menþioneze cã grupadatã a reuºit sã se afirme în aspectul instrui-rii anume pentru faptul cã ºi aspectul edu-cativ a fost permanent pe linia pozitivului.Se ºtie doar cã procesul didactic are celedouã aspecte care se întrepãtrund, sestimuleazã reciproc.

Au rãmas în urmã clipele frãmântãtoaredin perioada admiterii. Sunteþi deja studenþiai Universitãþii Tehnice a Moldovei cu acteîn toatã regula. Pe parcursul a 4-5 ani veþipãtrunde în tainele specialitãþii alese, veþideschide pentru voi misterul profesiei deinginer, ceea ce din limba latinã înseamnãcreator, veþi deveni specialiºti atât denecesari Economiei Naþionale. Dar pentrua deveni buni ingineri, buni cetãþeni aiacestor meleaguri, este strict necesarã ºicunoaºterea limbii române. Integrareaeuropeanã, pe care o doriþi ºi dvs., necesitã,în primul rând, o unitate de eforturi aîntregii populaþii.

Cunoaºterea limbii române pentru Dstrãeste oportunã din 2 motive:

– pentru a putea însuºi materialul disci-plinelor predate în limba românã (conformordinului Ministerului Educaþiei ºi Tinere-tului 4 discipline în fiecare semestru sepredau în limba românã, decizie corectã);

– pentru a vã putea încadra plenar înactivitãþile profesionalã ºi civicã, astfel cu-prinzând orizonturi ºi posibilitãþi noi.

Pentru însuºirea limbii române la Uni-versitatea Tehnicã a Moldovei Vã sunt des-chise larg uºile. Planurile de învãþãmânt in-clud ore de limbã românã. Formarea to-rentelor comune vã deschid posibilitãþi largide comunicare. Rãmâne numai sã doriþisã faceþi acest lucru, sã depãºiþi acea barie-rã psihologicã, pe care, cu pãrere de rãudin anumite motive obiective ºi subiective,nu au putut-o depãºi pãrinþii ºi bunicii dvs.

Pentru a înþelege mai bine necesitateaefectuãrii acestui pas important pentruDstra Vã vine în ajutor ºi lucrarea prof.univ. Nicolae Cojocaru „Problema aco-modãrii alolingvilor din Republica Moldovala mediul etnic autohton” (Ïðîáëåìààäàïòàöèè íåðóìûòîÿçû÷íîãî íàñå-ëåíèÿ Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà ê àâ-òîõòîííîé ýòíè÷åñêîé ñðåäå), pe careo puteþi gãsi în biblioteca UTM. Lucrarea

}nv[\a\i limba rom`n[,stima\i studen\i alolingvi!

este scrisã pe baze ºtiinþifice într-un limbajaccesibil, în baza unor exemple observate.În baza unui studiu amãnunþit bazat peun bogat material factologic autorulconstatã cu regret cã majoritatea alogenilornu cunosc limba poporului autohton (adicãlimba românã), dar anume limba esteelementul de bazã al acomodãrii alogenilor.„...Despre acomodarea sau neacomodareala mediul etnic autohton trebuie sã jude-cãm, mai întâi de toate, dupã atitudineaalolingvilor faþã de limba populaþiei au-tohtone, în cazul nostru – faþã de limbaromânã... Acomodarea la mediul etnicautohton este pentru alolingvi nu numainecesarã ºi obligatorie. Ea este ºi oportunãpentru ei, adicã ceva ce se potriveºte, cevaindicat, benefic, favorabil pentru ei”, sescrie pe drept în cartea dlui Cojocaru.

În continuare autorul aduce argumen-tele sale în favoarea acomodãrii aloling-vilor „...ignorând necesitatea acomodãrii,s-ar putea întâmpla nu numai cã lor aicisã nu le fie bine, dar ºi ca ei sã se lipseascãde condiþii elementare necesare pentru oactivitate profesionalã, nemaivorbind deun elementar confort psihic”. Aici aº maiadãuga ºi urmãtorul factor care vine în fa-voarea acomodãrii. De la 1 ianuarie 2007România devine membrã a Uniunii Euro-pene, dar anume România este cel maiapropiat stat atât geografic, cât ºi spiritualpentru noi, prin care vom comunica cueuropenii. România va fi portiþa în Europapentru toþi cei din Republica Moldova. Alo-lingvilor nu le va strica deloc cunoaºterealimbii române. Unii dintre ei deja au în-vãþat limba românã pentru a putea facestudii, activitãþi profesionale în România.

Pentru a asigura acomodarea studen-þilor alolingvi la mediul etnic autohton secere multã muncã ºi rãbdare. Din parteaprofesorilor este necesarã o atitudine aten-tã faþã de studenþii alolingvi: sã-i încura-jeze a vorbi limba românã (la ore de curs

ºi seminare, la consultaþii, la orele de gru-pã). Din partea studenþilor de limbã româ-nã se cere crearea unui mediul lingvisticfavorabil pentru învãþarea limbii. Din par-tea studenþilor alolingvi se cere, în primulrând, conºtientizarea necesitãþii însuºirii

limbii române ºi folosirea la maximum atuturor oportunitãþilor de a o învãþa. Cu-noscând încã o limbã, cu atât mai multlimba poporului cu care convieþuieºti,indiscutabil devii mai bogat.

Valeriu DULGHERU

Cursul „Analiza alimentelor”, un cursfoarte interesant, ne-a încredinþat dl JorjCiumac, directorul Filierei Francofone„Technologies Alimentaires” de la FTMIA,a fost predat studenþilor noºtri la fineleanului universitar trecut de cãtre profesorulcanadian, dl Richard Martel. Univer-sitatea „Laval” din or. Quebec, Canada,unde profeseazã dl Martel, este parte a Con-sorþiului de universitãþi (plus Universitateadin Toulouze, plus UTM) pentru a susþinefilierele francofone din diferite þãri ale lumii,inclusiv, se înþelege, din Moldova. Ei bine,aceastã universitate canadianã, tuteleazãFiliera Francofonã a noastrã de la FTMIA.Sigur cã aceastã tutelare se face la concretdin partea unei catedre similare ca profilcu Filiera Francofonã de la FTMIA. Decide la Departamentul (la noi s-ar numi„Catedra”) Alimentaþie ºi Nutriþie a Facul-tãþii de ªtiinþe Agricole ºi Alimentare, Uni-versitatea „Laval”, prin Agenþia Universi-tãþilor Francofone (AUF), conform unui plan

de mobilitate a profesorilor, l-a delegat peprofesorul Richard Martel sã susþinã cursulamintit la Chiºinãu – Filiera Francofonã„Technologies Alimentaires” de la FTMIA-UTM. Sigur cã a fost trimis un profesor decare avea nevoie Filiera noastrã, cãci lucru-rile se coordoneazã de cu vreme.

În plus, profesorul Richard Martel a maiorganizat în cadrul UTM pentru profesoriiinteresaþi, decani ºi prorectori ºi un seminarîn tema învãþãmântului la distanþã, formãde instruire actualizatã acum prin ProcesulBologna, spre care tindem ºi noi.

