???

CE URMEAZĂ?După adoptarea de către Comisie şi ratifi carea de către Consiliu în peri-oada preşedinţiei maghiare din prima jumătate a anului 2011, Strategia va încerca să facă această regiune mai bogată în ansamblu, să ajute oamenii să îşi găsească locuri de muncă bune şi să abordeze alte difi -cultăţi şi oportunităţi.

ABORDAREA CU FORŢE UNITE A DIFICULTĂŢILOR ŞI A OPORTUNITĂŢILORUE îşi dă silinţa pentru reuşita Strategiei UE pentru Regiunea Dunării: aceasta este o modalitate nouă şi foarte evidentă de a aborda unele probleme cheie ale zonei, cum ar fi inundaţiile, locurile de muncă şi poluarea. Comisia Europeană susţine continuarea demersurilor şi oferă asistenţă tehnică pentru a se asigura că fondurile pe care le pune la dispoziţie sunt folosite corect şi generează acţiuni. Ţărilor implicate le revine însă sarcina de a pune în practică schimbarea. Succesul Strategi-ei stă în mâinile locuitorilor zonei – cetăţenii regiunii Dunării. Propaga-rea securităţii şi a prosperităţii în regiune trebuie să se facă de către şi pentru cei care locuiesc aici.

„Voi veţi � sursa de energie: Strategia poate doar să ofere un cadru pentru eforturile voastre.”

Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn

FAPTE ŞI CIFRE

RO

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII

Cooperare în scopul dezvoltării durabile şi al securităţii

Decembrie 2010

ASIGURAREA REUŞITEI ÎN TERENÎn 2008, România şi Austria au trimis preşedintelui Barroso o scrisoa-re prin care solicitau ca Dunărea să fi e luată în calcul într-un mod mai sistematic în cadrul politicilor UE. A urmat apoi o conferinţă de mobi-lizare găzduită de Baden-Württemberg în Bruxelles. În 2009, Consiliul European a solicitat ofi cial Comisiei să pregătească o strategie pentru regiunea Dunării.

În urma unei consultări publice intensive, Comisia a propus un plan de acţiune. Ministerele, regiunile, ONG-urile au avut toate posibilitatea de a comenta conţinutul, ceea ce a permis formularea precisă a planului până în cele mai mici detalii.

Dar cum se pot transforma ideile în realitate? Strategia stabileşte patru piloni (privind conexiunile, mediul, prosperitatea şi serviciile publice îmbunătăţite), aceştia reprezentând obiectivele generale. În termeni mai concreţi, modalitatea de realizare a acestor obiective este stabili-tă într-un plan de acţiune care enumeră activităţile necesare în teren. În sfârşit, fi ecare zonă de acţiune este sprijinită prin proiecte concrete, unele afl ate deja în derulare, iar altele pe cale de a fi demarate. Dacă acestea sunt sprijinite şi evoluează corect, pilonii, acum obiective, vor deveni realizări.

Numai din partea fondurilor structurale intră în regiune 100 de miliarde de euro, la această contribuţie adăugându-se şi alte fonduri disponi-bile. Scopul Strategiei este de a asigura utilizarea efi cace şi coerentă a acestora.

REZULTATE, NU BIROCRAŢIEStrategia nu creează instituţii noi – ea nu sugerează că ar fi necesari mai mulţi ofi ciali. În schimb, Strategia: va asigura utilizarea şi mai efi cace a banilor deja alocaţi; va contribui la coordonarea sistemelor care func-ţionează în anumite zone, pentru ca acestea să funcţioneze în întreaga regiune, ajutând zonele rămase în urmă să recupereze diferenţa prin împărtăşirea cunoştinţelor. Aliniind activităţile şi banii existenţi cu pri-orităţile din planul de acţiune, putem obţine rezultate mai însemnate într-un timp mai scurt.

ŞTIAŢI CĂ…?

• ... sturionul, specia piscicolă dunăreană considerată în prezent de ONU ca fi ind supusă

„celui mai ridicat risc de dispariţie”, a trăit şi pe vremea dinozaurilor şi poate măsura până la 8 metri?

• ... Dunărea a constituit cândva graniţa Imperiului Roman, zonele respective numindu-se azi limesurile Dunării? Este planifi cată

solicitarea includerii limesurilor Dunării în Patrimoniul Universal UNESCO.

• ... cea mai veche universitate din regiune este Universitatea Carol din Praga, fondată în 1348?

• ... Viena şi Bratislava sunt cele mai apropiate capitale din Europa? O modalitate plăcută de a călători între cele două este Twin City Liner –

un vapor modern care parcurge distanţa în 75 de minute.

• ... câteva dintre cele mai cunoscute mărci de automobile provin din regiunea Dunării?

Ele reprezintă motoare de inovaţie în centrul şi sud-estul Europei.

Regiunea are nevoie de rezultate. După zeci de ani de separare şi adesea chiar con� icte, Dunărea va bene� cia de Strategia UE astfel încât această regiune să devină un loc mai bun pentru oamenii de aici. Obiectivul: stabilirea unui cadru de cooperare durabil, care să permită ţărilor să convină asupra unei viziuni comune privind viitorul şi să îşi unească eforturile în vederea realizării acestei viziuni.

MAI MULTE INFORMAŢII: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm

KN-3

2-10

-529

-RO

-C

doi : 10.2776/25587

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII – UN PREZENT SIGUR, UN VIITOR MAI LUMINOSDe la Pădurea Neagră până la Marea Neagră, cursul de 2 850 de kilo-metri al Dunării străbate zece ţări, încă patru fi ind situate în jurul bazi-nului său hidrografi c. S-au produs aici numeroase schimbări politice, cele mai recente fi ind reprezentate de căderea regimurilor socialiste şi de valurile extinderii UE. Prin prezenţa mai multor naţiuni şi istoria socială complexă, această regiune este una dintre cele mai diverse din Europa, fi ind totodată şi una dintre cele mai vulnerabile. Având peste 100 de milioane de locuitori şi ocupând o cincime din suprafaţa UE, există o strânsă interdependenţă între bunăstarea acestei regiuni şi cea a întregii Uniuni; de aceea, Strategia trebuie să dea rezultate.

CARE SUNT OBIECTIVELE?Obiectivele Strategiei sunt denumite „piloni” şi privesc: realizarea legăturilor în regiune; protejarea mediului; construirea prosperităţii şi consolidarea regiunii.

Prin modernizarea căilor rutiere, feroviare şi navale, se vor crea legături între oameni şi idei; conexiunile energetice îmbunătăţite şi utilizarea surselor regenerabile vor contribui la siguranţa şi costul redus al apro-vizionării. Se poate atinge un echilibru între dezvoltarea urbană, cerin-ţele de mediu şi riscul de inundaţii. Cooperarea dă naştere unor noi

oportunităţi – aici se afl ă câteva dintre cele mai dezvoltate centre de inovaţie, care îşi pot aduce contribuţia prin partajarea cunoştinţelor şi a capacităţilor lor. O parte a regiunii se confruntă cu fenomenul corupţiei şi al crimei organizate. Echiparea autorităţilor vamale cu cele mai noi tehnologii şi comunicarea cunoştinţelor pentru o mai bună transpa-renţă, partajarea datelor poliţieneşti – toate aceste soluţii pot contribui la eradicarea confl ictelor, a infracţionalităţii şi a marginalizării.

DE CE ESTE NECESARĂ O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU ACEASTĂ REGIUNE?Problemele care nu cunosc graniţe, cum sunt inundaţiile, legăturile de transport transfrontalier şi multe altele, sunt abordate în cooperare, iar oportunităţile care nu ar trebui să cunoască graniţe sunt împărtăşite în benefi ciul tuturor. Strategia UE pentru Regiunea Dunării reuneşte ţă-rile relevante în vederea abordării difi cultăţilor comune şi a împărtăşirii cunoştinţelor.

S T R AT E G I A U E P E N T R U R E G I U N E A D U N Ă R I I C o o p e r a r e î n s c o p u l d e z v o l t ă r i i d u r a b i l e ş i a l s e c u r i t ă ţ i i

© M

Gra

nt

© EC

Austria

Bosnia şi H

erţegovina

Bulgaria

Croaţia

Germ

ania

Moldova

Muntenegru

Republica Cehă

Republica Slovacă

România

Serbia

Slovenia

Ucraina

Ungaria

Creşterea PIB-ului între 2009-2010*

Diferen

ţa anu

ală în p

rocen

te

Sursa: Banca Mondială * cifre estimative20092010

-14-13-12-11-10

-9-8-7-6-5-4-3-2-101234

Austria

Bosnia şi H

erţegovina

Bulgaria

Croaţia

Germ

ania (DR)

Moldova

Muntenegru

Republica Cehă

RepublicaSlovacă

România

Serbia

Slovenia

Ucraina (D

R)

Ungaria

200820092010 (RD: Regiunea Dunării)

Rata şomajului

Procen

tajul d

e şom

eri

0

5

10

15

20

25

30

© EC

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

B a y e r n

B a d e n -W ü r t t e m b e r g

Z a k a r p a t s ' k a

SjeverozapadnaHrva tsk a

Sred išn ja i I st očna(Pan onska) Hrvat ska

J a d r a n s k aH r v a t s k a

Chern i ve ts ' ka

Iva n o -f ra n k iv s ' ka

O d e s ' k a

Wien

Sarajevo

Praha

Sofiya

Budapest

Zagreb

Kishinev

Bucureşti

Ljubljana

Bratislava

Beograd

Podgorica

Novi sad

Sibiu

Pitesti

Arad

Tiraspol

Beltsy

Rijeka

Szeged

Pecs

Miskolc

Debrecen

StaraZagora

Ruse

Freiburgim Breisgau

Burgas

Plzen

Salzburg

Nis

Tirgumures

Bacău

Brăila

Oradea

Kosice

Ivano-frankivsk

Augsburg

Split

Timisoara Ploiesti

Iaşi

Craiova

Constanţa

Galaţi

Cluj-Napoca

Braşov

Stuttgart

Nurnberg

München

Mannheim

Karlsruhe

Varna

Plovdiv

Ostrava

Linz

Graz

Brno

Chernivtsi

Odesa

O d e s ' k a

REGIOgis

Territorial coverage of the Danube region for the Danube region strategy

!\ Capitals

> 250 000 Inh.

200 000 - 250 000 Inh.

150 000 - 200 000 Inh. 0 320 Km

Călătoriile în scopuri profesionale, turistice și de studii contribuie la dezvoltarea economiei. Cum al doilea � uviu european ca mărime străbate atâtea ţări ale UE, natura a oferit acestei regiuni modalitatea perfectă de a călători și a comunica. Ca rută de transport, � uviul nu este însă valori� cat la întregul său potenţial; marfa transportată pe Dunăre reprezintă doar 10-20% din cea transportată pe Rin.

Energia este și ea vitală pentru prosperitate – lipsa de siguranţă a sur-selor, absenţa infrastructurii de bază și lipsa întreţinerii se fac simţite în crizele energetice care afectează periodic regiunea.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor susţine schimbarea:

• îmbunătăţirea transporturilor de pasageri și de marfă prin perfecţionarea reţelelor rutiere, feroviare, aeriene și navale;

• încurajarea utilizării energiei durabile;

• susţinerea contactului dintre oameni prin împărtășirea culturii și a turismului.

De la îndepărtarea epavelor și a explozibilelor nedetonate până la crearea rutelor � uviale regulate între principalele orașe de pe malu-rile Dunării, Strategia UE va ajuta la demararea a numeroase proiecte diferite, care să contribuie la viitorul regiunii. Un exemplu este � nan-ţarea UE în valoare de 200 de milioane de euro pentru construirea unui coridor sudic de gaz. Iată un alt exemplu.

Corectitudine – O regiune fără remuu

PODUL RUTIER ȘI FEROVIAR VIDIN- C AL AFATÎn prezent există un singur pod pe un segment de 400 de kilometri din cursul Dunării, ceea ce înseamnă că feribo-turile sunt principalul mijloc de traversare a fluviului între România și Bulgaria.

Prin construirea unui nou pod între Calafat (România) și Vidin (Bulgaria), se va asigura o legătură cu adevărat ne-cesară, stimulând turismul și ajutând companiile locale să valorifice din plin accesul la pieţele internaţionale.

