seminar devize ects

22
DEVIZELE Devizele reprezintă titluri de credit pe termen scurt exprimate în valută. În funcţie de conţinutul lor putem distinge mai multe categorii de titluri de credit: - titluri de credit propriu zise(cambii, bilete la ordin, cecuri); - titluri de credit de participare (acţiuni şi obligaţiuni); - titluri de credit reprezentative (conosamentul, warrantul, poliţa de încărcare, recipisa de depozit); - titluri improprii, de complezenţă. Dintre acestea vom prezenta pe larg titlurile de credit propriu zise: cambia, biletul la ordin şi cecul. Cambia Cambia a fost introdusă ca instrument de plată şi credit în 1930, prin legea uniformă a cambiei şi biletului la ordin prin Convenţia de la Geneva. România a ratificat această convenţie prin adoptarea Legii nr. 58/1934, care a fost modificată abia în 1993 prin Ordonanţa nr. 11, aprobată prin Legea nr. 83/1994. Cambia este un titlu de credit negociabil, care implică în procesul emiterii şi utilizării sale 3 părţi: - trăgătorul; - trasul; - beneficiarul. Acest titlu este creat de trăgător, în calitate de creditor , care dă ordin trasului, în calitate de debitor , să plătească o sumă de bani la o dată, numită scadenţă , unui beneficiar sau la ordinul acestuia. Mecanismul juridic al cambiei se bazează pe răspunsul la trei întrebări: 1. Cum se explică dreptul trăgătorului de a da dispoziţie trasului să facă plata? 2. De ce trasul trebuie să execute această dispoziţie? 3. În ce temei beneficiarul primeşte plata? Răspunsul la aceste întrebări constă în raporturile fundamentale dintre tras, trăgător şi beneficiar, adică trăgătorul are o creanţă asupra trasului, iar beneficiarul are o creanţă 1

Upload: dyannaaa29

Post on 18-Sep-2015

271 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Facultatea de Stiinte ec

TRANSCRIPT

Cambia i biletul la ordin

DEVIZELE

Devizele reprezint titluri de credit pe termen scurt exprimate n valut.

n funcie de coninutul lor putem distinge mai multe categorii de titluri de credit:

titluri de credit propriu zise(cambii, bilete la ordin, cecuri);

titluri de credit de participare (aciuni i obligaiuni);

titluri de credit reprezentative (conosamentul, warrantul, polia de ncrcare, recipisa de depozit);

titluri improprii, de complezen.

Dintre acestea vom prezenta pe larg titlurile de credit propriu zise: cambia, biletul la ordin i cecul.

Cambia

Cambia a fost introdus ca instrument de plat i credit n 1930, prin legea uniform a cambiei i biletului la ordin prin Convenia de la Geneva.

Romnia a ratificat aceast convenie prin adoptarea Legii nr. 58/1934, care a fost modificat abia n 1993 prin Ordonana nr. 11, aprobat prin Legea nr. 83/1994.

Cambia este un titlu de credit negociabil, care implic n procesul emiterii i utilizrii sale 3 pri:

trgtorul;

trasul;

beneficiarul.

Acest titlu este creat de trgtor, n calitate de creditor, care d ordin trasului, n calitate de debitor, s plteasc o sum de bani la o dat, numit scaden, unui beneficiar sau la ordinul acestuia.

Mecanismul juridic al cambiei se bazeaz pe rspunsul la trei ntrebri:

1. Cum se explic dreptul trgtorului de a da dispoziie trasului s fac plata?

2. De ce trasul trebuie s execute aceast dispoziie?

3. n ce temei beneficiarul primete plata?

Rspunsul la aceste ntrebri const n raporturile fundamentale dintre tras, trgtor i beneficiar, adic trgtorul are o crean asupra trasului, iar beneficiarul are o crean asupra trgtorului; prin plata de ctre tras a creanei n favoarea beneficiarului se sting ambele creane.

Creana trgtorului fa de tras se mai numete proviziune sau acoperirea cambiei. Creana beneficiarului fa de trgtor se mai numete valoare furnizat.

Cambia poate fi tras la ordinul trgtorului nsui (situaie n care devine beneficiar) sau asupra trgtorului nsui (caz cu care acesta devine i tras).

Beneficiarul este cel n favoarea cruia trebuie fcut plata i este deasemeni posesorul cambiei. n poziia de beneficiar poate fi:

un creditor al trgtorului;

o ter persoan (firm) care nu are nici o legtur, dar care a obinut cambia prin girare, scontare, rescontare sau cesiune;

o banc, care prin scontare a acordat un credit deintorului anterior al cambiei i la scaden i recupereaz creana de la tras prin ncasarea cambiei;

poate fi nsui trgtorul dac respectivul titlu este emis la ordinul su.

ncercai s identificai n exemplul de mai jos posibilitile de emitere a unei cambii prin stabilirea trgtorului, trasului i a beneficiarului:

Exportatorul romn Best Omnia SRL vinde n luna martie pe credit confecii de dam ctre 2 parteneri straini : o firma francez Zappelle creia i-a livrat marf n valoare de 15.000 Euro pe care ii va ncasa peste 2 luni i o firm brazilian Blue Peach care a achiziionat marf n valoare de 17.000 dolari americani cu promisiunea de a plti peste 3 luni.

n luna ianuarie a aceluiai an firma romneasc a achiziionat de la o firm italian materiale textile n valoare de 30.000 de euro cu promisiunea ca va plti n maxim 6 luni din momentul livrrii mrfii de ctre firma italian.

