Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul VI - Nr.56

l

Iunie

2013

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A

Constanþa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

UN PROIECT PENTRU PESCARI

„DELFINUL DE AUR“

l În numărul viitor

l Preşedintele AsociaţieiLITORAL - DELTA DUNĂRII

InTERVIUL nOSTRU

cU cORInA MARTIn

l Comuna Corbu a ales o nouă cale

l NĂVODARI

l Peştele cel mare

parcul de recreeredin năvodari

Detalii în pag. 3

DEZVOLTAREA

TURISMULUI

l Aplauze pentru un evenimentPag.3

Din sumar

NEVOIA TE ÎNVAŢĂ

Pag.2 Pag.7

l Murfatlar

UN OBIECTIV TURISTICCARE TREBUIE VIZITAT ÎN ACEASTĂ VACANŢĂ

l Detalii despre Muzeul Militar Naţional

l Detalii în pag. 2

l În numărul viitor

l Un proiect pentru îmbunătăţirea

infrastructurii serviciior sociale

Aşa cum şi-a construit casa,punând cărămidă peste cără-midă, cu răbdare şi cu osteneală,tot aşa şi-a construit şi cariera demedic. A fost şef de promoţie, darnu i-a fost uşor nici la repartiţie,mai mult, a trecut prin câteva pe-ripeţii care pot fi savuroase dacăar fi povestite la o cafea lungă.Despre anii tinereţii medicul de fa-milie Alexandru Cosma are des-tule amintiri. „Într-o vreme,povesteşte medicul, făceam chi-rurgie. Am avut o satisfacţie ma-ximă. Am făcut şi cursul decancer uterin“. Când a avut deales nu a stat prea mult pe gân-duri. Intre dispensarul din Murfat-lar şi un dispensar din zonaNeptun, el a optat atunci pentruMurfatlar. Nu se gândea că va ră-mâne aici, aştepta un concurs deîmprejurări şi era cu gândul la untransfer. Când pentru unii ploaiavenea de la Cluj, pentru tânărulmedic venea o nostalgie care îlcopleşea, cu toate că soţia abiavenise la Staţiunea de cercetareşi dezvoltare viticolă Murfatlar.

„Anii au trecut. N-am mai ple-

cat, zice medicul Cosma. Am pri-mit locuinţă la bloc şi butelie. Eudin Maramureş, soţia din Sălajtânjeam amândoi după Cluj,numai că într-o bună zi am hotă-rât împreună să rămânem la Mur-fatlar. Au trecut mai bine de 30 deani de atunci. In ’83, ce să văspun, am avut un coşmar,n-aveam apă, nu aveam căldură,mergeam câte 10 km pe jos. Ştiţicum e în viaţă, nevoia te învaţă.Într-o bună zi mi-am făcut căruţăşi şaretă. Pentru şaretă am luatroţi de la un tractor, hamurile mile-a confecţionat Fănică Pârlă-ţeanu, un localnic meseriaş demodă veche. Aveam nevoie de

curele şi Fănică a făcut rost decurele de la o fabrică de saci.

Avem nevoie de catarame şiFănică a turnat el unele din bronz.Femeia de serviciu de la dispen-sar era vizitiu. Când mă urcam înşaretă mă uitam să văd dacă nucumva am uitat coasa pe undeva.Coseam şi iarbă pentru cal“.

Mai târziu, după ce s-a săturatsă stea la bloc, familia Cosmas-a mutat cu chirie în casa lui EmilMarşavela, un meseriaş cunoscutîn zonă, gospodar cu atelier detâmplărie, cu scule şi acareturi.„Mă bucuram, spune medicul, căam linişte acasă, pentru că la dis-pensar aveam mult de lucru. Erauatâtea de făcut. Intr-o altă zi, amluat un credit de 600 de milioanesă-mi ridic o casă. Luasem unteren şi nu aveam decât gândulsă am casa mea. Ziua la dispen-sar, ce spun ziua?, din zori şipână în noapte stăteam acolo,dispensarul era casa mea, naşterila Nazarcea, probleme la Simi-noc, urgenţe la Murfatlar. Asta eraviaţa unui medic tânăr. Nici azi nu