Finalizarea podului este programată pentru 2012, cu ajutorul unei � nanţări europene în valoare de 106 milioane de euro.

© EC

Conectarea Regiunii

În regiunea Dunării trăiesc pelicani, lupi, râși și urși, aici a� ându-se unele dintre ultimele lor teritorii din UE. Viaţa lor este posibilă dato-rită Dunării și stării adecvate a mediului de aici. Protecţia trebuie asi-gurată însă peste tot, nu numai într-o singură ţară. Aproape 7 000 de specii locuiesc pe malurile Dunării, iar mediul constituie un exemplu clar de situaţie în care se impune o strategie la nivelul întregii regiuni.

Sănătatea ecologică a Europei se bazează pe terenurile mlăștinoase, lunci și păduri, acestea regăsindu-se în peisajul de-a lungul Dunării. Aceste zone vulnerabile sunt bogate în biodiversitate, deci trebuie să restabilim și să reconectăm habitatele și să dezvoltăm zonele prote-jate precum Natura 2000.

Deși � uviul este un bun prieten al transporturilor, el devine un duș-man înverșunat atunci când provoacă inundaţii. Tratând izolat pro-blema inundaţiilor, nu facem decât să o mutăm pe un alt segment al � uviului, periclitând regiunile învecinate. În plus, după cum s-a văzut în octombrie 2010, poluarea industrială nu cunoaște nici ea graniţe.

Strategia schiţează trei priorităţi pentru conservarea biodiversităţii și protejarea calităţii vieţii oamenilor care locuiesc pe malurile și în bazinul hidrogra� c al Dunării:

• restabilirea și menţinerea calităţii apei;

• gestionarea riscurilor de mediu;

• conservarea biodiversităţii, a peisajelor și a calităţii aerului și a solului.

De la digurile hidroelectrice care să permită migrarea sturionilor ameninţaţi cu dispariţia până la armonizarea informaţiilor pentru gestionarea e� cace a riscului de inundaţii, Strategia intenţionează să îi ajute pe oameni să găsească soluţii internaţionale pentru pro-bleme internaţionale. Iată doar un exemplu.

Un mediu mai bun – cooperare pentru conservare

DANUBEPARKSOpt ţări se reunesc pentru a-și împărtăși cunoștinţele în vederea conservării biodiversităţii de-a lungul Dunării și a protejării văii inundabile prin administrarea regiunilor împădurite.

UE � nanţează 85% din bugetul total de 2,7 milioane de euro al proiectului DanubeParks. Zona acoperită include 12 rezer-vaţii naturale de diferite dimensiuni, de la Rezervaţia Biosfe-rei Delta Dunării, care se întinde pe mai mult de 45 000 de hectare, până la zonele protejate mici.

© Nationalpark Donau-Auen

Protejarea mediului

De la cele mai înalte niveluri de trai din UE până la cele mai scăzute, de la personalul cu cel mai înalt nivel de califi care până la angajaţii cu cele mai puţine studii, de la unele dintre cele mai competitive regiuni ale UE până la unele dintre cele mai sărace – în ceea ce privește pros-peritatea, Dunărea este o regiune a contradicţiilor. Unele zone au un capital bogat, dar duc lipsă de forţă de muncă, în timp ce alte zone se confruntă cu un nivel ridicat al șomajului.

Oportunităţile de formare deschise tuturor și corelarea dintre anga-jaţi și locurile de muncă din întreaga regiune reprezintă un principiu de bază pentru creșterea economică. Îmbunătăţirea legăturilor din-tre afaceri și cercetare va contribui la propagarea inovaţiei și a locuri-lor de muncă. În sfârșit, toată lumea trebuie să bene� cieze de impul-sul către prosperitate – în această regiune trăiesc 80% din membrii celei mai marginalizate comunităţi din Europa, cea a romilor, care se confruntă cu condiţii de trai extrem de precare și cu excluderea socială. Nu îi putem lăsa în urmă.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor reduce segregaţia:

• dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaștere prin cercetare, educaţie și tehnologiile informaţiei;

• sprijinirea competitivităţii în afaceri;

• investiţiile în oameni și competenţe.

Printre acţiunile ce urmează a � implementate se numără reunirea anuală a oamenilor din companii, din guvernele naţionale și admi-nistraţia locală și din lumea academică; comunicarea reciprocă a idei-lor bune între această strategie și Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice; asigurarea de oportunităţi pentru romi în afara comunităţilor lor. Iată un exemplu afl at deja în derulare.

Prosperitate – locuri de muncă, inovaţie, creştere economică

Construirea prosperităţii

Crima organizată și corupţia reprezintă o provocare în anumite părţi ale regiunii. Strategia UE de� nește acţiuni pentru schimbarea aces-tei situaţii. Transformarea regiunii Dunării într-un loc în care se poate trăi în siguranţă și consolidarea integrării acestei zone în cadrul UE este o prioritate maximă și o condiţie vitală pentru creșterea econo-mică și prosperitate. Administraţiile care să funcţioneze bine sunt cheia către creșterea durabilă de care să bene� cieze și în care să � e implicată toată lumea.

Acest pilon se axează pe două priorităţi care vor contribui la conso-lidarea regiunii:

• construirea capacităţii și a cooperării instituţionale;

• conlucrarea pentru abordarea problemei securităţii și a crimei organizate.

Printre ideile pentru transformarea conceputului în realitate se nu-mără sprijinul acordat autorităţilor din regiune pentru conceperea de recomandări privind planificarea orașelor și a municipiilor, în vederea armonizării optime dintre infrastructură, mediu, cerinţele sociale și bugetele disponibile.

Abordarea problemelor de securitate va include adunarea și parta-jarea mai efi cace a informaţiilor privind infractorii. Trebuie înfi inţa-te controale de frontieră mai bune folosind camere video în circuit închis, cititoare de pașapoarte biometrice, echipamente de suprave-ghere performante și înregistrări privind deplasarea vaselor pe � uviu. Iată un alt exemplu.

O regiune mai sigură şi bine guvernată

PL ATFORMA ANTICORUPŢIE EUROPOLPlatforma pentru Experţi (EPE) ar reuni experţi din cadrul poliţiei și al autorităţilor anticorupţie de la nivel naţional și local, urmărind o abordare pragmatică și apolitică a corupţiei. Această platformă ar sprijini dezvoltarea stan-dardelor de lucru, informarea privind achiziţiile publice și cererile de oferte. Cursurile de calitate pentru sporirea transparenţei în afaceri și administraţiile reprezintă ele-mente esenţiale ale acestui proiect.

© iStockphoto

Consolidarea regiunii

Acoperirea teritorială a Strategiei UE privind regiunea Dunării

BAYHOSTCentrul Academic Bavarez pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (BAYHOST) coordonează relaţiile acade-mice cu Europa de Est și sprijină schimburile academice dintre studenţi și oamenii de știinţă.

Bavaria oferă burse de studiu de un an pentru absolven-ţii din Europa de Est. Există și subvenţii pentru cursuri de vară de limbi străine în întreaga zonă și pentru cursuri de germană la universităţile bavareze și la universităţi-le de știinţe aplicate. BAYHOST găzduiește forumuri de schimb pentru a ajuta sectorul afacerilor să pro� te de numeroasele contacte academice din Europa de Est.

© BAYHOF

Capitale

> 250 000 loc.

200 000 - 250 000 loc.

150 000 - 200 000 loc.

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

B a y e r n

B a d e n -W ü r t t e m b e r g

Z a k a r p a t s ' k a

SjeverozapadnaHrva tsk a

Sred išn ja i I st očna(Pan onska) Hrvat ska

J a d r a n s k aH r v a t s k a

Chern i ve ts ' ka

Iva n o -f ra n k iv s ' ka

O d e s ' k a

Wien

Sarajevo

Praha

Sofiya

Budapest

Zagreb

Kishinev

Bucureşti

Ljubljana

Bratislava

Beograd

Podgorica

Novi sad

Sibiu

Pitesti

Arad

Tiraspol

Beltsy

Rijeka

Szeged

Pecs

Miskolc

Debrecen

StaraZagora

Ruse

Freiburgim Breisgau

Burgas

Plzen

Salzburg

Nis

Tirgumures

Bacău

Brăila

Oradea

Kosice

Ivano-frankivsk

Augsburg

Split

Timisoara Ploiesti

Iaşi

Craiova

Constanţa

Galaţi

Cluj-Napoca

Braşov

Stuttgart

Nurnberg

München

Mannheim

Karlsruhe

Varna

Plovdiv

Ostrava

Linz

Graz

Brno

Chernivtsi

Odesa

O d e s ' k a

REGIOgis

Territorial coverage of the Danube region for the Danube region strategy

!\ Capitals

> 250 000 Inh.

200 000 - 250 000 Inh.

150 000 - 200 000 Inh. 0 320 Km

Călătoriile în scopuri profesionale, turistice și de studii contribuie la dezvoltarea economiei. Cum al doilea � uviu european ca mărime străbate atâtea ţări ale UE, natura a oferit acestei regiuni modalitatea perfectă de a călători și a comunica. Ca rută de transport, � uviul nu este însă valori� cat la întregul său potenţial; marfa transportată pe Dunăre reprezintă doar 10-20% din cea transportată pe Rin.

Energia este și ea vitală pentru prosperitate – lipsa de siguranţă a sur-selor, absenţa infrastructurii de bază și lipsa întreţinerii se fac simţite în crizele energetice care afectează periodic regiunea.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor susţine schimbarea:

• îmbunătăţirea transporturilor de pasageri și de marfă prin perfecţionarea reţelelor rutiere, feroviare, aeriene și navale;

• încurajarea utilizării energiei durabile;

• susţinerea contactului dintre oameni prin împărtășirea culturii și a turismului.

De la îndepărtarea epavelor și a explozibilelor nedetonate până la crearea rutelor � uviale regulate între principalele orașe de pe malu-rile Dunării, Strategia UE va ajuta la demararea a numeroase proiecte diferite, care să contribuie la viitorul regiunii. Un exemplu este � nan-ţarea UE în valoare de 200 de milioane de euro pentru construirea unui coridor sudic de gaz. Iată un alt exemplu.

Corectitudine – O regiune fără remuu

PODUL RUTIER ȘI FEROVIAR VIDIN- C AL AFATÎn prezent există un singur pod pe un segment de 400 de kilometri din cursul Dunării, ceea ce înseamnă că feribo-turile sunt principalul mijloc de traversare a fluviului între România și Bulgaria.

Prin construirea unui nou pod între Calafat (România) și Vidin (Bulgaria), se va asigura o legătură cu adevărat ne-cesară, stimulând turismul și ajutând companiile locale să valorifice din plin accesul la pieţele internaţionale.

Finalizarea podului este programată pentru 2012, cu ajutorul unei � nanţări europene în valoare de 106 milioane de euro.

© EC

Conectarea Regiunii

În regiunea Dunării trăiesc pelicani, lupi, râși și urși, aici a� ându-se unele dintre ultimele lor teritorii din UE. Viaţa lor este posibilă dato-rită Dunării și stării adecvate a mediului de aici. Protecţia trebuie asi-gurată însă peste tot, nu numai într-o singură ţară. Aproape 7 000 de specii locuiesc pe malurile Dunării, iar mediul constituie un exemplu clar de situaţie în care se impune o strategie la nivelul întregii regiuni.

Sănătatea ecologică a Europei se bazează pe terenurile mlăștinoase, lunci și păduri, acestea regăsindu-se în peisajul de-a lungul Dunării. Aceste zone vulnerabile sunt bogate în biodiversitate, deci trebuie să restabilim și să reconectăm habitatele și să dezvoltăm zonele prote-jate precum Natura 2000.

Deși � uviul este un bun prieten al transporturilor, el devine un duș-man înverșunat atunci când provoacă inundaţii. Tratând izolat pro-blema inundaţiilor, nu facem decât să o mutăm pe un alt segment al � uviului, periclitând regiunile învecinate. În plus, după cum s-a văzut în octombrie 2010, poluarea industrială nu cunoaște nici ea graniţe.

Strategia schiţează trei priorităţi pentru conservarea biodiversităţii și protejarea calităţii vieţii oamenilor care locuiesc pe malurile și în bazinul hidrogra� c al Dunării:

• restabilirea și menţinerea calităţii apei;

• gestionarea riscurilor de mediu;

• conservarea biodiversităţii, a peisajelor și a calităţii aerului și a solului.

