Spațiul industrial ca resursă arhitecturală Asist. Drd. Arh. Radu Andrei

Coordonator științific: Prof. Dr. Arh. Virgiliu Onofrei

În urmă cu mai bine de 200 de ani a început cristalizarea unui nou program de arhitectură, arhitectura industrială. Apariția și dezvoltarea sa au fost determinate de fenomenul industrializării, care, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a schimbat fundamental cursul civilizației umane.

Dincolo de amploarea pe care a luat-o prin ocuparea unor spații vaste, dezvoltarea accelerată a industrializării a determinat schimbări continue în arhitectura industrială pornind de la elementele de natură practică specifice programului, până la mijloacele de expresie formală.

Caracteristic industrializării, ritmul rapid al progresului tehnic a condus la o permanentă dezvoltare a producției, și prin aceasta la o creștere a cerințelor structural-spațiale, cu consecințe impresionante în practică. Același progres tehnic a generat însă un proces de uzură morală la fel de rapid al produselor industriei și implicit al construcțiilor industriale. La sfârșitul secolului XX, generalizarea schimbărilor majore în activitatea de producție a condus la abandonarea unor mari suprafețe de clădiri industriale datorită inadecvării lor la noile exigențe.

În anii `70, condițiile de recesiune generate de criza petrolului au marcat în America o schimbare importantă de atitudine față de clădirile abandonate, între care un loc semnificativ îl aveau cele de producție, mergând până la acordarea sprijinului guvernamental în susținerea reconversiilor1. Ocuparea cu funcțiuni social-culturale și comerciale a unor foste obiective industriale din zona Boston a confirmat, prin succesul la public, oportunitatea unor astfel de realizări.

Criza petrolului a declanșat procesul conștientizării faptului că resursele tradiționale de energie sunt limitate și că, în consecință, economisirea lor este o necesitate stringentă. Există cercetări2 bazate pe statistici convingătoare, care pledează pentru refolosirea construcțiilor existente ca una din modalitățile eficiente de atingere a acestui obiectiv. Din acest punct de vedere, clădirile industriale constituie o resursă de spații care pot fi revitalizate prin reconversie.

Interesul pentru reconversie rezultă din analiza unor factori care privesc pe de o parte semnificația clădirii (valoarea ei istorică, simbolică, estetică, tehnică) și pe de altă parte aspecte legate de eficiența economică a investiției. Semnificația crescută din punct de vedere cultural-istoric a unui obiectiv industrial este, desigur, argumentul decisiv pentru susținerea reconversiei, chiar și în condiții de eficiență scăzută a investiției.

1 Powell, Kenneth , Architecture Reborn (London: Laurence King Publishing, 1999), pp. 12-13. 2 Lemken, Thomas „New glory for old sites” Daylight & Architecture magazine by Velux pag 49. Thomas Lemken este coordonator științific și director de proiecte la Wuppertal Institut für Klima, Umwelt, Energie GmbH

Concluzii

În momentul de față există și în țara noastră un număr mare de clădiri industriale abandonate, care adesea sunt demolate în scopul eliberării terenurilor, de cele mai multe ori pentru construirea de supermarketuri cu arhitectura tip specifică lanțului internațional căruia îi aparțin. Ignorarea acestui patrimoniu însemnat ca suprafață și calitate arhitecturală conduce la dispariția lui lentă și sigură și la risipirea unor importante resurse, a unor valori atât materiale cât și culturale, deoarece obiectele care aparțin istoriei industrializării sunt mărturii ale unor etape irepetabile din evoluția societății.

Obiectul studiului

Dacă în America, procesul de revitalizare a acestei arhitecturi a pornit de la o abordare prioritar practică, contextul cultural al Europei a imprimat fenomenului o importantă conotație estetică. Prințul Charles de Wales, ca inițiator a numeroase fundații de conservare și valorificare a patrimoniului construit, afirmă că un avantaj al construcțiilor industriale este că acestea plac publicului3. În lucrarea Redeveloping Industrial Sites, Carol Berens susține de asemenea că descoperirea frumuseții clădirilor industriale a avut o importanță esențială pentru refolosirea lor4.

În această direcție, teza a urmărit să aducă o contribuție la realizarea unui studiu de sinteză atât asupra modului de constituire și de afirmare a calităților formale ale clădirii industriale, cât și asupra tipurilor de operații formale utilizate în reconversie și a efectelor acestora.

Obiectul studiului, clădirea industrială ca resursă arhitecturală, este tratat în teză sub două aspecte: ca resursă pasivă, prin influența pe care a avut-o asupra curentelor și programelor din arhitectura civilă, și ca resursă activă, care poate fi valorificată printr-un proces de interpretare și transformare.

Acest proces, realizat în două etape – cea de analiză a clădirii existente și cea de intervenție propriu-zisă – a constituit un punct de plecare în abordarea tezei și a orientat desfășurarea cercetării spre atingerea a două obiective principale:

1. identificarea acelor calități ale construcțiilor industriale care pot deveni argumente pentru susținerea importanței conservării și valorificării patrimoniului industrial prin reconversie;

2. definirea operațiilor formale de realizare a reconversiei și a efectelor acestora asupra calității arhitecturii obiectului transformat și asupra integrării sale în mediul natural și construit.

Arhitectura industrială este un domeniu de studiu de mare întindere și complexitate. Din acest motiv s-a optat pentru o delimitare a obiectivelor prezentei lucrări, delimitare care s-a realizat în două etape, în funcție de două sisteme de criterii.

3 Prințul Charles de Wales în prefața lucrării Industrial Buildings - Conservation and Regeneration, ed. Stratton, Michael (London: Taylor & Francis, 2000), p. 5. 4 Berens, Carol , Redeveloping Industrial Sites (New Jersey: John Wiley& Sons, 2011).

Concluzii

O primă delimitare s-a realizat din perspectiva calităților ce determină potențialul de valoare al arhitecturii industriale. Opțiunea s-a îndreptat către studierea (cercetarea) acelor calități care țin de aspectul formal-estetic (expresia arhitecturală, calitățile spațiului industrial).

O a doua delimitare s-a realizat din perspectiva nivelului de reprezentativitate al categoriei funcționale. În faza preliminară a studiului, din materialul documentar selectat a fost inventariată o serie de exemple de clădiri industriale din diferite perioade și ramuri de producție, operație în urma căreia s-a desprins concluzia că hala de producție este forma spațial-constructivă cea mai reprezentativă a acestui program de arhitectură. Aceasta a determinat orientarea cercetării către construcțiile industriale de tip hală.

Teza este structurată pe 4 capitole, care expun cercetarea efectuată în scopul realizării obiectivelor propuse, urmate de concluzii și referințe bibliografice.

