primul ajutor în tabără - · pdf filecolici renale sau pietre la rinichi simptome:...

Primul ajutor

în tabără Ce conţine această broşură:

• Câteva sfaturi pentru conducătorii taberelor de corturi sau ai grupurilor de excursii montane în ceea ce priveşte organizarea "asigurării sănă-tăţii" participanţilor.

• Prezentarea simptomelor şi modului de tratare a câtorva dintre problemele de sănătate cel mai des întâlnite în taberele de la munte.

• Prezentarea conţinutului trusei medicale de tabă- ră şi a trusei medicale de traseu, în taberele de corturi sau în excursii montane.

2 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________

ATENŢIE LA ... PRIMUL AJUTOR! Vrem să atragem atenţia tuturor celor care folosesc această broşură că ea prezintă doar simptomele şi modul de tratare al celor mai frecvente probleme de sănătate care pot să apară în taberele de corturi la munte, tratament care se poate face cu ajutorul medica-mentelor şi materialelor aflate în trusa de prim-ajutor din tabără. Ea este un mic "manual" de utilizare a trusei de prim-ajutor, dar nu poate substitui cunoştinţele şi experienţa unui cadru medical. De aceea sfătuim pe toţi cei ce organizează tabere de corturi urmă-toarele lucruri:

ori de câte ori este posibil acest lucru, să aibă în personalul taberei un cadru medical (medic sau asistentă), sau după caz, studenţi la medicină în anii mai mari sau surori de Cruce Roşie

conducătorul taberei, asistenţii acestuia şi chiar alţi membri ai personalului taberei să îşi însuşească noţiunile elementare de acordare a primului ajutor în caz de nevoie şi să cunoască locul în care se află trusa medicală şi conţinutul acesteia

să nu se plece pe nici un traseu de drumeţie fără a avea o trusă medicală de traseu care să conţină cele necesare acor-dării primului ajutor

înainte de începerea taberei, conducătorul taberei şi cel puţin unul din asistenţii săi trebuie să se informeze (sau să fie informaţi de către organizatorul principal în caz că în acel loc se desfăşoară mai multe tabere) asupra următoarelor:

• unde este cea mai apropiată unitate sanitară (dispen-sar, policlinică, spital)

• unde poate fi găsit primul cadru medical

Primul ajutor în tabără 3 ____________________________________________________________

• cum poate fi chemată salvarea • cum poate fi alertată formaţia SALVAMONT din zonă

să existe în tabără un mijloc de transport (automobil, micro-buz) care să poată fi folosit pentru transportul celor bolnavi sau accidentaţi la cea mai apropiată unitate sanitară. În cazul în care nu este disponibil un astfel de mijloc de transport, conducătorul taberei, asistenţii săi şi restul personalului trebuie să ştie care este primul loc în care pot găsi un astfel de mijloc de transport în caz de urgenţă.

în cazul în care apar simptome necunoscute de boală sau simptomele cunoscute se agravează se va apela la asistenţă medicală calificată în cea mai apropiată unitate sanitară.

în cazul unor boli sau accidente mai grave, în care nu se cu-nosc procedurile de urmat, conducătorul şi personalul taberei nu trebuie în nici un caz să administreze tratamente pe bază de presupuneri sau sfaturi din partea persoanelor fără califi-care şi nici să nu permită altora să facă acest lucru.

este bine ca în trusa sanitară să se afle o broşură ca aceasta, împreună cu lista medicamentelor şi materialelor care tre-buie să existe în trusa sanitară. Este datoria conducătorului taberei (sau a unui membru din personalul taberei desemnat pentru aceasta) să se îngrijească de înlocuirea permanentă a medicamentelor sau materialelor sanitare care au fost consu-mate din trusa medicală (atât cea din tabără cât şi cea de traseu)

la începutul sezonului de tabere trusele medicale trebuie do-tate cu medicamente şi materiale sanitare aflate în termenul de valabilitate. Nu va fi folosit nici un medicament cu ter-menul de valabilitate depăşit.