e mai uşor,când trebuie să asiguriasistenţă medicală pentru 1700de locuitori. În sănătate se tot facdezbateri, legea sănătăţii pare căe o continuă frământare. Mediciide familie ar putea veni cu propu-neri, numai că legea este dezbă-tută de alţii şi mai puţin de medici,de cadrele medicale. Nu ştiu cesă zic: poate e doar o impresiede-a mea, dar asta nu mă împie-dică să observ că e mult loc pen-tru mai bine când vine vorba denumărul de consultaţii, dar şi deperfecţionarea sistemului infor-matic. Nu intru în detalii acum, co-legii mei ştiu despre ce vorbesc.Nu găsesc că e o soluţie să fie li-mitat numărul de consultaţii la 20pe zi. Sunt mulţi pacienţi în vâr-stă. Vin o dată pe lună la trata-ment. Ei nu s-au obişnuit să seprogrameze, te trezeşti cu ei lauşă. Ce să le spun? Să le spun săvină mâine? E greu. De aceeaspun eu că nu trebuie limitat nu-mărul de consultaţii. Să fiu lăsatsă lucrez“.

De mai bine de 30 de ani me-dicul Alexandru Cosma asta face:lucrează, lucrează la Murfatlarpentru comunitate, el fiind şi con-silier local. Oraşul Cluj a rămasîntr-o amintire.

Iulian Talianu

Timp de două zile, copiii şi pă-rinţii au avut privilegiul să aibă înfaţa lor o legendă, o legendă a şa-hului românesc. Elisabeta Poli-hroniade, campioană naţionalăde şapte ori, participantă la zeceediţii ale Jocurilor Olimpice, mem-bră de onoare a Federaţiei Inter-naţionale de şah, mare maestrăinternaţională. Privilegiul a fostprovocat de Mariana Gâju, prima-rul comunei Cumpăna. ElenaFrâncu, o legendă a sportului dinDobrogea, a remarcat că partici-panţii la concursul de şah, organi-zat în sala de spectacole acăminului cultural, se află mai de-grabă în faţa unei clipe istorice.

Fosta directoare a Direcţiei jude-ţene pentru Tineret şi Sport,Elena Frâncu, „tânără pensionarăacum“, spunea că, „şahul este unsport pe care nu îl practică decâtcei foarte deştepţi. Îi mulţumescdoamnei Elisabeta Polihroniadepentru că a dat curs invitaţieinoastre şi a venit la Cumpăna.Conform normelor CFR şi într-obună tradiţie trenul a ajuns laConstanţa cu o întârziere de ooră“. Mariana Gâju, emoţionată,dar bucuroasă de oaspeţi, a de-clarat în faţa participanţilor laacest concurs că „îmi este greusă aleag cuvintele pentru întâm-pinarea unui asemenea oaspete,

dar trebuie să recunosc cu mân-dire că este un privilegiu pentruconcurenţi să primească o di-plomă din mâna unei legende aşahului românesc”.

Privind în sală şi în ochii mici-lor şahişti, Elisabeta Polihroniadei-a salutat pe copii şi pe părinţiilor, încurajându-i şi pe unii şi pealţii. Apoi a spus în glumă: „Mi-eteamă să nu fiu învinsă de carevadintre voi. Vă spun sincer că numă emoţionez repede, dar acumsimt că inima imi bate puţin mairepede. Suntem aici o singură fa-milie. Şahul, să nu uitaţi, e o pia-tră de încercare a inteligenţei. Amvenit la Cumpăna cu mult drag.

Vă mulţumesc pentru sentimen-tele pe care le aveţi pentru mineşi pentru Emil Dănuţ Gabăr, re-dactorul şef al revistei de şah,GAMBIT, publicaţie editată demine“.

Câteva cuvinte despre echipade organizatori a acestui concursrezervat şcolarilor, concurs găz-duit de comuna Cumpăna,echipă din care fac parte şi soţiiGeorgeta şi Nicolae AlexandruErcsei, oameni cu chemare pen-tru instruirea micilor şahişti, vomscrie un reportaj în numărul viitor.Tot atunci vom publica un interviucu legenda şahului românesc,Elisabeta Polihroniade. Pe primapagină găzduim un autograf şi unîndemn pentru cititorii CRONICIIMETROPOLITANE, un salutsemnat Elisabeta Polihroniade.