1. Identificarea calităților clădirilor industriale

Cele mai evidente argumente în susținerea reconversiei clădirilor industriale dezafectate decurg din valoarea practică a patrimoniului industrial. Clădirile de producție părăsite de activitățile pentru care au fost realizate reprezintă un fond de spații generoase, construite solid, care pot adăposti o altă funcțiune în urma unui proces de adaptare.

Prezenta lucrare extinde analiza și asupra calităților estetice ale acestor clădiri în vederea evidențierii potențialului lor arhitectural. Această analiză complexă, pluridirecționată, deși preponderent formal-estetică, este structurată după cum urmează:

În Capitolul 1, intitulat „Evoluția programului arhitecturii industriale”, sunt studiate premisele configurării formale a clădirilor industriale, atât cele rezultate din condiționările generale, comune cu ale oricărui program de arhitectură (condiții de amplasament, climă, funcțiune, resurse economice) cât și cele rezultate din determinări legate de specificul industrial al funcțiunii productive (exigențe de organizare și desfășurare a procesului de producție, tehnologii utilizate, materiale și surse de energie disponibile). Sunt prezentate de asemenea categoriile funcționale ale arhitecturii industriale în evoluția lor istorică: clădiri de producție, depozite, clădiri administrative, construcții și instalații tehnologice. Este evidențiată diversitatea de rezolvări formale, determinată de existența unui complex de funcțiuni necesare desfășurării producției, de multiplele variante de interrelaționare ale acestora și de numărul mare de tipuri de fluxuri tehnologice specifice ramurilor industriale. Studiul a fost orientat către detalierea analizei spațiului de tip hală, în cele două forme care, în urma analizei istorice, s-au dovedit a fi cele mai utilizate: hala etajată și hala parter.

Capitolul prezintă o analiză a premiselor configurării formale a clădirilor industriale, premise care decurg prioritar din aceste cerințe practice complexe, și care pot servi ca argument și punct de plecare în procesul reconversiei celor dezafectate. Analiza urmărește să identifice o serie de tipuri formale și spațiale caracteristice din domeniul arhitecturii industriale, cu potențial de valorificare prin reconversie.

Capitolul 2, intitulat „Evoluția tipurilor spațial structurale ale clădirii industriale”, prezintă analiza formal-spațială și structurală a celor două tipuri de hală selectate (hala etajată și hala parter), în evoluția lor istorică, fiind urmărite elementele determinante ale configurării lor:

Concluzii

pe de o parte exigențele funcționale (fluxul tehnologic și organizarea producției) și pe de altă parte cele tehnic-constructive (materiale, structuri, tehnici de construcție). Sunt analizate premisele istorice ale apariției, planimetria și structura constructivă, evidențiindu-se diferențele dintre cele două tipuri de hală. Scopul acestui demers a fost identificarea caracteristicilor tipurilor structural-spațiale, care ulterior au făcut obiectul analizei formal-estetice prezentată în capitolul următor.

Analiza acestor elemente constituie un punct de plecare în problematica teoretică a reconversiei clădirilor industriale, aducând informații utile în cercetarea compatibilităților și incompatibilităților dintre acestea și exigențele altor programe de arhitectură. Pe baza acestor informații poate fi evaluată măsura în care caracteristicile structural-spațiale ale unei clădiri permit adaptarea ei, prin reconversie funcțională la noi exigențe, diferite față de cele specifice programului industrial.

Capitolul 3, intitulat „Estetica arhitecturii industriale”, argumentează ideea expresivității spațiului interior, a volumetriei și a fațadelor.

Caracterul utilitar al arhitecturii industriale a determinat la interior, aproape fără excepție, spații cu destinație exclusiv practică, în care este eliminată decorația. Valorile estetice ale interiorului se manifestă în modalități diverse de rezolvare a unor spații ample, flexibile și luminoase. Aceste valori decurg din compoziția complexă a elementelor care participă la definirea, structurarea și ambianța clădirii industriale: proporții, axe, ritmuri și interacțiuni spațiale, structura constructivă, lumina.

Problematica spațiului interior este abordată din două perspective complementare – una statică, obiectivă, care privește spațiul ca element în sine, cu proprietăți și calități proprii, și una dinamică, subiectivă, care urmărește modalitățile de percepere a spațiului în parcurgerea sa de către un subiect uman. Aceasta din urmă implică un grad mai mare de relativitate în definirea acelor caracteristici ale spațiului care pot suferi modificări în procesul percepției, în funcție de poziția și orientarea observatorului, de tipul sau gradul de iluminare. Modificările de percepție conferă spațiului interior un caracter dinamic, amplificat în cazul arhitecturii industriale atât datorită configurației și dimensiunilor sale, cât și datorită libertății complete de percepere posibilă în absența compartimentărilor interioare. Spațiul industrial oferă astfel o experiență perceptivă complexă, specifică.

Studiul utilizează ca unitate în analiza compoziției spațiale a arhitecturii industriale, spațiul primar (de tip prismă), delimitat de șase planuri. Acest tip de spațiu, regăsit în aproape toate programele arhitecturale, în cazul clădirilor industriale, datorită amplitudinii dezvoltării sale, are configurația de hală. Spațiile complexe (de exemplu cel ale halei comasate) pot fi descompuse în spații primare.

Este evidențiat faptul că, spre deosebire de spațiul interior, configurat preponderent de caracterul utilitar al arhitecturii industriale, imaginea exterioară a fost modelată în multe cazuri și de factori precum influențele culturale și strategiile comerciale. Cu un grad mai mare de variabilitate, forma exterioară a arhitecturii industriale s-a diversificat în funcție de factori de natură culturală, tehnică, economică, factori care au modelat-o și care transpar în configurația clădirii, sporindu-i semnificația. Este analizată dezvoltarea în timp a expresiei

Concluzii

formale exterioare a clădirilor industriale urmărindu-se două direcții principale de manifestare: preluarea de tipare formale proprii arhitecturii civile (configurație planimetrică și volumetrică, adoptare a stilurilor istorice), rezultând un limbaj comun al celor două categorii de programe, și apariția unui stil arhitectural nou, cu limbaj propriu, care a influențat semnificativ arhitectura civilă și a favorizat cristalizarea stilului modernist.

Clădirile industriale de secol XIX, mărturii materiale ale unor etape istorice importante, constituie o resursă cultural - arhitecturală de valoare estetică certă și totodată inedită prin contrastul dintre structura pragmatică a spațiului interior și imaginea exterioară, configurată ca interfața publică și în același timp reper important pentru comunitate. Imaginea construcțiilor industriale premoderne devine astfel în cele mai multe cazuri decisivă în clasarea lor ca monumente istorice. Prin certificarea oficială li se recunoaște calitatea culturală și se motivează protejarea și valorificarea lor.

