prin activități - cnprsvka12016.files.wordpress.com filesistemelor informatice, etc. este clar că...

Pagina 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

COLEGIUL NAȚIONAL „PETRU RAREȘ” S U C E A V A

str. Mihai Viteazu nr. 24 720059 e-mail: [email protected]

tel.: 0230-520822 fax: 0330-401178 web: cnprsv.ro

Descoperim mediul

prin activități

outdoor

Pagina 2

Argument

Ritmul de dezvoltare al societăţii actuale este extrem de alert.

Într-o viaţă de om asistăm la mutaţii planetare fără precedent: explozie

demografică, migraţii, numeroase hazarduri naturale şi antropogene,

diminuare a resurselor naturale, poluare a mediului, dezvoltare rapidă a

sistemelor informatice, etc. Este clar că relaţia noastră cu Pământul se

modifică foarte rapid, de la o secundă la alta.

În filmul „An Inconvenient Truth ( Une vérité qui dérange)“ (2006) Al

Gore se întreba cum să-şi petreacă timpul pe acest Pământ? Noi ne

întrebăm cum să procedăm mai bine, fiecare dintre noi, în relaţia cu

propriul mediu de viaţă – oraş, regiune, ţară.

Acest curs de educaţie pentru mediu îşi propune să răspundă acestei

provocări. Autorii cursului doresc ca prin parcurgerea acestuia să

formeze elevilor competenţe transferabile specifice unei abordări

interdisciplinare şi transdisciplinare a conţinuturilor. Comunicarea într-

o limbă de circulaţie internaţională, dezvoltarea personală, lucrul în

echipă, determinarea unui comportament pro-environnemental, iată

doar câteva din competenţele pe care acest curs şi le propune să le

dezvolte elevilor.

Pagina 3

Competenţe generale specifice cursului

Competenţele generale specifice acestui curs se înscriu într-o

iniţiativă general europeană de compatibilizare a sistemelor educaţionale

din U.E. prin intermediul unor competenţe cheie comune.

În viziunea C.E., definiţia competenţelor-cheie este următoarea:

„Competenţele - cheie reprezintă un pachet transferabil şi

multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de

care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,

pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie

dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să

acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte

a învăţării pe parcursul întregii vieţi”.( Comisia Europeană, programul

Educaţie şi formare 2010).

Competenţele cheie asumate de C.E. reprezintă pilonul central al

acestui curs. Comunicarea în limba maternă, comunicare în limbi

străine, competenţele matematice şi competenţele de bază în ştiinţe

şi tehnologii, competenţa digitală, competenţa socială şi competenţele

civice, a învăţa să înveţi, iniţiativa şi antreprenoriatul, sensibilizarea

şi exprimarea culturală sunt cele opt competenţe cheie ale C.E.,

integrate de autorii acestui curs în demersul lor didactic.

Pagina 4

Competenţe specifice

Competenţa

cheie cu valenţă

de competenţă

generală

Competenţe specifice

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

Comunicarea în

limba maternă

Utilizarea generală a

unor termeni ştiinţifici:

ex. mediul înconjurător,

relief, aer, factor

biotic, management, etc.

Realizarea de

discursuri orale şi

scrise, care să

conţină termenii

ştiinţifici învăţaţi;

Asumarea propriului

discurs scris sau oral

într-un context oficial

(conferinţă, seminar,

simpozion, etc.)

Comunicare în

limbi străine

Utilizarea corectă a

unor nume geografice în

limbi de circulație

internațională (ex.

engleză, germană)

Înţelegerea unui

mesaj oral sau scris

în limbi de circulație

internațională (ex.

engleză, germană)

Respect pentru

diversitatea culturală

şi lingvistică a Europei

Competenţe

matematice şi

competenţe de

bază în ştiinţe

şi tehnologii

Utilizarea

reprezentărilor

cartografice ale unui

spaţiu geografic

oarecare ( ex. Suceava,).