Cambia are ca principal caracteristic transferabilitatea: poate fi transferat de la o persoan la alta (obligaia debitorului rmne valabil n termenii stabilii n momentul emiterii acesteia, dar creditorul se poate schimba de mai multe ori fr a modifica condiiile stabilite iniial: sum, moned de plat, scaden, locul plii).

Toate persoanele implicate n cambie rspund solidar primind plata la scaden a cambiei i de aceea creditorii care preiau cambia au ncredere n instrumentul de plat, bazndu-se pe obligaia tuturor semnatarilor cambiei de a rspunde de creana instituit prin utilizarea cambiei.

Cambia ndeplinete 3 roluri principale:

1. instrument de schimb

Cambia a aprut ca urmare a necesitii de a nlocui deplasarea fizic a banilor, necesar stingerii unei obligaii de plat. Cel care avea de fcut o plat n alt ar putea evita transportarea valutei la locul plii depunnd la banc suma corespunztoare n moneda sa naional i obinnd din partea acesteia a cambiei prin care banca ordona corespondentului su de la locul plii s plteasc beneficiarului suma prevzut pe cambie, n moneda rii respective.

2. instrument de plat

Cambia poate fi utilizat pentru stingerea unei obligaii, nlocuind numerarul. Ea poate circula ntre beneficiari succesivi prin gir, oferind siguran prin:

certitudinea angajamentului de plat asumat de tras prin acceptare;

solidaritatea la plat ntre girani succesivi.

3. instrument de credit

Reprezentnd o crean, cambia este utilizat ca instrument de credit n mai multe ipostaze:

credit comercial: productorul (vnztorul) poate oferi un credit cumprtorului prin emiterea unei cambii al crei tras este acesta din urm, suma datorat fiind achitat la scadena cambiei;

credit bancar: cambia poate fi valorificat de beneficiarul ei nainte de scaden prin scontare la o instituie financiar bancar. Instituia respectiv este noul beneficiar al cambiei, avnd dreptul s ncaseze suma nscris pe cambie la scaden, pltind beneficiarului anterior valoarea cambiei mai puin taxa scontului.

Taxa scontului reprezint practic dobnda perceput pentru creditul acordat pe perioada din momentul scontrii pn la scaden.

garanie pentru un credit acordat altei persoane dect beneficiarul cambiei.

Elemente obligatorii ale cambiei

1. denumirea de cambie;

2. ordinul necondiionat de plat;

3. numele trasului;

4. scadena;

5. locul plii;

6. numele beneficiarului;

7. data i locul emiterii;

8. semntura autograf a trgtorului.

Pentru a produce efectele stabilite prin lege, cambiile trebuie emise cu respectarea urmtoarelor condiii:

calitatea de comerciantOperaiunile cambiale sunt fapte de comer i pot fi efectuate de persoane juridice sau fizice avnd calitatea de comerciant, conform Codului comercial.

forma scris

Cambia este un nscris sub semntur privat (fiind posibil i autentificarea acestui nscris. Ea poate fi redactat n orice limb, ns toate meniunile trebuie fcute astfel nct s nu existe incertitudini).

meniuni obligatorii

n toate redactrile, cambia trebuie s cuprind meniunile cuprinse n legea care o reglementeaz.

Excepii de la obligativitatea meniunilor: dei cele 8 elemente de mai sus trebuie s figureze pe cambie, legea ofer posibilitatea suplinirii unora dintre acestea:

indicarea scadenei: dac nu este trecut, este considerat la vedere;

indicarea locului plii: dac nu este trecut, se consider c este domiciliul trasului;

indicarea locului emisiunii: dac nu este trecut, se consider a fi domiciliul trgtorului.

Meniuni facultative ce pot fi scrise pe cambie

a) Clauza dobnzii. Aceast meniune este considerat valabil i necesar la cambiile cu scadena la vedere sau la un anumit termen la vedere.

Meniunea referitoare la dobnd trebuie s cuprind:

expresia suma este purttoare de dobnd;

procentul dobnzii este de % (rata dobnzii); dac nu este artat procentul, clauza se socotete nescris;

dobnda curge de la data de ; dac lipsete aceast meniune se consider c dobnda curge de la data emisiunii cambiei.

b) Clauza domicilierii. Aceast clauz trebuie/ poate fi menionat pe cambie:

fie de trgtor cu prilejul emiterii acesteia;

fie de tras cu ocazia acceptrii.

c) Clauza fr protest sau fr cheltuieli. nscrierea unei asemenea clauze pe cambie fie de trgtor, fie de girant, fie de avalist l scutete pe posesor pentru exercitarea aciunii de regres. n situaia n care beneficiarul face totui protestul n pofida acestei clauze, cheltuielile l privesc i nu pot fi recuperate

d) Clauze nscrise pe cambie n alb. Cambia n alb este o spe special a cambiei. Aceasta cuprinde iniial numai semntura trgtorului i o parte din meniunile obligatorii. Restul elementelor urmeaz a fi completate pe parcurs de ctre deintorii temporari ai cambiei. Odat cu predarea cambiei n alb beneficiarului de ctre trgtor, acesta poate nscrie:

naintea plii posesorul va completa cambia;

naintea plii posesorul va completa cambia fr a depi.

