primul ajutor.doc

8/16/2019 PRIMUL AJUTOR.doc

1/4

PRIMUL AJUTOR - ÎN CAZUL TRANSPORTULUI ACCIDENTAŢILOR

Nici un accident nu va fi transportat înainte de a fi dus în starea de a suporta în bune condiţii transportul, adicăînainte de a fi examinat şi a i se fi acordat, efectiv primul ajutor. A crede că primul ajutor la locul accidentului înseamnă evacuarea imediată a victimei la prima unitate sanitară

de pe traseu, este o mare greşeală.• Accidentaţii vor fi transportaţi numai cu autosanitara (ambulanţa), o într!iere în sosirea acesteia fiind

compensată cu prisosinţă de transportul victimei în condiţii de securitate.• Numai victimele cu le!iuni uşoare, care nu influenţea!ă funcţiile vitale ale orgasmului pot fi transportate cu

mijloace improvi!ate şi numai în condiţii ece!"iona#e se poate indica şi transportul celor accidentaţi grav cuaceste mijloace improvi!ate. "e asemenea, se recurge la mijloace de transport #civile$, atunci cnd accidentuls−a produs în locuri i!olate, la mare distanţă de staţiile de salvare.

• %n condiţiile actuale de organi!are şi dotare a serviciilor de urgenţă, numai cadrele medico−sanitare despecialitate (salvatorii de gradul & şi &&) au dreptul să dispună ridicarea şi transportul victimelor de la loculaccidentului.

• 'dată cu sosirea autosanitarei. adrele de specialitate preiau ca!ul şi perfectea!ă măsurile de prim −ajutor

iniţiate de salvatorul (salvatorii) de la locul accidentului. i pot efectua în condiţii mai bune reanimareacardio−respiratorie, pot trata le!iunile asociate etc.• P$n% #a sosirea am&u#an"ei, salvatorul (salvatorii) trebuie să intervină cu promptitudine, pentru combaterea

cau!elor şi consecinţele accidentului şi pentru prevenirea şi înlăturarea factorilor de agravare şi apoi săsupraveg*e!e tarea victimei. +ersoanele care au suferit traumatisme grave nu trebuie deplasate înainte desosirea unei persoane calificate, în afara ca!urilor în care este absolut necesar ca aceste persoane să fie scoasedintr −o #po!iţie sau situaţie periculoasă$, care ar putea agrava consecinţele accidentării.

• aptul că transportul de la locul accidentului pnă la spitalul (dispensarul) cel mai apropiat nu depăşeşteuneori -−/ minute. Nu poate constitui o justificare pentru neglijarea aplicării măsurilor de prim −ajutor lalocul accidentului sau în timpul transportului.

• ste dovedit că nerespectarea regulilor de acordare a primului ajutor la locul accidentului, nesocotirea

necesităţii transportului victimei cu autosanitare şi neaplicarea tratamentului necesar în autosanitară duce,inexorabil, la situaţia 'e a ri'ica 'e #a #ocu# acci'entu#ui un r%nit (n stare 'e )oc* 'e a trans!orta unmuri&un' )i 'e a interna un 'ece'at+

• 0omentele cele mai importante ale transportului şi anume scoaterea victimei de la locul accidentului,ridicarea ei de la sol, transportul ei, aşe!area ei în pat trebuie executate în mod 'i,eren"iat, în funcţie decircumstanţele în care s−a produs accidentul, de gravitatea şi tipul le!iunilor provocate, ct şi de numărulsalvatorilor pre!enţi.

• Tenica 'e inter.en"ie !entru trans!ort tre&uie su&or'onat% i'eii 'e a nu a/ra.a )i a nu com!#ica.%t%m%ri#e !ro'use 'e acci'ent+ &ntervalul le!iunilor nu poate fi executat corect şi complet la loculaccidentului în special în situaţia politraumatismelor grave cnd victima se află în stare de inconştienţă.