FTMIA. Profesorul canadian predãstudenþilor moldoveni

Prim-ministrul Vasile Tarlev a convocat oºedinþã de lucru privind elaborarea unui conceptnou de formare a sistemului de platã pentruserviciile prestate în cãminele studenþeºti dinMoldova. La ºedinþã au participat persoane res-ponsabile din cadrul Guvernului, rectorii insti-tuþiilor de învãþãmânt superior, reprezentanþi aiorganizaþiilor studenþeºti ºi de tineret din Moldova.Viorelia Moldovan-Bãtrânac, viceministrulEducaþiei ºi tineretului, a comunicat cã, în confor-mitate cu dispoziþia prim-ministrului, în toateinstituþiile de învãþãmânt superior ºi colegii aufost instituite grupuri de lucru speciale, cu parti-ciparea studenþilor, care, în decurs de douã luni,au evaluat metodologia de calcul a taxelor decazare. Viceministrul educaþiei ºi tineretului aspecificat cã proiectul concepþiei prevede achi-

tarea de cãtre studenþi a 40 la sutã din cheltuielilede bazã pentru întreþinerea cãminelor. Diferenþade cost urmeazã sã fie compensatã din contulmijloacelor speciale ale instituþiilor de învãþãmânt,precum ºi din bugetul de stat. Totodatã, mãrimeataxei de cazare va fi la acelaºi nivel pentru studenþiiînmatriculaþi în bazã de contract ºi cei cu finan-þare bugetarã. Reprezentanþii organizaþiilor stu-denþeºti au apreciat, în cadrul ºedinþei, cã acestproiect de Concept este unul optim ºi echitabilpentru toate categoriile de studenþi. De asemenea,ei au susþinut iniþiativa Guvernului de implicaremai activã a tineretului studios în gestionareacãminelor.

Din „Moldova Suveranã”,

1 noiembrie 2006

Un nou concept de plată pentru căminele studenţești

5Mesager Universitar, noiembrie 2006

În varã, un grup din 20 de studenþi dela FEn, anul III-U, însoþiþi de profesorii lor– Ghenadie Tertea, lector superior la Ca-tedra „Bazele teoretice ale electrotehnicii”,ºi Iurie Raþã, lector asistent la Catedra„Maºini Electrice”, ºi-a efectuat practica deproducþie la Uzina Constructoare de Maºini(UCM) din Reºiþa, România.

– Pentru Facultatea de Energeticãorganizarea stagiilor studenþeºti la UCMReºiþa e o tradiþie susþinutã de mai mulþiani de profesorii facultãþii, în special de Tu-dor Ambros, prof. univ. la Catedra Elec-tromecanicã, UTM, ºi de profesorii de laUniversitatea „Eftimie Murgu” din Reºiþa,ne-a relatat profesorul Ghenadie Tertea.În cadrul stagiului studenþii au posibilitateasã gãseascã rostul practic al cunoºtinþelorteoretice acumulate la facultate, urmãrindpe viu construcþia unor utilaje sofisticate,experienþã pe care nu au posibilitatea são cunoascã în RM.

Stagiarii au dat o înaltã apreciereacestei practici. Studentul Ion Munteanua menþionat:

– A fost un prilej deosebit pentru noisã luãm cunoºtinþã de activitatea acestuimare colos industrial din România, înfiin-þat încã în anul 1771. De-a lungul istorieisale de 235 de ani UCMR a fabricat ovarietate largã de produse, unele dintreele constituind premiere de prestigiu la ni-vel naþional sau situându-se în avangardaprogresului tehnic european, inclusivmaºini electrice ºi termice, uzina furnizândºi diverse servicii de cercetare ºi proiectare,testare ºi asistenþã tehnicã, puneri în fun-cþiune ºi mentenanþã.

Stagiul la UCMR ne-a ajutat sã apli-cãm cunoºtinþele teoretice în practicã, sãexplicãm diverse procese fizice, pe care lafacultate le puteam elucida doar în cadrulunor calcule fizico-matematice. În fiecarezi mergeam în diferite secþii ºi urmãreamprocesul de producþie. Am vãzut diferitegeneratoare ºi cum are loc finisarea arbo-rilor acestora, am descoperit niºte instalaþii

Practicã la Reºiþade control ºi de mãsurat excepþionale, întrecare ºi o maºinã opticã de mãsurat lun-gimi, a cãrei clasã de precizie se mãsoarãîn microni, cu ajutorul laserului ºi am aflatmetodele de etalonare a unor asemeneaaparate. Acest lucru m-a interesat în moddeosebit, deoarece are o legãturã directãcu specialitatea pe care mi-am ales-o. Lemulþumim din suflet profesorilor pentruposibilitatea efectuãrii practicii la Reºiþa,foarte importantã pentru noi.

Studentul Alecu Dragomir:– Deoarece suntem viitori ingineri-ener-

geticieni, ne-am interesat în special de pro-filul utilaj energetic ºi maºini electrice, careare rãdãcini adânci la Reºiþa. Am aflat cãîn 1922 aici a fost înfiinþatã prima fabricãde maºini electrice din România, iar în1924 a fost fabricat primul generator elec-

tric de 1.800 kVA. UCM Reºiþa a pãstratîn profil maºinile electrice de putere mareºi speciale, în general cu caracter de uni-cat sau cel mult de serie micã. În prezentUCM Reºiþa proiecteazã ºi produce motoareºi generatoare sincrone ºi asincrone, curotorul în scurtcircuit ºi cu rotor bobinat,precum ºi de curent continuu. Am fostprofund impresionat sã vãd, dar ºi sã con-tribui, fie ºi într-o mãsurã destul de modes-

tã, la fabricarea unor motoare navalegigantice, de proporþiile unei clãdiri cu treietaje, de care nu am mai avut ocazia sãvãd. Din cauza dimensiunilor foarte mari,aceste motoare se executã pe segmente ºi

tot aºa, pe pãrþi, seexportã, fiind asam-blate doar la punctulde destinaþie. De ase-menea, am avut po-sibilitatea sã urmã-rim procesul de con-strucþie a unor gene-ratoare care urmausã fie transportate înIndia – de la proiectpânã la o anumitãetapã de realizare.

Am vãzut ºi un motor de hidrogeneratorconfecþionat în Rusia ºi adus în Româniapentru a fi reparat (uzina se ocupã ºi dereparaþii). În mare parte, lucrãrile se exe-cutã manual, inclusiv izolarea firelor, lacare ni s-a permis sã participãm ºi noi,stagiarii.

Pe lângã faptul cã este un al doileamare centru siderurgic al României, Reºiþa

e ºi un adevãrat colþiºor de rai, cu diverseobiective de menire cultural-turisticã. Încadrul practicii studenþii au avut ocaziasã viziteze ºi cunoscutul Muzeu de loco-motive cu abur din Reºiþa, amenajat în

aer liber, studiind modelele de locomotiveproduse aici, între care ºi prima locomotivãdin România, datând din 1872. În arhivelemuzeului se pãstreazã documente istorice,proiecte ale realizãrilor uzinei, încã de laînfiinþarea acesteia.