e) Clauza nu la ordin, nu este negociabil sau fr gir. nscris pe cambie denot c beneficiarul nu poate transfera cambia prin girare, ci numai prin cesiune.

f) Clauza fr acceptare sau negaranie pentru acceptare. Menionat de trgtor pe cambie l exonereaz pe acesta de a putea fi urmrit nainte de scaden n situaia n care trasul refuz acceptarea cambiei.

g) Clauza fr aviz. Scris pe cambie de ctre trgtor nseamn o atenionare a trasului s nu accepte sau s nu achite cambia respectiv, dect dup ce va fi avizat de ctre trgtor asupra acceptrii plii acestui efect de comer.

Elementele de certitudine ale cambiei

a) ordinul necondiionat de a plti. O sum de bani este dat de trgtor trasului, pentru ca acesta s plteasc suma nscris pe cambie. Ordinul de plat trebuie s fie clar, precis, fr echivoc, fiind dat prin expresiile imperative vei plti sau pltii, expresii ce sunt tiprite n textul cambiei;

b) provizionul. Reprezint o sum de bani (contravaloarea unor mrfuri sau prestri de servicii) pe care trgtorul o are la tras n depozit i n baza caruia el poate da ordinul necondiionat de plat prin cambia tras asupra trasului. Provizionul poate fi trimis trasului ncepnd de la data emisiunii cambiei pn cel mai trziu la scaden;

c) acceptarea cambiei. Acceptarea este actul prin care trasul se oblig n scris s plteasc la scaden suma artat n cambie. Mai exact o cambie care cuprinde toate elementele eseniale este un document perfect pentru ndeplinirea obligaiei de tras. Cu toate acestea ordinul de plat dat de ctre trgtor nu-l oblig cu nimic pe tras s plteasc. El devine obligat cambial n momentul n care el accept cambia;

Formularea meniunii de acceptare trebuie scris pe cambie:

fie pe fa, caz n care este suficient semntura trasului;

fie pe verso, caz n care trebuie s se exprime obligaia cert a trasului prin una din formulele acceptat, voi plti etc., urmat de semntur.

Datarea acceptrii este necesar pentru a dovedi nscrierea n cadrul termenului de acceptare. Prin data acceptrii se stabilete indirect scadena.

Acceptarea are ca efect consolidarea poziiei trasului ca obligat principal n cambie.

Sunt cunoscute mai multe feluri de acceptare, printre care:

acceptarea complet sau total = este cea obinuit prin care trasul accept cambia pentru o sum mai mic;

acceptarea restrns sau parial = cnd trasul, din diferite motive, accept cambia pentru o sum mai mic;

acceptarea n alb = este aceea care cuprinde numai data i semntura trasului;

acceptarea n plin = cnd se menioneaz de acceptant pe cambie suma, numele sau data, semntura i se pune tampila;

acceptarea de complezen = la baza acestei acceptri nu exist provizion, trasul avnd sperana c trgtorul i va remite suma pn la scaden pentru a-i plti cambia;

acceptarea condiionat = cnd trasul menioneaz pe cambie c o va achita numai n cazul ndeplinirii unor anumite condiii.

d) avalul. Avalul este o garanie prin care o persoan, denumit avalist, garanteaz obligaia unuia dintre obligaii cambiali, numit avalizat, pentru toat suma menionat n titlu sau pentru o parte din ea.

Avalul poate fi integral sau parial, situaie n care se delimiteaz cu precizie obligaia asumat de avalist. Avalistul poate fi la rndul su garantat prin aval apare astfel situaia de co-avalist (codebitor angajat n raspundere cambial).

Modaliti de transmitere a cambiei

Pe lng relaiile ce iau natere ntre prile implicate pe cambie (trgtor tras beneficiar), aceasta poate fi utilizat ca instrument de plat i de credit de ctre beneficiarul ei:

n relaiile cu un creditor prin girare sau andosare;

pentru obinerea de lichiditi nainte de scaden, prin scontarea la o banc comercial;

bncile i alte instituii financiare ce au n portofoliu cambii i pot procura resurse de la banca central prin operaii de rescontare;

beneficiarii succesivi ai cambiilor pot utiliza aceste efecte de comer n relaia cu ali agenii economici prin cesiune, gajare i forfetare.

1) Girarea cambiei

girul este modul specific de circulaie a cambiei. Cambiile, cuprinznd sau nu meniunea de la ordin, pot circula prin gir.

Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfer altei persoane, numit giratar, printr-o declaraie scris i subscris pe titlu odat cu predarea acestuia, toate drepturile izvornd din titlul astfel redactat i completat. Cambiile la purttor se transmit prin simpla lor remitere unui alt beneficiar.

Girurile se nscriu, de regul, pe versoul cambiei.

