Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanţa

Anul VIII - Nr.75l

Ianuarie2015

Apare lunarAdresa

redac�iei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

Studenţi nigerieni în corul

univerSităţiidin conStanţa

PRioRiTăţiLE ADMiNisTRAţiEi

îN 2015

detalii în pag.5

lLa inceput de an, vii-torul sezon estival se pre-figureaza mai bun decatcel precedent datorită mă-surilor Guvernului de re-ducere a TVA-ului la 9%pentru pachetele turistice,introducerii voucherelorde vacanţă, dar şi campa-niei de promovare a litora-lului derulate de AsociaţiaLitoral - Delta Dunării şiPrimăria Constanţa.

mari avantajePentru

cultivatorii de legume

UN NOU fILm DEsPRE LITORAL

l Facilităţile noului PNDR

l Proiectele primarului Radu Mazăre

Primăria are Pagină

Pe facebook

Pag.8 Pag.4

Pag.2

Pag.7

UN NOU PARC DE RECREERE PENTRU LOCALNICI ŞI PENTRU TURIŞTI

l Eforie

AGIGEA

Radu Mazăre

Corina Vasmari

Ovidiu Brăiloiu

continuare în pag.6

Pag 2 l educaţie ianuarie

2015

Poveste de iarnă

Fiecare om , copil sau bătrân, îşiaminteşte cu plăcere sărbătorile deCrăciun şi momentele speciale pecare le-a trăit . Copiii aşteaptă cu ne-răbdare sărbătorile de iarnă. Ei ştiu caMoşul este iertător şi le aduce darurimai ales dacă spun o poezie saucântă o colindă.

De aceea şcolarii şi preşcolarii Şco-lii gimnaziale nr.1 Poarta Albă au pregă-

tit un program de cântece, dansuri şipoezii ce au însuflețit Centrul de tineretdin Poarta Albă. Invitați sa trăiască ̀ `Po-vestea de iarnă`` împreună cu noi aufost domnul primar al localității VasileDelicoti, doamna director al Şcolii gim-naziale nr1 Poarta Albă, prof. MangriFlorentina, părinți, elevi, cadre didactice.

Copiii au cântat colinde in română,engleză şi franceză, au dansat valsuri,au jucat în scenete, ne-au încântat cuUrsul şi Capra în variante locale. Ca-drele didactice care au depus efort pen-tru a coordona aceşti copii au fost: profînvăţămâmtul primar Ciobotaru Florica,Munteanu Natalia, Beca Tudora, AvramDaniela, Odică Adina, Ṭigmeanu Floren-tina, Agi-Amet Dalila, Drăguşin Andreea,Ştefănescu Maria-Magdalena, DanciuDaniela, prof. Manea Mihaela, prof. Bră-deanu Adrian. Proiectul „Poveste deiarnă“ a fost creat şi coordonat de profpentru înv. primar Stoian Larisa.

Tot în această perioadă voluntariiSNAC din şcoala noastră au dăruit co-piilor din familii nevoiaşe hăinuțe şi jucă-rii donate cu drag de elevii şi părinții dinPoarta Albă.

Iacob Ioniţă

Invitat să prezinte o listă cupriorităţile acestui an, CristianCârjaliu, primarul comunei Agi-gea, un administrator cu cartede vizită, insistă asupra câtorvaproiecte pe care le-a pregătit demai multă vreme, ţinând cont,după cum precizează, de ne-voile localităţii. „Am pregătit unproiect privind gazele. Agigea ela doi paşi de Constanţa şi totatât de aproape de oraşele Efo-rie şi Techirghiol, cetăţenii simtcă ofensiva proiectelor este în-soţită de schimbări şi de bunăs-tare, fiecare alegător are unorizont de aşteptare şi deaceea trebuie să demonstrămcă avem capacitatea adminis-trativă de a răspunde cu prom-ptitudine provocărilor. Cândvremea va permite ne vom con-centra atenţia pe asfaltare, într-o primă etapă, e bine să se ştie,primăria şi Consiliul Local vorurmări graficul privind infras-tructura de apă şi canalizare”.

În scest mandat, CristianCârjaliu a pus la punct câtevaproiecte, iar pe lista priorităţilor

se află construirea unei grădi-niţe şi reabilitarea iluminatuluipublic precum şi punerea la dis-poziţia cetăţenilor a unui noudispensar. Centrul de informareturistică, un proiect care va dao altă deschidere localităţii, va fiîncă un şantier pe care prima-rul comunei îl priveşte cu aten-ţia cuvenită, mai cu seamă căturismul în zonă are un poten-ţial care nu a fost folosit în se-zonul estival, deşi Agigea are laîndemână o sumedenie deavantaje, avantaje care potsprijini promovarea comunei,turismul având darul de a ajutacomuna să aibă o mai bună vi-zibilitate. Cu sprijinul ConsiliuluiJudeţean Constanţa, sprijin pecare primarul Cârjaliu l-a subli-niat de câte ori a avut ocazia,dar şi cu experienţa câştigatăde pe urma proiectelor imple-mentate în ultimii ani, adminis-traţia publică locală va izbuti săidentifice noi căi pentru a veni înîntâmpinarea unor provocări.