De la digurile hidroelectrice care să permită migrarea sturionilor ameninţaţi cu dispariţia până la armonizarea informaţiilor pentru gestionarea e� cace a riscului de inundaţii, Strategia intenţionează să îi ajute pe oameni să găsească soluţii internaţionale pentru pro-bleme internaţionale. Iată doar un exemplu.

Un mediu mai bun – cooperare pentru conservare

DANUBEPARKSOpt ţări se reunesc pentru a-și împărtăși cunoștinţele în vederea conservării biodiversităţii de-a lungul Dunării și a protejării văii inundabile prin administrarea regiunilor împădurite.

UE � nanţează 85% din bugetul total de 2,7 milioane de euro al proiectului DanubeParks. Zona acoperită include 12 rezer-vaţii naturale de diferite dimensiuni, de la Rezervaţia Biosfe-rei Delta Dunării, care se întinde pe mai mult de 45 000 de hectare, până la zonele protejate mici.

© Nationalpark Donau-Auen

Protejarea mediului

De la cele mai înalte niveluri de trai din UE până la cele mai scăzute, de la personalul cu cel mai înalt nivel de califi care până la angajaţii cu cele mai puţine studii, de la unele dintre cele mai competitive regiuni ale UE până la unele dintre cele mai sărace – în ceea ce privește pros-peritatea, Dunărea este o regiune a contradicţiilor. Unele zone au un capital bogat, dar duc lipsă de forţă de muncă, în timp ce alte zone se confruntă cu un nivel ridicat al șomajului.

Oportunităţile de formare deschise tuturor și corelarea dintre anga-jaţi și locurile de muncă din întreaga regiune reprezintă un principiu de bază pentru creșterea economică. Îmbunătăţirea legăturilor din-tre afaceri și cercetare va contribui la propagarea inovaţiei și a locuri-lor de muncă. În sfârșit, toată lumea trebuie să bene� cieze de impul-sul către prosperitate – în această regiune trăiesc 80% din membrii celei mai marginalizate comunităţi din Europa, cea a romilor, care se confruntă cu condiţii de trai extrem de precare și cu excluderea socială. Nu îi putem lăsa în urmă.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor reduce segregaţia:

• dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaștere prin cercetare, educaţie și tehnologiile informaţiei;

• sprijinirea competitivităţii în afaceri;

• investiţiile în oameni și competenţe.

Printre acţiunile ce urmează a � implementate se numără reunirea anuală a oamenilor din companii, din guvernele naţionale și admi-nistraţia locală și din lumea academică; comunicarea reciprocă a idei-lor bune între această strategie și Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice; asigurarea de oportunităţi pentru romi în afara comunităţilor lor. Iată un exemplu afl at deja în derulare.

Prosperitate – locuri de muncă, inovaţie, creştere economică

Construirea prosperităţii

Crima organizată și corupţia reprezintă o provocare în anumite părţi ale regiunii. Strategia UE de� nește acţiuni pentru schimbarea aces-tei situaţii. Transformarea regiunii Dunării într-un loc în care se poate trăi în siguranţă și consolidarea integrării acestei zone în cadrul UE este o prioritate maximă și o condiţie vitală pentru creșterea econo-mică și prosperitate. Administraţiile care să funcţioneze bine sunt cheia către creșterea durabilă de care să bene� cieze și în care să � e implicată toată lumea.

Acest pilon se axează pe două priorităţi care vor contribui la conso-lidarea regiunii:

• construirea capacităţii și a cooperării instituţionale;

• conlucrarea pentru abordarea problemei securităţii și a crimei organizate.

Printre ideile pentru transformarea conceputului în realitate se nu-mără sprijinul acordat autorităţilor din regiune pentru conceperea de recomandări privind planificarea orașelor și a municipiilor, în vederea armonizării optime dintre infrastructură, mediu, cerinţele sociale și bugetele disponibile.

Abordarea problemelor de securitate va include adunarea și parta-jarea mai efi cace a informaţiilor privind infractorii. Trebuie înfi inţa-te controale de frontieră mai bune folosind camere video în circuit închis, cititoare de pașapoarte biometrice, echipamente de suprave-ghere performante și înregistrări privind deplasarea vaselor pe � uviu. Iată un alt exemplu.

O regiune mai sigură şi bine guvernată

PL ATFORMA ANTICORUPŢIE EUROPOLPlatforma pentru Experţi (EPE) ar reuni experţi din cadrul poliţiei și al autorităţilor anticorupţie de la nivel naţional și local, urmărind o abordare pragmatică și apolitică a corupţiei. Această platformă ar sprijini dezvoltarea stan-dardelor de lucru, informarea privind achiziţiile publice și cererile de oferte. Cursurile de calitate pentru sporirea transparenţei în afaceri și administraţiile reprezintă ele-mente esenţiale ale acestui proiect.

© iStockphoto

Consolidarea regiunii

Acoperirea teritorială a Strategiei UE privind regiunea Dunării

BAYHOSTCentrul Academic Bavarez pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (BAYHOST) coordonează relaţiile acade-mice cu Europa de Est și sprijină schimburile academice dintre studenţi și oamenii de știinţă.

Bavaria oferă burse de studiu de un an pentru absolven-ţii din Europa de Est. Există și subvenţii pentru cursuri de vară de limbi străine în întreaga zonă și pentru cursuri de germană la universităţile bavareze și la universităţi-le de știinţe aplicate. BAYHOST găzduiește forumuri de schimb pentru a ajuta sectorul afacerilor să pro� te de numeroasele contacte academice din Europa de Est.

© BAYHOF

Capitale

> 250 000 loc.

200 000 - 250 000 loc.

150 000 - 200 000 loc.

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

B a y e r n

B a d e n -W ü r t t e m b e r g

Z a k a r p a t s ' k a

SjeverozapadnaHrva tsk a

Sred išn ja i I st očna(Pan onska) Hrvat ska

J a d r a n s k aH r v a t s k a

Chern i ve ts ' ka

Iva n o -f ra n k iv s ' ka

O d e s ' k a

Wien

Sarajevo

Praha

Sofiya

Budapest

Zagreb

Kishinev

Bucureşti

Ljubljana

Bratislava

Beograd

Podgorica

Novi sad

Sibiu

Pitesti

Arad

Tiraspol

Beltsy

Rijeka

Szeged

Pecs

Miskolc

Debrecen

StaraZagora

Ruse

Freiburgim Breisgau

Burgas

Plzen

Salzburg

Nis

Tirgumures

Bacău

Brăila

Oradea

Kosice

Ivano-frankivsk

Augsburg

Split

Timisoara Ploiesti

Iaşi

Craiova

Constanţa

Galaţi

Cluj-Napoca

Braşov

Stuttgart

Nurnberg

München

Mannheim

Karlsruhe

Varna

Plovdiv

Ostrava

Linz

Graz

Brno

Chernivtsi

Odesa

O d e s ' k a

REGIOgis

Territorial coverage of the Danube region for the Danube region strategy

!\ Capitals

> 250 000 Inh.

200 000 - 250 000 Inh.

150 000 - 200 000 Inh. 0 320 Km

Călătoriile în scopuri profesionale, turistice și de studii contribuie la dezvoltarea economiei. Cum al doilea � uviu european ca mărime străbate atâtea ţări ale UE, natura a oferit acestei regiuni modalitatea perfectă de a călători și a comunica. Ca rută de transport, � uviul nu este însă valori� cat la întregul său potenţial; marfa transportată pe Dunăre reprezintă doar 10-20% din cea transportată pe Rin.

Energia este și ea vitală pentru prosperitate – lipsa de siguranţă a sur-selor, absenţa infrastructurii de bază și lipsa întreţinerii se fac simţite în crizele energetice care afectează periodic regiunea.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor susţine schimbarea:

• îmbunătăţirea transporturilor de pasageri și de marfă prin perfecţionarea reţelelor rutiere, feroviare, aeriene și navale;

• încurajarea utilizării energiei durabile;

• susţinerea contactului dintre oameni prin împărtășirea culturii și a turismului.

De la îndepărtarea epavelor și a explozibilelor nedetonate până la crearea rutelor � uviale regulate între principalele orașe de pe malu-rile Dunării, Strategia UE va ajuta la demararea a numeroase proiecte diferite, care să contribuie la viitorul regiunii. Un exemplu este � nan-ţarea UE în valoare de 200 de milioane de euro pentru construirea unui coridor sudic de gaz. Iată un alt exemplu.

Corectitudine – O regiune fără remuu

PODUL RUTIER ȘI FEROVIAR VIDIN- C AL AFATÎn prezent există un singur pod pe un segment de 400 de kilometri din cursul Dunării, ceea ce înseamnă că feribo-turile sunt principalul mijloc de traversare a fluviului între România și Bulgaria.

Prin construirea unui nou pod între Calafat (România) și Vidin (Bulgaria), se va asigura o legătură cu adevărat ne-cesară, stimulând turismul și ajutând companiile locale să valorifice din plin accesul la pieţele internaţionale.

Finalizarea podului este programată pentru 2012, cu ajutorul unei � nanţări europene în valoare de 106 milioane de euro.

© EC

Conectarea Regiunii

În regiunea Dunării trăiesc pelicani, lupi, râși și urși, aici a� ându-se unele dintre ultimele lor teritorii din UE. Viaţa lor este posibilă dato-rită Dunării și stării adecvate a mediului de aici. Protecţia trebuie asi-gurată însă peste tot, nu numai într-o singură ţară. Aproape 7 000 de specii locuiesc pe malurile Dunării, iar mediul constituie un exemplu clar de situaţie în care se impune o strategie la nivelul întregii regiuni.

Sănătatea ecologică a Europei se bazează pe terenurile mlăștinoase, lunci și păduri, acestea regăsindu-se în peisajul de-a lungul Dunării. Aceste zone vulnerabile sunt bogate în biodiversitate, deci trebuie să restabilim și să reconectăm habitatele și să dezvoltăm zonele prote-jate precum Natura 2000.

Deși � uviul este un bun prieten al transporturilor, el devine un duș-man înverșunat atunci când provoacă inundaţii. Tratând izolat pro-blema inundaţiilor, nu facem decât să o mutăm pe un alt segment al � uviului, periclitând regiunile învecinate. În plus, după cum s-a văzut în octombrie 2010, poluarea industrială nu cunoaște nici ea graniţe.

Strategia schiţează trei priorităţi pentru conservarea biodiversităţii și protejarea calităţii vieţii oamenilor care locuiesc pe malurile și în bazinul hidrogra� c al Dunării:

• restabilirea și menţinerea calităţii apei;

• gestionarea riscurilor de mediu;

• conservarea biodiversităţii, a peisajelor și a calităţii aerului și a solului.

De la digurile hidroelectrice care să permită migrarea sturionilor ameninţaţi cu dispariţia până la armonizarea informaţiilor pentru gestionarea e� cace a riscului de inundaţii, Strategia intenţionează să îi ajute pe oameni să găsească soluţii internaţionale pentru pro-bleme internaţionale. Iată doar un exemplu.

Un mediu mai bun – cooperare pentru conservare

DANUBEPARKSOpt ţări se reunesc pentru a-și împărtăși cunoștinţele în vederea conservării biodiversităţii de-a lungul Dunării și a protejării văii inundabile prin administrarea regiunilor împădurite.

UE � nanţează 85% din bugetul total de 2,7 milioane de euro al proiectului DanubeParks. Zona acoperită include 12 rezer-vaţii naturale de diferite dimensiuni, de la Rezervaţia Biosfe-rei Delta Dunării, care se întinde pe mai mult de 45 000 de hectare, până la zonele protejate mici.

© Nationalpark Donau-Auen

Protejarea mediului

De la cele mai înalte niveluri de trai din UE până la cele mai scăzute, de la personalul cu cel mai înalt nivel de califi care până la angajaţii cu cele mai puţine studii, de la unele dintre cele mai competitive regiuni ale UE până la unele dintre cele mai sărace – în ceea ce privește pros-peritatea, Dunărea este o regiune a contradicţiilor. Unele zone au un capital bogat, dar duc lipsă de forţă de muncă, în timp ce alte zone se confruntă cu un nivel ridicat al șomajului.