+entru aceasta, mo&i#i0area acci'entatu#ui .a tre&ui ast,e# eecutat% (nc$t se/mentu# ,ormat 'inca! /$t trunci &a0in* s% r%m$n% nemi)cat* ca un oc ri/i'+ %n acest fel, coastele rupte nu vor ajunge să

perfore!e plămnii, vertebrele rupte să secţione!e măduva spinării, accidentatul în comă să se sufoce cu propria−ilimbă sau cu lic*idul de vomă etc.%n orice situaţie, orict de grele ar părea circumstanţele de producere a accidentatului şi starea victimei, salvatorultrebuie să acţione!e cu calm şi să se oriente!e asupra acelor te*nici de manevrare a accidentatului care să reducăîn mare parte riscurile amintite.

Scoaterea .ictimei 'e #a #ocu# acci'entu#ui

A+ Acci'entat c%0ut (ntr un )an" a'$nc+ %n funcţie de adncimea şanţului se vor folosi un număr variabil dec*ingi precum şi o pătură ori o pn!ă foarte largă şi lungă care să poată cuprinde capul şi corpul victimei.Acestea vor fi introduse pe sub capul, toracele, ba!inul şi eventual genunc*ii victimei, capetele lor rămnnd

însă în afara şanţului. +unnd treptat c*ingile în tensiune, accidentatul este ridicat la suprafaţă.


2/4

1+ Acci'entat r%mas (n ca&ina unui .eicu# a.ariat+ Numai trei situaţii obligă extragerea cu maximă vite!ă aaccidentatului din maşină, cu riscul executării unor manevre periculoase şi anume: emora/ia /ra.% (dacă*emosta!a provi!orie nu se poate face, salvatorul strecurndu−se în cabină), su,ocarea (prin strivireatoracelui, !drobirea feţei, bolnav inconştient care vomită) şi în fine incen'iu# .eicu#u#ui.

%n afara acestor situaţii, acci'entatu# tre&uie #%sat !e scaun+ %n această po!iţie se poate reali!a imobili!area

membrelor fracturate, utili!nd unul din procedeele descrise la capitolul respectiv. nd scaunul este detaşabil,este ideal ca victima să fie scoasă cu scaun cu tot, fixnd−o de acesta cu cteva ben!i trecute peste genunc*i,coapse şi torace. +entru a imobili!a şi coloana vertebrală cervicală, deseori fracturată în cursul accidentelor rutiere, se introduceo sting*ie de lemn între spetea!a scaunului şi spatele accidentatului. 1ting*ia care se înalţă deasupra capului va fi

piesa fixă de care se leagă cu o bucată de pn!ă fruntea accidentatului. Atunci cnd scaunul ve*iculului este fix, degajarea accidentatului este bine să fie făcută astfel înct să se

păstre!e po!iţia în care acesta se află în ve*icul, deflectarea coloanei şi aşe!area victimei în po!iţia de siguranţă,făcndu−se la o oarecare distanţă de ve*iculul avariat. +entru a ajunge la victimă, la nevoie se taie caroseria cu ajutorul unui aparat electric. Nimic nu este mai

periculos dect extragerea prin forţă a acestor accidentaţi.C+ Persoane stri.ite su& ro"i#e unui .eicu#+ +entru degajare se vor folosi: o coardă lungă de 2−3 metri, care va

avea legată la una din extremităţi o cuvertură şi cteva cor!i mai scurte făcute din cravate şi curele legate întreele şi care vor fi petrecute pe sub corpul accidentatului. 0ai mulţi salvatori aşe!aţi de fiecare parte a maşiniivor trage, întin!nd co!ile, de fapt care va ridica accidentatul de la sol, în timp ce salvatorul aflat la un capătal maşinii, trăgnd de extremitatea liberă a cablului lung, va introduce sub corpul ridicat al accidentatului,

pătura legată de cealaltă extremitate a cablului 4eaşe!nd accidentatul pe pătură sau pe impermeabil,scoaterea de sub maşină se va face mai uşor, prin tragere, fără pericole pentru bolnav. 5ineînţeles, că pentruuşurarea manevrelor, maşina va trebui la rndul ei, ridicată pe cric.