Privind în urmă, primarulpoate să spună că a făcut ceea

ce a promis: Piaţa agroalimen-tară a fost deschisă pentru pro-ducătorii locali, iar cei care n-auaflat, e bine să ştie că mai suntspaţii comerciale de închiriat;Centrul pentru tineret, proiectaflat în derulare, e într-un stadiuavansat şi într-un viitor apropiatlocalnicii vor trece pragul unuiaşezământ de cultură şi educa-ţie unde, cu sprijinul Zonei Me-tropolitane Constanţa, se vororganiza dezbateri şi întâlniri cupersonalităţi de marcă, dar şi cuspecialişti care îi pot ajuta pe ti-neri să capete cunoştinţe noiprivind orientarea profesionalăşi deprinderea unor abilităţi şicompetenţe care să-i sprijine încarieră.

Andreea Pascu

construire a unei grădiniţe şi a unui disPensar

Orizontal: 1) Manta ţără-nească, ţesută din fir de lână,purtată de ciobani. Mantie ro-mană. 2) Bolduri. Bucată depostav cu care se înfăşoarălaba piciorului. 3)Cravată carese înnoadă în formă defundă(pl.). 4) Fâşie de mătasesau de lână, care acoperăgâtul femeilor. Cămaşă rustică.5) Platforma mării. Manieră. 6) Dânsul. Îngust. 7)Obraz. Alt nume al Iunonei.Plantă tehnică. 8) Localitate înIndia. Arac(pop.) . 9. Rufe albe.10. Haine purtate de preoţi.Dăruit. 11)Atmosferă. Îmbrăcă-minte care acoperă partea su-perioară a corpului.

Vertical: 1)Costum de lucru,confecţionat din doc. AlexeEne. 2) Placă finală! Care pre-zintă rafinament în felul de a seîmbrăca. 3) Partea răsfrântă aunui haine. Înalte(pop.) 4) Oraşîn Eolia. Locuitor al Iberiei.5)Ciorapi cu chiloţi. Ion Ralea.6)Filozof arab(sec.9). Îmbrăcat

ca la ţară. 7)Un costum conve-nabil. Muiat la mijloc! 8) Stat.Ţesătură de mătase sau bum-bac, cu reflexe lucioase. 9) Stri-

găt în coridă. Mihai Tomşa. Aface riduri. 10) George Alboiu.Adio în final! . Ilie Avram . Cam-pion. 11) Haină bărbătească cudouă rânduri de nasturi şilungă până la genunchi.Dicţionar: Agai, Arag, Asos,Abir.

Nicolae Rozeţeanu

Îmbrăcăminte

poArtA AlbălPriorităţile administraţiei în 2015

lPrimarul Vasile Delicoti faceparte din această poveste

tImp lIbEr

AGIGEA

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Cristian Cârjaliu

l Pag 3cronica realitãţiiianuarie

2015

În societatea contemporană,în care lumea devine din ce înce mai egoistă şi mai rapace,acţiunile de voluntariat devin ex-presia sensibilităţii sufletuluiuman. Un grup de elevi de la Li-ceul „Lazăr Edeleanu“ din Nă-vodari, coordonaţi de doamnaprofesor Filip Roxana şi-au pro-pus să aducă un zâmbet şi pu-ţină bucurie în sufletele unortineri care nu au avut şansa dea fi iubiţi de familiile lor, de a fi

măcar sănătoşi, pentru ca so-cietatea să îi poată accepta sauasimila. Şansele de care oricecopil normal dispune, fară cauneori să conştientizeze avan-tajul enorm pe care îl are, lor lesunt refuzate.

Este vorba despre copiii dela centrul „Casa de viaţă nouă“din localitatea Ovidiu care su-feră de HIV şi care au fost aban-donaţi de părinţii lor, iar acum,după vârsta majoratului, prin

eforturi deseori supraomeneşti,sunt îngrijiţi cu multă răbdare şidragoste.

Şi pentru că deja a devenitstereotip voluntariatul în lunadecembrie, ne-am gândit căaceşti tineri au nevoie de auto-rul şi afecţiunea noastră tot tim-pul anului, motiv pentru carene-am propus, în mod regulat,să le facem vizite şi să-i facemfericiţi aducându-le tot felul dedaruri, de lucruri utile, care săvină în întâmpinarea nevoiloracestora, care nu sunt puţine.Proiectul nostru educaţional inti-tulat „Învaţă să trăieşti!“ estemult mai amplu şi are în vedereformarea unor concepţii sănă-toase de viaţă, bazate pe res-pectarea unor reguli morale, pespiritualitate, bun simţ şi afec-ţiune faţă de cei din jur, pe culti-

varea valorii în diferite domenii ,artă şi cultură la modul general.Activităţi precum: vizitarea unorobiective istorice ( Cetatea Ca-pidava), activitatea culturală ,,Cafeneaua literară,, având-o cainvitată pe Cristina Tamaş,membr[ a USR, filiala Dobro-gea, participarea la activităţi ar-tistice ( teatru)- sunt toateincluse în acest proiect.

