primăria municipiului satu · pdf fileschimbarea premiselor ce stau la baza planific ării...

PPrriimmăărriiaa MMuunniicciippiiuulluuii SSaattuu MMaarree SSaattuu MMaarree,, PP--ţţaa 2255 OOccttoommbbrriiee nnrr.. 11,, tteell//ffaaxx 00226611--880077551100 ______________________________________________________________________________________________________________________

APROBAT, PRIMAR,

ing. IULIU ILYES

CAIET DE SARCINI

-TEMA DE PROIECTARE-

Transformările petrecute în structura urbană a oraşului Satu Mare în perioada parcursă de la elaborarea actualului Plan Urbanistic General (1999), ca efect al acestora, schimbarea premiselor ce stau la baza planificării urbanistice nu mai susţin valabilitatea acestui plan şi anulează ca insuficient un demers de simplă actualizare. Dezideratul unei dezvoltări durabile, capabilă să satisfacă nu numai noile exigenţe de natură economică, socială sau ecologică, ci şi pe acelea ale unei înalte culturi urbane, reclamă reelaborarea Planului Urbanistic General. Actualul document sintetizează concluziile Studiului preliminar PUG, elaborat în 2005, formulând principalele teme şi obiective ale dezvoltării urbane a municipiului Satu Mare pentru decada următoare. Pe fondul interdependenţei crescânde a localităţilor în cadru regional şi transfrontalier, a concurenţei interurbane şi a celei între nucleele urbane tradiţionale şi periferiile aflate în expansiune pe pieţele de locaţii economice, se impune elaborarea unei platforme de planificare urbanistică ale cărei proiecţii să depăşească limitele stricte ale oraşului. Teme noi în România precum cea a zonelor metropolitane sau a culoarelor/regiunilor economice transfrontaliere extind aspectele care condiţionează evoluţia oraşelor şi cer includerea în strategiile de dezvoltare urbană a unor întregi zone periurbane, a elementelor majore de peisaj şi topografie şi a proiectelor regionale, naţionale şi europene de dezvoltare a infrastructurii. Un nou set de criterii pentru calitatea aşezărilor şi un nou set de instrumente de planificare şi de implementare a dezvoltării vor deveni active în momentul aderării României la diversele structuri europene. Pregătirea municipiului Satu Mare pentru perioada următorilor ani, decisivă pentru intrarea avantajoasă pe o piaţă a locaţiilor extinsă la nivel european şi chiar global, accelerarea procesului de dezvoltare şi stoparea evoluţiilor defavorabile revine în mare măsură viitorului Plan Urbanistic General.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

2/14

2. PREMISE

Satu Mare - Concluzii ale analizelor studiului preliminar

Studiul de fundamentare pentru Planul Urbanistic General al Municipiului Satu Mare, denumit “Concept general de dezvoltare urbană”, elaborat de SC Planwerk srl Cluj-Napoca reprezintă analiza situaţiei existente şi a difuncţionalităţilor şi evidenţiază posibile obiective şi repere ale viitorului PUG. Pornind de la analiza studiului de mai sus, ale cărui concluzii sunt actualizate la nivelul dezvoltării urbanistice a anului 2005 şi luând în considerare aspectele critice ale PUG Satu Mare 1999 care nu au fost sesizate, prezentul caiet de sarcini – temă de proiectare schiţează reperele obligatorii ale Planului Urbanistic General Satu Mare 2009.

Situa ţia actual ă Economic Municipiul Satu Mare are un profil economic echilibrat, fără o profilare definitorie. În socialism, a fost a afectat în mai mică măsură de politica de industrializare forţată decît alte centre urbane. Moştenirea industrială are deci o pondere mai puţin semnificativă, mai ales după dezafectarea parţială a unor unităţi de mari dimensiuni precum Unio sau de pe platforma industrială din sud-vest. Dispariţia locurilor de muncă şi deficitul economic legat de aceste dezafectări a fost amortizat parţial de noi investiţii de succes în ramuri de producţie (Electrolux, Dräxlmaier). În acelaşi timp, numeroase fabrici de dimensiuni mici/medii (mobilier, textil în lohn) alături de firme de logistică, depozitare, servicii tehnice au preluat locaţii industriale sau zootehnice vacante, diversificînd şi fragmentînd paleta de activităţi. Parcul industrial, de curînd pus la dispoziţia investitorilor, completează potenţialul locaţional şi oferta infrastructurală pentru o nouă generaţie de activităţi de producţie şi servicii. Prezenţa aeroportului internaţional reprezintă un avantaj parţial. Accesibilitatea rapidă a oraşului şi deschiderea sa externă este diminuată de plasarea în afara principalelor culoare aeriene internaţionale. Sectorul de servicii este slab dezvoltat. Creşterea acestui sector este lentă datorită faptului că veniturile reduse ale populaţiei nu pot susţine o cerere solvabilă semnificativă, capabilă să determine schimbări rapide. La aceasta contribuie şi insuficienţa infrastructurii necesare dezvoltării acestui sector – mai ales spaţii adecvate disponibile prin închiriere care ar permite orientarea resurselor spre dezvoltarea afacerilor, în locul imobilizării acestora în mijloace fixe costisitoare, de tip imobiliar. În ierarhia importanţei centrilor urbani cu efect de polarizare regional, Satu Mare se situează pe locul 4 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, după Cluj, Oradea şi Baia Mare, fiind apreciat a fi un „centru urban cu influenţă interjudeţeană redusă”.