BOLI ÎNTÂLNITE

LA MUNTE Pentru alcătuirea şi revizuirea acestui material aducem mulţumirile noastre deosebite:

domnului doctor Ioan Mihăicuţă din Timişoara, mon-taniard cu experienţă şi un pasionat al expediţiilor montane cu grupuri de tineri

doamnei doctor Ligia Rodina, din Săcele, Braşov, care asigură în mod consecvent asistenţă medicală în tabere de corturi din munţii Bucegi, Piatra Craiului şi Ciucaş.


1. BOALA DIAREICĂ ACUTĂ DEFINIŢIE: scaune moi, apoase, neformate, cel puţin 3 pe zi, date de consumul de alimente alterate sau apă contaminată.

SIMPTOME: sete accentuată, uneori febră, greţuri şi vărsături, dureri abdominale.

TRATAMENT: regim alimentar: iniţial alimenataţie hidrică = rehidratare energică cu ceaiuri din abundenţă,uşor îndulcite, apă plată, ulterior supe de morcovi cu orez şi sare, brânzeturi, carne slabă.

• Gesol sau Săruri de rehidratare orală, 1 plic în 1/2 litri apă fiartă şi răcită, se beau 1, 2 litri/zi.

• Smecta 3 plicuri / zi- dizolvat în apă sau ceai • Metoclopramid 10mg 1-2cp/zi (în caz de vărsături) • No-spa 40mg 2-3cp/zi (în caz de dureri abdominale) • Furazolidon 3 x 1/zi • Imodium 1, 2 odată (se repetă după fiecare scaun,

maxim 3, 4 ori ( nu se recomandă în faza acuta - primele 2,3 zile)

În forme severe (mai mult de 6 scaune pe zi, febră, stare generală modificată) se pot administra antibiotice 3 zile

amoxicilina 500 mg - 1cp la 8 ore sau

ciprofloxacina 500 mg - 1 cp la 12 ore

PREVENIRE: a nu se consuma alimente gătite acasă înce-pând din a doua zi de excursie.

ATENŢIE: a nu se bea apă decât proaspătă (se va consu-ma doar apă din izvoare sau surse verificate. În nici un caz nu se va consuma apă din bălţi, lacuri, râuri sau chiar pâraie neverificate în amonte)

6 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 2. HIPERACIDITATE GASTRICĂ, GASTRITE

DEFINIŢIE: dureri în coşul pieptului sau în spatele sternului, ca o arsură, de obicei după mâncare.

TRATAMENT: • Dicarbocalm 1-4 cp/zi ( la 1 ora după masă si seara

la culcare) - pentru supt

• Omeran 20mg 1 cp/zi dimineaţa

3. COLICI ABDOMINALE

DEFINIŢIE: dureri abdominale sub formă de spasme, de intensitate crescută, de cauze diverse (intestinale, biliare, gastrice, uterine, renale).

TRATAMENT: antispastice şi analgezice

Scobutil 10 mg 3 x 1 cp/zi

sau

No spa 40mg 2-3 cp/zi

sau

Piafen 1-2 cp/zi.

Se pot şi asocia.


4. COLICI RENALE SAU PIETRE LA RINICHI

SIMPTOME: durere acută, violentă in regiunea lombară (în spate), cel mai adesea debutează treptat şi se intensifică rapid, iradiază spre burtă si căile urinare, însoţită de dureri la urinare, urinare frecventă dar cu cantitate mică de urină, urină tulbure sau roşie, eventual febră moderată. TRATAMENT:

• Scobutil sau Papaverină 3 x 1 /zi

• No-spa 40mg 3x1 cp/zi

• Antibiotic ( în caz de febră) - Biseptol 1cp la 12 ore sau Ciprofloxacina 500 mg 1cp la 12 ore

• Ceaiuri şi lichide din abundenţă (peste 2 litri/zi)

• În caz de vărsături – Metoclopramid 1 tabletă oral sau 1 fiolă injectată intramuscular

5. DURERI DENTARE • Algocalmin comprimate sau fiole 1, 2, 3 / zi sau

Antinevralgic.