Se cunosc mai multe categorii de giruri:

a) girul plin trebuie s includ n textul su semntura girantului, care trebuie s aib capacitate juridic, numele girantului, data girrii.

n formularul romnesc de cambie, formula girului n plin este deja tiprit pe versoul titlului. Girul din plin este, de fapt, girul n forma sa normal, avnd unele caracteristici:

este necondiionat. Astfel girul nu poate stabili i nu poate pune condiii privind obligaia de cambie;

transferul prin gir privete ntreaga valoare a cambiei, girul parial fiind considerat nul.

b) girul n alb sau girul la purttor este scris pe versoul cambiei sau pe alonj. Este un mod de a transmite cambia fr a preciza numele beneficiarului, fiind exprimat prin formula pltii purttorului, urmat de semntura girantului. Girul n alb permite transferuri neoficiale ale cambiei.

c) girul de ntoarcere este cel care vizeaz pe ali obligai n cambie. Dac girul este dat n folosul trasului, el devine att creditor, ct i debitor cambial, aceasta n cazul n care trasul a acceptat cambia; dac nu, el este numit giratar.

d) girul de cesiune apare atunci cnd pe o cambie s-a stipulat meniunea nu la ordin care mpiedic transmiterea cambiei mai departe.

e) girul cumulativ este un gir fcut n favoarea mai multor beneficiari. Transferul de ctre acetia a cambiei devine posibil numai prin semntura tuturor acestora.

f) girul n favoarea bncii este modul n care se sconteaz cambia folosit n procesul de creditare.

2) Scontarea cambiei

Scontarea reprezint operaiunea prin care posesorul beneficiar transmite o cambie ctre o banc comercial n vederea ncasrii sale nainte de scaden. n urma acestei operaiuni, beneficiarului i se va achita o sum mai mic dect valoarea cambiei, diferena reprezentnd scontul i spezele bancare percepute de banc.

Scontul este suma care se deduce din valoarea cambiei, reprezentnd dobnda sumei capitalizate pn la plat de la scaden. Spezele bancare sunt percepute de banc pentru acoperirea diferitelor cheltuieli.

3) Rescontarea cambiei

Rescontarea este o a doua operaie de scontare a cambiilor, n care sunt implicate bncile mici i mijlocii, care au la dispoziia lor mecanismul rescontrii, pentru a nu apela la credite de la o banc mare. Valoarea titlurilor ncasate este diminuat de rescont i spezele bancare ale operaiunii.

4) Cesiunea cambiilor

Cesiunea de crean este un mijloc specific de transmitere a obligaiilor, constnd n acordul de voin prin care creditorul, numit cedent, transmite n mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul su de crean asupra unei alte persoane care va deveni astfel creditor n locul su i care va putea ncasa de la debitor creana cedat.

5) Forfetarea creanelor

Forfetarea este operaiunea ce const n vnzarea de un exportator a unei creane pe termen scurt sau mijlociu asupra unui importator, unei bnci sau instituii financiare de specialitate, sub condiia renunrii de ctre acetia la dreptul de regres asupra exportatorului.

Plata cambiei

Plata cambiei este exigibil la scaden. n cazul n care trasul pltete cu anticipaie cambia, o face pe contul su. Dac locul de plat nu este menionat atunci cambia este prezentat pentru a fi achitat:

la domiciliul trgtorului sau reprezentatului desemnat de acesta;

la domiciliul acceptantului prin intervenie sau al persoanei menionate pe cambie s plteasc pentru acesta;

la domiciliul aceluia indicat la nevoie.

Se poate face i plata parial, ea fiind permis chiar dac e fcut i de ali semnatari: avalistul, unul din girani, etc. Plata parial poate fi fcut la scaden sau n cele dou zile lucrtoare ulterioare scadenei, beneficiarul neavnd dreptul de a refuza plata parial. Dac trasul nu pltete la scaden, beneficiarul va apela la executorul judectoresc pentru redactarea actului de protest de neplat.

Protestul cambiei

Protestul este constatarea printr-un act autentic al rezultatului negativ al prezentrii cambiei la acceptare sau plat. n Romnia este ntocmit de ctre un executor judectoresc, iar n strintate i de ctre un notar public.

Actul de protest cuprinde urmtoarele meniuni:

data la care a fost ntocmit;

numele i prenumele persoanei care a solicitat ntocmirea actului;

numele i prenumele persoanei contra creia s-a ntocmit protestul;

locul unde se ntocmete protestul i cercetrile efectuate;

transcrierea exact a cambiei;

modul de ntmpinare a somaiei de plat;

semntura executorului judectoresc.

Actul de protest se nregistreaz n registrul special de la judectorie. Sptmnal judectoria este obligat s remit tabele informative ctre Camera de Comer cu:

data protestului;

numele/ prenume persoan care a cerut protestul;

nume/ prenume persoan mpotriva cruia i s-a ntocmit protestul;

suma datorat;

scadena titlului protestat.

Aciunea cambial

Aciunea cambial direct este ndreptat mpotriva trasului/ acceptantului care nu accept cambia sau nu pltete la scaden, de ctre posesorul cambiei.