3/14

Avantajul geografic al apropierii de frontierele cu Ungaria şi Ucraina este anulat parţial de poziţia marginală faţă de magistralele de transport interfrontaliere. Există totuşi atu-uri conjuncturale: aderarea recentă a Ungariei la UE şi creşterea în consecinţă a preţurilor la produsele de larg consum în ţara vecină impulsionează turismul comercial spre România. Dincolo de a favoriza micii comercianţi, acest trend atrage în zonă, cu întârziere, reprezentanţi ai unor lanţuri internaţionale de desfacere en gros – în ultimul an nu mai puţin de trei supermarket-uri sunt planificate sau se află deja în construcţie la Satu Mare. În afara ofertelor ieftine pentru produse de bază, situaţie de scurtă durată, nimic nu atrage astăzi turişti la Satu Mare. Oraşul nu reuşeşte să valorifice oferta naturală şi antropică a zonei al cărei centru este, să dezvolte infrastructura specifică, sau să formuleze programe culturale, de loisir sau sport atractive pentru piaţa turistică. Sursele naturale de ape termale, deşi captate folosite în interiorul zonei de agrement, nu constituie o ofertă apreciată dincolo de limitele oraşului. Oraşul nu cunoaşte o tradiţie universitară. Totuşi contextul cultural activ şi gradul relativ înalt de calificare al populaţiei, permite, în perspectivă, consolidarea unor secţii academice profilate vocaţiilor economice ale regiunii. Un cadru urban atractiv, şi o calitate ridicată a vieţii (factori ecologici, nivel bun de salarizare, oportunităţi profesionale) constituie un mediu favorabil dezvoltării domeniului universitar. Social O tradiţie urbană stabilă, neafectată de imigraţii masive în socialism, o identitate comunitară puternică şi varietatea culturală şi etnică sunt principalele atu-uri ale resurselor umane în municipiu. Stabilitatea populaţiei la locul de origine, sugerează o motivaţie şi un interes public activ, al societăţii civile, pentru o implicare activă în dialogul legat de evoluţia urbei. Nivelul de educaţie ridicat, prezenţa în oraş a unor prime secţii universitare pot asigura, în conexiune cu un mediu profesional şi salarial atractiv, bazele sociale ale dezvoltării municipiului. Urbanistic Patrimoniul urbanistic al oraşului, deşi nu foarte extins, conţine elemente de excepţie. În zona sa centrală, oraşul păstrează sectoare mai mult sau mai puţin intacte cu locuinţe sf. secol XIX, perioada interbelică, şi chiar anii 60. Locuinţele de aici, cu detaliile de faţadă, tâmplăria şi feroneria originală păstrată, nu sunt unicate în sine dar ansamblul lor, precum şi abundenţa şi densitatea elementelor cu valori estetice şi urbane, sau combinaţia construcţiilor cu spaţii verzi imprimă o individualitate inconfundabilă oraşului. Centrul istoric, relativ bine conservat, străzile înverzite, ansambluri rezidenţiale moderne (anii 1960), cu configuraţii spaţiale de calitate, lotizările cu grădini de agrement (ger. Schrebergarten) reprezintă tot atîţia factori de configurare a identităţii urbane. Trăsătura predominantă a structurii urbane sătmărene este dată de relaţia armonioasă între factorii naturali (grădini, livezi, aliniamente verzi) şi cei antropici, edificaţi (construcţii şi străzi). Intervenţiile recente necontrolate, numeroase şi, de regulă, la scară mică afectează treptat această formă de coabitare. Problemele structurale ale oraşului sunt consecinţa directă a necoordonării dezvoltării economice cu cea spaţială. Marile investiţii industriale de după 1990 ocupă locaţii „de lux” din interiorul oraşului (Electrolux) sau, dimpotrivă, sunt amplasate la mare distanţă de acesta, cu mare efort infrastructural şi cu consum inutil a resursei teren (Dräxlmaier, Parcul industrial). În acelaşi timp platformele industriale tradiţionale din sud-vestul oraşului, echipate şi bine conectate, decad sau sunt utilizate mult sub capacitatea reală. Noua generaţie de industrii mici, logistică, servicii tehnice şi comerţ en-gros, în lipsa unei alternative planificate, colonizează cvasi-spontan arterele de penetraţie, prelungind tentaculele oraşului în cadrul natural.