Luna martie este lunaîn care elevii voluntari din cadrulliceului nostru şi-au propus săfacă o altă vizită tinerilor dincentrul ,, Casa de viaţă nouă ,, ,având convingerea că tot ceeace înnobilează sufletul omuluieste generozitatea, altruismul şisinceritatea unui gest măruntcapabil să bucure un suflet ne-vinovat .

prof. Roxana Filip

Învaţă să trăieşti

Potrivit unor informaţii de ul-timă oră puse la dispoziţia re-dacţiei de AJOFM Constanţa,asistenţii medicali care au cu-noştinţe de limba germanănivel de bază au un avantaj laangajare, dar nu este obligato-riu; salarizarea e de 11,22 europe oră; alte avantaje: asiguraresocială şi de sănătate garan-tate. Tot în Germania se cautăsudori de instalaţii (echivalentinstalator, lăcătuş, mecatro-nist), salarizarea se apropie de9 euro brut pe oră, cu preciza-rea că se adaugă bonusuri. Totcu aproximativ 9 euro brut peoră şi bonusuri sunt plătiţi elec-tricienii în industrie (sau elec-tronist în industrie); suntvacante 80 de locuri. Bucătariişi ospătarii (tot pentru Germa-nia) sunt salarizaţi cu 1500-2200 de euro brut pe lună, iarcameristele pot primi între 1300şi 1600 de euro brut pe lună (înfuncţie de zona unde îşi desfă-şoară activitatea. Faianţarii şimozaicarii sunt plătiţi conform

contractului colectiv de muncăîn domeniu. În Marea Britaniese caută asistent medical ge-neralist, salarizat cu 14,20 lirepe oră. Tot în Marea Britanie secaută şofer de camion, infir-miere şi sudori, cu menţiuneacă angajaţii trebuie să cu-noască limba engleză – nivelmediu. În Danemarca sunt lamare căutare lucrătorii în agri-cultură (culegători de căpşuni

şi de zmeură), toţi trebuie săaibă cunoştinţe de limba en-gleză şi să vorbească fluent. ÎnPolonia se caută dispeceri întransport, sunt 23 de locuri va-cante, condiţii: să cunoască po-loneza (avansat), engleza(avansat) ori germana. PentruNorvegia sunt vacante 45 delocuri de muncă, cei interesaţitrebuie să aibă bune cunoştinţede limba engleză pentru a lucra

ca şofer de autobuz sau bucă-tar de preparate indiene. Sala-rizarea pentru bucătari: 31 000-43 000 de euro, brut pe an,pentru bucătar şef – 3570 eurobrut pe lună. În Spania se cautămuncitori necalificaţi în agricul-tură, iar în Suedia sunt locuride muncă pentru dulgheri, lu-crători în finisaje (construcţii) şivopsitori auto. Salariul 1000 deeuro pe lună se plăteşte o datăpe lună în cont bancar. Pelângă asigurările din Româniaangajatorul plăteşte o asiguraremedicală pentru lucrătorii deta-şaţi. Tot în Suedia se cautăfemei de serviciu şi mecanicăauto în aceleaşi condiţii de sa-larizare.

Informaţii suplimentare lawww.eures.anofm.ro ori la te-lefon 0241/481553.

Luiza Ţigmeanu

un bucătar şef câştigă 3570 de euro brut Pe lună

lVirtuţile unui proiect educaţional

lîn Norvegia

lLocuri de muncă în Uniunea Europeană

Pag 4 l administraţieianuarie

2015

botezul cailor

În comuna Mihai Kogălniceanu se conti-nuă tradiţia şi BOTEZUL CAILOR este unadevărat eveniment pentru localnici. Prima-rul localităţii, Ancuţa Belu, şi consilierii localise adună în centrul comunei de BOBO-TEAZĂ şi îi invită pe gospodari să participela un concurs unde cîştigătorii sunt premiaţişi lăudaţi pentru perseverenţa şi tenacitatealor privind creşterea şi îngrijirea animalelor.La fiecare început de an în ziua de BOBO-TEAZĂ gospodarii din comună îşi pregătesccaii şi atelajele pentru un concurs pe seamacăruia se înfiripă de fiecare dată adevăratepoveşti. Cai care se află printre protagoniştiiîntrecerii sunt premiaţi pentru „Frumuseţe”,

pentru viteză şi pentru frumuseţea atelajelor.Concurenţii care se clasează pe primul

loc la fiecare probă primesc 500 de lei, pen-tru locul doi se acordă 400 de lei, iar pentrulocul trei - 300 de lei. Fiecare menţiune esterăsplătită cu 100 lei. Iată câştigătorii: Ion Cris-tea, Puiu Hristu, Ionuţ Zugravu (proba de vi-teză); Mihai Fâşie, Puiu Mihai, George Jipa,Cristian Libu, Gabriel Năstase, George Jiga(proba: frumuseţea cailor); Gabriel Stere, Ma-rius Stoica, Dumitru Gârtu, Marian Băduică,Mihai Zisu, Aurelian Stoica (proba: frumuse-ţea atelajelor). Restul participanţilor au fostpremiaţi cu câte 50 lei fiecare.

Luiza Tigmeanu

lTradiţii şi obiceiuri

Sunt dintre aceia care au avut şansa dea-l cunoaşte personal pe scriitorul GeoBogza, de a zăbovi în prejma Domniei Saleşi de a discuta, în primul rând, chestiuni deliteratură.

Avea pentru Dobrogea o simpatie deose-bită şi o atracţie specială pentru Podul CarolI de la Cernavodă, despre care a scris emo-ţionant de mai multe ori. Am o mulţime deamintiri din întâlnirile noastre şi mai multescrisori şi telegrame expediate de ilustrulautor, unele dintre ele văzând lumina tiparuluiîn „România literară”.

Acum, ofer ziarului Cronica Metropolitanăspe publicare câteva concise amintiri provo-cate de alese evenimente şi de scrisorile pecare i le-am trimis. Ştiind că Geo Bogza aveaun cult pentru Eminescu, de fiecare dată de15 ianuarie mergea cu flori la statuia mareluipoet din faţa Ateneului şi, uneori, îmi caligra-fia câteva rânduri memorabile.