În caz de umflare a fălcii, inflamaţie, se administrează:

• Ampicilină 3 x 500 mg./zi sau

• Amoxicilina 3 x 500mg/zi timp de 7 zile

8 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 6. INFECŢII RESPIRATORII SUPERIOARE SIMPTOME I - nas înfundat, care curge ca apa, durere în gât, eventual tuse seacă, fără febră sau cu febră uşoară = infecţie virală

• Aspirină sau Paracetamol (de preferat Paracetamol) 3 x 1 /zi (aspirina nu mai mult de 2/zi ; de evitat la copii)

• Calmant de tuse Codeine 3 x 1/2 /zi • Ceaiuri din abundenţă, Vitamina C. • Fenosept 3x1cp/zi

SIMPTOME II - Dacă tusea elimină flegmă galbenă, puru-lentă, şi febra e > 38,5º C = infecţie bacteriană - se poate asocia antibiotic precum:

• Ampicilină 3 x 500 mg./zi sau Amoxicilina 500mg 1 cp la 8 ore

• Bromhexin 3x1 cp/zi ( pt tuse) • Paracetamol 3x1 cp/zi

SIMPTOME III - În caz de durere în gât, predominând la în-ghiţire, gât roşu sau cu depozit purulent în gât = angina acută

• Fenosept 3x1cp/ zi – pt supt • Paracetamol 3x1 cp/ zi ( la febră) • Ospen (Penicilina V) 1000 – 1cp la 8 ore ( cu o oră

înainte de masă)


7. ALERGII CUTANATE, DIGESTIVE SAU RESPIRATORII

SIMPTOME: erupţie pe piele de pete roşii = urticarie; are loc după contactul cu un alergen (praf, polen etc.) sau după ingestia unui aliment alergizant, însoţită de mâncărime.

Alte manifestări = rinita alergică = strănut şi obstrucţie nazală cu lăcrimare şi mâncărime la nivelul ochilor şi nasului .

TRATAMENT:

• Antialergic: Loratadina (Claritin, Flonidan) - 1 cp/zi • Calciu lactic 2, 3/zi • Talc mentolat aplicat local (în urticarie)

Atenţie! - în formele când se asociază urticariei, edemul (umflarea) feţei, mâinilor sau tălpilor se poate administra 1 fiola de HHC 100mg (hemisuccinat de hidrocortizon) intra-muscular. Atenţie! - în forme severe = şoc anafilactic = se declan-şează în minutele sau ora care urmează contactului cu subs-tanţa respectivă şi este anunţat de o intensă senzaţie de rău, însoţită de mâncărimi în palme, frisoane, transpiraţii, urticarie, jenă la respiraţie, edeme la nivelui feţei (umflare a feţei) ± greaţă, vărsături, dureri abdominale.

necesită spitalizare de urgenţă!!! • se administrează HHC100mg (hemisuccinat de hidro-

cortizon) 2 fiole intravenos sau intramuscular (de pre-ferat intravenos) - se poate repeata după 15 minute

• antihistaminic - Loratadina 1cp • transport de urgenţă la cea mai apropiată unitate sani-

tară

10 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 8. INSOLAŢIA

DEFINIŢIE: provocată de expunerea prelungită la razele soa-relui pe timp de arşiţă, fără protecţie, a capului şi a cefei (o stare care poate pune viaţa în pericol cand temperatura ambi-entală este foarte ridicată, se transpiră foarte mult si nu se beau suficiente lichide pentru a înlocui pierderile).

SIMPTOME: 3 trepte 1. uşoară = corpul este slăbit, apare senzaţia de som- nolenţă, ameţeli, dureri de cap, greaţă

• victima trebuie dusă la umbră şi culcată cu capul puţin ridicat, i se dă să bea încet apă - de preferat apă plată - ½ de pahar de lichid la fiecare 15 minute - (băuturile alcoolice sunt interzise, pentru că sunt congestionante).