I.T.Antim

Pag 2 l arta ºi meserie iunie

2013

NEVOIA TE ÎNVAŢĂMurfATlAr

ELISABETA POLIHRONIADE A ÎNMÂNATDIPLOME CONCURENŢILOR

l Legenda şahului românesc a fost la Cumpăna!

l Pag 3stãri de spiritiunie

2013

Sunt dimineţi când poţivedea că în preajma Centruluipentru tineret din comunaCorbu se adună destui oa-meni, nu e vorba de un spec-tacol, ci de un şantier unde selucrează la reabilitarea clădiriicare va deveni multifuncţio-nală. „Acum se face structurade rezistenţă, ne-a precizatGheorghe Stanciu, viceprima-rul comunei. Lucrările sunt îngrafic. Mai bine de 30 la sutădin lucrări au fost executate. Inzilele următoare mai începemo lucrare lângă primărie. Evorba de o hală pentru maşinade pompieri“. În ziua docu-mentării noastre la Corbu, Ma-rian Gălbinaşu, primarulcomunei, era pe teren, acolounde se lucrează la reabilita-rea reţelei de alimentare cuapă şi la canalizare pe o dis-tanţă de 8 kilometri, potrivit in-formaţiilor puse la dispoziţie de

viceprimar: „Am montat con-ducta din comună şi până laMidia, spune Gheorghe Stan-ciu. E o investiţie de care vorbeneficia peste 5000 de locui-tori.

Un alt interlocutor, Zoia Pa-pazicu, care are atribuţii de ar-hitect şef , întrebată fiind deloturile pentru tineri, ne-a pre-cizat că urmează să fie scoasela licitaţie încă 33 de loturi însatul Vadu, acolo unde mai eteren disponibil”. Nu ştiu cândîn apropierea plajei din Corbuva ieşi la lumină o nouă sta-ţiune, aflăm, în schimb, că e înlucru un PUZ în urma căruia sevor introduce în întravilan încă11 hectare, cu precizarea căse vor respecta cu stricteţe re-gulile de „urbanism din bios-fera Delta Dunării“.

Până acum, aflăm de la ceidoi interlocutori, au fost elibe-rate 14 autorizaţii de construc-

ţie. În alţi ani se eliberau în jurde 30, dar atunci nu era criză,terenurile erau căutate, iarconstrucţiile aveau un alt ritm“.

Anul trecut, spre exemplu,au fost reziliate câteva con-tracte de concesiune, asta şipentru că, aşa cum era de aş-

teptat, criza a făcut valuri şi laCorbu.

După ce se vor încheia lu-crările la reţeaua de alimentarecu apă şi la canalizare, laCorbu se va începe o altă lu-crare, e vorba de un proiectcare a fost bine chibzuit de pri-marul comunei şi de consilieriilocali, e vorba de asfaltareastrăzilor. „Avem bani prevăzuţiîn buget“, spune GheorgheStanciu.

Comuna Corbu are acum oaltă deschidere, una care îi în-deamnă pe localnici să treacămai uşor peste criză, dezvolta-rea localităţii, care face paşihotărâţi către oraş, îi ispiteştepe tineri să rămână aici şi chiarsă facă investiţii. E un semn căîn Zona Metropolitană Con-stanţa bate vântul unor pro-iecte care îi încurajează peinvestitori. Primarul MarianGălbinaşu se gândeşte la ziuade mâine şi acum face pregă-tiri pentru ca localitatea să fieun punct de atracţie pentru tu-rişti. Turismul, putem spune şiaşa, e noua cale pentru co-muna Corbu, este calea care îiva ajuta pe localnici să aibăbunăstare şi mai multă linişte.