Un interes deosebit îl prezintã ºi împre-jurimile Reºiþei. La numai câþiva kilometrise situeazã Ocna de fier cu renumita „Co-lecþie de minerale ºi flori de minã”. Nudeparte se întinde ºi Dognecea – o aºezarecu mine de aur ºi argint. Mândria oame-nilor din partea locului o constituie ºiBerzovia – localitate menþionatã în sin-gurul fragment rãmas din cronica rãz-boiului purtat de Traian împotriva dacilor.Iar la Gãrâna – un sat cu folclor moºtenitde la populaþia de origine germanã, carea trãit cândva pe aceste locuri, anual, lamijlocul lunii august, are loc Festivalul dejazz Gãrâna, acþiune care a coincis cuaflarea studenþilor noºtri la Reºiþa.

De multã vreme nu am mai dat nici oveste, dar am vrut sã confirmãm unelelucruri ºi apoi sã scriem. Sãptãmâna tre-cutã, pe 22 septembrie, am susþinu un testpentru obþinerea vizei pe anul viitor (2007)ºi vineri, 29 septembrie, ni s-au confirmatoficial rezultatele. Am fost felicitaþi cu pri-lejul susþinerii reuºite a testului. Nu a fostprea greu, atât doar cã totul s-a fãcut înlimba japonezã.

Între timp noi am trecut în secþia deprogramare a maºinilor-unelte ºi de sãptã-mâna aceasta, dupã test, am început sãstudiem mai serios. Avem fiecare masa ºicalculatorul amplasate astfel ca sã fim câtmai mult în contact cu persoanele de laprogramare. Lecþiile de japonezã mai du-reazã, poate încã un an.

Am reuºit în acest rãstimp de aproapeun an de când ne aflãm aici la lucru sãvedem oraºul Tokyo de câteva ori, sã neurcãm pe muntele Fuji, unii dintre noi auajuns ºi pe la Osaca.

Ni se spunea încã din primãvarã cãprin septembrie va mai sosi o serie deabsolvenþi din Moldova (tot 5 persoane),dar venirea lor s-a mai tergiversat. Dupãultimele informaþii, totuºi, vor fi selectate5 persoane, pânã la finele anului 2006 lise vor perfecta vizele, vor sosi deci mai apoi.

Absolvenþii FIMCM scriu din... JaponiaAbsolvenþii FIMCM scriu din... JaponiaAbsolvenþii FIMCM scriu din... JaponiaAbsolvenþii FIMCM scriu din... JaponiaAbsolvenþii FIMCM scriu din... Japonia

Ni se prelunge=te viza!Ni se prelunge=te viza!

În fotografie (de la stânga): absolvenţiifacultăţii de Inginerie și management în

Construcţia de mașini care lucrează timp dejade un an în Japonia, trimiși încolo la stagiu defirma la care au fost angajaţi – „Sol-plus” din

Timișoara, România: Straistă Leonid, FusaSerghei, Mâinea Dumitru, Guţu Eugen,

Cunup Ruslan.

Atât în contractul nostru, cât ºi în celal bãieþilor noºtri aflaþi la Tokyo, auintervenit unele schimbãri, credem sprebine. Potrivit acestora, bãieþii din Tokyo vorsta în Japonia 3 ani, pe când noi peste 2ani vom pleca la „Sol-plus” din Timiºoara,unde vom continua lucrul, iar mai apoi,peste un an, vor veni ºi ceilalþi la Timiºoara.

Vã trimitem ºi niºte fotografii din Ja-ponia. Mult succes tuturor profesorilor ºistudenþilor UTM! Vã aºteptãm la noi înJaponia!

Studenţii învaţă cumsă se protejeze fizicÎn foarte multe cazuri (conflicte armate,

poluarea mediului, situaþii critice, epidemii),apãrarea individualã ºi colectivã, multoradintre noi ne este strãinã. Pentru studenþiiUTM, înscriºi la Catedra Militarã, care îºi

satisfac serviciul militar timp de 18 sãptã-mâni, este prevãzut în planul de învãþã-mânt obiectul “Apãrarea nuclearã, biologicãºi chimicã”. Tema nr. 2 a acestui obiect“Mijloace de protecþie individualã ºi colec-tivã în dotarea subunitãþilor militare” aredrept scop familiarizarea studenþilor cumijloacele de protecþie individualã ºi co-lectivã: mascã antigaz, aparatul de respi-

rare, costumul de protecþie,mãnuºi ºi cizme,

Dl Nicolae Petricã,general de brigadã în re-zervã, ºeful Catedrei Mili-tare, ne-a informat cã întotal catedra dispune de100 asemenea complete deprotecþie individualã.

În imaginea alãturatãau fost surprinºi în ºedinþade exersare ºi studiere aechipamentului de pro-tecþie individualã discipoliigrupei 206, conducãtor, dlViorel Coliban, locote-nent-colonel, lector asis-tent.

Dl Nicolae Bejan,ºeful Catedrei de Teleco-municaþii, conf., dr., ne-arelatat cã planurile deînvãþãmânt au fost reajus-tate astfel cã acum acesteaconcordã cu cele din toatãEuropa ºi respectã cerin-þele Procesului Bologna,la care ºi Moldova dejaeste parte, deci ºi UTM. În acest sens profe-sorii catedrei au studiat atent planurile de învã-þãmânt din þãrile occidentale, astfel cã acumtotul este pus „cap la cap”. Dar ºi pânã acumunii absolvenþi ai catedrei au lucrat în Occidentla... locuri inginereºti, nu la... altceva. Deciinstruirea noastrã era comparabilã. Cu atât maimult acum. Membrii catedrei, de exemplu, dlIgor Chiþu, conf., dr. la „Teoria TransmisiuniiInformaþiei”, dl Sergiu Dimitrache, prof.univ., dr. hab. la „Circuit electronic” º.a. auelaborat îndrumare foarte voluminoase ºiamãnunþite pentru studenþi.

Pentru instruirea la distanþã – aspect didacticnou ºi promiþãtor – profesorii catedreielaboreazã cicluri de prelegeri, lucrãri delaborator asistate de calculator, lucrãri practice– toate cu un caracter special pentru acest modnou de instruire. Toate materialele se plaseazãpe site-ul catedrei, care, la rândul sãu, esteplasat pe site-ul UTM.

FRT. Ajustare la Occidentªeful catedrei, dl Bejan, þine sã ne co-

munice neapãrat faptul îmbucurãtor de „în-tinerire” a cadrelor. Anul acesta a încadrattocmai 6 persoane tinere din rândul absol-venþilor catedrei, care acum urmeazã ºimasteratul – forþã nouã, care va impulsiona încontinuare mersul tonic al muncii didactico-ºtiinþifice la „Telecomunicaþii”. Anterior catedraavea 16 cadre universitare – acum 29. E multmai... vesel în muncã, remarcã, pe drept, dlBejan.