2. medie = dureri mari de cap, vomă, creşterea tem- peraturii corpului, pierderea cunoştinţei, accelerarea bătăilor inimii si respiraţiei

• persoana trebuie culcată la umbră, dezbracată şi înfă-şurată într-un cearşaf îmbibat cu apă rece, la cap se pune o pungă cu gheaţă (nu direct pe piele), la gât com-prese reci; i se dă să bea lichide - 1 lingură la fiecare 5 minute.

3. şoc termic= pierderea cunoştinţei, delir, halucinaţii, res- piraţia şi pulsul accelerate

• cele de mai sus + transport de urgenţă la o unitate sanitară specializată


9. ARSURI

Obiectivele prioritare ale primului ajutor în caz de arsuri sunt:

1. îndepărtarea durerii

2. prevenirea infecţiei

3. prevenirea şi tratarea şocului ( în arsurile de gradul III)

• Puneţi imediat zona arsă sub jet de apă curgătoare sau aplicaţi o compresă cu apă rece până ce durerea scade ca intensitate.

• Oximed spray – agitaţi şi pulverizaţi de la o distanţă de 15 cm.

• Acoperiţi arsura cu o compresă sterilă ( nu vată).

• Ridicaţi piciorul sau mâna afectată.

NU aplicaţi unt sau alte grăsimi (uleiuri ) pe arsură.

NU încercaţi să spargeţi băşicuţele (veziculele).


10. MUŞCĂTURILE DE ŞERPI Singurul şarpe veninos din ţara noastră este vipera.

Omul muşcat de viperă poate muri în cinci ore, prin sufocare, hemoglobina din sânge formând împreună cu veninul, un compus stabil.

PRIMUL AJUTOR: primele măsuri ce trebuie luate pentru îngrijirea muşcăturilor de şarpe veninos trebuie să conveargă spre a transporta victima pentru a primi îngrijiri medicale definitive cât mai rapid posibil.

• victima se culcă şi se încearcă liniştirea ei (victima trebuie să fie cât mai puţin mobilizată – adică să se mişte cât mai puţin - pentru a limita difuziunea sistemică a veninului).

• imediat după muşcătură (primele 5 minute) se foloseşte pompa extractoare pentru extragerea veninului. Dacă muşcătura este într-o zonă a corpului cu mult păr, se foloseşte Bic-ul pentru îndepărtarea părului.

Se aplică pe pompă cupa de sucţiune de mărimea potrivită, apoi se trage mânerul pompei în sus până la maxim, se aplică cupa de sucţiune peste, în aşa fel încât marginile ei să înconjoare muşcătura şi apoi se apasă mânerul pompei până jos. Ea se poate lăsa mai mult timp pe muşcătură - până la patru ore, însă primele minute sunt importante pentru îndepărtarea veninului. Sucţiunea trebuie continuată cel puţin 30 min.


• un garou aplicat proximal, la 10 cm mai sus de muşcă-tură, suficient de larg pentru a vă permite să strecuraţi un deget dedesupt, pentru a nu întrerupe circulaţia arterială, poate limita difuziunea veninului dacă este aplicat în primele 30 de minute.

• după îndepărtarea pompei se spală fluidul de pe rană cu apă şi săpun. Se aplică alcool şi se pansează rana.

• se ţine partea corpului cu muşcătura sub nivelul inimii.

• victima nu trebuie să consume lichide pentru a nu creşte circulaţia sangvină.

• transportarea de urgenţă la cel mai apropiat spital.

SUNT INTERZISE: • mobilizarea inutilă, agitaţia sau fuga victimei

• incizia în cruce a muşcăturii şi încercarea de a suge veninul cu gura.

• ingestia de alcool

• aplicarea locală de gheaţă, inutilă înaintea măsurilor amintite.

14 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 11. ÎNŢEPĂTURILE DE INSECTE înţepăturile de albine şi viespi

Albinele îşi pierd aparatul producător de venin în timpul înţepăturii şi ulterior mor, în timp ce viespile pot să înţepe de mai multe ori succesiv.