Oportunităţile de formare deschise tuturor și corelarea dintre anga-jaţi și locurile de muncă din întreaga regiune reprezintă un principiu de bază pentru creșterea economică. Îmbunătăţirea legăturilor din-tre afaceri și cercetare va contribui la propagarea inovaţiei și a locuri-lor de muncă. În sfârșit, toată lumea trebuie să bene� cieze de impul-sul către prosperitate – în această regiune trăiesc 80% din membrii celei mai marginalizate comunităţi din Europa, cea a romilor, care se confruntă cu condiţii de trai extrem de precare și cu excluderea socială. Nu îi putem lăsa în urmă.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor reduce segregaţia:

• dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaștere prin cercetare, educaţie și tehnologiile informaţiei;

• sprijinirea competitivităţii în afaceri;

• investiţiile în oameni și competenţe.

Printre acţiunile ce urmează a � implementate se numără reunirea anuală a oamenilor din companii, din guvernele naţionale și admi-nistraţia locală și din lumea academică; comunicarea reciprocă a idei-lor bune între această strategie și Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice; asigurarea de oportunităţi pentru romi în afara comunităţilor lor. Iată un exemplu afl at deja în derulare.

Prosperitate – locuri de muncă, inovaţie, creştere economică

Construirea prosperităţii

Crima organizată și corupţia reprezintă o provocare în anumite părţi ale regiunii. Strategia UE de� nește acţiuni pentru schimbarea aces-tei situaţii. Transformarea regiunii Dunării într-un loc în care se poate trăi în siguranţă și consolidarea integrării acestei zone în cadrul UE este o prioritate maximă și o condiţie vitală pentru creșterea econo-mică și prosperitate. Administraţiile care să funcţioneze bine sunt cheia către creșterea durabilă de care să bene� cieze și în care să � e implicată toată lumea.

Acest pilon se axează pe două priorităţi care vor contribui la conso-lidarea regiunii:

• construirea capacităţii și a cooperării instituţionale;

• conlucrarea pentru abordarea problemei securităţii și a crimei organizate.

Printre ideile pentru transformarea conceputului în realitate se nu-mără sprijinul acordat autorităţilor din regiune pentru conceperea de recomandări privind planificarea orașelor și a municipiilor, în vederea armonizării optime dintre infrastructură, mediu, cerinţele sociale și bugetele disponibile.

Abordarea problemelor de securitate va include adunarea și parta-jarea mai efi cace a informaţiilor privind infractorii. Trebuie înfi inţa-te controale de frontieră mai bune folosind camere video în circuit închis, cititoare de pașapoarte biometrice, echipamente de suprave-ghere performante și înregistrări privind deplasarea vaselor pe � uviu. Iată un alt exemplu.

O regiune mai sigură şi bine guvernată

PL ATFORMA ANTICORUPŢIE EUROPOLPlatforma pentru Experţi (EPE) ar reuni experţi din cadrul poliţiei și al autorităţilor anticorupţie de la nivel naţional și local, urmărind o abordare pragmatică și apolitică a corupţiei. Această platformă ar sprijini dezvoltarea stan-dardelor de lucru, informarea privind achiziţiile publice și cererile de oferte. Cursurile de calitate pentru sporirea transparenţei în afaceri și administraţiile reprezintă ele-mente esenţiale ale acestui proiect.

© iStockphoto

Consolidarea regiunii

Acoperirea teritorială a Strategiei UE privind regiunea Dunării

BAYHOSTCentrul Academic Bavarez pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (BAYHOST) coordonează relaţiile acade-mice cu Europa de Est și sprijină schimburile academice dintre studenţi și oamenii de știinţă.

Bavaria oferă burse de studiu de un an pentru absolven-ţii din Europa de Est. Există și subvenţii pentru cursuri de vară de limbi străine în întreaga zonă și pentru cursuri de germană la universităţile bavareze și la universităţi-le de știinţe aplicate. BAYHOST găzduiește forumuri de schimb pentru a ajuta sectorul afacerilor să pro� te de numeroasele contacte academice din Europa de Est.

© BAYHOF

Capitale

> 250 000 loc.

200 000 - 250 000 loc.

150 000 - 200 000 loc.

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

B a y e r n

B a d e n -W ü r t t e m b e r g

Z a k a r p a t s ' k a

SjeverozapadnaHrva tsk a

Sred išn ja i I st očna(Pan onska) Hrvat ska

J a d r a n s k aH r v a t s k a

Chern i ve ts ' ka

Iva n o -f ra n k iv s ' ka

O d e s ' k a

Wien

Sarajevo

Praha

Sofiya

Budapest

Zagreb

Kishinev

Bucureşti

Ljubljana

Bratislava

Beograd

Podgorica

Novi sad

Sibiu

Pitesti

Arad

Tiraspol

Beltsy

Rijeka

Szeged

Pecs

Miskolc

Debrecen

StaraZagora

Ruse

Freiburgim Breisgau

Burgas

Plzen

Salzburg

Nis

Tirgumures

Bacău

Brăila

Oradea

Kosice

Ivano-frankivsk

Augsburg

Split

Timisoara Ploiesti

Iaşi

Craiova

Constanţa

Galaţi

Cluj-Napoca

Braşov

Stuttgart

Nurnberg

München

Mannheim

Karlsruhe

Varna

Plovdiv

Ostrava

Linz

Graz

Brno

Chernivtsi

Odesa

O d e s ' k a

REGIOgis

Territorial coverage of the Danube region for the Danube region strategy

!\ Capitals

> 250 000 Inh.

200 000 - 250 000 Inh.

150 000 - 200 000 Inh. 0 320 Km

Călătoriile în scopuri profesionale, turistice și de studii contribuie la dezvoltarea economiei. Cum al doilea � uviu european ca mărime străbate atâtea ţări ale UE, natura a oferit acestei regiuni modalitatea perfectă de a călători și a comunica. Ca rută de transport, � uviul nu este însă valori� cat la întregul său potenţial; marfa transportată pe Dunăre reprezintă doar 10-20% din cea transportată pe Rin.

Energia este și ea vitală pentru prosperitate – lipsa de siguranţă a sur-selor, absenţa infrastructurii de bază și lipsa întreţinerii se fac simţite în crizele energetice care afectează periodic regiunea.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor susţine schimbarea:

• îmbunătăţirea transporturilor de pasageri și de marfă prin perfecţionarea reţelelor rutiere, feroviare, aeriene și navale;

• încurajarea utilizării energiei durabile;

• susţinerea contactului dintre oameni prin împărtășirea culturii și a turismului.

De la îndepărtarea epavelor și a explozibilelor nedetonate până la crearea rutelor � uviale regulate între principalele orașe de pe malu-rile Dunării, Strategia UE va ajuta la demararea a numeroase proiecte diferite, care să contribuie la viitorul regiunii. Un exemplu este � nan-ţarea UE în valoare de 200 de milioane de euro pentru construirea unui coridor sudic de gaz. Iată un alt exemplu.

Corectitudine – O regiune fără remuu

PODUL RUTIER ȘI FEROVIAR VIDIN- C AL AFATÎn prezent există un singur pod pe un segment de 400 de kilometri din cursul Dunării, ceea ce înseamnă că feribo-turile sunt principalul mijloc de traversare a fluviului între România și Bulgaria.

Prin construirea unui nou pod între Calafat (România) și Vidin (Bulgaria), se va asigura o legătură cu adevărat ne-cesară, stimulând turismul și ajutând companiile locale să valorifice din plin accesul la pieţele internaţionale.

Finalizarea podului este programată pentru 2012, cu ajutorul unei � nanţări europene în valoare de 106 milioane de euro.

© EC

Conectarea Regiunii

În regiunea Dunării trăiesc pelicani, lupi, râși și urși, aici a� ându-se unele dintre ultimele lor teritorii din UE. Viaţa lor este posibilă dato-rită Dunării și stării adecvate a mediului de aici. Protecţia trebuie asi-gurată însă peste tot, nu numai într-o singură ţară. Aproape 7 000 de specii locuiesc pe malurile Dunării, iar mediul constituie un exemplu clar de situaţie în care se impune o strategie la nivelul întregii regiuni.

Sănătatea ecologică a Europei se bazează pe terenurile mlăștinoase, lunci și păduri, acestea regăsindu-se în peisajul de-a lungul Dunării. Aceste zone vulnerabile sunt bogate în biodiversitate, deci trebuie să restabilim și să reconectăm habitatele și să dezvoltăm zonele prote-jate precum Natura 2000.

Deși � uviul este un bun prieten al transporturilor, el devine un duș-man înverșunat atunci când provoacă inundaţii. Tratând izolat pro-blema inundaţiilor, nu facem decât să o mutăm pe un alt segment al � uviului, periclitând regiunile învecinate. În plus, după cum s-a văzut în octombrie 2010, poluarea industrială nu cunoaște nici ea graniţe.

Strategia schiţează trei priorităţi pentru conservarea biodiversităţii și protejarea calităţii vieţii oamenilor care locuiesc pe malurile și în bazinul hidrogra� c al Dunării:

• restabilirea și menţinerea calităţii apei;

• gestionarea riscurilor de mediu;

• conservarea biodiversităţii, a peisajelor și a calităţii aerului și a solului.

De la digurile hidroelectrice care să permită migrarea sturionilor ameninţaţi cu dispariţia până la armonizarea informaţiilor pentru gestionarea e� cace a riscului de inundaţii, Strategia intenţionează să îi ajute pe oameni să găsească soluţii internaţionale pentru pro-bleme internaţionale. Iată doar un exemplu.

Un mediu mai bun – cooperare pentru conservare

DANUBEPARKSOpt ţări se reunesc pentru a-și împărtăși cunoștinţele în vederea conservării biodiversităţii de-a lungul Dunării și a protejării văii inundabile prin administrarea regiunilor împădurite.

UE � nanţează 85% din bugetul total de 2,7 milioane de euro al proiectului DanubeParks. Zona acoperită include 12 rezer-vaţii naturale de diferite dimensiuni, de la Rezervaţia Biosfe-rei Delta Dunării, care se întinde pe mai mult de 45 000 de hectare, până la zonele protejate mici.

© Nationalpark Donau-Auen

Protejarea mediului

De la cele mai înalte niveluri de trai din UE până la cele mai scăzute, de la personalul cu cel mai înalt nivel de califi care până la angajaţii cu cele mai puţine studii, de la unele dintre cele mai competitive regiuni ale UE până la unele dintre cele mai sărace – în ceea ce privește pros-peritatea, Dunărea este o regiune a contradicţiilor. Unele zone au un capital bogat, dar duc lipsă de forţă de muncă, în timp ce alte zone se confruntă cu un nivel ridicat al șomajului.

Oportunităţile de formare deschise tuturor și corelarea dintre anga-jaţi și locurile de muncă din întreaga regiune reprezintă un principiu de bază pentru creșterea economică. Îmbunătăţirea legăturilor din-tre afaceri și cercetare va contribui la propagarea inovaţiei și a locuri-lor de muncă. În sfârșit, toată lumea trebuie să bene� cieze de impul-sul către prosperitate – în această regiune trăiesc 80% din membrii celei mai marginalizate comunităţi din Europa, cea a romilor, care se confruntă cu condiţii de trai extrem de precare și cu excluderea socială. Nu îi putem lăsa în urmă.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor reduce segregaţia:

• dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaștere prin cercetare, educaţie și tehnologiile informaţiei;

• sprijinirea competitivităţii în afaceri;

• investiţiile în oameni și competenţe.

Printre acţiunile ce urmează a � implementate se numără reunirea anuală a oamenilor din companii, din guvernele naţionale și admi-nistraţia locală și din lumea academică; comunicarea reciprocă a idei-lor bune între această strategie și Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice; asigurarea de oportunităţi pentru romi în afara comunităţilor lor. Iată un exemplu afl at deja în derulare.

Prosperitate – locuri de muncă, inovaţie, creştere economică

Construirea prosperităţii

Crima organizată și corupţia reprezintă o provocare în anumite părţi ale regiunii. Strategia UE de� nește acţiuni pentru schimbarea aces-tei situaţii. Transformarea regiunii Dunării într-un loc în care se poate trăi în siguranţă și consolidarea integrării acestei zone în cadrul UE este o prioritate maximă și o condiţie vitală pentru creșterea econo-mică și prosperitate. Administraţiile care să funcţioneze bine sunt cheia către creșterea durabilă de care să bene� cieze și în care să � e implicată toată lumea.