Aciunea de regres este aciunea declanat de posesorul cambiei mpotriva celorlali obligai n cambie i avalitilor lor. Termenele de deschidere a aciunii de regres depind de:

dac acceptarea a fost refuzat total/ parial;

n caz de faliment al trasului;

trasul se afl n ncetare de pli;

n caz de faliment al trgtorului cambiei.

Solidaritatea rspunderii implic posibilitatea de a solicita prin justiie plata oricrui obligat n cambie. Cel silit de tribunal s plteasc efectul de comer, poate cere de la giranii si, pe cale de regres, urmtoarele:

ntreaga sum pltit;

dobnda legat la aceast sum;

cheltuielile de protest.

Debitorul implicat n regres, n cazul n care poate s-i ndeplineasc obligaia, are dreptul s pretind posesorului:

cambia cu meniunea achitat;

actul de protest;

contul de ntoarcere cu meniunea achitat.

n cazul n care cambia se achit prin aciunea de regres, girantul care a pltit poate terge numele giranilor urmtori. Exist cazuri n care regresul nu este posibil:

cambia cu termen de plat la vedere nu se prezint la achitare timp de un an;

cnd nu se ntocmete protestul;

cnd nu se prezint la plat persoana ndreptit.

Alterarea cambiei reprezint tergerea, modificarea unor cuvinte, date sau meniuni care au fcut sau fac parte din textul titlului sau adugarea altora.

Anularea cambiei este posibil atunci cnd intervin cazuri de pierdere, distrugere sau modificri a unor meniuni sau cuvinte.

Prescripia cambiei este modul de stingere a obligaiilor prin neexercitarea drepturilor celor n cauz.

Biletul la ordin

Biletul la ordin reprezint instrumentul prin care emitentul se angajeaz s plteasc, la un anumit termen, o sum determinat de bani n favoarea beneficiarului sau a celui care deine biletul la ordin.

Spre deosebire de trat sau cambie, biletul la ordin, n calitate de instrument comercial pune n legtur numai dou persoane: emitentul = debitor/acceptant beneficiarul = creditor.

Biletul la ordin emis de debitor, care se oblig s plteasc o sum de bani la vedere, l prezint la o anumit dat unui beneficiar. Persoana fizic/ juridic ce emite biletul la ordin este numit i subscriitor.

Beneficiarul are urmtoarele posibiliti de a-i exercita drepturile ce decurg din biletul la ordin:

1. Dac scadena este la un anumit timp de la vedere, beneficiarul prezint biletul la ordin emitentului pentru avizare, deoarece dup aceast procedur curge termenul de scaden;

2. Beneficiarul prezint emitentului la plat biletul la ordin;

3. Beneficiarul gireaz biletul la ordin n favoarea unei alte persoane nscriind pe verso-ul biletului la ordin: girantul, giratorul, data i semntura girantului;

4. Beneficiarul poate sconta la banc biletul la ordin nainte de scaden ncasnd suma nscris, mai puin comisionul bncii/ taxa de scontare.

Biletul la ordin este o promisiune, un angajament de plat i nu un mandat de plat. Formula consacrat a acestui angajament de plat este voi plti n schimbul acestui bilet la ordin suma de.

Biletul la ordin se transmite prin girare. El se ncaseaz fie la emitent, fie la banca emitentului.Utilizarea cambiei i a biletului la ordin

Cambia

A. situaia n care primul beneficiar al cambiei ateapt pn la scaden cnd o ncaseaz de la tras

Considernd situaia de mai sus n circuitul cambiei apar urmtoarele etape:

1. existena unei datorii a lui Y fa de X, n virtutea creia trgtorul poate emite cambia; 1 - existena unei datorii a lui X fa de Z, n virtutea creia Z este nominalizat beneficiar pe cambie;

2. trgtorul emite cambia i o prezint trasului spre acceptare;

3. dup acceptarea cambiei de ctre tras (acesta devine debitor cambial principal), trgtorul remite cambia beneficiarului pentru a stinge datoria pe care o are fa de acesta;

4. la scaden beneficiarul se prezint cu cambia la plat, la tras;

5. trasul pltete beneficiarului suma nscris pe cambie.

B. Situaie n care primul beneficiar al cambiei o nstrineaz prin gir unei alte persoane cu scopul de a stinge o datorie pe care o are fa de aceasta.

Considernd situaia de mai sus n circuitul cambiei intervin urmtoarele etape:

1. existena unei datorii a lui Y fa de X, n virtutea creia trgtorul poate emite cambia; 1 - existena unei datorii a lui X fa de Z, n virtutea creia Z este nominalizat beneficiar pe cambie;

2. trgtorul emite cambia i o prezint trasului spre acceptare;

3. dup acceptarea cambiei de ctre tras (acesta devine debitor cambial principal), trgtorul remite cambia primului beneficiar (Z) pentru a stinge datoria pe care o are fa de acesta;

4. primul beneficiar al cambiei gireaz cambia n favoarea lui V(care devine astfel urmtorul beneficiar al cambiei) pentru a stinge la rndul su o datorie existent fa de acesta;

5. la scaden ultimul beneficiar al cambiei se prezint cu ea la plat, la tras;

6. trasul pltete ultimului beneficiar aflat n posesia cambiei suma nscris pe aceasta.