Deşi majoritatea insectelor produc prin înţepare doar o reacţie locală ( înroşire, umflătură), unele înţepături de insecte pot primejdui viaţa dacă persoana este alergică la veninul insectei (reacţia alergică apare numai dacă persoana a mai fost muşcată sau înţepată - a existat un contact anterior cu veninul).

PRIMUL AJUTOR

• Acul insectei îngropat în piele trebuie raclat sau periat cu o lamă sau cu unghia, dar nu trebuie scos cu penseta pentru a nu stoarce mai mult venin din săculeţul cu venin (se poate folosi şi pompa extractoare)

• Sediul înţepăturii trebuie curaţat şi dezinfectat şi tre-buie aplicată gheaţă sau comprese reci, pentru a încetini difuzarea veninului.

• Ridicarea sediului afectat şi administrarea de analge-zice (algocalmin) ameliorează simptomele.

• Pentru a reduce durerea se poate aplica imediat pe zona afectată o compresă îmbibată cu oţet diluat cu apă (în cazul înţepăturii provocată de viespe) sau în bicarbonat de sodiu dizolvat în apă (în cazul înţepăturii de albină).


• Reacţiile locale importante (umflătură, inflamaţie, tumefacţie care difuzează la mai mult de 10 cm în jurul sediului înţepăturii) necesită administrarea de antihista-minice (loratadina), iar în lipsa unei ameliorări vizibile se administrează intramuscular 1 fiola 100mg HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) (la nevoie se poate repeta).

• În caz de agravare, transportaţi victima la cea mai apro-piată unitate sanitară.

Înţepăturile de furnici roşii şi alte furnici Furnicile se ataşează de piele prin mandibule puternice si îşi rotesc corpul în jurul capului în timp ce injecteaza repetat venin printr-un ac situat posterior. Reacţia iniţială, umflătura şi roşeata, însoţită de senzaţie de arsură si mâncărime, cedează în aproximativ 30 de minute şi în 24 ore apare o veziculă cu lichid clar care ulterior ulcerează şi se vindecă într-o săptamână, dacă nu se infectează secundar. PRIMUL AJUTOR

• aplicaţii de comprese reci sau gheaţă

• antihistaminice orale (loratadina 1 cp/zi) 5 zile

• infecţiile bacteriene pot fi prevenite prin aplicaţii locale cu unguente cu antibiotice (ex. neobacin unguent 2-3 aplicaţii/zi)


12. VEZICULE (băşici cu lichid)

Acestea se datorează încălţămintei sau altor tipuri de echi-pament care freacă pielea în mod repetat.

PRIMUL AJUTOR

• dacă vezicula este mică şi nedeschisă, iar zona nu va mai fi expusă altor iritaţii ulterioare, acoperiţi-o cu tifon steril şi bandajaţi locul respectiv. Pielea va resorbi lichidul şi aceasta se va vindeca de la sine.

• dacă se întamplă ca vezicula să se spargă, lăsaţi la vedere pielea jupuită, spălaţi uşor cu apă şi săpun şi acoperiţi locul cu bandaj steril.

• nu deschideţi o veziculă rezultată în urma unei arsuri

• dacă vezicula este mare şi expusă la lovire în timpul acti-vităţii zilnice, spălaţi cu apă şi săpun zona, înţepaţi vezi-cula în zona cea mai de jos cu un ac steril, apoi presaţi uşor pentru a forţa să iasă lichidul. Acoperiţi zona cu un bandaj steril.

• urmăriţi permanent eventualele semne de infecţie, cum ar fi: înroşirea, puroiul sau apariţia unor dungi roşii ce por-nesc de la rană către zonele învecinate.

• în cazul apariţiei semnelor de infecţie, aplicaţi local ungu-ent cu antibiotic (neobacin), iar dacă nu se observă ame-liorare după 1-2 zile se administrează Oxacilina 500mg - 1 capsulă la 6ore


13. CONTUZII

DEFINIŢIE: lovituri date de căzături pe părţile moi (muşchi)

TRATAMENT:

• comprese cu apă rece

• hepathrombin 30000 unguent sau gel ( nu se aplică pe mucoase şi răni deschise)

18 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 14. ENTORSE

DEFINIŢIE: leziune a ligamentelor ce susţin articulaţiile dintre segmentele osoase. Ligamentele pot fi suprasolicitate, ajungându-se până la ruperea lor.