Acest pilon se axează pe două priorităţi care vor contribui la conso-lidarea regiunii:

• construirea capacităţii și a cooperării instituţionale;

• conlucrarea pentru abordarea problemei securităţii și a crimei organizate.

Printre ideile pentru transformarea conceputului în realitate se nu-mără sprijinul acordat autorităţilor din regiune pentru conceperea de recomandări privind planificarea orașelor și a municipiilor, în vederea armonizării optime dintre infrastructură, mediu, cerinţele sociale și bugetele disponibile.

Abordarea problemelor de securitate va include adunarea și parta-jarea mai efi cace a informaţiilor privind infractorii. Trebuie înfi inţa-te controale de frontieră mai bune folosind camere video în circuit închis, cititoare de pașapoarte biometrice, echipamente de suprave-ghere performante și înregistrări privind deplasarea vaselor pe � uviu. Iată un alt exemplu.

O regiune mai sigură şi bine guvernată

PL ATFORMA ANTICORUPŢIE EUROPOLPlatforma pentru Experţi (EPE) ar reuni experţi din cadrul poliţiei și al autorităţilor anticorupţie de la nivel naţional și local, urmărind o abordare pragmatică și apolitică a corupţiei. Această platformă ar sprijini dezvoltarea stan-dardelor de lucru, informarea privind achiziţiile publice și cererile de oferte. Cursurile de calitate pentru sporirea transparenţei în afaceri și administraţiile reprezintă ele-mente esenţiale ale acestui proiect.

© iStockphoto

Consolidarea regiunii

Acoperirea teritorială a Strategiei UE privind regiunea Dunării

BAYHOSTCentrul Academic Bavarez pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (BAYHOST) coordonează relaţiile acade-mice cu Europa de Est și sprijină schimburile academice dintre studenţi și oamenii de știinţă.

Bavaria oferă burse de studiu de un an pentru absolven-ţii din Europa de Est. Există și subvenţii pentru cursuri de vară de limbi străine în întreaga zonă și pentru cursuri de germană la universităţile bavareze și la universităţi-le de știinţe aplicate. BAYHOST găzduiește forumuri de schimb pentru a ajuta sectorul afacerilor să pro� te de numeroasele contacte academice din Europa de Est.

© BAYHOF

Capitale

> 250 000 loc.

200 000 - 250 000 loc.

150 000 - 200 000 loc.

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

!\

B a y e r n

B a d e n -W ü r t t e m b e r g

Z a k a r p a t s ' k a

SjeverozapadnaHrva tsk a

Sred išn ja i I st očna(Pan onska) Hrvat ska

J a d r a n s k aH r v a t s k a

Chern i ve ts ' ka

Iva n o -f ra n k iv s ' ka

O d e s ' k a

Wien

Sarajevo

Praha

Sofiya

Budapest

Zagreb

Kishinev

Bucureşti

Ljubljana

Bratislava

Beograd

Podgorica

Novi sad

Sibiu

Pitesti

Arad

Tiraspol

Beltsy

Rijeka

Szeged

Pecs

Miskolc

Debrecen

StaraZagora

Ruse

Freiburgim Breisgau

Burgas

Plzen

Salzburg

Nis

Tirgumures

Bacău

Brăila

Oradea

Kosice

Ivano-frankivsk

Augsburg

Split

Timisoara Ploiesti

Iaşi

Craiova

Constanţa

Galaţi

Cluj-Napoca

Braşov

Stuttgart

Nurnberg

München

Mannheim

Karlsruhe

Varna

Plovdiv

Ostrava

Linz

Graz

Brno

Chernivtsi

Odesa

O d e s ' k a

REGIOgis

Territorial coverage of the Danube region for the Danube region strategy

!\ Capitals

> 250 000 Inh.

200 000 - 250 000 Inh.

150 000 - 200 000 Inh. 0 320 Km

Călătoriile în scopuri profesionale, turistice și de studii contribuie la dezvoltarea economiei. Cum al doilea � uviu european ca mărime străbate atâtea ţări ale UE, natura a oferit acestei regiuni modalitatea perfectă de a călători și a comunica. Ca rută de transport, � uviul nu este însă valori� cat la întregul său potenţial; marfa transportată pe Dunăre reprezintă doar 10-20% din cea transportată pe Rin.

Energia este și ea vitală pentru prosperitate – lipsa de siguranţă a sur-selor, absenţa infrastructurii de bază și lipsa întreţinerii se fac simţite în crizele energetice care afectează periodic regiunea.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor susţine schimbarea:

• îmbunătăţirea transporturilor de pasageri și de marfă prin perfecţionarea reţelelor rutiere, feroviare, aeriene și navale;

• încurajarea utilizării energiei durabile;

• susţinerea contactului dintre oameni prin împărtășirea culturii și a turismului.

De la îndepărtarea epavelor și a explozibilelor nedetonate până la crearea rutelor � uviale regulate între principalele orașe de pe malu-rile Dunării, Strategia UE va ajuta la demararea a numeroase proiecte diferite, care să contribuie la viitorul regiunii. Un exemplu este � nan-ţarea UE în valoare de 200 de milioane de euro pentru construirea unui coridor sudic de gaz. Iată un alt exemplu.

Corectitudine – O regiune fără remuu

PODUL RUTIER ȘI FEROVIAR VIDIN- C AL AFATÎn prezent există un singur pod pe un segment de 400 de kilometri din cursul Dunării, ceea ce înseamnă că feribo-turile sunt principalul mijloc de traversare a fluviului între România și Bulgaria.

Prin construirea unui nou pod între Calafat (România) și Vidin (Bulgaria), se va asigura o legătură cu adevărat ne-cesară, stimulând turismul și ajutând companiile locale să valorifice din plin accesul la pieţele internaţionale.

Finalizarea podului este programată pentru 2012, cu ajutorul unei � nanţări europene în valoare de 106 milioane de euro.

© EC

Conectarea Regiunii

În regiunea Dunării trăiesc pelicani, lupi, râși și urși, aici a� ându-se unele dintre ultimele lor teritorii din UE. Viaţa lor este posibilă dato-rită Dunării și stării adecvate a mediului de aici. Protecţia trebuie asi-gurată însă peste tot, nu numai într-o singură ţară. Aproape 7 000 de specii locuiesc pe malurile Dunării, iar mediul constituie un exemplu clar de situaţie în care se impune o strategie la nivelul întregii regiuni.

Sănătatea ecologică a Europei se bazează pe terenurile mlăștinoase, lunci și păduri, acestea regăsindu-se în peisajul de-a lungul Dunării. Aceste zone vulnerabile sunt bogate în biodiversitate, deci trebuie să restabilim și să reconectăm habitatele și să dezvoltăm zonele prote-jate precum Natura 2000.

Deși � uviul este un bun prieten al transporturilor, el devine un duș-man înverșunat atunci când provoacă inundaţii. Tratând izolat pro-blema inundaţiilor, nu facem decât să o mutăm pe un alt segment al � uviului, periclitând regiunile învecinate. În plus, după cum s-a văzut în octombrie 2010, poluarea industrială nu cunoaște nici ea graniţe.

Strategia schiţează trei priorităţi pentru conservarea biodiversităţii și protejarea calităţii vieţii oamenilor care locuiesc pe malurile și în bazinul hidrogra� c al Dunării:

• restabilirea și menţinerea calităţii apei;

• gestionarea riscurilor de mediu;

• conservarea biodiversităţii, a peisajelor și a calităţii aerului și a solului.

De la digurile hidroelectrice care să permită migrarea sturionilor ameninţaţi cu dispariţia până la armonizarea informaţiilor pentru gestionarea e� cace a riscului de inundaţii, Strategia intenţionează să îi ajute pe oameni să găsească soluţii internaţionale pentru pro-bleme internaţionale. Iată doar un exemplu.

Un mediu mai bun – cooperare pentru conservare

DANUBEPARKSOpt ţări se reunesc pentru a-și împărtăși cunoștinţele în vederea conservării biodiversităţii de-a lungul Dunării și a protejării văii inundabile prin administrarea regiunilor împădurite.

UE � nanţează 85% din bugetul total de 2,7 milioane de euro al proiectului DanubeParks. Zona acoperită include 12 rezer-vaţii naturale de diferite dimensiuni, de la Rezervaţia Biosfe-rei Delta Dunării, care se întinde pe mai mult de 45 000 de hectare, până la zonele protejate mici.

© Nationalpark Donau-Auen

Protejarea mediului

De la cele mai înalte niveluri de trai din UE până la cele mai scăzute, de la personalul cu cel mai înalt nivel de califi care până la angajaţii cu cele mai puţine studii, de la unele dintre cele mai competitive regiuni ale UE până la unele dintre cele mai sărace – în ceea ce privește pros-peritatea, Dunărea este o regiune a contradicţiilor. Unele zone au un capital bogat, dar duc lipsă de forţă de muncă, în timp ce alte zone se confruntă cu un nivel ridicat al șomajului.

Oportunităţile de formare deschise tuturor și corelarea dintre anga-jaţi și locurile de muncă din întreaga regiune reprezintă un principiu de bază pentru creșterea economică. Îmbunătăţirea legăturilor din-tre afaceri și cercetare va contribui la propagarea inovaţiei și a locuri-lor de muncă. În sfârșit, toată lumea trebuie să bene� cieze de impul-sul către prosperitate – în această regiune trăiesc 80% din membrii celei mai marginalizate comunităţi din Europa, cea a romilor, care se confruntă cu condiţii de trai extrem de precare și cu excluderea socială. Nu îi putem lăsa în urmă.

Strategia schiţează trei priorităţi care vor reduce segregaţia:

• dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaștere prin cercetare, educaţie și tehnologiile informaţiei;

• sprijinirea competitivităţii în afaceri;

• investiţiile în oameni și competenţe.

Printre acţiunile ce urmează a � implementate se numără reunirea anuală a oamenilor din companii, din guvernele naţionale și admi-nistraţia locală și din lumea academică; comunicarea reciprocă a idei-lor bune între această strategie și Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice; asigurarea de oportunităţi pentru romi în afara comunităţilor lor. Iată un exemplu afl at deja în derulare.

Prosperitate – locuri de muncă, inovaţie, creştere economică

Construirea prosperităţii

Crima organizată și corupţia reprezintă o provocare în anumite părţi ale regiunii. Strategia UE de� nește acţiuni pentru schimbarea aces-tei situaţii. Transformarea regiunii Dunării într-un loc în care se poate trăi în siguranţă și consolidarea integrării acestei zone în cadrul UE este o prioritate maximă și o condiţie vitală pentru creșterea econo-mică și prosperitate. Administraţiile care să funcţioneze bine sunt cheia către creșterea durabilă de care să bene� cieze și în care să � e implicată toată lumea.

Acest pilon se axează pe două priorităţi care vor contribui la conso-lidarea regiunii:

• construirea capacităţii și a cooperării instituţionale;

• conlucrarea pentru abordarea problemei securităţii și a crimei organizate.

Printre ideile pentru transformarea conceputului în realitate se nu-mără sprijinul acordat autorităţilor din regiune pentru conceperea de recomandări privind planificarea orașelor și a municipiilor, în vederea armonizării optime dintre infrastructură, mediu, cerinţele sociale și bugetele disponibile.

Abordarea problemelor de securitate va include adunarea și parta-jarea mai efi cace a informaţiilor privind infractorii. Trebuie înfi inţa-te controale de frontieră mai bune folosind camere video în circuit închis, cititoare de pașapoarte biometrice, echipamente de suprave-ghere performante și înregistrări privind deplasarea vaselor pe � uviu. Iată un alt exemplu.

O regiune mai sigură şi bine guvernată

PL ATFORMA ANTICORUPŢIE EUROPOLPlatforma pentru Experţi (EPE) ar reuni experţi din cadrul poliţiei și al autorităţilor anticorupţie de la nivel naţional și local, urmărind o abordare pragmatică și apolitică a corupţiei. Această platformă ar sprijini dezvoltarea stan-dardelor de lucru, informarea privind achiziţiile publice și cererile de oferte. Cursurile de calitate pentru sporirea transparenţei în afaceri și administraţiile reprezintă ele-mente esenţiale ale acestui proiect.