Dac nu este dispus s atepte pn la scaden pentru a ncasa suma nscris pe cambie care credei c sunt posibilitile pe care le are al doilea beneficiar al cambiei?

B. Situaie n care beneficiarul nu ateapt scadena cambiei pentru a o ncasa ci o sconteaz la o banc.

Considernd situaia de mai sus n circuitul cambiei intervin urmtoarele etape:

1. existena unei datorii a lui Y fa de X, n virtutea creia trgtorul poate emite cambia; 1 - existena unei datorii a lui X fa de Z, n virtutea creia Z este nominalizat beneficiar pe cambie;

2. trgtorul emite cambia i o prezint trasului spre acceptare;

3. dup acceptarea cambiei de ctre tras (acesta devine debitor cambial principal), trgtorul remite cambia primului beneficiar (Z) pentru a stinge datoria pe care o are fa de acesta;

4. beneficiarul cambiei se prezint la o banc comercial pentru a sconta cambia adic pentru a obine de la banc valoarea nominal a cambiei mai puin taxa scontului adic dobnda pe perioada din momentul prezentrii la banc i pn la scaden ;

5. la scaden banca se prezint cu cambia la plat, la tras;

6. trasul pltete bncii comerciale, care este n posesia cambiei, suma nscris pe aceasta.

Biletul la ordin

A. Situaie n care beneficiarul biletului la ordin l ncaseaz la scaden:

Considernd situaia de mai sus, n circulaia biletului la ordin intervin urmtoarele etape:

1. existena unei datorii a lui X fa de Y, n virtutea creia se emite biletul la ordin;

2. X emite biletul la ordin i l d beneficiarului ;

3. la scaden beneficiarul se prezint cu biletul la ordin la plat;

4. emitentul pltete beneficiarului contravaloarea biletului la ordin.

B. Situaie n care primul beneficiar al biletului la ordin l gireaz n favoarea unei alte persoane care devine beneficiar pe cambie.

Considernd situaia de mai sus, n circulaia biletului la ordin intervin urmtoarele etape:

a. existena unei datorii a lui X fa de Y, n virtutea creia se emite biletul la ordin;

b. existena unei datorii a lui Y fa de Z, n virtutea creia primul beneficiar al biletului la ordin l gireaz n favoarea lui Z.

1. X emite biletul la ordin i l d beneficiarului Y;

2. primul beneficiar al biletului la ordin l gireaz n favoarea lui Z;

3. la scaden ultimul beneficiar se prezint cu biletul la ordin la plat;

4. emitentul pltete acestuia contravaloarea biletului la ordin.

Artai grafic etapele circuitului biletului la ordin n situaia n care primul beneficiar al acestuia se hotrte s l sconteze nainte de scaden.

Scontul pltit de beneficiar bncii se calculeaz dup formula:

unde :

S = scontul

VN = valoarea nominal nscris pe cambie sau bilet la ordin

Z = numrul de zile pn la scaden (din momentul prezentrii cambiei la banc n vederea scontrii)

d= rata dobnzii perceput de banc (taxa scontului)

n urma operaiei de scontare suma ce rmne beneficiarului poart denumirea de valoare actualizat i se calculeaz dup formula:

Va = VN S

Aplicaie rezolvat:

1. Beneficiarul unei cambii emise la data de 15 iunie a.c. cu scadena la 15 august a.c., se hotrte s sconteze cambia pe data de 10 iulie a.c. pentru a intra n posesia lichiditilor. Cambia are o valoare nominal de 15.000 USD iar taxa scontului oferit de banc este de 8% pe an.

S se determine valoarea ncasat de beneficiar i scontul pltit bncii pentru operaie.

Rezolvare:

Pentru a putea calcula scontul trebuie s calculm cte zile sunt din momentul prezentrii la scontare(10 iulie) i pn la scaden (15 august). Z = 35 de zile

Calculm scontul pltit de client bncii dup formula:

Beneficiarul ncaseaz valoarea actualizat :

Va = VN S = 15.000 USD 116,67 USD = 14.833,33 USD

Aplicaii de rezolvat:

1. La ghieul unei bnci se prezint n data de 20 septembrie un client care dorete s sconteze 2 cambii. Prima cu o valoare nominal de 20.000 lire sterline, este emis pe data de 5 septembrie i are scadena pe 15 octombrie, iar cea de a 2 a cu o valoare nominal de 70.000 dolari americani emis pe data de 7 august i cu scadena pe data de 10 noiembrie.

S se calculeze sconturile pltite bncii i sumele rmase n posesia clientului dac rata dobnzii la lire sterline este de 9% pe an iar la dolari americani este de 11% pe an.

2. Beneficiarul unei cambii dorete s intre n posesia lichiditilor reprezentate de aceasta. Se prezint la o banc comercial care i ofer o rat a dobnzii egal cu 8,5% pe an. Cambia are o valoare nominal de 200.000 euro i 47 de zile pn la scaden.

S se calculeze ct ncaseaz beneficiarul cambiei.