FCIM: acþiuni culturaleDna Olga Tcaci, patronul grupelor studenþeºti

la specialitatea ILMA din cadrul FCIM organizeazãcu studenþii, în mod tradiþional, cãlãtorii peplaiurile Moldovei.

Pe 8 octombrie a.c. studenþii grupei franco-fone ILMA au avut ca obiect de studiu istoricmãnãstirea Condriþa, raionul Strãºeni. Dar dedata aceasta ca însoþitori efectivi ai acestei grupe,formatã preponderent din domniºoare, au fosttinerii dintr-o altã grupã, ºi anume grupa ME-031, unde curator este dl Ion Pocaznoi, conf.dr. la aceeaºi facultate – CIM. În ºase ore decãlãtorie studenþii au reuºit sã viziteze mãnãstireaCondriþa, sã joace acolo pe iarbã verde un meciamical de fotbal, sã cânte acompaniaþi de douãchitare... ºi sã guste niºte mici la grãtar. O petrecerepe cinste într-o pãdure auritã, foarte frumoasãtoamna. Acolo este plasatã de fapt ºi baza„Andrieº” a UTM.

6Mesager Universitar, noiembrie 2006

Primele Academii, ca organizaþii ºtiin-þifice de amploare, pot fi considerate celedin Atena (ªcoala lui Platon – 347-270pânã la Hr.) ºi Alexandria (Egipet) fondatãîn perioada elinicã a acestei þãri (dupãcuceririle lui Alexandru cel Mare). În pe-rioada Renaºterii au apãrut câteva aca-demii în oraºele Italiei – Florenþa, Neapole,Turino precum ºi la Weimar (1617) – Ger-mania º.a. (ele au funcþionat perioade rela-tiv scurte).

Cele mai cunoscute academii careexistã de la data înfiinþãrii lor ºi pânã înprezent sunt: Academia Lincei (Roma,1603), Academia Francezã (1635), Socie-tatea Regalã Britanicã (1662), Academiadin Berlin (1700), Academia din Suedia(1710), Academia din Madrid (1713),Academia din Petersburg (1725), AcademiaSUA (1744), Academia Belgianã (1769).Ulterior Academiile au devenit obiecte deprestigiu. Ele au fost deschise în majo-ritatea þãrilor din Europa ºi din alte conti-nente.

Academia Românã a fost înfiinþatã îna. 1866 (avându-l ca vicepreºedinte pebasarabeanul nostru B.P. Haºdeu).

Unele academii concentreazã aproapetoatã activitatea ºtiinþificã ºi sunt adevã-rate ministere ale ºtiinþei. O asemenea si-tuaþie era, spre exemplu, în URSS, inclusivla noi în Moldova. Alte academii suntinstituþii de coordonare ºi de expertizã ºtiin-þificã.

* * *Pe meleagurile noastre primele începu-

turi de investigaþii ºtiinþifice au fost la Cole-giul de la Cotnari – Iaºi (1562), în Transil-vania (1565), la Academia din Târgoviºte(1583), la Academia Slavo-greco-latinã(1640). În Basarabia a jucat un rol impor-tant activitatea mitropolitului Gavriil Bã-

Academii în lume ºi în MoldovaAcademii în lume ºi în MoldovaLa 12 iunie 2006 cercurile ºtiinþifice, de culturã ºi universitare din RM

au sãrbãtorit jubileul de 60 ani al Academiei noastre.

nulescu-Bodoni, care a fondat SeminarulTeologic (1813), tipografia (1814), a sti-mulat deschiderea ºcolilor de tip Lancaster(1823). La Chiºinãu în anul 1880 func-þiona Muzeul de Antichitãþi a lui I. Su-ruceanu, la 1889 – Muzeul Þinutului Natal(fondator – A. Stuart), 1908 – Observa-torul Astronomic a lui N. Donici. În 1898a fost constituitã Comisia Gubernialã ªtiin-þificã, condusã de Nic. Codreanu (direc-torul Liceului Real). Urmãtorii paºi suntdeschiderea Universitãþii Populare (1919),Facultãþii de Teologie (1926), Facultãþii deAgronomie (1933), Institutului Social-Ro-mân al lui D. Gusti ºi P. Halippa (1934),care au stimulat interesul pentru ºtiinþã,pentru dezvoltarea culturii. În Moldova depeste Nistru la 1926 funcþiona Comitetulºtiinþific moldovenesc (din 1939 – Institut).

Dupã rãzboi pe baza diferitor instituþiiºtiinþifice din Chiºinãu ºi republicã a fostorganizatã (12 iunie 1946) Baza Moldo-veneascã de Cercetãri ªtiinþifice a A.ª. aURSS (director – V. Volghin, originar dinBasarabia). La 7 septembrie 1949 aceas-tã organizaþie a fost transformatã în FilialaMoldoveneascã a A.ª. a URSS (directori– P. Baranov, I. Grossul). Aceastã insti-tuþie ºtiinþificã a crescut numeric ºi calita-tiv, s-au deschis noi laboratoare, institute(chimie, fizico-matematicã, biologie, ling-visticã, istorie, grãdina botanicã, econo-mie). În anul 1961 aceastã Filialã a fosttransformatã în Academia de ªtiinþe aMoldovei (decizia – 29 noiembrie 1960,deschiderea solemnã – 2 august 1961).

Conform statutului, Academia aveastabilit un numãr de 21 de academicieniºi 25 membri-corespondenþi. Componenþainiþialã (1961-65) a Academiei numãra 11academicieni ºi 13 membri corespondenþi.Pe parcurs (în anii 1965, 1970, 1972,1976 etc.) Academia a fost esenþial lãrgitã

prin cadre ºtiinþifice tinere, majoritateaabsolvenþi ai Universitãþii de Stat. Înce-pând cu 1965, un ºir de savanþi din repub-licã ºi de peste hotarele ei au fost numiþiMembri de Onoare ai Academiei (o bunãparte din ei – originari din Basarabia). Întotal, timp de 40 de ani au activat 75academicieni, 84 membri-corespondenþiºi 53 membri de onoare. Astãzi sunt înviaþã ºi activeazã 45 de academicieni, 60membri-corespondenþi ºi 38 membri deonoare. Printre savanþi activeazã ºi 9 femeicu titluri academice.

Menþionãm pe unii din matematicieni– Vl. Andrunachievici, I. Gohberg, C.Sibirschi, P. Soltan, Vl. Arnautov, I.Reabuhin, E. Grebenicov, Natalia Os-tianu, M. Cioban, Gh. Miºcoi, M. Ra-þã, M. Barbu º.a.; fizicienii – A. Andrieº,D. Ghiþu, V. Moscalenco, S. Mosca-lenco, M. Bologa, T. Malinovschi, A.Simaºchevici, A. Covarschi, V. Canþerº.a., chimiºtii – A. Ablov, Gh. Lazu-rievschi, I. Lealicov, P. Vlad, V. Turtã,N. Gãrbãlãu º.a. În cadrul Academieiactiveazã biologi, medici, agronomi, istorici,filologi, scriitori, economiºti.