Adrian Crăciun

DEZVOLTAREA TURISMULUIl Comuna a ales o nouă cale

Trebuie să spunem de labun început că datorită perse-verenţei şi tenacităţii primaruluiNicolae Matei, Năvodari se aflăpe lista scurtă a oraşelor undeproiectele, fie culturale, fie eco-nomice, sunt aşteptate cu ne-răbdare de comunitate. Iată, unproiect cultural mult aşteptat,DELFINUL DE AUR, un festivalinternaţional de muzică uşoarăpentru copii şi tineri, a ajuns lacea de-a XI-ediţie. Mai mult, pri-marul şi-a făcut o echipă, cola-boratori pe care i-a alesdovedind, şi în acest caz, inspi-raţie şi pricepere, aşa cum seîntâmplă cu Doina Bentu, direc-torul Palatului copiilor din BaiaMare. Intre Consiliul Local şi Pa-latul copiilor Baia Mare există,după cum a precizat Doina

Bentu, un parteneriat dinamic,iar această colaborare nu afăcut altceva decât să ajute pro-movarea tinerilor talentaţi, tinericare au fost remarcaţi pe scenaTeatrului de vară din Tabăra dela Năvodari, teatru care a fostrenovat şi pregătit pentru acesteveniment cu multă grijă deechipa primarului Nicolae Matei.Pentru cititori inserăm încă undetaliu: spectacolele vor începe,în fiecare zi, la ora 18,30, festi-valul, vă reamintim, va avea locîntre 5 şi 7 iulie, iar pe scenă vorurca 58 de interpreţi din Româ-nia şi Turcia, Italia şi Bulgaria.

Imnul festivalului îi are ca au-tori pe Gabriela Sauciuc Cicone(muzica) şi Marian Stere(text).

Regia artistică aparţine Sil-viei Ionescu, iar prezentarea

festivalului, iată o frumoasă sur-priză, va fi asigurată de Alexan-dra Velniciuc, o prezenţăremarcabilă în emisiunile de te-leviziune.

O precizare: în caz că tim-pul va fi nefavorabil, specta-colele vor fi găzduite de Casade cultură “Pontus Euxinus”din Năvodari.

Din juriul Festivalului „Del-

finul de aur” fac parte, printrealţii, Viorela Filip, Mihai Con-stantinescu, Emil Strundhzev,compozitor din Bulgaria, MihaiAlexandru, Paula Seling,Horia Moculescu.

Juriul va acorda un premiude creaţie pentru cea mai fru-moasă piesă în primă audiţiedin festival. Valoarea premiilordepăşeşte 17 000 de lei. Şicând vine vorba de premii secuvine să-i amintim pe ceicare le acordă: Consiliul Localşi primăria Năvodari, Ministe-rul Educaţiei Naţionale şi Con-siliul Judeţean Maramureş. Înrecital vor evolua o parte din-tre câştigătorii trofeelor dinediţiile anterioare: RozanaMureşan şi Miruna Gavriş.

Festivalul internaţional dela Năvodari, care şi-a consoli-dat prestigiul în ultimii ani, me-rită aplauzele unui public cei-a rămas fidel.

I.T.Antim

APLAUZE PENTRU UN EVENIMENT

Corbu

năvodari

Pag 4 l timp liberiunie

2013

O TULBURĂTOARELECŢIE DE VIAŢĂ

l Cu ocazia zilei de 1 iunie

Membrii Asociaţiei FOR-TUNA O.S şi ai Clubului Rotary– Cetatea Tomis din Constanţaau aflat de la managerul Spitalu-lui judetean Constanţa, Dan Că-păţână, fire meticuloasă şiadministratorul unei agende cupriorităţi, care sunt urgenţelesecţiei de pediatrie.

Peste câteva zile, asociaţiaamintită şi Clubul Rotary au făcuto donaţie. Nu e prima. Cu o altăocazie, asociaţia şi clubul audonat o maşină de spălat, dupăcum a precizat Anca Stănescu,reprezentanta Clubului Rotary –Cetatea Tomis. „Acum am adusla spital mai multe pungi cu len-

jerie şi plase pentru ţânţari, bibe-roane şi pachete cu şerveţele,dar şi alte mărunţişuri. Mai mult,membrii asociaţiei, dar şi cei aiClubului Rotary – Cetatea Tomis,au adus în rândul copiilor de lacompartimentele de prematuri şicopii abandonaţi o mângâiere, obucurie şi un dram de căldură”.