3. Pe data de 7 iulie banca Alfa cumpr o cambie cu valoarea nominal de 150.000 dolari americani i cu scadena pe data de 10 septembrie, oferind clientului o rat a dobnzii de 9% pe an. 10 zile mai trziu, av nd nevoie de lichiditi, banca Alfa vinde cambia bncii Beta la o rat a dobnzii de 10,5% pe an.

Calculai rezultatul obinut de banca Alfa prin cumprarea i revnzarea cambiei.

4. O ntreprindere productoare de confecii este beneficiara a trei cambii, ca urmare a creanelor pe care le are asupra clienilor si astfel:

valoare nominal 100.000 dolari americani, numr de zile pn la scaden 40 ;

valoare nominal 70.000 dolari americani, numr de zile pn la scaden 36;

valoare nominal 40.000 dolari americani, numr de zile pn la scaden 65,

Avnd nevoie de lichiditi se prezint cu ele la banca A pentru a le sconta.

Banca A i ofer o rat a dobnzii de 9% pe an.

15 zile mai trziu banca A resconteaz cambia cu valoare nominal de 150.000 dolari americani la banca B la o rat a scontului de 9,8% pe an iar pe celelalte 2 cambii le resconteaz 25 de zile mai trziu la banca C care i ofer o rat a scontului de 10,2% pe an.

S se precizeze suma pe care o ncaseaz ntreprinderea de la banca A prin scontarea celor 3 cambii i rezultatul operaiunilor de scontare i rescontare obinut de banca A.

5. Firma A este beneficiara unei cambii cu valoarea nominal de 100.000 USD i cu scadena n 20 decembrie anul curent.

n data de 28 noiembrie anul curent sconteaz cambia la banca Alfa.

Firma B este beneficiara unei cambii cu valoarea nominal de 70.000 USD i cu scadena n 15 decembrie 2004. Se prezint pe 28 noiembrie la banca Alfa s o sconteze.

Banca Alfa ofer pentru scontarea cambiilor urmtoarele condiii:

rata dobnzii 6%;

comision de gestiune 0,5% flat;

marja de risc 1% pe an;

cheltuieli directe 100 USD pentru o operaiune.

S se calculeze:

ce sum net ncaseaz fiecare firm pentru cambia scontat;

ncasarea fcut de banca Alfa pentru cele 2 cambii scontate

6. Un agent economic are n portofoliu 3 cambii cu urmtoarele caracteristici:

VN1 = 20.000 USD ; Z= 40 de zile;

VN2 = 15.000 USD; Z = 35 de zile;

VN3 = 12.000 USD; Z = 22 de zile.

El ar vrea s echivaleze aceste cambii cu una singur care s mai aib pn la scaden 45 de zile, astfel nct prin scontarea acesteia s obin o valoare actualizat egal cu suma valorilor actualizate pentru cele 3 cambii pe care le deine.

Banca la care urmeaz s efectueze tranzaciile ofer o rat a dobnzii de 8% pe an.

S se calculeze valoarea nominal a unei astfel de cambii.

Cecul

Cecul este un instrument de plat utilizat de titularii de conturi bancare care dispun de disponibil n aceste conturi. Cecul constituie un excelent instrument de plat i de circulaie a creditului. El este un instrument de plat de debit care pune n legtur, n procesul crerii sale, trei persoane: trgtor, trasul i beneficiarul. Instrumentul este creat de ctre trgtor, care n baza unui disponibil constituit n prealabil d un ordin necondiionat societii bancare, care se afl n poziie de tras s plteasc la prezentare o sum de bani determinat unei tere persoane sau nsui trgtorului (beneficiarului). Emiterea cecului de ctre trgtor presupune n prealabil existena unei convenii ntre trgtor i banc, privind disponibilul din care acesta s efectueze plata.

n funcie de genul de cec, acest instrument de plat este utilizat n urmtoarele cazuri:

n lichidarea creanelor internaionale, creane rezultate din schimburile de mrfuri, servicii, micri de capitaluri, plata unor avansuri etc.;

pe plan naional, n achitarea unor mrfuri de valoare mai mic, la cumprturi din magazine, la achitarea unor servicii, la scoaterea de numerar din banc n folosul propriu, la plata unor comisioane, cotizaii, chirii, sponsorizri.

Cadrul legal al utilizrii cecului

Printre primele ncercri pe plan internaional privind reglementarea circulaiei cecului a fost Conferina de la Haga din 1912, ce a dat posibilitatea i a pus bazele dezvoltrii unui proces de elaborare a unor documente internaionale de prevenire a dificultilor provenite din diversitatea legislaiilor naionale i de mrirea securitii acestui instrument de plat, corelat cu procesul de dezvoltare a relaiilor comerciale internaionale.

Acest proces a fost ncununat prin Conferina Internaional convocat sub auspiciile Societii Naiunilor n 1931, conferin care a elaborat trei convenii toate semnate de Romnia, dar neratificate la acea dat:

o lege uniform a cecului;

convenia privind taxa timbrului n materie de cecuri document 459; convenia privind taxa timprului n materie de cecuri document 560.n ara noastr, plile cu ajutorul cecurilor au fost reglementate prin legea cecului din 1933, intrat n vigoare n 1034.