Desigur cã la Academie activeazã ºiingineri, specialiºti în diferite domenii aletehnicii. Menþionãm academicienii B.Lazarenco, I. Petrov, Gh. Cealâi, N.Andronati.

Academia a fost condusã succesiv de4 preºedinþi – istoricul Iachim Grossul(1961-76), agronomul Al-dr Jucenko(1977-89), fizicianul Andrei Andrieº(1989-2004) ºi chimistul Gh. Duca (2004-prezent).

* * *Universitatea Tehnicã a întreþinut relaþii

fructuoase cu institutele ºi laboratoareleAªM. La fondarea UTM din cadrul Aca-

demiei au trecut la munca pedagogicã zeciºi zeci de doctoranzi sau colaboratori, careau organizat catedrele noastre. Doi dinrectorii UTM – rectorul fondator SergiuRãdãuþan ºi actualul rector Ion Bostanau fost aleºi ca membri titulari ai Aca-demiei. Alþi 6 savanþi eminenþi ai UTMau fost aleºi ca membri-corespondenþi –S. Dimitrachi, T. ªiºianu, I. Clistorin,E. Livovschi, C. Stratievschi ºi V.Musteaþã.

În prezent ca secretar ºtiinþific al AªMactiveazã absolventul UTM academicianulBoris Gãinã (specialist în vinificaþie). Înanul 2005 la postul de vicepreºedinte alAªM a trecut profesorul Ion Tighineanu,anterior prorector pentru ºtiinþã la UTM(specialist în microelectronicã, nano-teh-nologii, absolvent UTM). Un alt vice-preºedinte AªM este absolventa UTM,doamna Marianna ªlapac (istoriaarhitecturii).

* * *În compoziþia fotograficã sunt prezen-

tate portretele unor membri ai AªM,majoritatea luate din vinietele Universitãþiide Stat ºi Institutului Pedagogic „I. Crean-gã” din Chiºinãu. Este elita studenþeascãdin anii 1950-60. Toþi aceºti tineri ºi-aupetrecut tinereþea în sãlile de citire saulaboratoare, s-au evidenþiat în cercurileºtiinþifice studenþeºti, la conferinþe, olim-piade.

Astãzi foºtii studenþi au devenit mân-dria ºtiinþei ºi culturii din Republica Mol-dova. Ei încearcã ºi reuºesc sã ridice auto-ritatea RM în ochii Europei, de care nãzuimsã ne apropiem.

Aurel MARINCIUC,conferenţiar,

Catedra de Mecanica Teoretică.

7Mesager Universitar, noiembrie 2006

Roade bune culege Vasile Grama lafinalizarea unui proiect de 2 ani

„UTM – Suedia – Fran\a”În zilele de 17-18 octombrie 2006 în

cadrul FCGC ºi-a desfãºurat lucrãrile Con-ferinþa Internaþionalã cu genericul „Creareainfrastructurii de date geografice spa-

þiale la nivel naþio-nal”, organizatã deUTM ºi Agenþia RelaþiiFunciare ºi Cadastru dinRM, în cadrul proiectuluiTEMPUS.

Vom aminti cã estevorba de proiectul TEM-PUS „Educaþie în teh-nologii geoinforma-þionale geografice”,demarat la 1 septem-brie 2004 pe un termen de 2 ani ºi 2 luni,care a finalizat recent, în octombrie 2006.

Acest proiect, extrem de important pen-tru UTM ºi implicit pentru RM în ansamblu,a apãrut la iniþiativa dlui Vasile Grama,ºeful Catedrei „Geodezie, Cadastru ºi Geo-tehnicã”. Aºadar, datoritã spiritului între-prinzãtor al inimosului ºef de catedrã, s-areuºit câºtigarea unui proiect TEMPUS,care prevedea deschiderea în perspectivã aunei noi specializãri foarte cerutã acum înRM de cãtre Agenþia de Relaþii Funciare ºiCadastru, Institutul „Ingeocad”, ministerelede forþã, precum ºi multe firme private, în-tre care „Geoinfosistem”, „Servolux”, „Trem-ble”, „Afina”, „Tanjar” – toate specializateîn realizarea lucrãrilor de cadastru (lucrãripentru determinarea exactã a diferitelorproprietãþi funciare; înscrierea oficialã în

Conferinþe internaþionaleConferinþe internaþionaleConferinþe internaþionaleConferinþe internaþionaleConferinþe internaþionale

Roade bune culege Vasile Grama lafinalizarea unui proiect de 2 ani

„UTM – Suedia – Fran\a”registre a proprietãþilor funciare), lucrãri degeodezie (din greacã geo – pãmânt ºi daiein– a împãrþi, deci – necesitate de a efectuamãsurãri ale pãmântului, de a alcãtui pla-nuri ºi hãrþi etc.), ridicãri topografice etc.Aceastã nouã specializare, care de fapt aºi demarat în cadrul catedrei condusã dedl Grama, se numeºte „Geoinformatica”ºi va pregãti ingineri geoinformaticieni. Pri-ma promoþie foarte mult aºteptatã va fipeste 2 ani. Deci proiectul TEMPUS „Edu-caþie în tehnologii geoinformaþionale geo-grafice”, de care UTM a beneficiat princatedra amintitã, a fost posibil datoritãfaptului cã s-a putut forma un consorþiu

din 3 universitãþi – aºa cerecondiþia proiectelor date.Consorþiul: Institutul RegalTehnologic din Stockholm,Suedia, care a fost coordo-natorul în persoana dlui pro-fesor Huan Fann; ªcoalaSpecialã de lucrãri Publicedin Paris, Franþa; Universi-tatea Tehnicã a Moldovei –beneficiar.

Pe parcursul celor doi anicât a durat proiectul, con-sorþiul ºi, în special Institutul RegalTehnologic din Suedia, a ajutat Catedra„Geodezie, Cadastru ºi Geotehnicã” sã seînzestreze cu mult echipament performantpentru a susþine procesul didactic în do-meniul geoinformaticii la nivelul cerut azi

pe plan european. Echipamentul estefolosit nu numai pentru procesul didactic,dar ºi pentru diferite necesitãþi de domeniuîn republicã. Astfel a apãrut în corpulFCGC un laborator geospaþial cu multecalculatoare, ºi anume calculatoare aptede a lucra în domeniu, iar la acestea ºi totfelul de alte aparate adiacente – plotere,imprimante speciale, scanere etc. Iar în plussofturi licenþiate pentru domeniul geospaþialcu costuri de zeci de mii de euro.