Realizarea unor

reprezentări grafice

simple;

Analiza

fenomenelor din

propriul mediu de

viaţă utilizând

instrumente şi

metode specifice

ştiinţelor (fizică,

biologie, chimie);

Înţelegerea

complexităţii

relaţiilor dintre

factorul antropic şi

mediul natural al

propriului oraş;

Dezvoltarea

interesului pentru

matematică şi ştiinţe

într-un demers

didactic

interdisciplinar

Competenţa

digitală

Utilizarea

computerului pentru

căutarea informaţiilor

necesare realizării

proiectelor educaţionale

şi pentru comunicare

între parteneri

educaţionali.

Analiza

comparativă şi critică

a informaţiilor din

mediul virtual cu cele

din mediul concret al

cărţilor, revistelor,

manualelor şcolare,

etc.

Dezvoltarea unui

comportament corect

în comunitatea

virtuală

Competenţe

sociale şi

Cunoaşterea

diversităţii socio-

economice a Europei

Explicarea unor

fenomene socio-

economice

Dezvoltarea

interesului pentru

Pagina 5

competenţe

civice

contemporane, a

raportului dintre local-

regional-naţional-

europen.

contemporane prin

prisma diversităţii

europene.

Dezvolatrea

spiritului critic în

analiza complexităţii

spaţiului european.

cunoaşterea altor ţări

europene;

Respectarea

valorilor naţionale şi a

celor europene.

A învăţa să

înveţi

Cunoaşterea unor

metode de investigarea

a mediului.

Interpretarea

informaţiei grafice,

cartografice, a

textelor scrise,etc.

Dezvoltarea unui

comportament corect

de învăţare pe

parcursul întregii

vieţi.

Iniţiativă şi

antreprenoriat

Cunoaşterea unor

activităţi economice de

bază din propriul mediu

de viaţă.

Realizarea unor

proiecte de

dezvoltare locală

durabilă.

Dezvoltarea unei

atitudini pozitive faţă

de voluntariat,

iniţiativă şi

antreprenoriat

Sensibilizare şi

exprimare

culturală

Cunoaşterea unor

elemente concrete ale

mediului cultural

specific fiecărei ţări

europene ( monumente,

catedrale, biserici,

palate, muzee, etc.)

Integrarea

fenomenului mass-

media în analizele

personale desprea

lumea culturală

europenaă.

Atitudine pozitivă

faţă de valorile

civilizatoare europene.

Pagina 6

Conţinuturi

1. Ce este mediul înconjurător?

2. Factorii care definesc mediul

3. Relaţiile dintre componentele mediului înconjurător.

4. Peisajul geografic local – evoluţie în timp şi spaţiu.

5. Hazarduri naturale şi antropogene cu impact local.

6.Poluarea -efect al activităţilor umane asupra mediului înconjurător.

7.Sistemul om – resurse -dezvoltare durabilă.

8. Managementul mediului înconjurător.

Sugestii metodologice

Abodarea metodologică a cursului depinde de foarte mulţi factori: iniţiativa

profesorilor şi a elevilor, resursele disponibile, implicarea şi talentul participanţilor,

disponibilitatea şi deschiderea pentru un demers inovativ, creativitate, originalitate,

raportul dintre convenţional şi neconvenţional,etc

Exemple de abordări metodologice

Tema 1 Mediul – abordări teoretice generale

Activitatea propusă Strategia didactică Resurse disponibile

Identificarea câmpului

lexical al termenului

mediu înconjurător în

Activitate de cercetare

individuală la CDI

Dicţionare (ex.în

dicţionarul Le Robert

micro, Paris, 1995, câmpul

Pagina 7

limbile franceză, română

şi italiană.

lexical pentru termenul

mediu înconjurător este

alcătuit de termenii:

Environ

Environner

Environant,ante

Environnement

Environs

Tema 2 Factorii geoecologici care definesc mediul înconjurător-aspecte

definitorii ( ex. componenta relief )


Analiza proceselor

geomorfologice de

versant de tipul

alunecărilor de teren

Lecţie AEL Soft educaţional AEL;

Fotografii realizate de

elevi pe teritoriul

oraşului Suceava, care

surprin fenomene de tipul

alunecărilor de teren;

Prezentări power point;