Reproducem o fotografie din 15 ianuarie1981, care, reproducând bustul eminescian,împodobit cu flori aniversare, conservă şi me-sajul lui Geo Bogza, însoţit de desenul arhi-cunoscut al verticalităţii copacului, simbol alînălţimii spirituale şi al creaţiei superioare:

„La mulţi ani, în singura zi în care se cu-vine să ne spunem: „LA MULTI ANI” (GeoBogza, ianuarie 1981).

În februarie 1984, primeam o scrisoare dela Geo Bogza, pe care înainte de a o pune lapoştă, o poartă într-o mână, iar în cealaltămână ţine florile primite de ziua dumnealui (6februarie)) pe care le ducea ca omagiu laaceeaşi statuie a lui Mihai Eminescu.

prof. Ilie Cileagă

GEO BOGzA DEsPREEmINEsCU

lZIUA CULTURII

Ancuţa Belu

INfoZoNA mEtropolItANă

un nou Parc de recreere Pentru localnici şi Pentru turişti

lÎn numărul viitor

EforIE

Primarul Ovidiu Brăiloiu, iniţiatorul unorproiecte care au adus mai mult farmec sta-ţiunii, poate să treacă pe lista de realizări şiPARCUL DE RECREERE de lângă Cazinouldin Eforie Sud. Un loc privilegiat, un punct deatracţie pentru localnici, dar şi pentru turiştiicare vor întârzia în vara acestui an pe malulmării. Potrivit proiectului, noul parc va sporipartea de frumuseţe a staţiunii Eforie Sud,noile amenajări contribuind, cum spuneam,la atractivitatea zonei: aleile au fost asfaltate,iluminatul nocturn şi locurile de joacă pentrucopii nu fac altceva decât să-i adune şi iarnape localnici aici; locurile de relaxare şi fântâ-nile arteziene, dar şi băncuţele din jurul sce-nei amenajate în mijlocul parcului îi atrag, caun magnet, pe copii şi pe bunicii care îi înso-ţesc. Pe timpul sezonului estival aici pot figăzduite spectacole, în faţa scenei fiind mon-

tate câteva rânduri de scaune. Ca să aveţi oimagine a parcului de recreere din Eforie Sudvă punem la dispoziţie încă o informaţie: seîntinde pe o suprafaţă de 7 927 de m.p.

Asupra acestui proiect de succesvom reveni.

Andreea Pascu

l Pag 5proiecteianuarie

2015

Spre deosebire de alţi pri-mari, Adrian Stan are o perse-verenţă ieşită din comun atuncicând vine vorba de proiecte.Ştiam că un proiect în valoarede trei milioane de euro trebuiasă fie implementat pe malul la-cului, dar n-a mai fost pentru căera vorba de o cofinanţare de50 la sută, o sumă care nu e laîndemâna unei staţiuni cum eTechirghiol, o localitate unde nue o fericire să fii primar 365 de

zile din 365! Cu toate acestea,Adrian Stan nu s-a lăsat învinsnici de greutăţi, nici de birocra-ţie, nici de vremuri şi când ni-meni nu se mai aştepta,primarul le dă o veste localnici-lor, dar şi turiştilor şi anunţă căaşteaptă noul exerciţiu financiarşi va depune iar proiectul, cusperanţa că va avea mai multeşanse. Am găsit o soluţie, dar,vorba cuiva, nu dau amănunteacum. Am jucat la loto şi m-am

amăgit că voi câştiga, glumesc,şi-o să fac rost de bani. N-amavut noroc, sper să am acummai mult”.

Nu despre noroc, ci despreproiect vom scrie în curând,perseverenţa primarului AdrianStan merită cunoscută. Perse-verenţa, dar mai ales credinţacă într-o bună zi va ieşi soareleşi pe uliţa ce duce la Techir-ghiol.

Andreea Pascu

PerSeverenţa PriMarului adrian Stan

În urmă cu câteva zile, prima-rul Radu Mazăre le-a transmisconstănţenilor un mesaj, dezvălu-nindu-le greutăţile pe care le-a în-tâmpinat anul trecut, dar şiproiectele pe care le are în atenţieîn 2015; le-a scris, pe scurt, ce adus la bun sfârşit în 2014, amin-tind de Faleza de la Cazino, deZona Peninsulară, insistând asu-pra Pieţei Ovidiu, care a devenitun loc tot mai îndrăgit de constăn-ţeni şi tot mai căutat de turişti cuprilejul unor spectacole în sezonulestival, le-a amintit de PASARE-LELE din Mamaia şi de aripanouă a Căminului pentru per-soane vârstnice, o investiţie pecare primarul nu a ocolit-o înpreajma unor evenimente; le-a

pus la dispoziţie detalii despre câ-teva proiecte în derulare, între eleaflându-se PROMENADA dinstaţiunea Mamaia, parcarea eta-jată din zona Cazinoului din sta-ţiune, Parcul Carol I, Podul IPMCşi proiectul privind plantarea a 30000 de arbori. Pentru că esteiarnă acum şi constănţenii se gân-

desc la căldura din apartamente,Radu Mazăre i-a asigurat pe con-stănţeni că impozitele rămân ace-leaşi, iar preţul gigacaloriei a fostredus substanţial. Mai mult, le-adat asigurări că atât valoarea aju-toarelor la încălzire va creşte, câtşi cea a tranşelor pentru care sealocă.