Proiectul TEMPUS a contribuit ºi la in-stalarea la FCGC a unei Staþii perma-nente GPS (Global Pozition System – Sis-temul Global de poziþionare), de care sevor folosi ºi diferite instituþii ºi agenþi econo-mici de domeniu din þarã. Staþia, unica,de altfel, în republicã, are 3 funcþii esen-þiale: urmãreºte în mod automat ºi perma-nent sateliþii pe bolta cereascã ºi colec-teazã de la ei date geospaþiale; analizeazã,proceseazã automat datele geospaþialerecepþionate de pe sateliþi; transmite dateleanalizate beneficiarilor (de exemplu, Agen-þiei pentru Relaþii Funciare ºi Cadastru,

Ministerului Ecologiei, agenþilor economicietc. ªi totul se face în timp real, în secun-de. Se transmit date privind relieful geo-grafic, poziþionarea pe coordonatele lor aoricãror obiecte etc., etc. cu precizie uneoripânã la centimetri. Datele sunt necesare

pentru diferite proiecte de drumuri, reþeleelectrice, telecomunicaþii, pentru cãi turis-tice, pentru predicþii privind calamitãþilenaturale, precum inundaþiile, alunecãrilede teren etc., iar în economia de piaþã in-formaþia geospaþialã este necesarã la tran-zacþii comerciale de terenuri, acareturi etc.

În afarã de aspectul dotãrilor tehnicedespre care s-a spus, în aceºti 2 ani aiproiectului TEMPUS Catedra „Geodezie,Cadastru ºi Geotehnicã” a beneficiat ºide posibilitatea de a-ºi pregãti câteva per-soane prin masterat la Institutul Regal Teh-nologic din Stockholm, care acum îºi voraduce obolul în procesul didactic. Au tre-cut ºi anumite cursuri de perfecþionare ºi7 cadre didactice ale catedrei tot la insti-tutul amintit din Stockholm. În Franþa aufost organizate ºi cursuri lingvistice pentrucadrele didactice ale Catedrei – aspectfoarte important pentru realizarea proiec-tului, iar în viitor pentru relaþii continuecu strãinãtatea în privinþa dezvoltãrii do-meniului dat. Cu alte cuvinte, e un proiectfoarte plin în esenþele lui ºtiinþifice ºisociale, benefic pentru UTM ºi republicãîn general.

Dl Vasile Grama a gãsit necesar la fi-nalul informaþiei sã mai adauge cu satis-facþie cã eforturile depuse în acest proiectau adus bune roade ºi în creºterea pentrucatedrã a câtorva lectori tineri, specialiºti„unicum” în problemele geospaþiale. Estevorba de Andrei Iacovlev, Nicolae Isac,Mihai Chitorogã ºi Vitalie Ioneþ, acummasteranzi în Suedia, viitori lectori la ca-tedrã. Catedra are capacitatea de a desfã-ºura noua specialitate „Geoinformatica”în toatã amploarea ºi a pregãti inginerii

geoinformaticieni, aºa cumpânã nu demult numai cen-trele universitare mondiale oputeau face...

Conferinþa internaþionalãprivind crearea infrastructuriide date geografice spaþiale înRepublica Moldova cu par-ticiparea mai multor organi-zaþii ºi în primul rând cu Insti-tutul Regal Tehnologic dinSuedia nu s-a definit ca un„punct terminus” pe linia dez-voltãrii acestei noi ramuri di-dactice în Moldova. Nu. S-ahotãrât a continua coopera-rea interuniversitar-internaþio-nalã privind integrarea bazei

de date geospaþiale din RM în infrastruc-tura de date geospaþiale internaþionale; acrea alte noi consorþii universitare pe planregional ºi european pentru a dezvolta încontinuare acest domeniu de o importanþãvitalã în toate þãrile.

ConferinþeConferinþeConferinþeConferinþeConferinþe

Transporturile: inginerie, tehnologii, managementPe 27 octombrie 2006 Catedrele „Ingi-

nerie ºi Management în transport” (ºef dlTudor Alcaz, conf., dr.) ºi „Transport auto”(ºef dl Vladimir Ene, conf., dr.) de la Fa-cultatea de Inginerie ºi Manage-ment în Mecanicã au desfãºurato acþiune de mare anvergurã –cea de-a II-a conferinþã ºtiinþifico-practicã cu genericul „Strategii demanagement, inginerie ºi tehno-logii în transporturi”.

Dupã cum ne-a declarat dlTudor Alcaz, asemenea confe-rinþe devin anuale, fiind orientateºi spre Ziua lucrãtorilor din tran-sportul auto în luna octombrie.Ele pun în luminã tot ceea ce seacumuleazã timp de un an în sfe-rele ºtiinþificã ºi practicã într-un asemeneafundamental sector economic al republicii,precum sunt transporturile: automobilistic,feroviar, aerian, fluvial ºi prin conducte.

Toamna este timpul potrivit pentru aface unele bilanþuri ºi pe plan didactic, înspeþã, cum au trecut practicile studenþilorla întreprinderile din transport. Tot cuocazia conferinþei mai facem ºi bilanþurila capitolul cercetãrilor ºtiinþifice ale profe-sorilor, studenþilor în tematica respectivã.

Din partea sectorului practic al trans-portului la conferinþã au participat: dlAnatolie Gheorghiþã, directorul parculuiurban (Chiºinãu) de autobuze, doctorandUTM; dl Sergiu Taran, directorul centru-lui de pregãtire a transportatorilor interna-þionali, dr.; dl Grigore Bernavschi, repre-zentantul businessului din transport, foarteviabil în RM; dl Ion Sârbu, prof. univ.,dr. hab., UTM; dl Pavel Movileanu, prof.univ., dr. hab., Universitatea Agrarã din

RM; dl Dumitru Solomon, rectorul Aca-demiei de Transport, Informaticã ºi Comu-nicaþii din Chiºinãu, mulþi alþi profesori,practicieni, studenþi de la cele 4 instituþii

din RM care pregãtesc ingineri înramura transportului: UTM,UASM, Academia de Transport ºiInstitutul Militar.

Pentru conferinþã – o carte curezumatele comunicãrilor privindtoate aspectele domeniului. Con-ferinþa a lucrat în plen ºi în 3 secþii: „Ingine-rie ºi tehnologii în transportul auto”, „Tehno-logii în traficul rutier”, „Strategii ºi mana-gement în transporturi”.

Conferinþa a analizat cu multã preocu-pare ºi aspectul pur didactic privind pregã-tirea specialiºtilor în transport în confor-mitate cu Procesul Bologna: planuri ºi pro-grame didactice, practica de producþie, pla-sare în câmpul muncii etc., precum ºi pre-gãtirea prin masterat ºi doctorat în do-meniu.

La conferinþã de data aceasta s-a lãrgitbenefic participarea ºi pe contul Catedrei„Drumuri ºi Poduri”, condusã de dl Mihai

Transporturile: inginerie, tehnologii, managementTransporturile: inginerie, tehnologii, management

„Ghid. Reţele dedistribuţie a apei.

Fontă ductilă”Rodul unei munci asidue de cca 2 ani este

solidul manual universitar de 670 de paginicu foarte multe desene, scheme, tabele, dia-grame, aºa cum se face de fapt o carte ingine-reascã. Denumirea manualului este indicatãîn titlul acestei informaþii, iar autorii sunt: dlSergiu Calos, ºeful Catedrei „Ecotehnie,management ecologic ºi Inginerie a Apelor„UNESCO-Cousteau”, Mihaela Anca Con-

Vangheli, conf., dr. Este un aspect foartenecesar ºi va fi nelipsit în viitoarele confe-rinþe.