Totodată, distanțarea istorică de valorile arhitecturii moderne și apariția unor tendințe noi în expresivitatea clădirilor de producție determină o schimbare de atitudine în evaluarea arhitecturii industriale a secolului XX. Clădirile din această perioadă, deși nu beneficiază toate de o recunoaștere oficială a valorii lor expresive, au atât spații vaste cu grad mare de adaptabilitate, cât și calități estetice rezultate din compoziția geometrică precum și din materialele, tehnicile și sistemele de iluminare naturală (zenitală) utilizate. În bună parte, arhitectura industrială a secolului XX, bazată pe ordinea indusă de industrializarea construcției și pe neutralitatea expresiei arhitecturale, reprezintă un fond construit coerent și flexibil, care oferă o libertate mare de interpretare și intervenție formală.

Arhitectura industrială a oferit modele spațiale și structurale care, prin avantajele economice și tehnologice, au influențat la rândul lor arhitectura civilă. Ea a mijlocit înțelegerea faptului că gândirea rațională, operând cu criterii tehnice și economice în interpretarea funcției utilitare, poate fi generatoare de valori estetice noi, eliberate de canoanele formalismului. După cristalizarea esteticii specifice a arhitecturii industriale, caracterele formale ale acesteia au oferit un model pentru arhitectura civilă, facilitând ieșirea din criza în care se afla aceasta din urmă la începutul secolului XX.

2. Definirea operațiilor și modalităților formale de realizare a reconversiei și a efectelor acestora

În Capitolul 4, intitulat „Reconversia arhitecturii industriale”, sunt definite și analizate mai întâi operații formal-ambientale utilizate în reconversie în scopul conformării clădirii existente pentru noua utilizare. Procesul reconversiei implică două categorii de intervenții: de valorificare a calităților clădirii existente (calități desprinse din analiza prezentată în capitolele anterioare), respectiv de adaptare la noua funcțiune. Operațiile sunt diferențiate în raport cu situația concretă în care se intervine prin reconversie (clădire izolată, construcție tehnologică, ansamblu industrial) și sunt analizate din punctul de vedere al motivației funcționale și al efectelor formal-spațiale produse. Analiza cea mai detaliată se referă la clădirile izolate, pentru care s-au identificat operații formal-geometrice (volumetrice, cu planurile anvelopantei și planuri interioare) și operații privind plastica arhitecturală

Concluzii

(elemente de finisaj, includerea echipamentelor tehnice în compoziția arhitecturală, utilizarea elementelor decorative și a celor naturale).

Studiul reconversiei clădirilor industriale în scopul adaptării la programe ale arhitecturii civile demonstrează că acest tip de intervenție depășește domeniul unei abordări formale menite să rezolve doar cerințele funcționale. Încărcătura expresivă și semantică a arhitecturii industriale, receptarea și interpretarea acesteia pe mai multe niveluri de interes, demonstrează că procesul are o dezvoltare mult mai complexă datorită schimbării radicale a condiției de utilizare spațiului: mașina este înlocuită cu omul. În consecință, operațiile pentru conformarea funcțională au ca finalitate adaptarea clădirii la nevoile și aspirațiile acestuia din urmă, care exced cerințele utilitare ale noului program.

Este astfel evidențiat și analizat procesul de umanizare prin reconversie a arhitecturii industriale, ca efect complex al aplicării operațiilor prezentate, a căror finalitate este adaptarea la cerințele umane și integrarea în mediul natural și cel construit.

Operațiile formal-ambientale utilizate în reconversie și efectele lor sunt exemplificate și argumentate fiecare în parte cu o varietate de proiecte realizate în diverse zone ale lumii. În finalul capitolului sunt analizate șase realizări de reconversii reprezentative, în scopul ilustrării unor combinații de operații utilizate în intervenții concrete și a efectelor acestora precum și a tendințelor generale manifestate în reconversie. Determinată pentru selectarea celor șase exemple a fost identificarea unor tipuri de atitudine în reconversie, diferențiate în funcție de semnificația clădirii inițiale în conștiința comunității, semnificație care însumează trei componente: informativă, estetică și afectivă.

Concluzii

Cercetarea întreprinsă asupra modului de conformare și a calităților arhitecturale a celor două tipuri de spațiu industrial evaluate ca tipuri primare, hala parter și hala etajată, a condus la cinci categorii de concluzii, care susțin interesul și actualitatea temei arhitectura industrială ca resursă:

1. Concluzii cu privire la factorii care determină conformarea clădirii industriale.

2. Concluzii cu privire la existența unor caracteristici specifice clădirii industriale, care o individualizează și pot fi valorificate prin adoptarea unor noi funcțiuni.

Primele două categorii de concluzii au rezultat din sinteza informațiilor obținute prin analizarea patrimoniului industrial construit.

3. Concluzii cu privire la tipurile de operații formale care pot fi utilizate în procesul de reconversie și la efectele lor. Acestea au rezultat din sinteza informațiilor obținute prin analiza unor cazuri diverse de reconversii ale clădirilor industriale.

4. Concluzii cu privire la influența arhitecturii industriale asupra celei civile. Acestea au rezultat din sinteza efectuată relativ la modul de constituire a stilului arhitecturii industriale și la geneza stilului modern.

Concluzii

5. Concluzii în ceea ce privește o serie de schimbări de perspectivă în etica arhitecturii.

1. Factorii care determină conformarea clădirii industriale

Unul din scopurile cercetării a fost decelarea modului în care a rezultat conformarea specifică clădirii de producție, desprinzându-se concluzia că în acest proces amplasamentul și funcțiunea au un rol important.

Rolul amplasamentului în conformarea clădirii industriale. Aspecte favorabile reconversiei.

Analiza modului de amplasare a industriei a condus la concluzia existenței unei influențe importante a sitului în conformarea clădirii industriale. Situarea pe terenuri libere din afara localității a permis dezvoltarea pe suprafețe întinse a clădirilor de producție și în consecință opțiunea pentru hala parter, favorabilă unei mai eficiente desfășurări a producției, în timp ce amplasamentul urban sau pe malul unei ape a determinat restrângerea suprafeței ocupate pe teren, obligând la dezvoltări pe verticală. Amplasamentul urban a implicat de asemenea o preocupare specială privind aspectul formal-estetic al clădirii, determinată de necesitatea armonizării cu cadrul construit existent și, ca urmare a contactului nemijlocit cu beneficiarii produselor, de strategia de marketing.

O altă concluzie a fost cea a dependenței amplasării, și prin aceasta a conformării halei industriale, de sursele de energie și de posibilitățile de transport a materiilor prime, a produselor finite și a forței de muncă.