4/14

O astfel de evoluţie necontrolată înseamnă o utilizare iraţională a suprafeţelor (resursă limitată şi nemultiplicabilă, deci esenţială a oraşului), o extindere nejustificată şi costisitoare a reţelei de infrastructură şi o formă/ imagine incoerentă a ansamblului urban. Distanţele mari între cartiere şi principalele concentrări de locuri de muncă generează trafic suplimentar în interiorul oraşului şi poluare. În timp ce la periferii oraşul se destramă în peisaj, corpul său central conţine potenţiale urbane capabile să preia într-o formă avantajoasă impulsuri de dezvoltare. Atît în zona centrală, cît şi la periferii întîlnim „goluri” sau structuri rarefiate, densificabile, de cele mai multe ori sub forma unor insule virane. O dezvoltare judicioasă presupune o gîndire a oraşului de la centru spre periferii; în acest sens o mai bună utilizare a oraşului existent apare ca prioritară în faţa extinderii sale. Suprafeţele introduse în intravilan prin PUG depăşesc cu mult capacitatea oraşului de a le ocupa, chiar pe termen mediu. În aceste condiţii şi în lipsa unei planificărui riguroase, etapizante, creşterea oraşului riscă să producă, pentru perioade lungi de timp structuri deficitare. Manifestările incipiente de urban sprawl, vizibile deja la periferii, sunt încetinite doar de resursele limitate ale oraşului de a le produce şi nu de măsuri concertate de control a formei urbane. Cea mai semnificativă suprafaţă internă neutilizată şi, în acelaşi timp, cel mai important potenţial structural al oraşului este culoarul Someşului. Acest spaţiu are şansa de a susţine o axă de dezvoltare, nu numai la scară urbană, dar şi metropolitană/regională. „Întoarcerea” oraşului către Someş constituie astfel tema majoră a oricărei forme de planificare urbanistică. Poten ţial Satu Mare beneficiază de un important potenţial de dezvoltare bazat pe: - Poziţia geografică – în apropierea frontierelor cu Ungaria şi Ucraina, pe culoarul natural şi cultural al Someşului, în mijlocul unei zone cu o bogată tradiţie agricolă. Vecinătatea unor zone cu un însemnat potenţial turistic (Oaş, Maramureş) - prezenţa unor noduri importante ale reţelei de transporturi (Halmeu, tranzitat de 60% din transferul de mărfuri pe cale ferată, aeroportul internaţional, drumul expres Nyiregyhaza – Baia Mare în curs de realizare) - O bună calitate a mediului, lipsa factorilor majori de poluare, structură urbană intens înverzită, prezenţa semnificativă a apei în oraş, atît de suprafaţă (Someşul şi lacurile), cît şi subterane (izvoare de ape termale) - Comunitate urbană bine configurată, multietnică şi multiculturală. Relaţii privilegiate cu Ungaria prin prezenţa importantă a comunităţii maghiare. Viaţă culturală activă. - Piaţă echilibrată a forţei de muncă, o economie stabilă şi în creştere. Oportunit ăţi Principala vocaţie a oraşului este cea rezidenţială. Satu Mare poate deveni un loc cu o bună calitate a vieţii şi a locuirii. Mediul rezidenţial se bucură de o relaţie privilegiată cu natura, de prezenţa extinsă a grădinilor şi a apei. Dezvoltarea în continuare a acestei relaţii oraş-natură, extinderea şi modernizarea infrastructurii aferente locuirii (servicii şi echipamente publice, învăţămînt, agrement şi sport), asigurarea unui suport economic dinamic şi variat şi o bună accesibilizare asigură atractivitatea oraşului ca loc de reşedinţă, putînd reduce şi chiar inversa fenomenul de emigrare a populaţiei calificate către alte centre urbane din ţară sau din străinătate. Poziţia geografică a oraşului deschide oportunitatea unui rol regional. Satu Mare poate deveni punctul de inflexiune al unui culoar de dezvoltare transfrontaliere Nyiregyhaza – Baia Mare, culoar susţinut de cuplul Valea Someşului – drum expres. O astfel de axă ar integra localităţile riverane unui concept unitar de dezvoltare economică, ecologică, infrastructurală şi culturală. Pentru abordarea realistă a acestor deziderate a fost elaborat în 2005 un set de elemente de strategie urbană (vezi Studiul de fundamentare pentru PUG Satu Mare).


5/14

Suma acestora, completată cu studii de specialitate amănunţite şi permanent actualizată, stă la baza unei politici coerente de dezvoltare şi trebuie supusă dezbaterii publice. În fine, materializarea acestor concepte în cadrul noului PUG asigură baza reglementativă politicilor urbane ale administraţiei locale pentru următoarea decadă, perioadă decisivă pentru consolidarea poziţiei Sătmarului în contextul concurenţei inter-urbane şi inter-regionale în creştere. Planurile de măsuri şi resursele vor putea fi astfel orientate spre o finalitate bine definită şi socialmente larg acceptată, condiţie esenţială în susţinerea unei dezvoltări eficiente şi durabile, în structurarea unei comunităţi locale puternice şi angajate.

Analiza SWOT pentru municipiul Satu Mare

PUNCTE TARI (prezent) PUNCTE SLABE (prezent) Majore Neutre Minore Majore Neutre Minore Apropierea de graniţe (HU, UKR) Rol administrativ de capitală de judeţ Apropierea de puncte de trecere a frontierei cu trafic sporit de mărfuri (Petea, Halmeu)

Poziţie geografică Poziţie bună pe rutele de comerţ spre HU, UKR Cadru natural atractiv Zonă cu valori istorice Aeroport internaţional Parcul industrial Satu Mare

Stabilitatea populaţiei în locul de origine, bază socială locală Tradiţia şi oferta de agrement şi cadru natural (grădini, malurile Someşului)

Lipsa experienţă managerială în domeniul marketingului regional Lipsa de comunicare între factorii cheie ai dezvoltării Lipsa traseelor auto ocolitoare eficiente Lipsa dotărilor pentru manifestări ştiinţifice (târguri, congrese)

Calitate a echipării cu utilităţi publice diferenţiată Lipsa tehnologiilor de reciclare şi a spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere Excluderea din reţeaua majoră de tranzit vest-est

Poziţie geografică excentrică Diminuarea populaţiei prin emigrare Creştere demografică negativă/migraţie Lipsa unei structuri organizaţionale pentru dezvoltarea durabilă

OPORTUNITATI (viitor) PERICOLE (viitor) Majore Neutre Minore Majore Neutre Minore Conectarea la drumul rapid HU şi coordonarea cu viitoarele trasee ocolitoare Programe de finanţare SAPARD, ISPA pe utilităţi publice Realizarea de proiecte pt. îmbunătăţirea calităţii mediului Conectarea la programele comunitare pentru dezvoltare

Dezvoltarea sectorului productiv Dezvoltarea sector IMM-uri Dezvoltarea turismului de tranzit de weekend, curativ, cultural şi ştiinţific Exploatarea potenţialului agricol Dezvoltarea cooperării transfrontaliere Dezvoltarea axei urbane Satu Mare - Baia Mare pe culoarul Someşului

Încheierea unui protocol de cooperarea metropolitană Protejarea ariilor naturale valoroase Amplasarea unui aeroport international comun pentru SM şi BM Dezvoltarea sectoarelor de învăţământ superior specializate pe sectoare regionale Consolidarea poziţiei specifice în regiunea de dezvoltare Nord Vest

Agresarea mediului natural Consumarea nejustificată a resurselor de terenuri

Competitia cu alte localităţi cu rol similar în RO şi HU Competiţie cu coridorul economic HU Oradea Cluj Emigrarea forţei de muncă spre parcurile industriale Carei, Negreşti şi Tăşnad, eventual Csenger (HU)