Tot în 2015, a adăugat prima-rul Radu Mazăre, se va continuaprogramul de asfaltare, lăsându-se care va fi privită cu atenţia cu-venită pentru a se recupera unelerestanţe. Pe aceeaşi listă cu prio-rităţi se află şi reabilitarea trotua-relor, a parcărilor dintre blocuri,dar şi a sensurilor giratorii, lucrăricare vor spori partea de frumu-seţe a oraşului. În zona Baba

Novac (în cartierul de locuinţepentru tineri) se va amenaja onouă stradă: Eduard Candella;din bani guvernamentali se vor în-cepe lucrările la Cazinoul din Con-stanţa şi se va construi o SALĂPOLIVALENTĂ şi un BAZINOLIMPIC de înot în zona BadeaCârţan.

Având finanţarea asigurată,primăria va relua licitaţiile pentrua demara lucrările la ŞOSEAUADE COASTĂ, dar şi cea de-adouă etapă a locuinţelor socialedin cartierul Henri Coandă.

2015 va fi anul când se va de-clanşa un amplu proiect privindreabilitarea şi construirea unor lo-curi de joacă. Începând dinaceastă lună primăria Constanţaa lansat o pagină de Facebook,un demers care va înlesni o co-municare mai directă şi mai prom-ptă cu cetăţenii, ei avândprivilegiul de a avea la dispoziţieinformaţii utile în timp real. Cetă-ţenii vor putea să reclame şi săsesizeze nereguli şi anomalii pri-vind administrarea municipiuluiConstanţa. Pe pagina de Face-book, reţineţi şi acest detaliu, sevor organiza consultări înainte dea gândi proiectele oraşului şi de astabili priorităţile lui.

Programele sociale, în ciudaunor cârcotaşi, puţini la număr,vor fi continuate.

Adrian Crăciun

Primăria are Pagină Pe facebooklProiectele primarului Radu MazăreproIEctE

INFO ZONAMETROPOLITANA

comunicat de presăConsiliul de Administraţie al Universităţii Maritime din Constanţa se diso-

ciază de opiniiile exprimate de şef lucrări dr. Florică Iordănoaia în articolul „UMC- universitate de lux în care prea mulţi studenţi nu vor să înveţe", publicat joi, 15Ianuarie 2015, în ziarul Cuget Liber, la secţiunea Cultură Educaţie. Consiliul deAdministraţie consideră că referirile repetate la procesul de învăţământ, pre-cum şi la calitatea cadrelor didactice şi a studenţilor din universitate aduc unprejudiciu de imagine universităţii.

Primim laredacţie

Piata Ovidiu modernizată

Mamaia

Adrian Stan

Pag 6 l informaţii utileianuarie

2015

Anul Nou a adus la Universita-tea „Andrei Şaguna” din Con-stanţa, „Fereastră deschisă aShanghai-ului” în România, ovaloroasă donaţie de carte înlimba engleză din partea Biblio-tecii din Shanghai.Programul “Fereastră deschisăa Shanghaiului” spre lume, ini-ţiat în urmă cu 12 ani de Biblio-teca din vestită metropolă aChinei, este un amplu proiect in-ternaţional derulat în parteneriatcu prestigioase instituţii de învă-ţământ şi cultură din municipiidin lumea întreagă înfrăţite cuShanghai. Conform acordurilor de colabo-rare, Biblioteca din Shanghai,după o prima donaţie de 500 devolume, suplimentează anualfondul de carte al fiecărei feres-

tre culturale cu cel puţin 100 devolume, lucrări ce reflectă atâtvalorile civilizaţiei chineze, cât şipe cele ale ştiinţei şi culturii uni-versale, cărţi pe care instituţiagazdă le selectează dintr-o listade peste 1000 de titluri. Universitatea “Andrei Şaguna”

se numără, alături de presti-gioase instituţii din Paris, Edin-burgh, Helsinki, Praga, Viena,Rotterdam, Sofia, Stockholm,Zagreb, Montreal, Los Angelesşi altele similare din 48 de ţăride pe toate continentele, întrefericiţii posesori ai unui patrimo-niu de carte extrem de valoros,donat de prietenii din China.În ultimii ani, peste 1000 de vo-lume, care acoperă domenii di-verse ale civilizaţiei chineze şiuniversale: artă, economie, filo-sofie, literatură, folclor, istorie,geografie, medicină tradiţionalăchineză, artă culinară, arhitec-tură antică şi modernă, donatede Biblioteca din Shanghai, s-au adăugat bibliotecii saguniste.Remarcăm colecţii completesau în curs de derulare, în limbaengleză şi ediţii bilingve sino -engleze, care, bogat şi frumosilustrate, unele dintre ele adevă-rate opere de artă, prezintă cele