Din punct de vedere al reconversiei clădirii industriale, amplasamentul reprezintă o resursă importantă, datorită situării favorabile în oraș sau față de un element natural, racordării la sistemul de utilități al orașului, legăturilor foarte bune prin intermediul căilor de transport.

De asemenea, a rezultat concluzia că legătura clădirii de producție cu mediu natural este una strict pragmatică. Elementele naturale, lumina, circulația apei, a aerului, devin de multe ori componente esențiale ale procesului tehnologic. Drept urmare, clădirea industrială, adăpost pentru mașină, este ea însăși o mașină, amplasată în mediu pentru a folosi direct resursele existente, ignorând orice alt gen de relație cu acesta.

Rolul funcțiunii în conformarea clădirii industriale

Clădirea de producție este rezultatul aproape fără excepție al unor determinări de natură funcțională. Spre deosebire de programele arhitecturii civile, la care răspunsul strict utilitar nu constituie un criteriu primordial, la clădirea industrială urmărirea riguroasă a satisfacerii cerințelor funcționale are caracter de obligativitate și rol determinant în conformarea acesteia.

Cerința funcțională prioritară a clădirii industriale, care o diferențiază de clădirea civilă, este aceea de a crea un adăpost adaptat dimensiunilor mașinilor și proceselor de producție. Funcțiile primare de adăpostire sunt îndeplinite de anvelopantă și de structura portantă, care au în consecință conformări specifice, iar dinamica în timp și în spațiu a proceselor tehnologice, fac din spațiul liber o necesitate esențială. Concepută și construită de la începuturi până în prezent cu respectarea unor principii funcționale simple și pe baza unor

Concluzii

tehnologii și materiale de construcție în evoluție rapidă, hala industrială a cunoscut dezvoltări impresionante atât ca performanță tehnică, cât și ca expresie formală.

2. Caracteristici specifice halei industriale și valorificarea lor în reconversie.

Caracteristici spațial-structurale Cercetarea efectuată asupra aspectelor spațial-constructive ale patrimoniului industrial construit a condus la concluzii care demonstrează încă o dată caracterul particular al clădirii de producție.

Hala industrială are calități distinctive, rezultate din necesitatea satisfacerii cerințelor funcționale (flexibilitate spațială, suprafețe și gabarite mari, microclimat adecvat) și a cerințelor de eficiență a investiției (economicitate și timp redus de execuție). Între acestea, cerințele funcționale au ponderea cea mai mare.

Din punct de vedere al conformării arhitecturale, elementele determinante ale clădirii industriale sunt spațiul interior, planurile de închidere și structura constructivă.

Specificul spațiului interior al clădirii industriale constă în dimensiunile ample, depășind scara umană, conformarea liberă, fără compartimentări interioare, simplitatea organizării concretizată în forma prismatică a clădirii de tip hală.

Structura constructivă a halelor industriale se caracterizează prin capacitatea portantă sporită, concepută să susțină sarcinile utile ale mașinilor grele și ale utilajelor masive folosite în procesul de producție, ceea ce se reflectă direct în conformările speciale ale acesteia. În vederea realizării unei maxime economicități a investiției au fost eliminate orice operații de mascare a elementelor structurale, acestea participând nemijlocit la arhitectura spațiilor interioare industriale.

În afară de performanța tehnică, s-a urmărit de asemenea scăderea costului investiției și scurtarea termenelor de execuție. Atingerea acestor obiective are ca rezultat o serie de caracteristici comune anvelopantei și structurii: modularea, tipizarea și economicitatea.

În cazul halelor de producție, condițiile de organizare a spațiului interior impun soluțiile structurale, și prin urmare, între structură și acesta există o strânsă relație. Arhitectura industrială, prin raționalitatea programului, a atins și a menținut o relație directă între forma exterioară și structură, și între structură și spațiu interior. Nici un alt program nu are această condiționare atât de consecvent și coerent urmărită și exprimată.

Valorificarea în reconversie Clădirea industrială este prin specificul său o importantă resursă de spații adecvate unei diversități de funcțiuni. Planul liber, spațiile ample și structurile cu mari rezerve de capacitate portantă fac posibilă adaptarea ei la alte utilizări prin operații simple. În consecință, datorită calităților sale practice, spațiul interior este element de interes major în reconversie.

Concluzii

Caracteristici formal-estetice Analiza formal-estetică a clădirii industriale, axată pe descoperirea atributelor de expresivitate ale spațiului interior, ale elementelor structurale și ale imaginii exterioare, a condus la o serie de concluzii utile din perspectiva valorificării lor prin reconversie.

Expresivitatea spațiului interior

Datorită dimensiunilor ample ale spațiului interior și a modulării, elementele structurale (stâlpi și grinzi) și elementele de geometrie a anvelopei (succesiunea de plinuri și goluri) formează serii mari de componente repetabile. Percepția acestora în spațiului interior, total, are ca rezultat un complex formal structurat prin manifestarea regulilor clasice ale compoziției: ritm, ierarhizare, dominanta, axialitate. În desfășurarea spațiului industrial, șirurile și rețelele se dezvoltă sincron și se suprapun asemănător motivelor muzicale simfonice.

Ritmurile elementelor structurale, conformate după principii strict utilitare, determină de multe ori planuri și spații virtuale care compun o imagine dinamică și spectaculoasă, cu evidente calități estetice.

Expresivitatea imaginii exterioare

În privința volumetriei și stilurilor arhitecturale ale fațadelor, s-a desprins concluzia că au existat două modalități de abordare.

Prima a constat în adoptarea stilurilor arhitecturii civile: stiluri istorice, Art Nouveau, Art Deco, Expresionist, care exprimau prestanța brand-ului și a industriașului. Cea de-a doua a constat în utilizarea unui stil nou, propriu clădirilor industriale, caracterizat prin volumetrii importante, puritatea geometriei și prin plastica arhitecturală austeră.

În ambele cazuri, expresia exterioară a arhitecturii a avut deseori și rolul practic de promovare a produselor.

Valorificarea în reconversie În prezent, datorită structurilor rezistente ale clădirilor industriale și nivelului avansat al tehnicii de construcție, intervențiile în reconversie asupra fațadelor și volumetriei acestora nu sunt limitate ca amploare și limbaj formal nici în situația în care pereții exteriori sunt portanți. Acest fapt permite posibilități variate pentru aceste intervenții, pornind de la conservare integrală, punere în valoare prin contrast, până la modificare totală, radicală.

3. Influența arhitecturii industriale asupra celei civile

Lucrările de istoria și teoria arhitecturii constată punctual existența interferențelor între arhitectura industrială și cea civilă. Cercetarea realizată asupra patrimoniului industrial construit a evidențiat modul și etapele desfășurării acestor interconexiuni. Sinteza efectuată a relevat momentele de preluare și apoi de generalizare în arhitectura civilă a noilor soluții structural-funcționale și a noului sistem formal din arhitectura industrială, care au culminat cu formarea stilului modern.