D+ Acci'entat c%0ut (ntr un s!a"iu ,oarte (n/ust în care nu poate pătrunde dect un singur salvator.&ndiferent de po!iţia în care a că!ut, accidentatul va fi întors şi întins cu faţa în jos. 1alvatorul îl va apuca şi îlva trage cu putere de axile ridicndu−l în genunc*i, cu toracele sprijinit de el. 1alvatorul se lasă în jos, îndoind genunc*ii şi răstoarnă accidentatul peste umerii să. 0na dreaptă a

salvatorului este introdusă între genunc*ii accidentatului şi apucă mna dreaptă a acestuia, în timp ce mnastngă a salvatorului prinde mna stngă a accidentatului. %n acest fel, salvatorul poate ec*ilibra greutateaaccidentatului pe umerii săi. ' dată ridicat în picioare, salvatorul îşi poate elibera mna lui stngă, lăsnd mna stngă a accidentatuluisă atrnă la spatele său, în timp ce mna dreaptă a accidentatului, care a fost trecută pe după gtul său. 0na eliberată a salvatorului îi va permite acestuia să se sprijine pentru a escalada la nevoie o scară, un !idetc., purtnd mai departe victima în spinare.

E+ Acci'entat c%0ut (ntr un cana#* tune# (n/ustste de asemenea, o ipote!ă în care nu poate interveni dect un singur salvator. 1alvatorul se apropie cu spatelespre victimă, înaintnd pe genunc*i şi coate. Ajuns la aceasta, o răstoarnă la nevoie cu faţa în sus, îi înnoadă

pumnii cu un batic sau cu o curea, trecndu−i membrele superioare astfel legate, ca în colier, în jurul gtuluisău. u accidentul astfel agăţat de gt, salvatorul va porni către ieşirea din canal, înaintnd tot sprijinit pe coateşi genunc*i.

ATENŢIE2

• 6ltimele două circumstanţe nu respectă principiile de ba!ă ale mobili!ării politraumati!atului şi anumefixarea segmentelor axiale ale corpului (cap−gt−torace− ba!in) dar repre!intă soluţii pentru situaţiile

particulare descrise.• %n orice situaţie salvatorii trebuie să dea dovadă şi de inventivitate pentru a asigura securitatea victimei.

A)e0area acci'entatu#ui

"e cele mai multe ori, completarea manevrelor de prim−ajutor medical, dar în special, manevrele de reanimarecardio−respiratorie care determină reluarea mişcărilor respiratorii sau ale bătăilor inimii, dacă acestea sunt oprite,


3/4

se execută la o oarecare distanţă faţă de locul accidentatului, după scoaterea victimei din focar şi aşe!area ei direct pe sol sau pe o brancardă.

+o!iţia în care victima va fi aşe!ată, varia!ă în funcţie de sediul le!iunii şi starea generală a accidentatului.• 5olnavul politraumati!at, însă conştient, va fi lungit pe spate.• 5olnavul, care a pierdut mult snge prin *emoragie externă sau internă, va fi culcat pe spate cu corpul

înclinat, astfel înct capul să se afle mai jos dect restul corpului.• 5olnavul politraumati!at, în stare de inconştienţă, mai ales dacă are şi traumatism cranian, va fi culcat pe o

parte, în po!iţia de siguranţă.• 5olnavul cu răni ale abdomenului va fi culcat pe spate, cu coapsele flectate.• %n fracturile coloanei vertebrale, aşe!area bolnavului pe burtă, cu capul întors într −o parte, permite îndoirea