În ceea ce priveºte UTM, practicieniiºi businessmenii din domeniu au subliniatbuna pregãtire a tinerilor ingineri.

Acum, cu inaugurarea terminalului flu-vial pe Dunãre de la Giurgiuleºti, RepublicaMoldova, UTM are ºi o nouã sarcinã, ºi onouã posibilitate de a extinde diapazonulpregãtirii tinerilor specialiºti ºi pentru aceas-tã ramurã de transport.

taºel, lector la catedrã, ºi Ion Junea, specialistla Asociaþia „Apã-canal”, Chiºinãu.

Fonta ductilã, spre deosebire de fontaclasicã, precum ne-a informat ºi precum amînþeles noi din cele spuse de Sergiu Calos, nuare structurã sfãrâmicioasã, ci lamelarã, fapt ce-i

conferã o durabilitate sesizabilã – 80 de aniexploatare, recordul conductelor prezente. Lanoi în Moldova fonta ductilã capãtã o între-buinþare tot mai mare la conductele pentruapã ºi deci trebuie ca studenþii sã pãtrundãadânc în materie, mâine vor lucra cu ea: pro-iectare, construcþie, exploatare etc. ªi la costfonta ductilã are un avantaj în faþa conductelorde polietilenã, deºi ºi polietilena se aratã bineca material pentru conductele de apã.

S-a lucrat intens asupra manualului, adu-nându-se material din diferite þãri, cãci fontaductilã se produce doar în SUA, Franþa, Ma-rea Britanie, Germania, Austria, China ºiRusia.

Cartea se prezintã ca un ghid nu numaipentru studenþi, ci ºi pentru proiectanþi, con-structori, specialiºtii în exploatare.

Catedra condusã de dl Calos, funcþioneazãîn cadrul FUA, este membru al AsociaþieiRomâne a apelor deja de 11 ani ºi în acestcontext s-a obþinut din România o anumitãsponsorizare la editarea tirajului de o mie deexemplare a ghidului nominalizat. Alte spon-sorizãri s-au obþinut ºi de la firme din Franþa,Anglia, Germania, care produc fontã ductilã.Deci din tirajul editat la Chiºinãu se vor duceceva exemplare spre România, Franþa, Anglia,Germania, ducând cu ele folosul real al con-þinutului, dar ºi faima UTM.

8Mesager Universitar, noiembrie 2006

Editor – UTM. Materiale puteţi expedia la redacţie și prin poșta electronică pe adresa:mesager@adm.utm.md

Marina Romanciuc – corespondent, Dorian Saranciuc – fotograf.Design: Viorica Ostaș-Tofan.

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998.Tiparul: Editura „Universul” Comanda: 4128 Tiraj: 1200

Cu ocazia Zilei Profesorului, pe care omarcãm, precum se ºtie, în fiecare an laînceputul lunii octombrie, Guvernul repub-licii distinge cu diplome diferite personalitãþidin lumea nobilã a ºcolii.

Universitatea Tehnicã a Moldovei a avutbucuria de a fi reprezentatã în acest sensde dl Nistor Grozavu, decan FUA, conf.dr. D-sa a fost distins cu Diplomã de gradul I„Pentru activitate didacticã prodigioasã ºicontribuþie substanþialã la dezvoltarea învã-

Diplom[ guvernamental[pentru decanulNistor Grozavuþãmântului superior tehnic în Moldova ºicu prilejul Zilei lucrãtorului din învãþãmânt”,semnatã „Prim-ministru, Vasile Tarlev”.

Nistor Grozavu activeazã în învãþãmân-tul superior din 1982. Mai întâi, la UTM,apoi la Universitatea de Construcþii dinMoscova, apoi iar la Alma Mater – UTM,unde îºi oferã cu dãrnicie talentul organi-zatoric ºi didactic pânã în prezent ºi, spe-rãm, încã mulþi ani înainte.

Studii: a absolvit Facultatea de Urba-nism ºi Arhitecturã, specialitatea „Urbanismºi Amenajare a teritoriului”. Doctorat: Uni-versitatea de Construcþii din Moscova, spe-cialitatea „Sisteme automatizate de pro-iectare în arhitecturã ºi construcþii”.

E lucru sigur cã dl decan FUA NistorGrozavu ne va bucura ºi pe viitor cu noisuccese în cea mai nobilã dintre activitãþi– educaþia tineretului studios.

La serioasa construcþie-insta-laþie „Pendulul Foucault – Orolo-giu Gravitaþional” din sediul cen-tral al UTM îºi aduc aportul prinmunca lor tehnicã foarte asiduã,meticuloasã mai mulþi savanþi-tehnicieni sub dirijarea ºtiinþifico-inginereascã a dlui Ion Bostan,rectorul, academician al AªM,profesori, ingineri, doctoranzi,masteranzi ºi studenþi-cercetãtori.Dar printre ei s-au aflat câteva zileîn vara toridã, trebãluind în holulde la intrare în universitate lacadranul orologiului, ºi doi simpli meºteri.ªi ce meºteri! Într-adevãr, mâini de aur.Meºteri care pot tãia în materialul plasticsau în marmurã cu precizie matematicã.Este vorba de montarea prin încleiere aunor fire foarte fine în canale calculate –lucru manual atent, cu scule speciale ºifoarte sigure.

Inginerul are nevoie de tovãrãºia unorasemenea muncitori simpli – „mâini de

ªi doi meºteri la Pendul

aur”, care sã-i realizeze deja practic ideile înmarmurã sau material plastic. Aceºti meº-teri se numesc fraþii Ion ºi GheorgheChetroi. Mai rar asemenea meºteri! Cândadmiraþi frumuseþea Rozei-vânturilor pemarmura cadranului Orologiului, jos, la sol,în holul din blocul central al UTM, sã ºtiþicã acolo au pus mâna lor ºi meºterii iscusiþiIon Chetroi ºi Gheorghe Chetroi.

Sunt o doamnã bine. Nu demult m-amtransformat la oraº, aºa cã sunt aproapefoarte bine. Nu mai ai cum sã mã cufunzicu una cu douã de la þarã. În prealabil ºi petimpuri nu ºtiam ce-i mersi, plezir sau gud-bai. Acum e altã gâscã ºi altã mâncãrimede peºte.

Eu trãiesc aproape de oficiul poºtal,care-i foarte vizavi de magazinul mobilier.Poþi sã spui cã locuiesc alãturi de bloculîn care trãiesc. Sã nu-mi uit parola. De lamagazinul mobilier mi-am cumpãrat uncovor piersic. Aia a fo’ prima mea procu-raturã. Nu ºtiu dacã a-þi remorcat, cã n-am nevoie sã mã laud, dar cunosc limbala perfecþie.