© iStockphoto

Consolidarea regiunii

Acoperirea teritorială a Strategiei UE privind regiunea Dunării

BAYHOSTCentrul Academic Bavarez pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (BAYHOST) coordonează relaţiile acade-mice cu Europa de Est și sprijină schimburile academice dintre studenţi și oamenii de știinţă.

Bavaria oferă burse de studiu de un an pentru absolven-ţii din Europa de Est. Există și subvenţii pentru cursuri de vară de limbi străine în întreaga zonă și pentru cursuri de germană la universităţile bavareze și la universităţi-le de știinţe aplicate. BAYHOST găzduiește forumuri de schimb pentru a ajuta sectorul afacerilor să pro� te de numeroasele contacte academice din Europa de Est.

© BAYHOF

Capitale

> 250 000 loc.

200 000 - 250 000 loc.

150 000 - 200 000 loc.

???

CE URMEAZĂ?După adoptarea de către Comisie şi ratifi carea de către Consiliu în peri-oada preşedinţiei maghiare din prima jumătate a anului 2011, Strategia va încerca să facă această regiune mai bogată în ansamblu, să ajute oamenii să îşi găsească locuri de muncă bune şi să abordeze alte difi -cultăţi şi oportunităţi.

ABORDAREA CU FORŢE UNITE A DIFICULTĂŢILOR ŞI A OPORTUNITĂŢILORUE îşi dă silinţa pentru reuşita Strategiei UE pentru Regiunea Dunării: aceasta este o modalitate nouă şi foarte evidentă de a aborda unele probleme cheie ale zonei, cum ar fi inundaţiile, locurile de muncă şi poluarea. Comisia Europeană susţine continuarea demersurilor şi oferă asistenţă tehnică pentru a se asigura că fondurile pe care le pune la dispoziţie sunt folosite corect şi generează acţiuni. Ţărilor implicate le revine însă sarcina de a pune în practică schimbarea. Succesul Strategi-ei stă în mâinile locuitorilor zonei – cetăţenii regiunii Dunării. Propaga-rea securităţii şi a prosperităţii în regiune trebuie să se facă de către şi pentru cei care locuiesc aici.

„Voi veţi � sursa de energie: Strategia poate doar să ofere un cadru pentru eforturile voastre.”

Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn

FAPTE ŞI CIFRE

RO

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII

Cooperare în scopul dezvoltării durabile şi al securităţii

Decembrie 2010

ASIGURAREA REUŞITEI ÎN TERENÎn 2008, România şi Austria au trimis preşedintelui Barroso o scrisoa-re prin care solicitau ca Dunărea să fi e luată în calcul într-un mod mai sistematic în cadrul politicilor UE. A urmat apoi o conferinţă de mobi-lizare găzduită de Baden-Württemberg în Bruxelles. În 2009, Consiliul European a solicitat ofi cial Comisiei să pregătească o strategie pentru regiunea Dunării.

În urma unei consultări publice intensive, Comisia a propus un plan de acţiune. Ministerele, regiunile, ONG-urile au avut toate posibilitatea de a comenta conţinutul, ceea ce a permis formularea precisă a planului până în cele mai mici detalii.

Dar cum se pot transforma ideile în realitate? Strategia stabileşte patru piloni (privind conexiunile, mediul, prosperitatea şi serviciile publice îmbunătăţite), aceştia reprezentând obiectivele generale. În termeni mai concreţi, modalitatea de realizare a acestor obiective este stabili-tă într-un plan de acţiune care enumeră activităţile necesare în teren. În sfârşit, fi ecare zonă de acţiune este sprijinită prin proiecte concrete, unele afl ate deja în derulare, iar altele pe cale de a fi demarate. Dacă acestea sunt sprijinite şi evoluează corect, pilonii, acum obiective, vor deveni realizări.

Numai din partea fondurilor structurale intră în regiune 100 de miliarde de euro, la această contribuţie adăugându-se şi alte fonduri disponi-bile. Scopul Strategiei este de a asigura utilizarea efi cace şi coerentă a acestora.

REZULTATE, NU BIROCRAŢIEStrategia nu creează instituţii noi – ea nu sugerează că ar fi necesari mai mulţi ofi ciali. În schimb, Strategia: va asigura utilizarea şi mai efi cace a banilor deja alocaţi; va contribui la coordonarea sistemelor care func-ţionează în anumite zone, pentru ca acestea să funcţioneze în întreaga regiune, ajutând zonele rămase în urmă să recupereze diferenţa prin împărtăşirea cunoştinţelor. Aliniind activităţile şi banii existenţi cu pri-orităţile din planul de acţiune, putem obţine rezultate mai însemnate într-un timp mai scurt.

ŞTIAŢI CĂ…?

• ... sturionul, specia piscicolă dunăreană considerată în prezent de ONU ca fi ind supusă

„celui mai ridicat risc de dispariţie”, a trăit şi pe vremea dinozaurilor şi poate măsura până la 8 metri?

• ... Dunărea a constituit cândva graniţa Imperiului Roman, zonele respective numindu-se azi limesurile Dunării? Este planifi cată

solicitarea includerii limesurilor Dunării în Patrimoniul Universal UNESCO.

• ... cea mai veche universitate din regiune este Universitatea Carol din Praga, fondată în 1348?

• ... Viena şi Bratislava sunt cele mai apropiate capitale din Europa? O modalitate plăcută de a călători între cele două este Twin City Liner –

un vapor modern care parcurge distanţa în 75 de minute.

• ... câteva dintre cele mai cunoscute mărci de automobile provin din regiunea Dunării?

Ele reprezintă motoare de inovaţie în centrul şi sud-estul Europei.

Regiunea are nevoie de rezultate. După zeci de ani de separare şi adesea chiar con� icte, Dunărea va bene� cia de Strategia UE astfel încât această regiune să devină un loc mai bun pentru oamenii de aici. Obiectivul: stabilirea unui cadru de cooperare durabil, care să permită ţărilor să convină asupra unei viziuni comune privind viitorul şi să îşi unească eforturile în vederea realizării acestei viziuni.

MAI MULTE INFORMAŢII: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm

KN-3

2-10

-529

-RO

-C

doi : 10.2776/25587

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII – UN PREZENT SIGUR, UN VIITOR MAI LUMINOSDe la Pădurea Neagră până la Marea Neagră, cursul de 2 850 de kilo-metri al Dunării străbate zece ţări, încă patru fi ind situate în jurul bazi-nului său hidrografi c. S-au produs aici numeroase schimbări politice, cele mai recente fi ind reprezentate de căderea regimurilor socialiste şi de valurile extinderii UE. Prin prezenţa mai multor naţiuni şi istoria socială complexă, această regiune este una dintre cele mai diverse din Europa, fi ind totodată şi una dintre cele mai vulnerabile. Având peste 100 de milioane de locuitori şi ocupând o cincime din suprafaţa UE, există o strânsă interdependenţă între bunăstarea acestei regiuni şi cea a întregii Uniuni; de aceea, Strategia trebuie să dea rezultate.

CARE SUNT OBIECTIVELE?Obiectivele Strategiei sunt denumite „piloni” şi privesc: realizarea legăturilor în regiune; protejarea mediului; construirea prosperităţii şi consolidarea regiunii.

Prin modernizarea căilor rutiere, feroviare şi navale, se vor crea legături între oameni şi idei; conexiunile energetice îmbunătăţite şi utilizarea surselor regenerabile vor contribui la siguranţa şi costul redus al apro-vizionării. Se poate atinge un echilibru între dezvoltarea urbană, cerin-ţele de mediu şi riscul de inundaţii. Cooperarea dă naştere unor noi

oportunităţi – aici se afl ă câteva dintre cele mai dezvoltate centre de inovaţie, care îşi pot aduce contribuţia prin partajarea cunoştinţelor şi a capacităţilor lor. O parte a regiunii se confruntă cu fenomenul corupţiei şi al crimei organizate. Echiparea autorităţilor vamale cu cele mai noi tehnologii şi comunicarea cunoştinţelor pentru o mai bună transpa-renţă, partajarea datelor poliţieneşti – toate aceste soluţii pot contribui la eradicarea confl ictelor, a infracţionalităţii şi a marginalizării.

DE CE ESTE NECESARĂ O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU ACEASTĂ REGIUNE?Problemele care nu cunosc graniţe, cum sunt inundaţiile, legăturile de transport transfrontalier şi multe altele, sunt abordate în cooperare, iar oportunităţile care nu ar trebui să cunoască graniţe sunt împărtăşite în benefi ciul tuturor. Strategia UE pentru Regiunea Dunării reuneşte ţă-rile relevante în vederea abordării difi cultăţilor comune şi a împărtăşirii cunoştinţelor.

S T R AT E G I A U E P E N T R U R E G I U N E A D U N Ă R I I C o o p e r a r e î n s c o p u l d e z v o l t ă r i i d u r a b i l e ş i a l s e c u r i t ă ţ i i

© M

Gra

nt

© EC

Austria

Bosnia şi H

erţegovina

Bulgaria

Croaţia

Germ

ania

Moldova

Muntenegru

Republica Cehă

Republica Slovacă

România

Serbia

Slovenia

Ucraina

Ungaria

Creşterea PIB-ului între 2009-2010*

Diferen

ţa anu

ală în p

rocen

te

Sursa: Banca Mondială * cifre estimative20092010

-14-13-12-11-10

-9-8-7-6-5-4-3-2-101234

Austria

Bosnia şi H

erţegovina

Bulgaria

Croaţia

Germ

ania (DR)

Moldova

Muntenegru

Republica Cehă

RepublicaSlovacă

România

Serbia

Slovenia

Ucraina (D

R)

Ungaria

200820092010 (RD: Regiunea Dunării)

Rata şomajului

Procen

tajul d

e şom

eri

0

5

10

15

20

25

30

© EC

???

CE URMEAZĂ?După adoptarea de către Comisie şi ratifi carea de către Consiliu în peri-oada preşedinţiei maghiare din prima jumătate a anului 2011, Strategia va încerca să facă această regiune mai bogată în ansamblu, să ajute oamenii să îşi găsească locuri de muncă bune şi să abordeze alte difi -cultăţi şi oportunităţi.

ABORDAREA CU FORŢE UNITE A DIFICULTĂŢILOR ŞI A OPORTUNITĂŢILORUE îşi dă silinţa pentru reuşita Strategiei UE pentru Regiunea Dunării: aceasta este o modalitate nouă şi foarte evidentă de a aborda unele probleme cheie ale zonei, cum ar fi inundaţiile, locurile de muncă şi poluarea. Comisia Europeană susţine continuarea demersurilor şi oferă asistenţă tehnică pentru a se asigura că fondurile pe care le pune la dispoziţie sunt folosite corect şi generează acţiuni. Ţărilor implicate le revine însă sarcina de a pune în practică schimbarea. Succesul Strategi-ei stă în mâinile locuitorilor zonei – cetăţenii regiunii Dunării. Propaga-rea securităţii şi a prosperităţii în regiune trebuie să se facă de către şi pentru cei care locuiesc aici.

„Voi veţi � sursa de energie: Strategia poate doar să ofere un cadru pentru eforturile voastre.”

Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn

FAPTE ŞI CIFRE

RO

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII

Cooperare în scopul dezvoltării durabile şi al securităţii

Decembrie 2010

ASIGURAREA REUŞITEI ÎN TERENÎn 2008, România şi Austria au trimis preşedintelui Barroso o scrisoa-re prin care solicitau ca Dunărea să fi e luată în calcul într-un mod mai sistematic în cadrul politicilor UE. A urmat apoi o conferinţă de mobi-lizare găzduită de Baden-Württemberg în Bruxelles. În 2009, Consiliul European a solicitat ofi cial Comisiei să pregătească o strategie pentru regiunea Dunării.

În urma unei consultări publice intensive, Comisia a propus un plan de acţiune. Ministerele, regiunile, ONG-urile au avut toate posibilitatea de a comenta conţinutul, ceea ce a permis formularea precisă a planului până în cele mai mici detalii.