mai variate teme ale culturii şispiritualităţii umane. Între aces-tea, descoperim cu încântareseria de volume în care regăsimBasme româneşti, Povestiri bi-blice, Fabulele lui Esop s.a. Anul acesta, că în fiecare an,patrimoniul de carte al Universi-tăţii „Andrei Şaguna” a sporit cupeste 100 de noi titluri puse ladispoziţie de biblioteca chinezăpartenera.Bazele acestei strânse şi efi-ciente colaborări culturale ro-mâno-chineze au fost puse înanul 1998, când instituţia cultu-ral-ştiinţifică din Constanţa afost nominalizată că reprezen-tant oficial al municipiului nostruîn relaţia cu Shanghai, pentruderularea în parteneriat a unorproiecte, iar ulterior a fost de-clarată „Fereastră deschisă aShanghai-ului în România”.Acest onorant statut a permisintensificarea colaborărilor uni-versităţii saguniste atât cu Bi-blioteca din Shanghai, cât şi cucelelalte peste 50 de ferestreculturale deschise de Shanghaiîn întreagă lume, majoritatea înuniversităţi.Cu sprijinul preţios al Consula-tului General al Chinei, Univer-

sitatea „Andrei Şaguna”, cin-stind statutul de Fereastră des-chisă a Shanghaiului înRomânia, organizează, în cola-borare cu Filiala Constanţa aAsociaţiei Române de Prieteniecu China, frecvente activităţi de-dicate acestei ţări prietene, întrecare distingem: organizareaunor evenimente festive dedi-cate sărbătorilor naţionale aleRepublicii China, prezentareaunor expoziţii de fotografie deartă care ilustrează valorile civi-lizaţiei chineze şi, nu în ultimulrând, iniţierea unor noi înfrăţiriîntre localităţi din cele două ţăriprietene, cum au fost cele în-cheiate, de curând, de Techir-ghiol şi Cumpăna. Cele câteva realizări menţionatefac parte dintr-un mult maiamplu program de cooperareromâno - chineză prin care in-stiutia academică constănţeanăsusţine eficient valorosul parte-neriat intrat deja în tradiţie. Proiectul „Fereastră deschisă aShanghai-ului”, din care Univer-sitatea „Andrei Şaguna” semândreşte că face parte, con-stituie o adevărată platforma de-dicată prieteniei în lume.

Adrian Crăciun

valoroasă donaţie de carte de la biblioteca din shangai

Reducerea cotei TVA la 9%pentru toate serviciile din tu-rism, în cazul prestaţiilor carese desfăşoară pe teritoriul Ro-mâniei, va face ca destinaţiileromâneşti să atragă un numărmai mare de turişti români şistrăini în vacanţă în România.Reducerea TVA va facilita vân-zarea de pachete turistice (ca-zare + masă sau cazare +masă + excursii). Recoman-dăm turiştilor români să vinăcătre agenţiile de turism, acolounde vor putea cumpăra pa-chete de servicii, care în acestcaz vor conţine TVA 9% !

Introducerea voucherelor devacanţă este la un pas să de-vină realitate, în această săptă-mână fiind pe ordinea de zi aşedinţei de Guvern şi aproba-rea normelor metodologice re-feritoare la modul în care va

funcţiona noul sistem. Angajaţiivor primi voucherele în loculprimelor de vacană, şi le vorcheltui în destinaţii turistice dinRomânia, litoralul fiind favoritulromânilor în sezonul estival.

După aprecierea de care s-abucurat primul film oficial al sta-ţiunii Mamaia, în prezent lu-crăm la un nou film al litoraluluiromânesc şi sperăm să ne bu-curăm de sprijinul celorlalte pri-mării pentru a aloca un bugetde promovare pentru a realizaacet film şi pentru organizareaevenimentelor care atrag turiştiipe litoral.

Pe lângă cele două măsuriale Guvernului, campania depromovare derulată de ALDDîşi propune să atragă mai mulţiturişti pe litoralul românesc prinparticiparea la târguri de tu-rism. In 2015, ALDD va parti-

cipa pentru prima oară la Târ-gurile de turism de la Tel Aviv(10-11 februarie) şi Chişinău(26 februarie – 1 martie), dar şila târgurile cu participare tradi-ţională: ITB Berlin (4-8 Martie2015) şi Târgul de Turism alRomâniei - Ediţia de Primăvara(12-15 martie 2015). La Tel Avivşi Chişinău vom merge cuShow-ul Mamaia Style, asacum am mers şi la Londra înnoiembrie 2014, unde ne-amremarcat cu adevărat. Intenţio-năm să ducem parada Carna-valului Mamaia în centrul celordouă capitale, în parteneriat cuprimăriile locale.

Pentru a stimula turiştii stră-ini să aleagă litoralul românescca destinaţie de vacanţă în2015, anunţăm continuareazborurilor către Istanbul şi in-troducerea a două zboruri săp-

tămânale Constanţa – Tel Aviv,şi a unui zbor Constanţa – Mi-lano cu o companie low-cost. Înplus, suntem în negocieri cu oaltă companie low cost pentruo cursă Constanţa – Londra.

Luiza Ţigmeanu

un nou film desPre litorallContinuare din pagina 1

l Pag 7starea agriculturiiianuarie

2015

Reducerea TVA la carne şi laproduse din carne, rămâne şi în2015 o prioritate. Fermierii susţincă reducerea TVA, în acest caz,ar echivala cu o gură de aer, eaar aduce câteva avantaje care îivor ajuta pe producători să de-vină competitivi şi i-ar îndemnasă facă noi investiţii pentru a crealocuri de muncă; o taxă mai micăar încuraja consumul şi, atenţie,ar diminua evaziunea fiscală, otaxă de 9 la sută, aşa cum soli-cită producătorii, ar putea reduceperioada de încasare a TVA şi arfi un punct de sprijin pentru in-