Concluzii

S-a desprins concluzia că pe parcursul procesului de industrializare s-a format un stil nou, propriu al arhitecturii industriale, caracterizat prin simplitate, planul liber care asigură flexibilitate maximă în exploatare, exprimarea sinceră a funcționalității, exprimarea vizibilă a elementelor structurale, tehnologice și de instalații, eliminarea elementelor ornamentale. Acest stil s-a cristalizat pe teritoriul Statelor Unite, la clădirile industriale din primul sfert al secolului XX, organizate exclusiv după principii practice. Analiza a evidențiat că în Europa, realizări de acest fel au avut inițial caracter sporadic datorită inerției induse de dominația sistemului culturalist.

Studiile despre istoria și teoria arhitecturii descriu formarea stilului modern analizând construcții ce aparțin arhitecturii civile. Cercetarea efectuată a condus la concluzia că stilul industrial a constituit resursa funcțional-structurală și formală care a contribuit la apariția stilului modern, de această dată în Europa, pe terenul fertilizat de mișcările avangardiste care se manifestau în artele plastice.

Estetica arhitecturii industriale moderne a adăugat celei tradiționale, care era bazată pe o compoziție formală evident căutată, o componentă etică. În consecință, teoriile moderniste au promovat idei cu privire la atingerea unui nou ideal în arhitectură, al adevărului prin corelarea într-o expresie sinceră, netrucată, a elementelor esențiale ale acesteia: funcțiune – structură – formă. Ideea cheie a acestui nou concept a fost unitatea dintre formă și conținut, idee percepută drept adevărul absolut al arhitecturii. Acest adevăr a fost unul din principalele motive pentru care arhitectura industrială a avut impact și a adus schimbări majore în sistemul de gândire al arhitecților vremii, reprezentând astfel o resursă care a contribuit la cristalizarea arhitecturii moderne.

Influența arhitecturii industriale asupra celei civile s-a manifestat din nou odată cu realizarea reconversiilor. Spațiul total, vast, structurile vizibile, cu expresivitatea lor adesea remarcabilă, au modificat modul de organizare a funcțiunilor tradiționale, caracterizate de ierarhie și individualizare spațială. Astfel au apărut teatrul total-experimental, locuințele non-conformiste de tip loft, muzeele moderne.

4. Operații formale în reconversie și efectele lor

Una din diferențele marcante dintre clădirea industrială și cea civilă constă în faptul că la prima amplasarea și organizarea spațiului interior sunt condiționate strict de funcțiunea tehnologică. Situarea în mediu urmărește aproape exclusiv legături tehnologice cu acesta, iar organizarea spațiului interior este concepută, în primul rând, ca loc de adăpostire a mașinii și de desfășurare a unui proces tehnologic.

Datorită calităților spațiale și structurale ale clădirii industriale (simplitatea geometrică, flexibilitatea, modularitatea, dimensiunile ample, capacitatea portantă mare) posibilitățile de intervenție în reconversie nu sunt limitate și pot fi realizate prin operații simple, formal-geometrice și ambientale.

Operațiile de reconversie permit realizarea obiectivelor principale ale acesteia: conservarea și valorificarea aspectelor favorabile (percepția spațiului total și a elementelor care

Concluzii

contribuie la expresivitatea interioară și exterioară a clădirii – elemente de structură și tehnologice, sisteme de iluminare și ventilare naturală) și transformarea pentru adaptarea la noua funcțiune a celor nefavorabile (refacerea legăturii cu mediul, adaptarea la cerințele noului utilizator).

Umanizarea arhitecturii industriale

Reconversia presupune modificarea fundamentală a categoriei de utilizare și anume înlocuirea mașinii cu omul, cu toate consecințele care decurg din deosebirea dintre cerințele celor două categorii. Acest proces nu se limitează la schimbarea funcțiunii, ci are ca finalitate umanizarea clădirii existente, prin integrarea clădirii în mediu și în viața comunității.

Integrarea în mediu constă în realizarea legăturii cu acesta prin deschiderea către exterior a spațiului industrial introvertit și armonizarea cu natura și cadrul construit.

Adaptarea la cerințele comunității presupune integrarea clădirilor industriale reconvertite în sistemul de valori culturale al acesteia prin modalități diverse: atribuirea de funcțiuni rezidențiale, social-culturale, transformarea în repere cultural-urbane, conservarea ca simbol al coexistenței trecutului cu prezentul și al continuității, transformarea în simboluri ale regenerării locului.

5. Semnificația etică a reconversiei

Reconversia are o semnificație etică, demonstrată prin promovarea sustenabilității bazate pe economia de resurse și materiale, în opoziție cu tendința actuală a supraconsumului. Totodată, ea poate influența conștiința individului și a comunității, având ca posibil efect benefic reabilitarea umană. Asanarea unui loc cu impact negativ, păstrarea continuității imaginii mediului construit odată cu creșterea valorii social-culturale a acestuia exercită o influență directă asupra îmbunătățirii nivelului de viață și de conștiință individuală și colectivă.

Din punct de vedere al semnificației arhitecturale, construcțiile industriale și reconversia lor evidențiază o nouă dimensiune a eticii în arhitectură. În momentul în care au descoperit valoarea stilului industrial, arhitecții avangardei secolului XX au considerat că unitatea dintre formă și conținut proprie acestuia (în care conținutul este identificat cu funcțiunea) reprezintă adevărul în arhitectură, principiu generator al unei noi atitudini și al unei noi estetici.

Faptul că funcțiunea nu mai este o constantă, ci este supusă unei permanente modificări, determină un nou concept de abordare a arhitecturii, acela în care forma trebuie să aibă un grad ridicat de independență față de cerințele funcționale specifice unui anumit moment, calitatea ei necesară fiind flexibilitatea.

Reconversia construcțiilor industriale demonstrează acest nou adevăr, prin identificarea conținutului nu cu funcțiunea, ci cu binomul utilizator-utilizare. Flexibilitatea formei constructiv-spațiale a clădirii industriale se dovedește a fi condiția ideală de adaptare la noi conținuturi, caracterizate de o dinamică perpetuă, accentuată.

Concluzii

Toate aspectele analizate în teză cu privire la conformarea clădirii industriale demonstrează faptul că aceste construcții, de multe ori neglijate și sortite distrugerii, constituie o valoare incontestabilă din punct de vedere arhitectural, cultural istoric și economic, pentru care reconversia este o modalitate de salvare și de revitalizare.