Am fost, trebuie să mărturi-sim, martorii unor gesturi de soli-daritate, gesturi mult aşteptatede cadrele medicale şi de copii,am învăţat aici unii de la alţii, întăcere, o tulburătoare lecţie de

viaţă.Ani Merlă, Mihai Faida, Clau-

diu Teliceanu, Alexandru Ivă-nescu, Petre Niculescu, AncaStănescu, Genioara Solomon,Luminiţa Cernat, Mihaela Pruşuşi Sorina Rusu, oameni cu sufletmare, au dat, în acest caz, unexemplu ce ar putea fi urmat,mai cu seamă că secţia de pe-diatrie are tot timpul solicitări cese află sub semnul urgenţei.

Să mai scriem că atât asocia-ţia amintită, cât şi Clubul Rotary– Cetatea Tomis au mai avut ini-ţiative cum este cea de acum, auorganizat dezbateri pe teme me-dicale unde au invitat medici cu

experienţă care au pus la dispo-ziţia participanţilor informaţii deultimă oră despre sănătate şidespre cum putem înlătura ob-stacole şi riscuri ce pun viaţa înpericol.

Nu ne rămâne decât să nerugăm împreună pentru sănăta-tea acestor copii şi să sperămcă, şi de astă dată, cu ajutorullui Dumnezeu, copilăria lor nuva mai fi nefericită, iar în sufle-tele copiilor va adia, cu fiecaredonaţie, o continuă bucurie.

Andreea Arsenie

l Pag 5sãnãtateiunie

2013

SĂNĂTATE

- Vă mărturisesc, doamnădoctor, că o discuţie despre can-cerul pulmonar mă face să notezcuvânt cu cuvânt sfaturile.

- Există o estimare şi e binesă reţineţi o cifră: peste 1,3 mi-lioane de persoane mor anualdin cauza cancerului pulmonar.Apariţia cancerului pulmonar de-pinde foarte mult de momentulcând individul se apucă defumat. Acesta este consideratprimcipalul factor etiologic. Pro-babilitatea de apariţie a canceru-lui pulmonar este relativ redusăpână la vârsta de 39 de ani.

- Înţeleg că pacienţii trebuiesă se prezinte la medic pentru in-vestigaţii din timp.

- Este nevoie de o investigarea stării de sănătate şi, dacă ecazul, de stabilirea unui trata-ment adecvat. Simptomele can-cerului pulmonar sunt relativnespecifice, iar investigarea pa-cientului trebuie făcută amănun-ţit. Antecedentele familiale şi celepersonale sunt importante, iarmedicul trebuie să afle de la pa-cient detalii. Pacienţii, atenţie,trebuie să fie sinceri cu mediculşi să nu ascundă faptul că suntfumători ori lucrează într-unmediu cu potenţial toxic. Din pă-cate, aproximativ două treimi dincazurile de cancer pulmonarsunt diagnosticate în stadii avan-sate.

Nu apelez la termeni medi-cali, pentru că nu vreau să-i trimit

pe cititorii dvs. să îşi cumperecărţi de medicină, precizez, înschimb, că radiografiile sunt pri-mele investigaţii, apoi se efec-tuează tomografii computerizate,dar, cum vă spuneam, pacientule bine să vină la medic. Tomo-grafiile se fac dacă simptomelesunt grave, iar asta decide medi-cul.

- Putem vorbi şi de preven-ţie?

- Cancerul pulmonar este oafecţiune care poate fi preve-nită. Peste 85 la sută din totali-tatea cancerelor apar lapacienţii cu un istoric îndelungatîn privinţa fumatului. Fumatulpasiv este la fel de periculos.Fumatul, se ştie, este un viciu,crează dependenţă şi de aceeae greu să te laşi de fumat. Medi-cii de familie ar trebui să fie maifermi şi să-i ajute pe fumători sărenunţe. Ei se întâlnesc mai descu pacienţii. Aţi amintit de pre-venţie. Ea se poate face prineducarea populaţiei, prin terapiede grup, dar şi prin utilizareaplasturilor nicotici. E nevoie de oînăsprire a legislaţiei când vinevorba de fumat şi de spaţiile pu-blice, taxele pe viciu ar trebui săfie mărite. Pacienţii trebuie sfă-tuiţi în legătură cu metodele efi-ciente de abandonare afumatului , ei se pot sprijini reci-proc, iar evitarea fumatului ră-mâne cea mai eficientă metodă.