coloanei cu concavitate către spate. %n această po!iţie, vertebrele fracturate nu mai pot secţiona măduva. +o!iţia aceasta nu poate fi folosită cnd este vorba de fractura coloanei cervicale. %n această situaţie, dar şi înalte fracturi de coloană vertebrală, bolnavul poate fi aşe!at şi pe spate. %n această po!iţie, dacă vertebrelefracturate se află sub nivel gtului, se introduce sub spate, acolo unde bolnavul declară că simte dureri violente, unsul, care obligă coloana să se curbe!e cu concavitate în spate. 7ictima, dacă a fost aşe!ată direct pe o brancardă, va fi apoi legată peste torace cu două curele care seîncrucişea!ă, fixnd pieptul şi umerii şi cu alte 2−3 legături care fixea!ă ba!inul, coapsele, gambele şi picioarele. "acă este fracturată coloana vertebrală cervicală, capul va fi înconjurat pe părţile laterale şi creştet cu o *ainăfăcută sul şi va fi fixat de brancardă cu însă o coardă ce va trece peste frunte. %n traumatismele toracice cu fracturi ale coastelor, dacă victima nu pre!intă tulburări respiratorii, ea va fiaşe!ată pe spate, cu toracele ct mai sus, iar dacă sc*iţea!ă unele din semnele amintite, va fi plasată tot în această

po!iţie, culcat pe partea bolnavă. Astfel, respiraţia ei va fi mult uşurată, plămnul situat în *emitoracele sănătos putndu−se expansiona la maximum şi suplini în acest mod şi pe cel din regiunea traumati!ată.

Ri'icarea acci'entatu#ui 'e #a so# %n subcapitolul precedent au fost deja descrise !o0i"ii#e în care accidentatul trebuie instalat şi apoi transportatcu targa, atunci cnd victima scoasă de la locul accidentatului, a fost aşe!ată 'irect !e tar/%+ Aceleaşi po!iţiitrebuie adoptate şi atunci cnd accidentatul este menţinut o perioadă variabilă de timp la sol, timp în care se

completea!ă manevrele de prim−ajutor şi se aşteaptă sosirea ambulanţei. %n aceste ultime situaţii, ridicarea accidentatului de la sol în vederea aşe!ării sale pe o brancardă trebuie să sesupună aceleiaşi reguli, de a nu îndoi cu nici un c*ip vreun segment al corpului faţă de segmentul.

Trans!ortu# acci'enta"i#orA+ Trans!ortu# cu &rancar'a

• ste preferabil să fie folosit ori de cte ori este posibil, c*iar dacă la prima vedere starea accidentatului nu pare să fie îngrijorătoare. Nenumărate elemente pot altera rapid, în timpul transportului, starea generală, iniţial bună, a bolnavului.

• 8ransportul cu brancarda se poate face de către 'ou% !ersoane; în această situaţie, salvatorii trebuie să apuce

suplimentar brancarda cu cte o c*ingă, legată de barele tărgii şi trecută apoi pe după gtul lor. %n acest fel,greutatea brancardei se dispersea!ă mai omogen, uşurnd transportul iar mersul mai lin.• 8ransportul cu !atru şi, eventual, cu c*iar cinci sa#.atori este, bineînţeles, mult mai comod, doi salvatori

aşe!ndu−se la capetele tărgii, iar ceilalţi doi pe părţile laterale, către mijlocul ei.&ndiferent de situaţia creată, trebuie să se respecte următoarele !rinci!ii

7ictima va fi aşe!ată întotdeauna cu capul către direcţia de deplasare pentru a putea fi permanentsupraveg*eată de salvatori;

&ndiferent de obstacole întlnite în cale, trebuie menţinută po!iţia ori!ontală a tărgii;

0ersul trebuie să fie lin. +entru ca targa să se balanse!e ct mai puţin, salvatorii din spatele tărgiitrebuie să facă pasul invers faţă de salvatorii din faţă (unii pornesc cu stngul, iar ceilalţi cu dreptul) ; nd victima este agitată sau cnd transportul se face pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuiefixat de targă cu 9−2 c*ingi speciale sau improvi!ate;


4/4

1e repre!intă mai jos unele soluţii prin care pot fi respectate aceste principii, c*iar în situaţia trecerii unor obstacole, c$n' tar/a este !urtat% 'e 'ou% !ersoane+