Inundaţii ale Someşului


6/14

Analiza SWOT pentru municipiul Satu Mare, aspecte urbanist ice

PREZENT VIITOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI FORMA ORAŞULUI, RELAŢII ÎN TERITORIU – Topografie plană, posi-bilităţi egale de extindere în toate direcţiile – Albia majoră a Some-şului, liant spaţial la nivel urban şi periurban

– Intravilan supradimen-sionat – Evoluţie tentaculară – Configuraţie fragmenta-ră, trupuri izolate – Bariere administrative date de intravilanul comu-nelor învecinate

– Dezvoltarea unei struc-turi urbane polinucleice – Coagularea unui sistem de gestiune a teritoriului tip Zonă Metropolitană – Desemnarea culoarului Someşului ca axă struc-turantă a procesului de extindere

– Disoluţie a oraşului în cadrul natural – Necoordonare a niveluri-lor de dezvoltare urban şi periurban – Ineficienţă a infrastruc-turii – Imagine urbană incoer-entă, poluare vizuală a peisajului

STRUCTURA URBANĂ – Structură edificată "aerisită", cu posibili-tăţi de densificare – rezerve de teren intra-urbane, parţial în proprie-tate publică şi în poziţii "strategice" – Culoarul needificat al Someşului – Zone cu valoare urba-nistică, arhitecturală, cul-turală şi istorică

– Suprafeţe extinse intra-urbane subutilizate şi/sau degrada-te, în general industriale – Someşul şi calea ferată - bariere urbane – Cartiere periferice izo-late şi dependente de zona centrală prin lipsa dotărilor – Deficienţe funcţionale şi morfologice locale, areale urbane destructurate – Valori urbanistice ne-protejate

– Densificare şi conversie a arealelor abandonate – Reabilitarea cartierelor defavorizate prin dezvol-tarea rezervelor de teren – Orientarea oraşului către Someş, dezvoltarea reţelei de spaţii verzi şi publice în lungul rîului

– Menţinerea de "goluri urbane" reziduale în inte-riorul oraşului – Izolarea şi defavoriza-rea unor importante părţi de oraş – Degradarea mediului rezidenţial de la periferie, ghetto-izarea cartierelor de blocuri, procese de segregare socială – Disfuncţionalităţi şi ima-gine nereprezentativă a principalelor intersecţii şi pieţe – Afectarea iremediabilă a caracteristicilor morfo-logice ale zonelor valoroa-se

Continuare pe pagina 7


7/14

PREZENT VIITOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI PEISAJ – Prezenţa extinsă a ve-getaţiei în oraş – Prezenţa majoră a apei în oraş: Someşul, lacurile – Potenţialul ecologic, tu-ristic şi cultural al peisa-jului din zona peri-urbană: albia Someşului, cele două păduri, peisajul de cîmpie, natural şi antro-pic, canalele – Culoarul natural al So-meşului traversează oraşul – Tradiţie urbană a grădi-nilor, prezenţa marcantă a grădinilor de agrement privat (Schrebergärten), structură urbană verde unică în ţară

– Ponderea redusă a ame-najărilor în totalul suprafe-ţelor verzi – Someşul nu participă la viaţa oraşului, spaţiile pu-blice nu comunică cu apa, iar malurile nu sunt amenajate – O parte semnificativă a spaţiilor libere sunt polu-ate sau în stare de degradare – Dotările de agrement, sport şi loisir ale oraşului sunt doar parţial în stare de funcţionare – Principala zonă de gră-dini private de agrement, Bercu, este ameninţată de activităţi de construire

– Profilare ca "oraş ver-de", cu bune calităţi rezidenţiale – Iniţierea unor măsuri de aplicare a Convenţiei Europene asupra Peisa-jului: studii de speciali-tate, identificarea şi pro-tejarea unităţilor de peisaj – Amenajarea culoarului Someşului, transformarea lui în spaţiu verde public – Îndepărtarea surselor de poluare şi ecologiza-rea suprafeţelor afectate (rampa de deşeuri, lacul Cubic etc)

– Fragmentarea peisajului prin avansarea dezvoltări-lor spontane de tip "urban sprawl" în cadrul natural – Proliferarea surselor de poluare (dep. de deşeuri), afectarea calităţii mediului – Afectarea sau distruge-rea peisajelor antropice valoroase prin activităţi de construire (Bercu, Noro-ieni) – Insuficienţa spaţiilor verzi, deteriorarea parametrilor ecologici în interiorul oraşului – Someşul, barieră structurală în oraş şi în regiune

TRAFIC – Existenţa unei scheme de trafic de tip radial cu bune posibilităţi de extin-dere

– Număr redus de traver-sări ale Someşului şi ale căii ferate – Raport inadecvat grad de încărcare/ dim. profilului transversal – Legături importante în-trerupte – Trafic greu în zone "sen-sibile" – Traseele dificile ale unor străzi – Nivel scăzut de moder-nizare a străzilor

– Realizarea centurii oco-litoare – Realizarea drumului ex-pres Nyiregyhaza - Baia Mare – Realizarea unor artere colectoare pe direcţia est-vest la nivelul cartierelor sudice – Definitivarea inelului de ocolire a zonei centrale – Suplimentarea podurilor – Adaptarea profilului stradal la valorile reale de trafic, reconfigurarea componentei pietonale – Reactivarea economică a unor zone aflate în declin – Direcţionarea extinderii teritoriale a oraşului

– Accentuarea izolării oraşului prin întîrzierea realizării drumului expres şi a autostrăzii – Izolarea unor cartiere sau trupuri prin deficienţe de accesibilitate – Afectarea fizică şi polua-rea zonelor urbane "sensibile" (centru, car-tiere rezidenţiale) prin intensificarea traficului greu de tranzit