Cristina Chebuţă

O AfECŢIUNE CE POATE fI PREVENITĂ!

l Cancerul Pulmonar

l Interlocutor: dr.Mariana Bărdaş, medic primar radiolog

Să rămânem cu ochii pe câ-teva cifre şi să le punem subsemnul întrebării. Când vinevorba de producţia de lapteapare eterna întrebare: de cefermierii români obţin jumătatedin producţia pe care o înregis-trează, spre exemplu, fermieriidin Germania? Ne referim laproducţia de lapte pe cap devacă. Sigur, putem vorbi decompetitivitate, putem să privimîn urmă şi să ne gândim că fer-mierii europeni au beneficiat desubvenţii ani la rând, în timp cefermierii de la noi au fost nevoiţisă facă paşi mărunţi şi să recu-pereze tehnologie şi dotarea.Putem face şi alte comentarii, n-o să despicăm firul în patru aici,se cuvine, în schimb, să privim

perspectiva, numai aşa putemsă vedem ce proiecte trebuie săimplementeze fermierii pentru aface o agricultură performantă, oagricultură care să-i ajute să fiecompetitivi. Vedeţi, nu putemvorbi peste noapte de un salt, nune putem aştepta ca în vara lui2013 fermierii să adune în bun-

cărul combinei 10 tone de grâula hectar, ca în Germania oriBelgia. Pentru că am amintit desemne de întrebare, şi sunt des-tule, să mai amintim una: de ceproducţiile din ultimii ani de lanoi nu se apropie de cele înre-gistrate de fermierii europeni? S-au făcut, să nu uităm, investiţii în

agricultură, fermierii au achiziţio-nat tehnologie de ultima oră, aşacă e firească întrebarea unorspecialişti cu experienţă: de ceproducţiile bat pasul pe loc?

E adevărat, fermierii euro-peni au alte facilităţi, e adevăratsistemul de creditare îi avanta-jează, e limpede că ei au atinsun alt nivel de dezvoltare, dar,cum spuneam, rămâne mereu oîntrebare: de ce pământul estelăsat necultivat? Şi lista cu între-bări ar putea continua. Am vor-bit de perspectivă. În acest caz,e o părere personală, cred căavem nevoie de buni negocia-tori, dar şi de proiecte, mai cuseamă privind valorificarea loreficientă, ar trebui să existe oaltă atitudine privind reabilitareasistemelor de irigaţii. Irigaţiile artrebui să fie o prioritate în câmpnu doar pe hârtie. Alta va fi per-spectiva când sistemele de iri-gaţii vor fi în stare defuncţionare.

Iacob Ioniţă

Pag 6 l actualitateiunie

2013

Nu e departe ziua culesului.Producătorii discută apăsatdespre recolta grădinii, desprepreţul legumelor timpurii şi des-pre fructe, amintind de piaţacare şi în acest an nu îi va ajutasă aibă cine ştie ce profit. Profi-tul e în altă parte, el se vedebine la intermediari. Să ne înţe-legem, nu suntem împotrivacelor care fac afaceri şi practicăun comerţ civilizat, nu suntemîmpotriva celor care plătesc

taxe şi impozite, ei merită să fieîncurajaţi. Apare o problemăatunci când vine vorba de in-termediari şi de facturi, daracesta este un alt subiect, unulcare ar trebui privit cu mai multăatenţie de organele abilitate săfacă faţă investigaţii şi să ia mă-suri. Specialiştii sesizează cămai sunt multe lucruri de pus lapunct în curtea celor din vamă,acolo unde tirurile cu fructe dinimport trec mai repede decât pe

autostradă. Unii nu ezită să re-clame superficialitatea unorcontroale, controale care ar tre-bui să scoată la lumina zileievaziunea fiscală, alţii cred căpiaţa ar trebui să aibă regulistricte, reguli care să fie respec-tate, ar trebui să nu mai vorbimde duhul blândeţii. Există des-tule pârghii pentru ca organeleabilitate să facă verificări şi săia măsuri. Măsuri aspre care săsancţioneze evazioniştii.