Conform acestei Legi nr. 59/1934 modificat prin Legea nr. 83/ 06.10.1994, un cec emis pe teritoriul rii noastre trebuie s fie prezentat la plat n termen de 8 zile dac este pltibil n localitatea n care a fost emis, iar n celelalte cazuri n termen de 15 zile. Cecul emis ntr-o ar european i pltibil n Romnia trebuie prezentat la plat n termen de 30 de zile sau de 70 de zile dac a fost emis ntr-o ar de pe un alt continent.

Reglementri ale BNR privind cecul: normele cadru nr. 70/08.03.1994 privind comerul fcut de societile bancare i celelalte societi de credit cu cecuri, normele tehnice nr. 9/20.04.1994.

Modaliti de transmitere a cecului

Cecul poate fi transmis prin operaiunea de gir (andosare) sau prin cesiunea de crean ordinar i scontar. n cazul n care pe cec este nscris clauza la ordin sau aceasta lipsete, instrumentul de plat poate fi transmis prin gir.

Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transfer unei alte persoane numit giratar printr-o declaraie scris sau subscris pe instrument toate drepturile. n cazul n care trgtorul a nscris n textul cecului clauza nu la ordin acesta este transmisibil numai n forma i cu efectele unei cesiuni de crean ordinar.

Cesiunea de crean const n acordul de voin prin care creditorul transmite n mod voluntar cu titlu oneros sau gratuit dreptul su de crean unei alte persoane care va deveni creditor i care va putea ncasa de la debitor creana cedat.

Plata cecului

Conform Legii 59/1934 asupra cecului modificat prin Legea 83/1994 un cec este pltibil numai la vedere sau la prezentare.

Prezentarea cecului la o cas de compensaie echivaleaz cu prezentarea la plat. Plata se poate face integral sau parial n cazul n care din anumite motive ca existena unui disponibil n contul trgtorului mai mic dect valoarea nscris pe cec.

Cecul trebuie prezentat la plat la un anumit termen de la data emiterii sale:

8 zile dac este pltibil chiar n localitatea unde a fost emis;

15 zile n cazul n care este emis ntr-o localitate i pltibil ntr-o alt localitate din Romnia;

30 de zile dac cecul este emis ntr-o ar european i pltibil n Romnia;

70 de zile dac este emis n afara Europei i pltibil n Romnia.

Regresul i protestul cecului

Posesorul cecului care nu a ncasat suma nscris pe cec sau care a ncasat-o parial poate s exercite aciunea de regres, de recurs mpotriva trasului, trgtorului, giranilor i avalitilor, dac refuzul total/ parial a fost constatat printr-un act de protest, care trebuie naintea expirrii termenului de prezentare.

Aciunile de regres ale diferiilor obligai la plata cecului se prescriu n termen de 6 luni socotite de la ziua n care obligatul a pltit cecul sau din ziua n care aciunea de regres a fost naintat contra sa.

Exemplu de utilizare a cecului:

Firma Alfa productoare de confecii, achiziioneaz de la fabrica de textile Beta materiale n valoare de 30 de milioane lei.

Firma Alfa pltete achiziia printr-un cec astfel:

n baza disponibilului din cont pe care l are la banca A completeaz o fil de cec pe care o trage asupra bncii sale i o nmneaz firmei Beta care este beneficiar pe cec,

pentru a ncasa fila de cec, firma Beta se prezint cu aceasta la banca B, banca sa;

banca B transmite cecul bncii A;

banca A debiteaz contul curent al firmei Alfa pentru a achita fila de cec transmis de Banca B;

banca B ncaseaz contravaloarea filei de cec, creditnd cu respectiva sum contul firmei Beta;

Se parcurg deci urmtoarele etape:

1. se realizeaz achiziia de mrf pe credit;

2. se trage fila de cec asupra bncii A, numit tras pe cec;

3. se remite fila de cec firmei Beta, beneficiar pe fila de cec;

4. firma Beta depune fila de cec la banca sa;

5. banca B prezint fila de cec la n casare bncii A;

6. banca A achit fila de cec bncii B.

Artai ce alt operaie poate face firma Beta, beneficiar a filei de cec, i modificarea care se produce n mecanismul cecului n aceast situaie.Teme:

1. Analizai utilizarea cambiilor i biletelor la ordin n Romnia (valoare, scadene, e.t.c.);

2. Analizai utilizarea cecului ca mijloc de plat intern i extern de ctre agenii economici romni.

3. Artai grafic diferenele dintre mecanismul cecului personal i al cecului bancar.

Trgtor

X

Tras

Y

Beneficiar

Z

1

2

1

4

5

3

Trgtor

X

Tras

Y

Beneficiar 1

Z

1

2

1

4

5

3

Beneficiar 2

V

Datorie a lui Z

fa de V

6

Trgtor

X

Tras

Y

Beneficiar

Z

1

2

1

4

5

3

Banc Comercial

V

6

7

Emitent

X

Beneficiar

Y

1

2

3

4

Emitent

X

Beneficiar

Y

1

a

3

4

Beneficiar2 Z

b

2

Alfa

Trgtor

Beta

Beneficiar

Banca A

Tras

Banca B

Banca beneficiarului

1

2

3

4

5

6

15

_1292841429.unknown

_1398194980.unknown