dustria alimentară aflată în faţaunor obstacole care nu fac al-tceva acum decât să pună în pe-ricol atât sectorul zootehnic, câtşi pe cel al procesatorilor. Maimult, fermierii susţin că bugetulstatului ar colecta mai mulţi bani,iar producătorii nu ar mai fi ne-voiţi să vândă la preţul de pro-ducţie! Dezbaterile pe seamaacestui subiect au scos la ivealăslăbiciuni alarmante, unii chiar auavansat şi o sumă, dezvăluind căevaziunea fiscală ar ajunge la câ-teva miliarde de euro într-un sin-gur an! Piaţa neagră a ajuns să

fie de aproape 70 la sută, acestprocent reprezentând TVA carenu se recuperează. Mai grav, fer-mierii se află în faţa unui marerisc, iar potrivit unor informaţii deultimă oră unul din patru proce-satori este aproape de pragul in-solvenţei!

Într-o piaţă atât de tulbure şide agitată pot apărea şi alte ne-cazuri, iar cel care face eva-ziune, să nu uităm, pune înpericol şi sănătatea consuma-torilor. În alte ţări, ca să luămun exemplu, profitul unei com-panii din industria alimentară

este de 4-5 la sută, în vreme cela noi este doar unu la sută. Înacest caz, e limpede, fermieriişi procesatorii nu pot fi compe-titivi, nu pot face investiţii pen-tru a se moderniza, piaţa seaflă, şi ea, în derivă. Reduce-rea TVA la pâine şi la produseledin panificaţie a fost, după cums-a văzut, o reţetă de succes,încă un argument că ar trebuisă se aplice aceeaşi taxă şi înindustria alimentară.

Când a fost întrebat, minis-trul agriculturii, Daniel Con-stantin, a promis că reducereaTVA la carne şi produse dincarne va fi o prioritate în 2015,aşa că perioada de aşteptarese va prelungi. Drumul către osoluţie care să fie un colac desalvare pentru industria ali-mentară este tot mai lung. Şi înacest caz nu e vorba de biro-craţie, e nevoie de o schimbarea mentalităţii, asta însemnândcă piaţa industriei alimentareare nevoie de o strategie, decertitudini şi de o decizie caresă înlăture obstacolele de pânăacum. Această decizie va veni,a precizat ministrul agriculturii,când „economia va permite”.

Ioniţă Iacob

o Piaţă cu multe obstacolelindustria alimentară

Valul de noutăţi din PNDR îiîndeamnă pe fermieri să pregă-tească proiecte viabile care săconsolideze ceea ce s-a făcutbine până acum, îi stimuleazăsă scrie noi proiecte şi să aş-tepte cu nerăbdare sesiunile dedepunere, încă o dovadă că for-mele de sprijin alocate pentrumodernizarea agriculturii auvenit, în multe cazuri, la timpulpotrivit. Mai sunt, trebuie săspunem şi asta, câteva lucruride pus la punct. Unul dintre ele,poate cel mai aşteptat dintretoate, este creditarea. Fermieriisolicită întocmirea unor normede creditare care să-i ajutecând vine vorba de achiziţiona-rea unor terenuri. O altă solici-tare este înfiinţarea unei BănciAgricole, o bancă unde do-bânda să fie accesibilă. Nu maie mult până în 2020, an cândplata se va face pe fermă, şi înacest caz fermierii solicită să seurgenteze executarea lucrărilorde cadastru şi de intabulare a

terenurilor. Mulţi dintre ei s-auasociat, alţii se gândesc să seasocieze cu gândul că vor izbutisă facă o agricultură perfor-mantă şi producţia de pe fiecarehectar în parte va creşte. Şipentru că am amintit de aso-ciere, ne grăbim să punem ladispoziţia fermierilor o informa-

ţie de ultimă oră: se vor primibani şi pentru asociere. Pro-prietarii de păduri (care nu facagricultură), iată încă o noutate,vor primi un sprijin care vaajunge, după cum a precizatDaniel Constantin, ministrulagriculturii, până la 29 de europentru fiecare hectar de pă-

dure.Fermele de familie se vor

afla, şi ele, în centrul atenţiei înnoul PNDR. Vor apărea noiforme de sprijin. Cei care vor fo-losi sămânţa produsă în Româ-nia şi vor cultiva legume, roşii şicastraveţi, vor fi stimulaţi. Vor fisprijiniţi, spunea ministrul agri-culturii, atât legumicultorii, cât şicercetarea, un domeniu care,din păcate, până acum a fosttrecut sub tăcere. În ultimii ani,cercetarea a fost amăgită cupromisiuni, ea neavând, putemspune şi aşa, prea multe privi-legii, deşi ar fi trebuit să fie oprioritate.

Vor fi stimulaţi şi încurajaţifermierii care vând produse fi-nite, fermierii care dezvoltă oactivitate integrată, cei care facinvestiţii viabile şi adaugă va-loare produselor. Vor beneficiade sprijin, în acest caz, fermieriicare dezvoltă procesarea mate-riei prime, cei care, iată încă onoutate, modernizează exploa-taţiile agricole şi sectorul zoo-tehnic, îndeosebi fermierii caremăresc efectivele de vaci pen-tru carne.

Adrian Crăciun

mari avantaje Pentru cultivatorii de legumelFacilităţile noului PNDR

Totul a început undeva prin2008. Thalia Costea este tânăracare a avut ideea şi tot ce a urmatapoi e poveste. Am fost trei saupatru colege mai tinere care ne-amalăturat corului în acel an şi ulterioreu am rămas să-i coordonez de-alungul anilor.