8/14

3. OBIECTIVE PUG

Dezideratele politicilor urbane Aderarea iminentă la Uniunea Europeană plasează oraşele din România pe o piaţă a locaţiilor pentru investiţii caracterizată de o concurenţă crescîndă. Avantajul actual al preţurilor scăzute al terenurilor şi serviciilor nu le asigură însă acestora atractivitatea de durată. În următorii ani, criterii infrastructurale, economice, culturale şi ecologice vor deveni determinante în promovarea ofertei de locaţii pentru sedii de producţie/administraţie, centre terţiare, turism sau ansambluri rezidenţiale. Rolul municipiului Satu Mare în regiunea de dezvoltare Nord-Vest nu reflectă astăzi potenţialele de care oraşul dispune (cf. Planului de Dezvoltare Regională). În acest context, politicile urbane şi supra-urbane vor trebui să aibă în vedere două scări de abordare şi două niveluri de strategie intercorelate. Un prim nivel – la scara urbană şi periurbană – are în vedere valorificarea calităţilor oraşului în direcţia profilării sale în cadrul regiunii şi a recuperării decalajului faţă de liderii regionali - Cluj,Oradea, Baia Mare. În acelaşi timp, Planul Urbanistic General va contracara principalele riscuri şi va bloca evoluţii dezavantajoase detectabile astăzi sau previzibile precum disoluţia oraşului în cadrul natural, poluarea toxică şi vizuală a peisajului, afectarea unor ţesuturi tradiţionale valoroase, ghetto-izarea marilor cartiere, dezafectarea unor părţi ale oraşului etc. Un al doilea nivel – complementar primului – abordează oraşul ca factor al dezvoltării regionale, în cadrul unor posibile parteneriate inter-urbane. Premisa acestui mod de abordare este tocmai corelarea vocaţiilor diferite ale partenerilor Formule precum Zona Metropolitană Satu-Mare sau axa de dezvoltare Nyiregyhaza –Satu Mare – Baia Mare, ambele susţinute de culoarul Someşului şi de viitorul drum expres, deşi materializate în viitoare planificări de tip PATJ/PATN, sunt scenarii supraordonate ale PUG şi fixează în prealabil criterii importante de configurare urbană şi peri-urbană. Evoluţia formei edificate a oraşului în teritoriu, relaţia oraşului cu comunele învecinate, abordarea albiei majore a Someşului, relaţia între centura de ocolire a oraşului şi drumul expres sunt puncte de corelare a Planului Urbanistic General cu planuri regionale.

Repere ale unui concept de dezvoltare urbanistic ă pentru 2009-2019 Cele patru teme care structurează conceptul de dezvoltare decurg din analiza amănunţită a situaţiei oraşului: dezvoltarea teritorială, restructurare intraurbană, peisaj şi trafic. Relevanţa lor este dată în primul rând de principalele problemele structurale ale oraşului, aşa cum reies din analize şi din discuţiile cu reprezentanţi ai administraţiei locale: extinderea oraşului, disfuncţiuni şi conflicte interne, mediu şi parametri ecologici, trafic. Această analiză a constituit prima fază a Studiului preliminar pentru PUG Satu Mare, studiu elaborat în 2005. 1. Dezvoltare teritorială – evoluţia tentaculară necontrolată a formei oraşului în lungul arterelor de acces şi extinderea disproporţionată a suprafeţei intravilan ameninţă cu disoluţia oraşului în peisaj. Unei figuri edificate amorfe şi fragmentate i se contrapune o structură polinucleică care include trupurile izolate sub forma unor clustere. În acelaşi timp apare ca benefică o canalizare a creşterii corpului urban în lungul culoarului Someşului. 2. Restructurare intraurbană – pleacă de la principiul dezvoltării de la centru spre periferii, conform căruia creşterea oraşului nu ar trebui să lase în interiorul acestuia pete albe. Simplificând, am spune că extinderea construcţiilor în cadrul natural apare ca măsură ulterioară „umplerii” oraşului actual şi nu invers.


9/14

Areale interne sunt abandonate astăzi în Satu Mare, în timp ce o mare parte a investiţiilor ocupă terenuri „virgine” la periferii sau chiar în afara oraşului. Conceptul pledează pentru reconsiderarea suprafeţelor industriale defuncte, a terenurilor virane, a triajelor dezafectate şi pentru revitalizarea cartierelor de mare densitate. 3. Peisaj – un capitol indispensabil pentru consolidarea imaginii unui „oraş verde”. Prezenţa naturii în interiorul oraşului, sub diferite forme, este principalul său atu de imagine şi nu numai. Spina verde a Someşului are şansa de a deveni axa structurantă a oraşului şi a viitoarei zone metropolitane şi element de identitate urbană unic în România. Prezervarea grădinilor Bercu înseamnă prezervarea unei comunităţi şi a unui model cultural urban, oferind în acelaşi timp o soluţie în plus pentru lipsa spaţiilor verzi private în marile cartiere. 4. Trafic – miza optimizării sistemului de trafic este deblocarea zonelor izolate ale oraşului şi devierea traficului de tranzit în afara zonelor sensibile.

3.1 DEZVOLTARE TERITORIAL Ă 3.1.1 Limitarea cre şterii ora şului în cadrul natural + densificare a structurii interne În condiţiile unei suprafeţe intravilan extinse cu mult peste necesităţile oraşului şi peste capacitatea acestuia de extindere raţională, apare riscul unei evoluţii necontrolate a formei urbane, cu implicaţii dezavantajoase pe termen lung (peisaj fragmentat, reţele ineficiente, imagine incoerentă), vezi tentaculele deja existente. Noul PUG va asigura extinderea controlată, în trepte cu limite spaţiale clare a oraşului, în primul rînd prin restricţionarea oricărei forme de dezvoltare neplanificată urbanistic la periferii. Interdicţii de construire în vastele suprafeţe agricole aflate astăzi în intravilan vor asigura rezerve importante de teren pentru dezvoltarea oraşului pe termen lung şi vor salva cadrul natural de la fragmentare. Reducerea ritmului de extindere în teritoriu este echilibrat prin măsuri de densificare a zonelor intraurbane care sunt astăzi utilizate sub capacitate: platforme industriale sau suprafeţe feroviare dezafectate, areale rezidenţiale de densitate minimă, goluri "virane" în structura urbană. Capacitarea de a deveni locaţii atractive pentru investiţii (locuire, activităţi) oferă avantajul unor funcţiuni noi mai bine integrate oraşului decît cele amplasate la periferie şi, în plus, a economisirii resurselor de teren şi a efortului infrastructural.