SIMPTOME : - Dureri la nivelul articulaţiei lezate

- Umflarea (edemul) articulaţiei

- Sensibilitate la atingerea zonei afectate

- Modificări de culoare ale articulaţiei ( roşu, albastru)

TRATAMENT:

• imobilizare şi repaus

• comprese cu apă rece, Hepathrombin gel

• Bandaj compresiv elastic

Pentru combaterea durerii si scăderea edemului se poate administra Ibuprofen 200mg 2x1 tb/zi 3zile sau masajul zonei respective cu Diclofenac unguent sau gel

Dacă nu sunteţi sigur dacă este vorba de o entorsă sau de o fractură, comportati-vă ca şi când ar fi vorba de o fractură.


15. LUXAŢII

DEFINIŢIE:

• pierderea contactului normal dintre oasele care alcătu-iesc o articulaţie

• de obicei este consecinţa unei căzături sau a unei loviri dată osului.

• articulaţiile cel mai frecvent implicate în asemenea accidente sunt: umăr, şold, cot, degetul mare de la mână, genunchiul.

SIMPTOME: • victima acuză o durere violentă şi se poate observa

deformarea zonei respective cu o poziţie anormală a membrului

• modificarea culorii pielii în jurul zonei traumatizate

PRIMUL AJUTOR:

• nu încercaţi readucerea oaselor în poziţie normală!!

• se recomandă imobilizarea provizorie cu o atelă sau o eşarfă (vezi fracturi) şi transportarea victimei la spital

20 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 16. FRACTURI

DEFINIŢIE: Întreruperea totală sau parţială a continuităţii unui os, apă-rută în urma unui traumatism. Ea poate fi:

• închisă - când osul rupt nu iese la exterior prin piele

• deschisă - când osul penetrează ţesuturile, rupe pielea şi este vizibil în focarul de fractură.

SIMPTOME:

• victima aude sau simte o plesnitură la nivelul locului respectiv

• durere intensă, localizată ( în punct fix), care se inten-sifică la mişcare şi la palpare

• partea lovită se mişcă anormal sau nenatural • zona loviturii se umflă, se deformează şi pot apare

vânătăi • regiunea se poate scurta prin încălecarea fragmentelor

osoase

PRIMUL AJUTOR:

• în cazul fracturilor deschise cu hemoragie se încearcă oprirea sângerării, se taie şi se îndepărtează îmbrăcă-mintea din jurul rănii. NU încercaţi să împingeţi înapoi nici o bucată a osului ieşită în afară. NU spălaţi şi nu puneţi nimic pe rană, nici chiar medicamente.


• se apasă cu blândeţe, cu o compresă sterilă, cu un tampon curat sau cu o bucată de pânză curată, pentru a stopa sângerarea

• se acoperă întreaga rană (inclusiv osul ce iese în afară) cu un bandaj

• se imobilizează zona respectivă cu ajutorul atelelor. Pentru a improviza o atelă se pot folosi scânduri, crengi, cozi de mătură, etc. Atela trebuie să fie sufi-cient de lungă pentru a fixa articulaţiile de deasupra şi dedesubtul osului rupt. Între atelă şi pielea zonei traumatizate se aşează o bucată de pânză, nişte vată sau un prosop. Nu legaţi atela prea tare, astfel încât comprimarea să nu oprească circulaţia sângelui

• victima se transportă la cel mai apropiat centru medi-cal; manevraţi victima cu grijă - mişcările bruşte agravează adesea severitatea leziunilor

• pentru calmarea durerilor se poate administra un analgezic (algocalmin, piafen)

24 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 17. PLĂGI ( RĂNIRI ) DEFINIŢIE: leziune în care continuitatea pielii este întreruptă.