Contribuția personală

Teza realizează o abordare formală a arhitecturii industriale, de la factorii externi și principiile funcționale care au modelat-o, până la posibilitățile de intervenție în procesul reconversiei, evidențiindu-i calitățile estetice.

În acest demers, care nu pretinde a fi epuizat un subiect atât de vast și de complex, contribuția personală a constat în:

• Sinteza efectuată pe baza materialului documentar a modului de apariție a clădirii industriale în contextul revoluției industriale.

• Sinteza evoluției din punct de vedere istoric și tehnologic a clădirii industriale și stabilirea existenței unei formule spațiale predominante, cea de tip hală, utilizată pe tot parcursul industrializării, în două variante spațial-structurale de bază, primare: hala parter și hala etajată.

• Analiza și sinteza tipologiei planimetrice și a celei structural-spațiale a halei parter și a celei etajate, din perspectiva evoluției istorice și a diversității ramurilor de producție.

• Analiza și sinteza, din perspectivă istorică, a caracteristicilor care conferă calitate estetică imaginii interioare și imaginii exterioare a halei industriale

• Analiza și sinteza influențelor arhitecturii industriale asupra celei civile.

• Sinteza principalelor argumente care justifică opțiunea pentru reconversia clădirilor industriale.

• Sintetizarea modalităților formale utilizate în reconversie și clasificarea acestora după tipul componentei arhitecturale (volum, plan, plastică) și tipul entității (clădire izolată, construcție tehnologică, ansamblu industrial) asupra căreia se intervine.

• Analiza și sinteza complexului de efecte spațial-formale și de umanizare pe care le au modalitățile de intervenție în reconversie studiate.

Bibliografie

Cărți și articole de specialitate

Adam, Jurgen, Katharina Hausmann, și Frank Juttner. Industrial Buildings - A Design Manual. Berlin: Birkhauser, 2004.

Addis, Bill. Building: 3000 Years of Design, Engineering and Construction. London, New York: Phaidon Press, 2007.

Adler, L., Z Solomon, și M Popovici. Arhitectura industrială în R.P.R - 20 de ani de realizări în domeniul construcțiilor industriale - 1944-1964. București: Editura Tehnică, 1964.

Adler, Ladislau, Mircea Enescu, și Emilian Băiculescu. Arhitectura industriei contemporane. Probleme economice. București: Editura Tehnică, 1972.

Allen, Edward, Waclaw Zalewski, și Boston Structures Group. Form and Forces. Designing Efficient, Expresive Structures. New Jersey: John Wiley & Sons, 2010.

Ashihara, Yoshinobu. L'ordre cache. Paris: Hazan, 1994.

Belford, Paul. „Monasteries of Manufacture: Questioning the Origins of English Industrial Architecture.” Industrial Archaeology Review, XXVI: 1, 2004.

Besiger, W., și O. Stonorov, . Le Corbusier et Pierre Jeanneret. Oeuvre complete 1910-1929. fără an.

Boesiger, Willy, și Hans Girsberger. Le Corbusier 1910-65. Barcelona: Birkhauser Verlag, 1971.

Bognar, Botond. Kengo Kuma: Selected Works. Editor Nicola Bednare. New York: Princeton Architectural Press, 2005.

Broto, Carles. Rehabilitated Buildings. Editor Carles Broto. Barcelona: LINKS International, 1997.

Bussell, Michael. „The development of reinforced concrete design and practice.” În Historic Concrete: Backgroud to Appraisal, editor James Sutherland, Dawn Humm și Mike Chrimes. London: Thomas Telford Ltd., 2001.

Carter, Dennis R. Skeletal Function and Form. fără an.

Cazacu, Matei. România interbelică. București: Noi Media Print, 2006.

Certeau, Michel. The Practice of Everyday Life. New York: Routledge, 2002.

Cerver, Francisco Asensio. Atlas de Arquitectura Actual. Koln: Konemann, 2000.

Copplestone, Trevin. Frank Lloyd Wright. New York: Gramercy Books, 1999.

Corbusier, Le. Towards a new architecture. New York: Dover Publications, 1986.

Darley, Gillian. Factory. London: Reaktion Books, 2003.

Dornescu, Valeriu. „Evoluția industriilor.” Flacăra Iașului, 27.11.2008.

14

Eliade, Dinu, și Vernescu Petre. Construcții industriale. Vol. II, în Betonul armat în Romînia, editor Constantin Avram. București: Editura Tehnică, 1987.

Elliott, Cecil D. Technics and Architecture: The Development of Materials and Systems for Buildings. Massachusetts: The MIT Press, 1992.

Figal, Gunter. Jurgen Habermas. Vol. I, în Filosofla in secolul XX, editor Anton Hugli și Paul Lubcke. București: ALL EDUCATIONAL, 2003.

Fletcher, Martin. „Old Mill, Congleton, Cheshire - Brindley’s Grand Design?” Industrial Archeological Review, XXX: 1, 2008.

Fondation Le Corbusier pour l'ensemble de l'oeuvre de Le Corbusier. Le Corbusier 1910-65. Barcelona: Birkhauser, 1971.

Frampton, Kenneth. Modern Architecture: A Critical History. Thames and Houdson, 1982.

Gălășeanu, Ion. „Complexul industrial Militari București.” Arhitectura, nr.4, 1965.

García, Rafael. „Concrete folded plates in The Netherlands.” Second International Congress on Construction History. Queens: University of Cambridge, 2006. 1189 - 1208.

Garner, S. John. „Noisiel-sur-Marne and the Ville Industrielle in France.” În The Company Town, editor S. John Garner. New York: Oxford University Press, 1992.

Ghyka, Matila. Estetica și teoria artei. București: Editura științifică și enciclopedică, 1981.

Giedion, Sigfried. Space, Time and Architecture. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press, 2008 (1941).

Gilbert, Katharine Everett, și Helmut Kuhn. Istoria esteticii. București: Meridiane, 1972.

Goethe, Johann Wolfgang. Anii de drumeție ai lui Wilhelm Meister. Vol. II. București: Editura Minerva, 1984.

Gossel, Peter, și Gabriele Leuthauser. Architecture in the Twentieth Century. Koln: Benedikt Taschen, 1991.

Hawkins, W. Ferry. The Legacy of Albert Kahn. Detroit: Wayne State University Press, 1987.

Heidegger, Martin. Basic Writings. London: Routledge & Kegan Paul Ltd, 1978.

—. Being and Time. Albany: State University of New York Press, 1996.

Hompel, Michael ten, și Thorsten Schmidt. Warehouse Management. Berlin: Springer, 2007 .

Jodidio, Philip. Piano: Renzo Piano Building Workshop 1966 to Today. Koln: Taschen, 2008.

Jodido, Philip. New Forms. Architecture in the 1990. Taschen, fără an.