Dar cum se pot transforma ideile în realitate? Strategia stabileşte patru piloni (privind conexiunile, mediul, prosperitatea şi serviciile publice îmbunătăţite), aceştia reprezentând obiectivele generale. În termeni mai concreţi, modalitatea de realizare a acestor obiective este stabili-tă într-un plan de acţiune care enumeră activităţile necesare în teren. În sfârşit, fi ecare zonă de acţiune este sprijinită prin proiecte concrete, unele afl ate deja în derulare, iar altele pe cale de a fi demarate. Dacă acestea sunt sprijinite şi evoluează corect, pilonii, acum obiective, vor deveni realizări.

Numai din partea fondurilor structurale intră în regiune 100 de miliarde de euro, la această contribuţie adăugându-se şi alte fonduri disponi-bile. Scopul Strategiei este de a asigura utilizarea efi cace şi coerentă a acestora.

REZULTATE, NU BIROCRAŢIEStrategia nu creează instituţii noi – ea nu sugerează că ar fi necesari mai mulţi ofi ciali. În schimb, Strategia: va asigura utilizarea şi mai efi cace a banilor deja alocaţi; va contribui la coordonarea sistemelor care func-ţionează în anumite zone, pentru ca acestea să funcţioneze în întreaga regiune, ajutând zonele rămase în urmă să recupereze diferenţa prin împărtăşirea cunoştinţelor. Aliniind activităţile şi banii existenţi cu pri-orităţile din planul de acţiune, putem obţine rezultate mai însemnate într-un timp mai scurt.

ŞTIAŢI CĂ…?

• ... sturionul, specia piscicolă dunăreană considerată în prezent de ONU ca fi ind supusă

„celui mai ridicat risc de dispariţie”, a trăit şi pe vremea dinozaurilor şi poate măsura până la 8 metri?

• ... Dunărea a constituit cândva graniţa Imperiului Roman, zonele respective numindu-se azi limesurile Dunării? Este planifi cată

solicitarea includerii limesurilor Dunării în Patrimoniul Universal UNESCO.

• ... cea mai veche universitate din regiune este Universitatea Carol din Praga, fondată în 1348?

• ... Viena şi Bratislava sunt cele mai apropiate capitale din Europa? O modalitate plăcută de a călători între cele două este Twin City Liner –

un vapor modern care parcurge distanţa în 75 de minute.

• ... câteva dintre cele mai cunoscute mărci de automobile provin din regiunea Dunării?

Ele reprezintă motoare de inovaţie în centrul şi sud-estul Europei.

Regiunea are nevoie de rezultate. După zeci de ani de separare şi adesea chiar con� icte, Dunărea va bene� cia de Strategia UE astfel încât această regiune să devină un loc mai bun pentru oamenii de aici. Obiectivul: stabilirea unui cadru de cooperare durabil, care să permită ţărilor să convină asupra unei viziuni comune privind viitorul şi să îşi unească eforturile în vederea realizării acestei viziuni.

MAI MULTE INFORMAŢII: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm

KN-32-10-529-R

O-C

doi : 10.2776/25587

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII – UN PREZENT SIGUR, UN VIITOR MAI LUMINOSDe la Pădurea Neagră până la Marea Neagră, cursul de 2 850 de kilo-metri al Dunării străbate zece ţări, încă patru fi ind situate în jurul bazi-nului său hidrografi c. S-au produs aici numeroase schimbări politice, cele mai recente fi ind reprezentate de căderea regimurilor socialiste şi de valurile extinderii UE. Prin prezenţa mai multor naţiuni şi istoria socială complexă, această regiune este una dintre cele mai diverse din Europa, fi ind totodată şi una dintre cele mai vulnerabile. Având peste 100 de milioane de locuitori şi ocupând o cincime din suprafaţa UE, există o strânsă interdependenţă între bunăstarea acestei regiuni şi cea a întregii Uniuni; de aceea, Strategia trebuie să dea rezultate.

CARE SUNT OBIECTIVELE?Obiectivele Strategiei sunt denumite „piloni” şi privesc: realizarea legăturilor în regiune; protejarea mediului; construirea prosperităţii şi consolidarea regiunii.

Prin modernizarea căilor rutiere, feroviare şi navale, se vor crea legături între oameni şi idei; conexiunile energetice îmbunătăţite şi utilizarea surselor regenerabile vor contribui la siguranţa şi costul redus al apro-vizionării. Se poate atinge un echilibru între dezvoltarea urbană, cerin-ţele de mediu şi riscul de inundaţii. Cooperarea dă naştere unor noi

oportunităţi – aici se afl ă câteva dintre cele mai dezvoltate centre de inovaţie, care îşi pot aduce contribuţia prin partajarea cunoştinţelor şi a capacităţilor lor. O parte a regiunii se confruntă cu fenomenul corupţiei şi al crimei organizate. Echiparea autorităţilor vamale cu cele mai noi tehnologii şi comunicarea cunoştinţelor pentru o mai bună transpa-renţă, partajarea datelor poliţieneşti – toate aceste soluţii pot contribui la eradicarea confl ictelor, a infracţionalităţii şi a marginalizării.

DE CE ESTE NECESARĂ O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU ACEASTĂ REGIUNE?Problemele care nu cunosc graniţe, cum sunt inundaţiile, legăturile de transport transfrontalier şi multe altele, sunt abordate în cooperare, iar oportunităţile care nu ar trebui să cunoască graniţe sunt împărtăşite în benefi ciul tuturor. Strategia UE pentru Regiunea Dunării reuneşte ţă-rile relevante în vederea abordării difi cultăţilor comune şi a împărtăşirii cunoştinţelor.

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII Cooperare în scopul dezvoltării durabile şi al securităţii

© M

Grant

© E

C

Aust

ria

Bosn

ia ş

i H

erţe

govi

na

Bulg

aria

Croa

ţia

Ger

man

ia

Mol

dova

Mun

tene

gru

Repu

blic

a Ce

hă

Repu

blic

a Sl

ovac

ă

Rom

ânia

Serb

ia

Slov

enia

Ucr

aina

Ung

aria

Creşterea PIB-ului între 2009-2010*

Dif

eren

ţa a

nu

ală

în p

roce

nte

Sursa: Banca Mondială * cifre estimative 2009 2010

-14-13-12-11-10

-9-8-7-6-5-4-3-2-101234

Aust

ria

Bosn

ia ş

i H

erţe

govi

na

Bulg

aria

Croa

ţia

Ger

man

ia (D

R)

Mol

dova

Mun

tene

gru

Repu

blic

a Ce

hă

Repu

blic

aSl

ovac

ă

Rom

ânia

Serb

ia

Slov

enia

Ucr

aina

(DR)

Ung

aria

2008 2009 2010(RD: Regiunea Dunării)

Rata şomajului

Pro

cen

taju

l de

şom

eri

0

5

10

15

20

25

30

© E

C

???

CE URMEAZĂ?După adoptarea de către Comisie şi ratifi carea de către Consiliu în peri-oada preşedinţiei maghiare din prima jumătate a anului 2011, Strategia va încerca să facă această regiune mai bogată în ansamblu, să ajute oamenii să îşi găsească locuri de muncă bune şi să abordeze alte difi -cultăţi şi oportunităţi.

ABORDAREA CU FORŢE UNITE A DIFICULTĂŢILOR ŞI A OPORTUNITĂŢILORUE îşi dă silinţa pentru reuşita Strategiei UE pentru Regiunea Dunării: aceasta este o modalitate nouă şi foarte evidentă de a aborda unele probleme cheie ale zonei, cum ar fi inundaţiile, locurile de muncă şi poluarea. Comisia Europeană susţine continuarea demersurilor şi oferă asistenţă tehnică pentru a se asigura că fondurile pe care le pune la dispoziţie sunt folosite corect şi generează acţiuni. Ţărilor implicate le revine însă sarcina de a pune în practică schimbarea. Succesul Strategi-ei stă în mâinile locuitorilor zonei – cetăţenii regiunii Dunării. Propaga-rea securităţii şi a prosperităţii în regiune trebuie să se facă de către şi pentru cei care locuiesc aici.

„Voi veţi � sursa de energie: Strategia poate doar să ofere un cadru pentru eforturile voastre.”

Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn

FAPTE ŞI CIFRE

RO

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII

Cooperare în scopul dezvoltării durabile şi al securităţii

Decembrie 2010

ASIGURAREA REUŞITEI ÎN TERENÎn 2008, România şi Austria au trimis preşedintelui Barroso o scrisoa-re prin care solicitau ca Dunărea să fi e luată în calcul într-un mod mai sistematic în cadrul politicilor UE. A urmat apoi o conferinţă de mobi-lizare găzduită de Baden-Württemberg în Bruxelles. În 2009, Consiliul European a solicitat ofi cial Comisiei să pregătească o strategie pentru regiunea Dunării.

În urma unei consultări publice intensive, Comisia a propus un plan de acţiune. Ministerele, regiunile, ONG-urile au avut toate posibilitatea de a comenta conţinutul, ceea ce a permis formularea precisă a planului până în cele mai mici detalii.

Dar cum se pot transforma ideile în realitate? Strategia stabileşte patru piloni (privind conexiunile, mediul, prosperitatea şi serviciile publice îmbunătăţite), aceştia reprezentând obiectivele generale. În termeni mai concreţi, modalitatea de realizare a acestor obiective este stabili-tă într-un plan de acţiune care enumeră activităţile necesare în teren. În sfârşit, fi ecare zonă de acţiune este sprijinită prin proiecte concrete, unele afl ate deja în derulare, iar altele pe cale de a fi demarate. Dacă acestea sunt sprijinite şi evoluează corect, pilonii, acum obiective, vor deveni realizări.

Numai din partea fondurilor structurale intră în regiune 100 de miliarde de euro, la această contribuţie adăugându-se şi alte fonduri disponi-bile. Scopul Strategiei este de a asigura utilizarea efi cace şi coerentă a acestora.

REZULTATE, NU BIROCRAŢIEStrategia nu creează instituţii noi – ea nu sugerează că ar fi necesari mai mulţi ofi ciali. În schimb, Strategia: va asigura utilizarea şi mai efi cace a banilor deja alocaţi; va contribui la coordonarea sistemelor care func-ţionează în anumite zone, pentru ca acestea să funcţioneze în întreaga regiune, ajutând zonele rămase în urmă să recupereze diferenţa prin împărtăşirea cunoştinţelor. Aliniind activităţile şi banii existenţi cu pri-orităţile din planul de acţiune, putem obţine rezultate mai însemnate într-un timp mai scurt.

ŞTIAŢI CĂ…?

• ... sturionul, specia piscicolă dunăreană considerată în prezent de ONU ca fi ind supusă

„celui mai ridicat risc de dispariţie”, a trăit şi pe vremea dinozaurilor şi poate măsura până la 8 metri?

• ... Dunărea a constituit cândva graniţa Imperiului Roman, zonele respective numindu-se azi limesurile Dunării? Este planifi cată

solicitarea includerii limesurilor Dunării în Patrimoniul Universal UNESCO.

• ... cea mai veche universitate din regiune este Universitatea Carol din Praga, fondată în 1348?

• ... Viena şi Bratislava sunt cele mai apropiate capitale din Europa? O modalitate plăcută de a călători între cele două este Twin City Liner –

un vapor modern care parcurge distanţa în 75 de minute.

• ... câteva dintre cele mai cunoscute mărci de automobile provin din regiunea Dunării?

Ele reprezintă motoare de inovaţie în centrul şi sud-estul Europei.

Regiunea are nevoie de rezultate. După zeci de ani de separare şi adesea chiar con� icte, Dunărea va bene� cia de Strategia UE astfel încât această regiune să devină un loc mai bun pentru oamenii de aici. Obiectivul: stabilirea unui cadru de cooperare durabil, care să permită ţărilor să convină asupra unei viziuni comune privind viitorul şi să îşi unească eforturile în vederea realizării acestei viziuni.

MAI MULTE INFORMAŢII: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm

KN-32-10-529-R

O-C

doi : 10.2776/25587

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII – UN PREZENT SIGUR, UN VIITOR MAI LUMINOSDe la Pădurea Neagră până la Marea Neagră, cursul de 2 850 de kilo-metri al Dunării străbate zece ţări, încă patru fi ind situate în jurul bazi-nului său hidrografi c. S-au produs aici numeroase schimbări politice, cele mai recente fi ind reprezentate de căderea regimurilor socialiste şi de valurile extinderii UE. Prin prezenţa mai multor naţiuni şi istoria socială complexă, această regiune este una dintre cele mai diverse din Europa, fi ind totodată şi una dintre cele mai vulnerabile. Având peste 100 de milioane de locuitori şi ocupând o cincime din suprafaţa UE, există o strânsă interdependenţă între bunăstarea acestei regiuni şi cea a întregii Uniuni; de aceea, Strategia trebuie să dea rezultate.