Adevăraţii producători ar tre-bui să fie încurajaţi să facă unpas hotărâtor din câmp până înpiaţă, poate că, e o părere per-sonală, piaţa ar fi mai priete-noasă dacă produseleromâneşti vor fi promovate cumai multă atenţie, dacă politicade promovare s-ar face cu te-nacitate, nu sporadic, aşa cumse întâmplă acum.

Şi produsele tradiţionale ar

merita o altă atenţie când vinevorba de promovarea lor pepiaţă.

Magiunul de Topoloveni e unbun exemplu. Experienţa celordin Topoloveni trebuie povestităşi cunoscută mai cu seamă căavem de-a face cu un producă-tor care se bizuie sută la sută pecapital românesc. Când amin-tim de grădini, de grădinile gos-podăriilor, trebuie să scriem şide magazinele de legume dinzona rurală, trebuie să sesizămcă ele sunt pe cale de dispari-ţie, în sate vedem câte o firmăpe care scrie: BĂCĂNIE. Şi laBăcănie găseşti legume şi pa-puci, orez şi chiloţi! Şi în douălădiţe legume!

Nu putem ocoli un adevăr şitrebuie să vorbim şi de putereade cumpărare. Gospodinele aş-teaptă să vadă în piaţă o altărânduială, aşteaptă să vadăpreţuri de producător, vor săvadă pe tarabă produse cu eti-chetă şi cu informaţii corecteprivind provenienţa lor. Nu cre-dem că aşteptările lor sunt deneatins!

Pagină realizată deAdrian Crăciun

CUM POT DEVENI

FERMIERII COMPETITIVI

EVAZIUNEA FISCALĂ TREBUIE SĂFIE SCOASĂ LA LUMINA ZILEI

l E nevoie de orânduială în piaţa legumelor

- Nu cred că greşesc dacăspun că lansarea strategiei dedezvoltare locală integrată “Do-brogea Sud – mereu deschisăpoartă albastră” a fost un eveni-ment.

- E vorba de un proiect multaşteptat, un proiect cu finanţarenerambursabilă. Proiectul esterealizat cu sprijinul Uniunii Euro-pene şi a Guvernului României.Beneficiarele acestui proiect suntlocalităţile din zona pescăreascăDobrogea Sud: Mangalia, Eforie,Negru Vodă, Agigea, Cumpăna,23 August, Pecineaga, Limanu,Albeşti, Costineşti, Ciocârlia,Peştera, Adamclisi, Deleni, Dum-brăveni, Amzacea, Comana,Chirnogeni, Cerchezu, Dobromir,

Rasova,Aliman, Oltina, Lipniţa,Ostrov, Ion Corvin şi Tuzla. Par-teneri vor fi Asociaţia Comunelordin România şi Asociaţia Pesca-rilor Profesionişti Marea NeagrăSUD, Asociaţia pentru Promova-rea şi Dezvoltarea Turismului Li-toral – Delta Dunării, CameraAgricolă Judeţeană Constanţa,Asociaţia Pescarilor şi Recoltato-rilor de Fructe de Mare, dar şiGabriel Dimoftache, cum spuneacareva, ca persoană fizică.

- Vă rog să vorbiţi, pe scurt,despre strategia Asociaţiei Gruplocal Dobrogea Sud.

- O prioritate este îmbunătăţi-rea standardului de viaţă pentrucomunităţile pescăreşti, vizămdezvoltarea durabilă a sectoruluipescăresc din zona DobrogeaSud ţinând cont de politicile demediu. Ne gândim că obiectiveleproiectului ne vor ajuta să dez-voltăm pescuitul prin dotarea lastandarde tehnologice de ultimăgeneraţie a unei infrastructurispecifice. Avem în vedere spriji-nirea asociaţiilor profesionalepentru îmbunătăţirea activităţii deproducţie şi procesare pentru aobţine produse tradiţionale de ca-litate, produse care sunt căutatepe piaţă. Mai avem în atenţiedezvoltarea eco-turismului pentrupescuit, ne gândim la creareaunei infrastructuri pentru agre-ment şi pentru cazare, avem mariaşteptări în ceea ce priveşte pa-chetele turistice, vom sprijini ac-tivităţile de protecţie a mediului lanivel zonal. Si încă o chestiune:prin acest proiect vizăm restabili-rea legăturii comunităţilor cu tra-diţia pescuitului pentruasigurarea unei dezvoltări dura-bile.