—. Valode & Pistre Architects. Basel: Birkhäuser, 2006.

Kind-Barkauskas, Friedbert, Bruno Kauhsen, Stefan Polonyi, și Jorg Brandt. Concrete Construction Manual. Detail. Basel, Boston, Berlin: Birkhauser, 2002.

15

Kirk, Terry. The Architecture of Modern Italy. Vol. II:Visions of Utopia,1900–Present. New York: Princeton Architectural Press, 2005.

La Vine, Lance. Mechanics and Meaning in Architecture. Minneapolis: University of Minnesota Press, 2001.

Leatherbarrow, David, and Mohsen Mostafavi. Surface Architecture. London; Cambridge, Massachussets: MIT Press, 2002.

Lucan, Jacques, ed. Le Corbusier une encyclopedie. Paris: Editions de Centre Pompidou, 1987.

Lupfer, Gilbert, și Paul Sigel. Walter Gropius, 1883-1969: The Promoter of a New Form. Editor Peter Gossel. Koln: Taschen, 2004.

Melicson, Marcel. Arhitectura modernă. București: Editura științifică și enciclopedică, 1975.

Mignot, Claude. Architecture of the 19th Century. Koln: Benedikt Taschen Verlag, 1994.

Molins, Patricia. „Il cubo e l'arabesco.” Casabella 765 (2008): 80-85.

Nach, Knaur Th. Lexicon ilustrat de arhitectură modernă. București: Editura Tehnică, 1969.

Nervi, Pier Luigi. Aesthetics and Technology in Building. Massachusetts: Harvard University Press, 1965.

Nevell, Michael. „The Archaeology of Industrialisation and the Textile Industry: The Example of Manchester and the South-western Pennine Uplands During the 18th Century.” Industrial Archaeology Review, XXX: 1, 2008.

Newby, Frank. „The innovative uses of concrete by engineers and architects.” În Historic Concrete: Background to Appraisals, editor James Sutherland, Dawn Humm și Mike Chrimes. London: Thomas Telford Ltd., 2001.

Niesewand, Nonie. Converted Spaces. London: Conran Octopus, 2002.

Old Sankt Petersburg. fără an. http://oldsp.ru (accesat 11 13, 2011).

Onofrei, Virgiliu. Teoria arhitecturii. vol 1, Iași: Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, 1999.

Onofrei, Virgiliu. Teoria arhitecturii. vol.2, Iași: Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, 2002.

Oțoiu, Anca. Arhitectura industrială urbană de la geometrie fizică la valoare arhitecturală. București: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2002.

Palmer, Marilyn, și Peter Neaverson. Industrial Archaeology: Principles and Practice. London: Routledge, 1998.

Papastergiadis, Nikos. Spatial Aesthetics. Amsterdam: Institute of Network Cultures, 2010.

Patočka, Jan. „L’espace et sa problématique.” În Qu’est-ce que la phénoménologie?, traducere de Erika Abrams. Grénoble: Jerôme Millon, 1991.

Phillips, Derek. Daylighting: Natural Light in Architecture. Burlington: Elsevier Architectural Press, 2004.

16

Powell, Kenneth. Architecture Reborn. London: Laurence King Publishing, 1999.

Powers, Allan. Britain. Modern Architectures in History. London: Reaktion Books, 2007.

Prager, Emil. Betonul armat în România. Vol. I. București: Editura Tehnică, 1979.

Prudon, Theodore H.M. Preservation of modern architecture. New Jersey: John Wiley & Sons, 2008.

Schleifer, Simone, ed. Converted Spaces. Köln: Evergreen, 2006.

Schulitz, C. Helmut, Werner Sobek, și J. Carl Habermann. Stahlbau Atlas / Steel Construction Manual. Munchen: Institut fur internationale Architektur-Dokumentation GmbH, 1999.

Siegel, Curt. Forme structurale ale arhitecturii moderne. București: Editura Tehnică, 1968.

Sommar, Ingrid. Lofts of Scaninavia. Antwerp: Tectum, 2003.

Sproat, Diana. „The History of Granton Gasworks.” Industrial Archaeology Review, XXVIII: 1, 2006.

Staib, Gerald, Andreas Dorrhofer, și Markus Rosenthal. Components and Systems. Modular Construction. Basel: Birkhauser, 2008.

Stratton, Michael, ed. Industrial Buildings - Conservation and Regeneration. London: Taylor & Francis, 2000.

Tompkins, A. James. În Warehouse Management Handbook, editor A. James Tompkins și D. Jerry Smith. Raleigh: Tompkins Press, 1998.

Trussed Concrete Steel Company. Kahn Building Products: A Hand Book on Reinforced Concrete. V. Detroit, 1913.

Tzonis, Alexander, și Liane Lefaivre. Architecture in Europe. Memory and invention since 1968. London: Thames and Hudson, fără an.

Uniunea Arhitectilor din Romania. Horia Creangă - Catalogul expoziției organizate la împlinirea a 100 de ani de la naștere. București: Uniunea Arhitectilor din Romania, 1992.

Universitat Stuttgart. Industriebau. Editor Kurt Ackermann. Stuttgart: Deutsche Verlags-Anstalt, 1984.

Van Uffelen, Chris. Re-Use Architecture. Salenstein: Braun, 2010.

von Meiss, Pierre. De la forme au lieu: Une introduction a l'etude de l'architecture. Lausanne: Presses polytechniques romandes, 1986.

Wells, Matthew. Engineers: A History of Engineering and Structural Design. New York: Routledge, 2010.

Zijlstra, Hielkje. Analysing Buildings from Context to Detail in time ABCD research method. Amsterdam: IOS Press, 2009.

17

Былинкин, Н.П., și В.Н. Калмыкова. История советской архитектуры, 1917-1958 гг. Mockвa: Стройиздат, 1983.