3.1.2. De la tentacular spre polinucleic Trupurile urbane distincte (încă) de cel principal vor fi dezvoltate ca nuclee compacte rezidenţiale şi de activităţi, prevenindu-se unificarea acestora cu corpul principal al oraşului.(Sătmărel, Balta Blondă, fostele ansambluri zootehnice din lungul DN19, parcul industrial etc). Tendinţei actuale de disoluţie a formei urbane în lungul căilor de acces i se va contrapune imaginea unui corp principal compact şi dens, cu limite exterioare clare, la care se adaugă o suită de "sateliţi" – trupuri urbane de mici dimensiuni, relativ autonome din punct de vedere al activităţilor (locuire+dotări suficiente+poli economici proprii) bine delimitaţi în teritoriu, cu un caracter morfologic propriu, capabil să le confere identitate şi atractivitate. Restricţionarea activităţilor de construcţii în afara limitelor trupurilor este esenţială pentru realizarea sistemului polinucleic.


10/14

Nucleele vor fi conectate oraşului prin intermediul reţelei de drumuri existente (în principal DN19, DN19A, DJ194) şi între ele prin intermediul actualelor drumuri agricole, majoritatea necesitînd lucrări de modernizare (lărgire, asfaltare, plantare). Constituirea unei reţele secundare de legături în cadrul teritoriului administrativ oferă nu numai accesibilizarea şi dezvoltarea trupurilor urbane izolate dar şi un prim pas în integrarea peisajului din jurul oraşului în circuitul turistic şi de agrement. Drumurile agricole modernizate şi înverzite pot fi utilizate de pietoni şi ciclişti pentru a explora peisajul învecinat oraşului (pădurile, parcursul renaturalizat al canalului, albia Someşului) fără a folosi principalele şosele. Dezvoltarea unei posibile oferte de agrement eco-turistic sau agro-turistic în jurul oraşului (de ex. în Sătmărel) depinde în mare măsură de calitatea drumurilor de acces şi de gradul de accesibilitate a peisajului. Unei forme construite uniform distribuite în peisaj i se va oferi deci ca alternativă o reţea de poli urbani densificaţi cu o creştere intercoordonată şi conectaţi printr-un sistem de legături avantajoase. Un studiu socio-economic extins identifică potenţiale şi vocaţii locaţionale ale nucleelor şi stă la baza unui set de profile economice şi morfologice pentru viitoarele clustere. Stabilirea unor profile clare (economice, morfologice), specializarea clusterelor le asigură acestora atractivitatea şi autonomia faţă de oraş. Delimitarea lor spaţială este cealaltă condiţie a funcţionării sistemului polinucleic – stabilizarea şi respectarea limitei construibile, materializarea acesteia prin centuri verzi sunt măsuri de consolidare a caracterului spaţial a nucleelor şi de protecţie a interspaţiului liber între ele şi oraş. 3.1.3. Culoarul Some şului, direc ţie fireasc ă de extindere Transformarea Someşului în axă spaţială, ecologică şi economică de dezvoltare, atît la nivel local cît şi regional recomandă în mod firesc o creştere a suprafeţei edificate în lungul albiei sale majore. În perspectiva conturării unei zone metropolitane Satu Mare sau a culoarului transfrontalier de dezvoltare Nyiregyhaza – Baia Mare, Someşul primeşte rolul de axă spaţială structurantă. La scara oraşului, avantajele dezvoltării unei fîşii paralele cu Someşul spre nord-vest (direcţia sud-est fiind blocată de teritoriul comunei Păuleşti sau rezervată zonei de grădini Bercu Mare) sunt date de: - conectivitatea bună cu centrul şi cu viitoarea centură ocolitoare, prin străpungerea şi

prelungirea străzilor Ion Antonescu şi Diana - oportunitatea conectării noilor cartiere la spaţiul natural al Someşului - existenţa unor suprafeţe aflate în proprietate publică (pepiniera) ca puncte de plecare

pentru stabilirea unor centre de dotări şi activităţi, precum şi a unor prime ansambluri rezidenţiale

- scoaterea din izolare a cartierelor periferice din vestul oraşului - instituirea unei limite spaţiale ferme a oraşului spre vest, în dreptul traseului centurii

de ocolire 3.1.4 VIZIUNE REGIONALA asupra dezvoltarii

Capitol intocmit de Arh. AURELIAN GHEORGHIU, arhitect sef al judetului Satu Mare

• Pe baza unui ACORD DE ASOCIERE intre municipiu si comunele invecinate trebuie elaborat, asigurat cu resurse (inclusiv financiare) si adoptat prin Hotarari ale Consiliilor Locale din microregiune un PROGRAM de derulare a actiunilor administrative, a studiilor si cercetarilor, a etapelor de dezbatere si aprobare a lor (asociere, consiliu metropolitan?).

• Într-o prima faza studiile si cercetarile vor trebui sa fundamenteze un document

global cu caracter director. de previzionare a viitorului regiunii metropolitane functionale pe baza valorilor si intereselor comune.

• Anterior reactualizarii PUG-ului municipiului este necesar sa se elaboreze, dezbata si

aprobe un PATZonal pentru microregiunea metropolitana.


11/14

- PATZ-ul trebuie sa agrege propunerile unor studii sectoriale pentru intreg teritoriul metropolitan elaborate in prealabil: de relatii economice si forta de munca, de cooperare in servicii (invatamant, cultura, comert, etc.), de trafic rutier propriu si de tranzit, de echipare edilitara integrata, de impact la mediu, de protectie a valorilor de patrimoniu, etc.