CARE SUNT OBIECTIVELE?Obiectivele Strategiei sunt denumite „piloni” şi privesc: realizarea legăturilor în regiune; protejarea mediului; construirea prosperităţii şi consolidarea regiunii.

Prin modernizarea căilor rutiere, feroviare şi navale, se vor crea legături între oameni şi idei; conexiunile energetice îmbunătăţite şi utilizarea surselor regenerabile vor contribui la siguranţa şi costul redus al apro-vizionării. Se poate atinge un echilibru între dezvoltarea urbană, cerin-ţele de mediu şi riscul de inundaţii. Cooperarea dă naştere unor noi

oportunităţi – aici se afl ă câteva dintre cele mai dezvoltate centre de inovaţie, care îşi pot aduce contribuţia prin partajarea cunoştinţelor şi a capacităţilor lor. O parte a regiunii se confruntă cu fenomenul corupţiei şi al crimei organizate. Echiparea autorităţilor vamale cu cele mai noi tehnologii şi comunicarea cunoştinţelor pentru o mai bună transpa-renţă, partajarea datelor poliţieneşti – toate aceste soluţii pot contribui la eradicarea confl ictelor, a infracţionalităţii şi a marginalizării.

DE CE ESTE NECESARĂ O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU ACEASTĂ REGIUNE?Problemele care nu cunosc graniţe, cum sunt inundaţiile, legăturile de transport transfrontalier şi multe altele, sunt abordate în cooperare, iar oportunităţile care nu ar trebui să cunoască graniţe sunt împărtăşite în benefi ciul tuturor. Strategia UE pentru Regiunea Dunării reuneşte ţă-rile relevante în vederea abordării difi cultăţilor comune şi a împărtăşirii cunoştinţelor.

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII Cooperare în scopul dezvoltării durabile şi al securităţii

© M

Grant

© E

C

Aust

ria

Bosn

ia ş

i H

erţe

govi

na

Bulg

aria

Croa

ţia

Ger

man

ia

Mol

dova

Mun

tene

gru

Repu

blic

a Ce

hă

Repu

blic

a Sl

ovac

ă

Rom

ânia

Serb

ia

Slov

enia

Ucr

aina

Ung

aria

Creşterea PIB-ului între 2009-2010*

Dif

eren

ţa a

nu

ală

în p

roce

nte

Sursa: Banca Mondială * cifre estimative 2009 2010

-14-13-12-11-10

-9-8-7-6-5-4-3-2-101234

Aust

ria

Bosn

ia ş

i H

erţe

govi

na

Bulg

aria

Croa

ţia

Ger

man

ia (D

R)

Mol

dova

Mun

tene

gru

Repu

blic

a Ce

hă

Repu

blic

aSl

ovac

ă

Rom

ânia

Serb

ia

Slov

enia

Ucr

aina

(DR)

Ung

aria

2008 2009 2010(RD: Regiunea Dunării)

Rata şomajului

Pro

cen

taju

l de

şom

eri

0

5

10

15

20

25

30

© E

C

???

CE URMEAZĂ?După adoptarea de către Comisie şi ratifi carea de către Consiliu în peri-oada preşedinţiei maghiare din prima jumătate a anului 2011, Strategia va încerca să facă această regiune mai bogată în ansamblu, să ajute oamenii să îşi găsească locuri de muncă bune şi să abordeze alte difi -cultăţi şi oportunităţi.

ABORDAREA CU FORŢE UNITE A DIFICULTĂŢILOR ŞI A OPORTUNITĂŢILORUE îşi dă silinţa pentru reuşita Strategiei UE pentru Regiunea Dunării: aceasta este o modalitate nouă şi foarte evidentă de a aborda unele probleme cheie ale zonei, cum ar fi inundaţiile, locurile de muncă şi poluarea. Comisia Europeană susţine continuarea demersurilor şi oferă asistenţă tehnică pentru a se asigura că fondurile pe care le pune la dispoziţie sunt folosite corect şi generează acţiuni. Ţărilor implicate le revine însă sarcina de a pune în practică schimbarea. Succesul Strategi-ei stă în mâinile locuitorilor zonei – cetăţenii regiunii Dunării. Propaga-rea securităţii şi a prosperităţii în regiune trebuie să se facă de către şi pentru cei care locuiesc aici.

„Voi veţi � sursa de energie: Strategia poate doar să ofere un cadru pentru eforturile voastre.”

Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn

FAPTE ŞI CIFRE

RO

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII

Cooperare în scopul dezvoltării durabile şi al securităţii

Decembrie 2010

ASIGURAREA REUŞITEI ÎN TERENÎn 2008, România şi Austria au trimis preşedintelui Barroso o scrisoa-re prin care solicitau ca Dunărea să fi e luată în calcul într-un mod mai sistematic în cadrul politicilor UE. A urmat apoi o conferinţă de mobi-lizare găzduită de Baden-Württemberg în Bruxelles. În 2009, Consiliul European a solicitat ofi cial Comisiei să pregătească o strategie pentru regiunea Dunării.

În urma unei consultări publice intensive, Comisia a propus un plan de acţiune. Ministerele, regiunile, ONG-urile au avut toate posibilitatea de a comenta conţinutul, ceea ce a permis formularea precisă a planului până în cele mai mici detalii.

Dar cum se pot transforma ideile în realitate? Strategia stabileşte patru piloni (privind conexiunile, mediul, prosperitatea şi serviciile publice îmbunătăţite), aceştia reprezentând obiectivele generale. În termeni mai concreţi, modalitatea de realizare a acestor obiective este stabili-tă într-un plan de acţiune care enumeră activităţile necesare în teren. În sfârşit, fi ecare zonă de acţiune este sprijinită prin proiecte concrete, unele afl ate deja în derulare, iar altele pe cale de a fi demarate. Dacă acestea sunt sprijinite şi evoluează corect, pilonii, acum obiective, vor deveni realizări.

Numai din partea fondurilor structurale intră în regiune 100 de miliarde de euro, la această contribuţie adăugându-se şi alte fonduri disponi-bile. Scopul Strategiei este de a asigura utilizarea efi cace şi coerentă a acestora.

REZULTATE, NU BIROCRAŢIEStrategia nu creează instituţii noi – ea nu sugerează că ar fi necesari mai mulţi ofi ciali. În schimb, Strategia: va asigura utilizarea şi mai efi cace a banilor deja alocaţi; va contribui la coordonarea sistemelor care func-ţionează în anumite zone, pentru ca acestea să funcţioneze în întreaga regiune, ajutând zonele rămase în urmă să recupereze diferenţa prin împărtăşirea cunoştinţelor. Aliniind activităţile şi banii existenţi cu pri-orităţile din planul de acţiune, putem obţine rezultate mai însemnate într-un timp mai scurt.

ŞTIAŢI CĂ…?

• ... sturionul, specia piscicolă dunăreană considerată în prezent de ONU ca fi ind supusă

„celui mai ridicat risc de dispariţie”, a trăit şi pe vremea dinozaurilor şi poate măsura până la 8 metri?

• ... Dunărea a constituit cândva graniţa Imperiului Roman, zonele respective numindu-se azi limesurile Dunării? Este planifi cată

solicitarea includerii limesurilor Dunării în Patrimoniul Universal UNESCO.

• ... cea mai veche universitate din regiune este Universitatea Carol din Praga, fondată în 1348?

• ... Viena şi Bratislava sunt cele mai apropiate capitale din Europa? O modalitate plăcută de a călători între cele două este Twin City Liner –

un vapor modern care parcurge distanţa în 75 de minute.

• ... câteva dintre cele mai cunoscute mărci de automobile provin din regiunea Dunării?

Ele reprezintă motoare de inovaţie în centrul şi sud-estul Europei.

Regiunea are nevoie de rezultate. După zeci de ani de separare şi adesea chiar con� icte, Dunărea va bene� cia de Strategia UE astfel încât această regiune să devină un loc mai bun pentru oamenii de aici. Obiectivul: stabilirea unui cadru de cooperare durabil, care să permită ţărilor să convină asupra unei viziuni comune privind viitorul şi să îşi unească eforturile în vederea realizării acestei viziuni.

MAI MULTE INFORMAŢII: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm

KN-3

2-10

-529

-RO

-C

doi : 10.2776/25587

STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII – UN PREZENT SIGUR, UN VIITOR MAI LUMINOSDe la Pădurea Neagră până la Marea Neagră, cursul de 2 850 de kilo-metri al Dunării străbate zece ţări, încă patru fi ind situate în jurul bazi-nului său hidrografi c. S-au produs aici numeroase schimbări politice, cele mai recente fi ind reprezentate de căderea regimurilor socialiste şi de valurile extinderii UE. Prin prezenţa mai multor naţiuni şi istoria socială complexă, această regiune este una dintre cele mai diverse din Europa, fi ind totodată şi una dintre cele mai vulnerabile. Având peste 100 de milioane de locuitori şi ocupând o cincime din suprafaţa UE, există o strânsă interdependenţă între bunăstarea acestei regiuni şi cea a întregii Uniuni; de aceea, Strategia trebuie să dea rezultate.

CARE SUNT OBIECTIVELE?Obiectivele Strategiei sunt denumite „piloni” şi privesc: realizarea legăturilor în regiune; protejarea mediului; construirea prosperităţii şi consolidarea regiunii.

Prin modernizarea căilor rutiere, feroviare şi navale, se vor crea legături între oameni şi idei; conexiunile energetice îmbunătăţite şi utilizarea surselor regenerabile vor contribui la siguranţa şi costul redus al apro-vizionării. Se poate atinge un echilibru între dezvoltarea urbană, cerin-ţele de mediu şi riscul de inundaţii. Cooperarea dă naştere unor noi

oportunităţi – aici se afl ă câteva dintre cele mai dezvoltate centre de inovaţie, care îşi pot aduce contribuţia prin partajarea cunoştinţelor şi a capacităţilor lor. O parte a regiunii se confruntă cu fenomenul corupţiei şi al crimei organizate. Echiparea autorităţilor vamale cu cele mai noi tehnologii şi comunicarea cunoştinţelor pentru o mai bună transpa-renţă, partajarea datelor poliţieneşti – toate aceste soluţii pot contribui la eradicarea confl ictelor, a infracţionalităţii şi a marginalizării.

DE CE ESTE NECESARĂ O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU ACEASTĂ REGIUNE?Problemele care nu cunosc graniţe, cum sunt inundaţiile, legăturile de transport transfrontalier şi multe altele, sunt abordate în cooperare, iar oportunităţile care nu ar trebui să cunoască graniţe sunt împărtăşite în benefi ciul tuturor. Strategia UE pentru Regiunea Dunării reuneşte ţă-rile relevante în vederea abordării difi cultăţilor comune şi a împărtăşirii cunoştinţelor.

S T R AT E G I A U E P E N T R U R E G I U N E A D U N Ă R I I C o o p e r a r e î n s c o p u l d e z v o l t ă r i i d u r a b i l e ş i a l s e c u r i t ă ţ i i

© M

Gra

nt

© EC

Austria

Bosnia şi H

erţegovina

Bulgaria

Croaţia

Germ

ania

Moldova

Muntenegru

Republica Cehă

Republica Slovacă

România

Serbia

Slovenia

Ucraina

Ungaria

Creşterea PIB-ului între 2009-2010*

Diferen

ţa anu

ală în p

rocen

te

Sursa: Banca Mondială * cifre estimative20092010

-14-13-12-11-10

-9-8-7-6-5-4-3-2-101234

Austria

Bosnia şi H

erţegovina

Bulgaria

Croaţia

Germ

ania (DR)

Moldova

Muntenegru

Republica Cehă

RepublicaSlovacă

România

Serbia

Slovenia

Ucraina (D

R)

Ungaria

200820092010 (RD: Regiunea Dunării)

Rata şomajului

Procen

tajul d

e şom

eri

0

5

10

15

20

25

30

© EC