Mulþi mã cointereseazã de ce nu locu-iesc la þarã? Da pe mine asta nu mã ame-najeazã. La oraº poþi viziona un film sauun teatru intersectant, poþi servi o cafenea,poþi discuta cu un om intransigent.

Precist cã vã intereseazã ce funcþionezla etapa contemporanã de azi. Dar eu credcã nu importã, nici nu exportã. De micãvroiam de balerinã, iar când am trecut stres-tul, nu mi-au ajuns douã baluri. Mamasperã sã mã fac medic de chirurg, dar eanu ºtia cã eu n-o sã pot suporta scalpertulºi narcozia.

Aºa cã mi-am ales ceva foarte fain ºim-am dus la manechiurã. Stai toatã ziuaºi le provoci satisfacþie la damele ºi femeilede elitrã. Le vopseºti unghiile de la mãniºi de la picioare, încât iese de la tine caniºte doamne estimabile.

Cu prilejul ocaziei (((((monolog satiricmonolog satiricmonolog satiricmonolog satiricmonolog satiric)))))

ªi apoi ºi bãrbaþii de la oraº sunt maiculturali ºi mai educaþi superior faþã de alþii.

Cât despre bãdãranii din provincie ºimai ales de la þarã, n-am ce sã vã recunosc,dar îmi vine sã-i sinucid pe toþi ca unul.

Nu, ce sã vã mai povestesc? În genereºi în de obºte, socot cã sunt de pãrereacã-i o’kei! Mai în scurt – non problem.

Cât pe ce sã uit – încã o excepþie. Laþarã insistã o lipsã totalã de inculturã. Pareczampîl – nici n-ai cu cine schimba ovorbã în limba ta natalã. Mã refer la limbalatinã – cea mai frumoasã limbã dintretoate limbile noastre naþionale.

A ascultat monologul:

Efim BIVOL,“Făclia”, 28 august 1999

Este bine sã publicãm în „MesagerUniversitar” ºi asemenea texte, pre-cum este „Cu prilejul ocaziei” de scrii-torul-satiric E. Bivol, pentru ca cititorii– studenþi, doctoranzi, profesori, sã-ºi dea seama cu mai multã luciditatecât e de neplãcut sã vorbeºti stâlcit,fãrã o minimã culturã. Totodatã, citi-torii vor înþelege cã, indirect, aseme-nea „mostre” de vorbire se referã ºi laei, în sensul cã sunt obligaþi de bunulsimþ, de dorinþa progresului intelec-tual sã fie mai atenþi la felul cum vor-besc, cum se exprimã ei înºiºi, sã cau-te a-ºi cultiva mereu limba, vorbireaproprie.

Stadion “Extra-clasã!”la UTM

În general sportul cere un efort conti-nuu. Deci fetele-fotbaliste ale noastre dela „Politehnica UTM” sunt harnice foc,muncitoare. Dar mai plusaþi la efortul spor-tiv ºi efortul muncii de studii. La o simplãaritmeticã ar ieºi 2:1, adicã o fatã-sportivãdepune 2 eforturi faþã de o fatã (sau unbãiat, nu importã) care depune un singurefort – studiile. Vom elogia cu sinceritate,fetele care fac sport paralel cu studiile. ªiîncã un sport, care se considera pânã nudemult curat... bãieþesc – masculin.

Sã gãsim cele mai calde cuvinte pentrufetele-fotbaliste, cãci ele, plus la toate, apãrã

SportSportSportSportSport

ªi fetele joacã fotbal

ºi onoarea Universitãþii Tehnice la diverseîntreceri.

De exemplu, în campionatul Moldoveila fotbal feminin, ediþia 2005-2006 echipanoastrã „Politehnica UTM” a cucerit loculpremiant III.

Antrenorul fotbalistelor noastre este dl.Petru Nicora. Domnia sa îndrumeazã pã-rinteºte fetele spre sport, cãci sportul în-seamnã, desigur, sãnãtate.

Vã dorim din suflet, dragele noastre fot-baliste de la „Politehnica UTM”, noi suc-cese în sport ºi la studii.

Autori: Liubov Usturoi, lector supe-rior la Catedra FMI, FCGC, GrigoreVascan, conf. univ., dr. la CatedraEMC, FIEB

Cursul universitar „Economia întreprin-derii” este un manual ce conþine un vastmaterial bazat pe legislaþia în vigoare ºicuprinde metode contemporane de analizã

Cursul universitar„Economia ]ntreprinderii”

a resurselor întreprinderii, determinare aprincipalilor factori economici (cost, preþ,venit, profit, rentabilitate), pentru diverseramuri ale economiei naþionale. Cursul estedestinat studenþilor ºi profesorilor de ladiferitele specialitãþi ale UTM, precum ºistudenþilor din colegiile de construcþii (dinChiºinãu ºi Hânceºti). Volumul – 163 pag.(10,3 c.t.). Tirajul – 200 exemplare. Redac-tor: Nicolae Þurcanu, conf., dr., ValentinSverdlic, conf., dr.

ECOLOGIE: lãsaþi-i sã ciupeascãECOLOGIE: lãsaþi-i sã ciupeascã

Iatã cã au venit ºi clipele aºteptatede demult – aºternerea covorului cuiarba artificialã pe betonul noului sta-dion de fotbal al Universitãþii Tehnice aMoldovei în parcul-pãdure de pe str. Stu-denþilor, campusul Râºcani.

nal pe orice intemperii, apa se scurgerapid ºi total.

Existã ºi sistemul de iluminare, sevor construi repede ºi tribunele, pre-cum ºi blocul pentru sportivi cu dotãrimoderne.

Iatã cã au venit ºi clipele aºteptatede demult – aºternerea covorului cuiarba artificialã pe betonul noului sta-dion de fotbal al Universitãþii Tehnice aMoldovei în parcul-pãdure de pe str. Stu-denþilor, campusul Râºcani.

Un stadion într-adevãr „Extra-clasã”,la nivel european. Iarbã artificialã în-seamnã nu numai verdele pe anul în jur,dar ºi durabilitate, rezistenþã enormã lauzurã. Peste covor se cerne un strat denisip ºi granule de cauciuc, deci cram-poanele de la talpa ghetelor au aderenþãputernicã ºi fotbalistul manevreazã cuuºurinþã miºcãrile sale destul de iuþi.

Stadionul are un sistem de drenajsofisticat, astfel cã el rãmâne funcþio-

nal pe orice intemperii, apa se scurgerapid ºi total.

Existã ºi sistemul de iluminare, sevor construi repede ºi tribunele, pre-cum ºi blocul pentru sportivi cu dotãrimoderne.

Noul stadion intrã de fapt în cadrulunui complex sportiv: avem alãturi altstadion cu iarbã naturalã ºi piste pen-tru alergãri, precum ºi alte terenuri spe-ciale. În acelaºi complex se aflã ºi câ-teva terenuri moderne de tenis, o pisci-nã – toate la nivel european.

Pe stadionul nou cu iarbã artificialãse vor desfãºura antrenamente, precumºi întâlniri oficiale naþionale ºi interna-þionale.