(vezi cap. 4.1 STUDII DE FUNDAMENT ARE din Tema care nu Ie mentioneaza)

- PATZ-ul trebuie sa preia si sa armonizeze prevederile din PATNational, PA TRegional si PATJudetean

• Pe baza PATZ se vor reactualiza toate PUG-urile UAT-urilor din microregiune.

Anterior elaborarii PUG se vor identifica:

• oportunitatile de dezvoltare datorate relatiilor in teritoriul regional si international • oportunitatile de dezvoltare datorate programelor de echipare guvemamentale si

regionale, inclusiv cele finantate prin programe comunitare

Obligatoriu si in urgenta zero! (si in paralel) este elaborarea Strategiei si programului de dezvoltare pentru perioada de programare 2007 - 2013

• PUG-ul sa stabileasca clar zonele cu interdictie de construire - pentru interese private, sa se declare cauza de utilitate publica asupra acestora si sa se asigure resursele pentru derularea unui proaram de achizitii imobiliare in interesul

realizarii in special a infrastructurii de echipare si dotare (profilelor stradale, terenurilor pentru strapungeri, noduri de circulatie, poduri si pasaje, echipamentele edilitare, pentru zone functionale publice dotari sau zone verzi, etc.)

• Trebuie reglementate si explicitate interventiile publice respectiv private in zonele urbane decizute necesar a fi reabilitate si ecologizate (industriale, periferice semirurale, foste cariere de argila, gropi de gunoi, etc.)

• identificarea vectorilor de dezvoltare -liniile de forta: ale teritoriului (coridoare de transport, de relatii, de comunicatii, de resurse) ale localitatii (trama urbana, relatii functionale interzonale) -noduri de polarizare. Doli de transfer si distributie centru intermodal de transport in zona sud, centru logistic de transfer nord noduri de relatii pe centura municipiului -areale de diseminare si sustinere - centre de afaceri, comert §i servicii (actualele zone industriale) platforme logistice cu funqiuni complexe (centru istoric) - zone de dezvoltare. parcuri de activitati - stiintifice si tehnologice - de afaceri si servicii - de cultura, turism si agrement

• Prin PUG trebuie stabilite folosinte si reglementari pentru toate terenurile din

teritoriul administrativ, atat intravilane urbanizate/urbanizabile cat si extravilane (folosinte agricole cu eventuale tipuri de culturi preferentiale, anexe ale exploatarilor agricole ierarhizate dupa tip si suprafata agricola, zone plantate / verzi, zone de sport / agrement public sau privat, etc. ) - vezi si Regulamentul din 1937.

De interes ar fi favorizarea realizarii in teritoriul periurban a unei centuri de microferme legumicole si/sau zootehnice.

• Somesul trebuie considerat ca axa ordonatoare de dezvoltare cu functii complexe


12/14

pentru un teritoriu mult mai larg decat teritoriul administrativ al municipiului (zona naturala, de agrement si sport, de protectii, transport, coridor de echipare, conexiuni de relatii intre functiuni §i intre nucleele urbane, etc.)

• Foarte importanta si de mentinut/sustinut propunerea de prezervare a zonei Bercu

Rosu ca ,,zona de case de vacanti si gradini" - sa nu o transformam in zona de locuinte (acestea necesita o alta echipare precum si dotari, servicii, profile stradale, etc.)

• Atentie deosebita asiguririi culoarelor de servitute datorate infrastructurilor de echipare teritoriala existente/propuse de interes national/judetean: cai de comunicatie rutiere, feroviare, aeriene, amenajari de cursuri de apa/canale, imbunatatiri funciare, diguri, retele de transport gaz si energie electrica, retele telefonice, sau a zonelor de protectie pentru captari de apa, statii de epurare, statii hidro-meteo, obiective sau zone de patrimoniu natural sau construit protejate, unitati speciale, etc.

Amplasarea si marimea acestea conditioneaza si dezvoltarile functiunilor urbane.

OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE • Planul National de Dezvoltare 2007-2013/ axe prioritare:

. cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere . dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport · dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale · dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol · diminuarea disparitatilor de dezv. intre regiunile tarii cooperarea transfrontalieri · dezvoltarea capacitatii institutionale a administratiei publice

• Programul guvernamental 2006 - 2008 de investitii in infrastructura rutiera: . Centura ocolitoare mun. Satu Mare - program 2008

. Reabilitare DN19 Oradea - Carei - Satu Mare - program 2008

. Reabilitare DN1C Baia Mare - Satu Mare - Halmeu - program 2008

. Largire la 4 benzi DN 19A Satu Mare - Petea - program 2007 Prevederile PATN privind infrastructura de echipare a teritoriului national conform

proiect de lege de modificare a Legii 71/1996: . drumuri expres / autostrazi: . Petea - Baia Mare - Oej - Bistrita - Vatra Oomei - Suceava . Halmeu - Satu Mare - Acas - Supur - Zalau . Oradea - Carei - Satu Mare . Satu Mare - Acas - Tasnad - Marghita (autostrada) . Modemizare dublare si electrificare cai ferate - cu viteza pana la 170 km/h: . Halmeu - Oradea . Satu Mare - Baia Mare . Cai ferate noi: Satu Mare - Ungaria . Modemizare si extindere aeroport Satu Mare - cont. "Master Plan Aeroportul Satu Mare" IPTANA 2000 . Centru Intermodal de Transport Combinat Satu Mare (rutier, ct, aero, naval) . Somes navigabil frontiera - Satu Mare - Dej . Canal de derivatie Somes-Crasna-Ier-Crisuri . Satu Mare port marfa / calatori

• Prevederile PATR si PATJ privind infrastructura de echipare a teritoriului:


13/14

. Cai ferate noi (suplimentar fata de PATN):