TRATAMENT: • spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun înainte de a

examina rana • opriţi hemoragia prin:

apăsare cu compresă sterilă groasă direct pe rană şi comprimaţi ferm cu podul palmei (dacă sîngele îmbibă compresa, nu o îndepărtaţi, ci aplicaţi alta peste prima); ulterior aplicaţi un bandaj de presi-une care să menţină compresa pe loc - nu strângeţi prea tare bandajul pentru a nu opri circulaţia arterială garou aşezat la rădăcina membrului, deasupra plă-gii (în caz de hemoragie foarte mare).

• odată oprită hemoragia, spălaţi plaga cu apă curată din abundenţă şi săpun, apoi Betadine sau apă oxigenată sau Rivanol. ( în caz de julituri şi zgârieturi, o frecare uşoară poate fi necesară; este foarte important să îndepărtaţi orice fel de murdărie pentru a preveni infectarea plăgii)

• aplicaţi compresă sterilă şi pansament din faşă, cu schim-bare o dată pe zi.

• urmariţi cu atenţie plaga timp de mai multe zile • dacă apar semne de infecţie la nivelul rănii puteţi aplica

unguent (Neobacin) sau la nevoie tratament oral cu Oxacilina 500mg 1cps la 6 ore

ESENŢIAL: • oprirea rapidă a hemoragiei • toaletă riguroasă a plăgii

26 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ .


Trusă sanitară pentru tabără

Conţinutul unei truse sanitare de prim ajutor pentru o tabără de corturi cu 30-35 de participanţi

Algocalmin tablete – 40

Algocalmin fiole - 15

Antinevralgic tablete - 20

Aspirină tablete – 20

Paracetamol tablete - 40

Faringosept comprimate pentru supt - 60

Codeină fosfat 15mg - 20

Bromhexin 8mg tablete - 30

Ospen 1000 tablete – 60

Ampicilină 500mg capsule – 20

Amoxicilina 500mg capsule– 40

Ciprofloxacina 500mg tablete– 20

Oxacilina 500mg capsule– 40

Biseptol 480mg tablete– 30

Ibuprofen 200mg - 30


Dicarbocalm comprimate pt. supt – 60

Omeran 20mg – 30

Scobutil tablete – 20

Papaverină 100mg tablete – 20

No-spa 40 mg tablete -20

Piafen tablete -30

Calciu lactic tablete- 40

Fiobilin 250mg tablete - 20

Metoclopramid 10 mg tablete - 20

Metoclopramid fiole – 5 buc

Furazolidon 100mg tablete - 20

Gesol plicuri -10

Smecta plicuri – 20

Dulcolax tablete -10

Triferment tablete - 30

Oximed spray - 2

Hepathrombin gel- 1

Hepathrombin 30000 unguent – 1

Diclofenac unguent – 2

Euvirox unguent -1


Talc mentolat – 1

Loratadina tablete – 20

HHC 100mg fiole - 5 buc (Hidrocortizon hemisuccinat)

Betadine - soluţie + gel -2

Spirt medicinal - 3 x 0,5 l

Apă oxigenată -3

Rivanol -3

Vată pachete mici - 2

Faşă - 4

Feşe elastice – 3 (diverse mărimi)

Leucoplast - 4

URGO: 100 buc.

Săpun mic – 1

Seringi de unică folosinţă

Termometru -1

Foarfecă medicală -1

Trusă cu pompă extractoare de venin


Trusă sanitară pentru trasee

Este o trusă medicală minimală care trebuie ţinută într-o cutie sau într-o borsetă care se va lua neapărat pe orice traseu de drumeţie indiferent de lungimea acestuia (deci chiar şi pe unul scurt!)

Rivanol Spirt Algocalmin tablete Piafen tablete Metoclopramid tablete Loratadina tablete Algocalmin fiole Leucoplast Vată Faşă Faşă elastică Betadine URGO săpun mic trusă cu pompă extractoare de venin

primul ajutor în tabără - · pdf filecolici renale sau pietre la rinichi simptome:...

Documents