Totul a început ca o joacă decopii, au fost ani în care nu erammai mulţi de 15 şi iată-ne anulacesta 32.

Cântam atunci doar în AulaUniversităţii pentru un public formatdin studenţi şi cadre didactice. Şiiată că în 2009 domnul rector Cor-nel Panait, căruia îi mulţumim peaceastă cale pentru tot sprijinulacordat, ne-a făcut surpriza şionoarea de a cânta pe scena tea-trului Oleg Danovski. În fiecare ansunt alături colegii, cadre didacticeşi studenţii universităţii, colabora-tori şi oficialităţi din domeniul mari-tim, familiile şi prietenii. RadioConstanţa ne-a fost alături spriji-nindu-ne la înregistrarea unui CDcare ulterior a fost oferit cadou decătre universitate tuturor colabora-torilor deoarece tot ceea ce facem

noi este cu drag pentru cei dragi. Am cântat şi la aniversarea de

20 de ani de la înfiinţarea universi-tăţii repertoriul nostru având unspecific marinăresc la momentulrespectiv. De-a lungul anilor reper-toriul nostru a conţinut atât colindetradiţionale precum şi melodii deCrăciun dragi nouă din repertoriulnaţional şi internaţional. Începândcu „Primeneşte gazdă casa” şi „Co-linde, Colinde” (versuri Mihai Emi-nescu), continuând cu „SantaClaus is Coming to Town” şi „Deckthe Halls” şi terminând cu „Cântecde Crăciun” (Horia Brenciu) si „De-cembre” (Nicu Alifantis/George Ba-covia), noi am ales să cântăm ceeace numeşte românul melodii „şlă-găroase” care să bucure publicul.Şi dacă pentru un moment, ceicare ne ascultă zâmbesc sau dacăle furăm o lacrimă atunci muncanoastră e cu folos, şi-a atins sco-pul.

Trebuie să vă povestesc des-pre faptul că în fiecare an venim cuo surpriză pentru publicul nostru.Tradiţia este ca în fiecare an săadaptăm o melodie foarte cunos-

cută cu versuri scrise de studenţii.Acestea fac de cele mai multe orideliciul publicului.

Şi iată-ne acum cu un reperto-riu strict internaţional pentru căavem plăcerea de a-i avea alăturipe noii studenţi nigerieni. Eu lu-crasem deja cu ei anul trecut la unscurt repertoriu de cântece mari-năreşti pentru deschiderea Sesiu-nii de Comunicări Ştiinţifice aStudenţilor iar acum toată lumea aavut ocazia să se bucure de ta-lentul lor muzical. Am descoperitla aceşti copii voci deosebite, ure-che muzicală şi talent nativ. (Eu lespun tuturor copii, în ciuda vârsteilor)

După cum se vede din fotogra-fie (în fiecare an) am fost acom-paniaţi de diferite instrumente. Amînceput doar cu clape şi fluier siam atins apogeul în anul in caream avut si baterie şi chitară bas pescenă. De câţiva ani ne bucurămde prezenţa mandolinei alături de

chitară rece şi clape, instrumentiştigrozavi reprezentând baza şi spri-jinul nostru cel mai de preţ. Peaceastă cale le mulţumesc pentrutot efortul depus anul acesta: Ga-briela Tiu – mandolină, GeorgeCotoroană – chitară, Ştefan Ene –clape. Profit de ocazie pentru amulţumi tuturor celor care ne suntalături în fiecare an: cadrelor di-dactice care ne suportă repetiţiileîn mijlocul zilei sau la ore târzii, fa-miliilor care ne susţin necondiţio-nat, prietenilor care ne sunt alăturişi conducerii universităţii care nesprijină din toate punctele de ve-dere.

Acest Cor al Universităţii Mari-time din Constanţa este pentrumine dovada că mai există încăstudenţi cu preocupări frumoase,copii cu suflete curate, copii talen-taţi care se dedică unor activităţideosebite si total diferite de preo-cupările celor de vârsta lor.

Corina Vasmari

Pag 8 l excelenţa ianuarie

2015

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Andreea PascuLuiza Þigmeanu, Andreea Arsenie, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Studenti nigerieni în corul univerSităţii din conStanţa

INSolItlO privire cãtre scenã

lA apărut un nou număr din revista

Numărul 2 al TOMISULUI CULTURAL, revistă deliteratură editată de Universitatea Maritimă Constanţa,(director onorific, prorectorul Cornel Panait, director –Violeta Ciucur, rectorul universităţii amintite) se află înmâinile cititorilor. În acest număr publică proză CristianTeodorescu, un fragment din romanul ŞOSEAUA VIR-TUTII, carte aflată în pregătire. Poeţii Ovidiu Genaru şiMircea Bârsilă, doi autori din prima linie a literaturii,semnează fiecare câte un grupaj de poeme. DoinaPăuleanu, directorul Muzeului de artă din Constanţa,publică din volumul „REGALITATEA ŞI MAREA”, ocarte aflată în aşteptarea unui sponsor.

Acad.Mihai Cimpoi (Chişinău) recomandă cititori-lor o poetă de anvergură: Anna Ahmatova.

Tot în acest număr al revistei TOMISUL CULTU-RAL veţi putea citi o mărturisire (text inedit) a mareluiromancier Ştefan Bănulescu.

Iulian Talianu

Cultură