. Satu Mare - Acas

. Satu Mare - Lazuri - Peles - Ungaria

. Bixad - Sighetu Marmatiei

. Largiri la doua benzi pe sens a unor tronsoane de drumuri nationale

. DN 19 pe sectoarele Carei - Satu Mare si Satu Mare - Botiz

. DN 19 A pe sectorul Aeroport - Ardud

. Reabilitare si largire la 4 benzi in zona mun. Satu Mare a drumurilor judetene:

. DJ 192 Satu Mare - Odoreu - Apa

. DJ 193 Satu Mare - Paule~ti - Borle~ti

. DJ 194A Satu Mare - Micula

. Conexiuni aeriene / heliporturi la Negresti Oas, Carei, Zalau (si Nyiregyhaza)

. Conducte de transport gaze si energie electrica . Programe de investitii finantate din fonduri UE:

. Sistem judetean integrat de gestionare a deseurilor urbane - program 2008 . Investitii in turism (Zona turistica Luna Ses, Parc Balnear - valorificarea resurselor de ape termominerale, etc.) - programe 2006 - 2008 . Înfiintarea de distributii de gaz si de sisteme de alimentare cu apa si canalizari /statii de epurare in localitatile rurale - programe 2005 - 2008 . Fonduri pentru protectia calitatii factorilor de mediu, pentru monitorizare . Fonduri pentru reabilitarea zonelor decazute, regenerare urbana, etc.

Accentuez necesitatea abordarii documentului de realementare -PUG- numai ulterior elaborarii si adoptarii in parteneriat cu comunitatile din zona metropolitana a unui document cu caracter director. programatic si prospectiv pentru un viitor comun –PATZ-

Recomand o analiza conf. metodologiei din "AGENDA 21"ca document de baza

pentru PLANIFICAREA DEZVOLTARII DURABILE A ZONEI METROPOLITANE - VlZIUNEA 2025- pe urmatoarele directii principale:

· Identificarea obiectivelor comunitare de dezvoltare, asumate si acceptate, identificate nevoile, asteptarile si nazuintele locuitorilor din teritoriul urban si periurban. · Identificarea rolului pe care il poate juca si asuma localitatea in spatiul regional inclusiv transfrontalier, a elementelor de competitivitate dar si de complementaritate. · Identificarea potentialului real care poate fi mobilizat pentru atingerea obiectivelor, planificarea eforturilor si a resurselor locale materiale, funciare, financiare si de organizare · Identificarea oportunitatilor si a cailor de accesare a resurselor disponibilizate de stat dar si a sprijinului oferit de UE prin instrumentele si fondurile structurale si de coeziune

Obiective strategice specifice: · Corelarea schemelor de dezvoltare spatiala a localitatii cu cele de nivel national, regional, judetean dar si euroregional · Sustinerea, afirmarea si ameliorarea identitatii si caracteristicilor functionale si de organizare spatiala atragatoare si competitive a orasului · Asumarea rolului de pol de gestiune a resurselor si de generator de dezvoltare in spatiul Somesului inferior chiar pana la Tisa


14/14

· Racordarea la retelele nationala si europeana de poli si coridoare de dezvoltare · Intarirea rolului de releu si de conector de relatii si comunicatii transfrontaliere · Dezvoltarea in echilibru si convergenta cu polii din regiune, cooperarea tematica si complementara cu acestia inclusiv si mai ales transfrontier, realizarea sinergiei previziunilor, programelor si proiectelor . Exploatarea profitabila a proximitatii imediate a pietelor si resurselor europene · Valorificarea pozitiei geografice si a infrastructurilor existente prin dezvoltarea unui centru intermodal de transport integrat (rutier/feroviar/aeriannn perspectiva naval) · Modernizarea si sustinerea infrastructurilor de transport si a celor de echipare tehnica in teritoriul adiacent · Atingerea unui nivel superior al calitatii vietii atat in urb an cat si in periurban prin extinderea echiparilor edilitare, modernizarea serviciilor publice si ridicarea calitatii infrastructurilor sociale · Afirmarea si promovarea profltabila a solidaritatii urban-rural prin realizarea unui parteneriat al intereselor convergente intr-o microregiune dinamica · Valorificarea responsabila a resurselor funciare, planificarea utilizarii terenurilor · Protejarea, gestionarea sustenabila si valorificarea creativa a patrimoniului si valorilor identitare si multiculturale, angajarea lor sustinuta in circuitul economic · Conservarea peisajului natural neurbanizat si a valorilor de patrimoniu natural

3.1.5 Cadru planificativ al viitoarei Zone Metropolitane Planul Urbanistic General va fi corelat cu PATN, PATJ, Planul de Dezvoltare Regională şi PUG-urile comunelor învecinate. Elaborarea PUG va fi sprijinită de consultări cu Serviciul de Urbanism al Consiliul Judeţean. Iniţierea unor proiecte de anvergură cum ar fi drumul expres Nyiregyhaza – Baia Mare, valorificarea turistică a culoarului Someşului sau construcţia Zonei Metropolitane presupun armonizarea diferitelor niveluri de planificare, municipal, judeţean, regional etc. 3.2 RESTRUCTURAREA INTRAURBAN Ă 3.2.1. Someş – ax de dezvoltare al ora şului Culoarul râului este văzut ca axa structurantă a dezvoltării spaţiale viitoare, la nivel urban, metropolitan şi regional. Prin măsuri de renaturalizare (în cazul suprafeţelor utilizate agricol) sau amenajare a malurilor, Someşul devine cel mai semnificativ spaţiu public al oraşului şi element structural de coeziune între diferitele cartiere şi tipuri de activităţi. Parcurs de principalul traseu pietonal şi velo al oraşului, Someşul se transformă într-un parc liniar şi grupează în lungul său oferte de agrement şi sport, inclusiv sporturi nautice, navigaţie de agrement şi plaje publice. Identitatea urbană a oraşului, brand-ul său, sunt legate în primul rând de calitatea relaţiei acestuia cu Someşul.

primăria municipiului satu · pdf fileschimbarea premiselor ce stau la baza planific ării...

Documents