− La urcarea sau co&or$rea unei !ante, în funcţie de direcţia de mers, targa va fi ridicată inegal desalvatori pentru a−i păstra po!iţia ori!ontală.− La esca#a'area unui 0i' sau /ar', salvatorii aflaţi în timpul mersului cu la capetele tărgii, o vor

depune la sol şi o vor apuca de părţile laterale, la mijlocul ei. 8arga ridicată din nou şi bine ec*ilibrată esteîntinsă şi sprijinită cu barele părţii din faţă de !id. ei doi salvatori se deplasea!ă spre coada tărgii,continund să o susţină de ambele părţi.

Ajunşi la capăt, printr −o mişcare rapidă de translaţie, unul dintre salvatori trece în barele tărgii, pe care le

apucă acum cu ambele mini.

+rimul salvator eliberat escaladea!ă !idul, se plasea!ă între barele extremităţii din faţă a tărgii pe care otrage spre el, restul operaţiunii desfăşurndu−se în continuare în acelaşi fel, însă în sens invers.− În ca0u# trecerii !este un )an" a'$nc )i #ar/, lucrurile se vor petrece în acelaşi mod, cu singuradeosebire că, în loc să fie vorba de escaladarea unui !id, primul salvator va intra în şanţ după ce targa a

fost depusă la sol şi va apuca barele din spate ale tărgii susţinnd−o cu minile întinse deasupra capului, pentru a păstra ori!ontalitatea ei. +rin această mişcare, barele din faţă ale tărgii vor fi puse pe margineaopusă a şanţului, cel de−al doilea salvator eliberat trecnd de pe o margine a şanţului pe cealaltă, pentru a

prelua de data aceasta celălalt capăt al tărgii, respectiv, capătul din faţă.

B. Transportul accidentaţilor fără targă

• ste obligatoriu să se folosească targa atunci cnd starea generală a bolnavului o impune ; c*iar în lipsa uneitărgi convenţionale se !oate im!ro.i0a una, fie din două bare de lemn pe care se înfăşoară una sau două

pături prinse apoi cu ace de siguranţă, fie trecnd aceleaşi bare prin mnecile a două vestoane aşe!ate #înoglindă$.

• 8e*nicile de transport fără targă se vor folosi numai atunci cnd starea generală a accidentatului este bună,

le!iunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau cnd victima trebuie deplasată prin spaţiifoarte înguste sau întortoc*eate, unde brancarda nu poate pătrunde.

Tenici#e sunt sim!#e

: 1usţinerea de către o persoană a accidentatului care poate totuşi păşi, sau de către doi salvatori care−l susţinlateral;: 1usţinerea victimei pe un $scaun$ făcut din împreunarea a 2 ; 3 mini: 8ransportarea de către o singură persoană a victimei purtată în spinare şi susţinută cu ajutorul unui #cordon$făcut dintr:o cuvertură sau transportul victimei pe un singur umăr ( permite salvatorului să aibă o mnă liberă cucare să se poată ajuta pentru trecerea unor obstacole).- Trans!ortu# cu un scaun sus"inut !e !%r"i#e #atera#e sau ,%c$n' o,icii#e unei t%r/i+

A#e/erea .eicu#u#ui 'e trans!ort• 8rebuie evitată marea greşeală pe care o fac mulţi salvatori care, din dorinţa de a transporta accidentatul în

timpul cel mai scurt posibil la o unitate sanitară competentă, apelea!ă la primul ve*icul ce le iese în cale.• Este !re,era&i# s% se 3!iar'%4 ciar )i o or% !$n% #a sosirea unei am&u#an"e care !oate trans!orta

.ictima acci'entatu#ui (n con'i"ii cores!un0%toare, dect ca aceasta să fie îng*esuită pe banc*eta unuiautoturism sau să fie aşe!ată în remorca unui camion a cărei suspensie deteriorată poate să:i agrave!e stareagenerală

primul ajutor.doc

Documents