Alte materiale

Desfăşurarea activităţii

1. EVOCAREA

- momentul organizatoric al activităţii

Pagina 8

2. REALIZAREA SENSULUI

Activitatea profesorului Activitatea elevilor

anunţă obiectivul activităţii şi

conţinutul informativ supus

dezbaterii;

deschideţi calculatoarele şi

accesaţi aplicaţia AEL, lecţia

Hazarduri naturale, componentele

Hazarduri geomorfologice şi

Hazarduri geomorfologice galerie

foto;

urmăriţi simularea din

componenta Hazarde

geomorfologice şi precizaţi

definiţia alunecărilor de teren,

elementele componente şi

cauzele de producere a acestora;

utilizaţi fişa de lucru nr. 1 şi fişa

de lucru nr. 2

coordonează activitatea elevilor;

deschideţi componenta Hazarde

geomorfologice foto; analizaţi

imaginile; utilizaţi în analiză

informaţiile dobândite recent;

deschid calculatoarele şi

accesează aplicaţiile respective;

urmăresc simularea, formulează

răspunsuri;

elevii vor lucra individual şi

frontal, folosind calculatorul şi

fişele de lucru;

elevii vor identifica definiţia

termenului alunecare de teren,

cauzele care determină

producerea alunecărilor de

teren;

analizează, dau răspunsuri

aşteptate.

accesează noua componentă;

analizează, compară, selectează.

3. REFLECŢIA

Pagina 9

- Ştim că oraşul Suceava este situat în podişul Moldovei, unitate de relief afectată

frecvent de alunecările de teren. Folosind cunoştinţele dobândite, demonstraţi că

teritoriul oraşului este predispus la manifestarea acestor procese geomorfologice

gravitaţionale.

Fişă de lucru nr. 1 Alunecările de teren: Identificaţi cauzele de producere a

alunecărilor de teren

„Alunecările de teren (...) poartă acelaşi nume ca şi formele rezultate. (...)

Condiţia de bază pentru a se produce o alunecare de teren este întâlnirea pe un acelaşi loc

a trei elemente : o rocă plastică, apă şi pantă necesară alunecării. La noi în ţară domină pe

versanţii destul de înclinaţi, pe cele mai extinse suprafeţe din deal, podişuri sau munte; în

cadrul acestora aflorează des argile şi marne, în diferite poziţii faţă de pantă, iar clima,

temperat – continentală, este destul de capricioasă sub aspectul precipitaţiilor, încât se

creează deseori condiţii potenţiale de alunecare pe întinderi foarte mari. Aceste condiţii

au fost amplificate, în plus, de intervenţia masivă a omului prin defrişări, arături, tăierea

de drumuri în panta versanţilor etc. “ ( Grigore Posea, Geomorfologia României, Editura

Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2002, pagina 381)

Fişa nr. 2 Alunecările de teren: Completaţi cu infomaţii corespunzătoare următoarea

fişă de lucru

Pagina 10


definitorii ( ex. componenta aer )


Măsurarea unor

parametri de fizică a

atmosferei utilizând

sistemul NOVA 5000 cu

care este dotat

laboratorul de fizică al

şcolii

Cercetare de teren

utilizând sistemul NOVA

5000;

Sistemul NOVA 5000;

Fişe de observaţie

realizate în urma unor

investigaţii de teren ( v.

model)

Model de completare a unei fişe de observaţie pentru cercetarea de teren

Fişă de observaţie nr.1

Data 14 septembrie 2016

ALUNECĂRILE

DE TEREN

Definiţie

Cauze de

producere ale

alunecărilor de

teren

Măsuri de

combatere a

alunecărilor de

teren

Elementele

componente

ale

alunecărilor de

teren

Pagina 11

Punct de

monitorizare

Indicatori măsuraţi cu ajutorul softului NOVA 5000

a

Temperatura

aerului

b

Umiditate

c

Nivel de

zgomot

d

Cantitatea

de CO2

e

Cantitatea

de O2

1. Centrul

oraşului -

Mc Donald's

24,320 C 31,87 % 2,68 B 408,78 ppm -

2. Pădurea

Zamca

22,950 C 43,06 % 2,68 B 391,80 ppm -

3. Parcul

dendrologic

Şipote

20,540 C 41,85% 2,68 B 403,39 ppm -

4. CNPR 22,030 C 49,77% 2,69 B 411,34 ppm -


definitorii ( ex. componentele apă, factor biotic, sol, factor antropic )