- Am reţinut obiectivele şi prio-rităţile pe care le-aţi trecut în re-vistă. Care vor fi primele măsuri?

- Ele vor adăuga valoare pro-duselor pescăreşti. Ne gândim laacţiuni de marketing pentru con-soldiarea competitivităţii zonei de

pescuit Dobrogea Sud vor apă-rea, sunt convins, surse alterna-tive de venit pentru pescari şipentru familiile lor. Se va construişi extinde o unitate de prelucrarea peştelui pentru a realiza pro-duse tradiţionale, vom modernizaşi dota la standarde tehnologicede ultimă oră două puncte de de-barcare şi descărcare, dar şi decomercializare a peştelui.

- Beneficiari…- Asociaţiile de pescari, orga-

nizaţiile de producători, pescariiautorizaţi.

- Aţi amintit de surse alterna-tive de venit pentru pescari şipentru familiile lor. Amintiţi, vărog, câteva acţiuni care ar puteagaranta o eficienţă rapidă.

- Construirea şi dotarea ate-lierilor de confecţionare a unelte-lor de pescuit, achiziţia detehnologie specifică activităţii deconfecţionare a uneltelor de pes-cuit. Dotarea atelierelor şi con-struirea unor barăci, construcţiade pontoane şi înfiinţarea depuncte de informare turistică încadrul amenăjărilor eco-turisticede pescuit sunt, iată, câteva tipuride acţiuni care ar putea să stâr-nească interesul solicitanţilorcare vor să îşi diversifice activita-tea prin dezvoltarea eco-turismu-lui în zona pescăreascăDobrogea Sud. Pentru detalii aş-teptăm solicitări la telefonul0241/738 172.

A consemnatAdrian Crăciun

l Pag 7proiecteiunie

2013

uN prOIEcT pENTru pEScArI

l„O prioritate este îmbunătăţirea standardului deviaţă pentru comunităţile pescăreşti, vizăm dezvoltareadurabilă a sectorului pescăresc din zona Dobrogea Sud ţinând cont de politicile de mediu“.

lPeştele cel mare 

lInterlocutor:Berghin Osman, manager de proiect 

lCristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea

Pag 8 l tineret ºi tradiţii iunie

2013

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, Andreea Arsenie,Cristina Chebuţã, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ, IULIAN TALIANUISSN 2066 - 9054

Între Scoala Gimnazială nr.37 dinConstanţa,director Doiniţa Panicişi Colegiul Naţional de Artă ReginaMaria funcţionează (acesta e cu-vântul potrivit) un parteneriat intitu-lat LECŢIA DE MUZICĂ, o lecţiede muzică care i-a cucerit de fie-care dată pe invitaţi, colegi, părinţi,cadre didactice, nerăbdători să-ivadă pe tinerii ademeniţi de bucu-ria de a fi pe scenă, martori la reci-talul de vioară pregătit de clasaprofesoarei Mihaela Petre de laColegiul Naţional de Arte ReginaMaria. Participanţii la spectacoleleoferite de artiştii celor două şcoli auaplaudat talentul şi inspiraţia elevi-lor, dar şi perseverenţa cadrelor di-dactice, dascăli cu chemare pentru

artă şi cu tragere de inimă privindinstruirea prietenilor ispitiţi de mu-zică şi poezie, de poezia adoles-cenţei.Vă prezentăm în acest colţ depagină informaţii depre eveni-mentele provocate de tinerii ta-lentaţi din cele două şcoliconstănţene, convinşi că ele îivor bucura pe cei care i-au in-struit şi i-au pregătit să culeagăaplauze pe scenele de la MuzeulMilitar Naţional „Regele Ferdi-nand“ şi de la Colegiul Naţionalde Arte Regina Maria, acolo undetinerii artişti au susţinut specta-cole despre care colegii lor po-vestesc şi azi.

Andreea Arsenie

prIETENII MuzIcIIl Parteneriat pentru spectacole

lÎn numărul viitor: un articol despre Eugenia Niţescu (foto), despre o activitate 

desfăşurată la şcoala din Valu Traian