Analiza unor componente

ale mediului înconjurător

local pe baza unor surse

foto

Tehnici de lectură

geografică a unei

fotografii realizate în

cercetarea de teren

Fotografii realizate de

elevi

Model de analiză a unei fotografii: Marcaţi pe imaginea de mai jos următoarele elemente:

învelişul de sol, vegetaţia şi un element antropic

Pagina 12

Foto: Alunecări de teren pe strada Mihail Sadoveanu, Suceava (2005)

Tema 5 Relaţiile dintre componentele mediului înconjurător (relaţii dinamice, spaţiale,

funcţionale, temporale, etc.).


Identificarea tipurilor de

relaţii dintre

componentele mediului

înconjurător

Descoperire pe baza

resusrselor disponibile în

cadrul CDI

Filme

Cărţi

Reviste, etc.

Tema 6 Peisajul geografic local – evoluţie în timp şi spaţiu.


Identificarea tipurilor de

peisaje culturale din

oraşul Suceava

Analiza unor imagini,

texte, fotografii, hărţi;

Cercetarea proprie în

teren pentru

Resurse multimedia

Pagina 13

fotogrfierea unor

secvenţe de peisaj

cultural

1.Etape în identificarea unui peisaj cultural

2. Analizaţi un peisaj cultural la alegere pornind de la modelul dat:

Peisajul cultural al zonelor cu funcţie economică (din mediul urban şi/sau rural) se

suprapune în general peste zonele funcţionale industriale şi de servicii. Acest tip de peisaj

cuprinde spaţii economice compacte sau dispersate în alte peisaje. Se remarcă în mod

deosebit peisajele economice cu o puternică amprentă comercială (foto 1). Pe lângă acestea

se evidenţieză o creştere numerică a companiilor bancare, de asigurări, de turism şi de IT,

dispersate în peisajul urban tradiţional, dar care constituie nuclee de conturare a unor

peisaje economice originale, cu funcţie de servicii.

Evoluţia

istorică

a unui teritoriu

în diferite

contexte

Evoluţia

spaţiului

natural Componenta

antropică

Peisaj cultural

Pagina 14

Foto 1 Fosta zonă industrială Valea Sucevei – Burdujeni a devenit un spaţiu cu o puternică funcţie comercială (sursa Primăria oraşului Suceava, 2009)

Peisajele industriale tradiţionale de dinainte de 1990 au cunoscut puternice

modificări structurale: dispariţia unor ramuri industriale, precum industria chimică sau cea

constructoare de maşini; fărâmiţare teritorială în cazul industriei lemnului (foto1) sau

industriei uşoare. Diminuarea fenomenului de poluare industrială generat de industria din

perioada comunistă, a fost înlocuit de cel generat de transporturile rutiere după 1990.

Tema 7 Poluarea ca efect al activităţii umane asupra mediului înconjurător.


Analiza fenomenului de

poluare a aerului şi

solului în municipiul

Suceava într-o anumită

perioadă;

Activitate de cercetare

individuală pe teren;

Realizarea unui studiu

ştiinţific.

Sistemul NOVA 5000;

Resurse multimedia;

Tema 8 Sistemul resurse umane – resurse naturale-dezvoltare durabilă:


Pagina 15

Analiza demografică,

sociologică, urbanistică a

spaţiului geografic local

Chestionare

Anchete sociale

Cercetare de teren

Studii ştiinţifice

CDI;

Resurse multimedia;

Tema 9 Managementul mediului înconjurător – protecţie, conservare, amenajare.


Curs universitar Descoperirea noţiunilor

de management al

mediului, protecţie,

conservare, amenajare

USV

Resurse multimedia locale

prin activități - cnprsvka12016.files.wordpress.com filesistemelor informatice, etc. este clar că...

Documents