Reviste de specialitate:

Architectural Record, feb. 1999

Architecture and Urbanism (a+u) nr.487

Architecture d’Aujourd’hui nr.188

Arhitectura in RPR

Arhitectura nr.6/1965

Bauen & Wohnen mai 1957

Bauen & Wohnen nr 6 (iunie 1956)

Bauen & Wohnen, mai 1957

Casabella iul-aug 1994

Casabella nr.717-718

Casabella nr.765

Daylight & Architecture magazine by Velux

Detail nr 10/2003, p.1135

Domus nr 503, oct. 1971

Domus nr. 448, Martie 1967

Domus nt.913/aprilie/2008

El Croquis - Neutelings Riedijk

El Croquis nr.129-130

El Croquis nr.91

El Croquis, Experimentos collectivos

Magyar Epitomuveszet nr3/1981

Techniques et Architecture aug-sept. 2000

Werk nr.2 / feb 1956

Bibliografie web:

18

Adresa Data accesării

www.england-travel-tips.com/large-map-of-england.jpg 05.08.2011

http://www.panoramio.com/photo/2607860 05.08.2011

http://www.belper-research.com/strutts_mills/mills_history.html 05.08.2011

http://www.visitcumbria.com/sl/duddon-ironworks.htm 05.08.2011

http://www.scarthinbooks.com/arkwright.shtml 05.08.2011

http://www.culture.gouv.fr/public/ http://canmore.rcahms.gov.uk/en/site/52185/details/edinburgh+19+21+st+leonard+s+street+st+leonard+s+brewery/

05.08.2011

http://canmore.rcahms.gov.uk/en/site/87549/details/old+meldrum+distillery+road+glengarioch+distillery/ 05.08.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Albert_Dock_Liverpool_7.jpg 08.08.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/Speicherstadt 05.08.2011

http://4.bp.blogspot.com/-Ydbdk8w0KqI/Tkpw9H5XpsI/AAAAAAAAA1c/341AyhDnGNQ/s1600/ Plan+of+London+%2528edited%2529.jpg

08.08.2011

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/62/Map_hamburg_altona_1910.jpg 05.08.2011

http://www.bergbook.com/htdocs/Cache516.htm 05.08.2011

http://www.panoramio.com/photo/12049475?source=wapi&referrer=kh.google.com 09.08.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/File:General_Motors_building_089833pv.jpg 09.08.2011

http://www.kennedyfabrications.com/johnson_wax.html 09.08.2011

http://forums.canadiancontent.net/news/86372-soviet-road-map-shows-how.html 09.08.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/New_Lanark 05.10.2011

http://www.expositions-universelles.fr/1889-palais-des-machines.html 12.10.2011

http://www.columbia.edu/cu/gsapp/BT/EEI/HISTORY/pacif4.jpg, http://www.columbia.edu/cu/gsapp/BT/EEI/HISTORY/pacif5.jpg

11.10.2011

http://www.encore-editions.com/packard-motor-car-company-auto-plant-detroit-mich, http://www.johnpenrice.com/dnn/PackardFactory/tabid/67/Default.aspx

10.10.2011

http://www.flickr.com/photos/adamthomitzek/2597787955/sizes/l/in/photostream/ 10.10.2011

http://www.wallpaper.com/gallery/architecture/case-studies/17052192/54234 11.10.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Battersea_Power_Station_-_geograph.org.uk_-_829933.jpg 11.10.2011

http://cultureinperil.wordpress.com/category/historic-preservation/ 12.10.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Ironbridge_6.jpg 11.10.2011

http://www.makingthemodernworld.org.uk/stories/manufacture_by_machine/01.ST.01/?scene=7 12.10.2011

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ee/RB-36D_in_Convair_plant.jpg 11.10.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/File:River_Rouge_tool_and_die8b00276r.jpg 11.10.2011

http://tempestuousteapot.tumblr.com/post/4443313306/gossau-gummibandweberei-1954-55-heinrich ,http://www.heimatschutz.ch/SG-Gossau-Gummibandweberei.587.0.html

11.10.2011

19

http://hdl.loc.gov/loc.pnp/hhh.mt0416/photos.197983p 13.11.2011

http://hdl.loc.gov/loc.pnp/hhh.wa0404/photos.370246p 13.11.2011

http://www.industriedenkmal.de 13.11.2011

http://hdl.loc.gov/loc.pnp/hhh.ma1443/photos.080649p 13.11.2011

http://www.richardarmitagenet.com/images/filmography/Locations/queenst01.jpg 13.11.2011

http://karenland.tumblr.com/post/556540241/willy-ronis 13.11.2011

http://www.industrialflooringandroofing.co.uk/ 13.11.2011

http://stoddardtempleton.wordpress.com/ 13.11.2011

http://hdl.loc.gov/loc.pnp/hhh.hi0773/photos.367176p 13.11.2011

http://historicalmills.blogspot.com/ 13.11.2011

http://history.parkfieldict.co.uk/victorians/victorian-factories 13.11.2011

http://content.lib.washington.edu/grandcouleeweb/book-excerpt.html 13.11.2011

http://www.flickr.com/photos/dteil/6215150472/ 13.11.2011

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/53/Consolidated_TB-32_production_line.jpg 13.11.2011

http://hdl.loc.gov/loc.pnp/hhh.dc0962/photos.379075p (..76p, ..77p, ..78p) 13.11.2011

http://oldsp.ru 13.11.2011

http://www.search.revolutionaryplayers.org.uk/engine/resource/default.asp?theme=407&originator=%2Fengine%2Ftheme%2Fdefault%2Easp&page=4&records=60&direction=1&pointer=3607&text=0&resource=4638

21.11.2011

http://roubaix1911.blogspot.com/2011/04/dioramas.html 21.11.2011

http://www.art-memoires.com/lettre/lm2426/25vmmacmons.htm 06.01.2012

http://home.iprimus.com.au/metzke/References2.html 06.01.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/File:View_of_the_manufactory_of_Boulton_%26_Fothergill_in_Birmingham_by_Francis_Eginton_1773.jpg

06.01.2012

http://www.search.exploringthepotteries.org.uk/engine/resource/exhibition/standard/default.asp?theme=449&originator=%2Fengine%2Ftheme%2Fdefault%2Easp&page=&records=&direction=&pointer=4253&text=0&resource=257

06.01.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Reddish_Mill_1.jpg 06.01.2012

http://www.urbexforums.co.uk/showthread.php/13600-Manningham-Lister-Mills-May-2011 06.01.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/Sibley_Mill 06.01.2012

http://charleston.thedigitel.com/features/historic-mill-facade-still-shaky-ground-4976-0713 06.01.2012

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1100669 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/13149473@N04/6895333289/sizes/l/in/photostream 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/13149473@N04/6895324729/sizes/l/in/photostream/ 10.01.2012

http://de.wikipedia.org/wiki/Datei:Glasgow_Teppichfabrik.JPG 06.01.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/Doge%27s_Palace,_Venice 06.01.2012

20

http://www.valeofleven.org.uk/alexandria4.html 10.01.2012

http://www.krisward42.webspace.virginmedia.com/images/10050619.jpg 07.01.2012

http://www.flickr.com/photos/sovietuk/3417636694/sizes/z/in/photostream/ 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/bazzadarambler/4547297641/ 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/tpreece01/20281366/ 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/46431262@N04/4263102052/ 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/pmarfell/5391212873/ 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/88017335@N00/6113627800/ 10.01.2012

http://www.tiredoflondontiredoflife.com/2010/04/rent-hoover-building.html 06.01.2012

http://www.artandarchitecture.org.uk/images/conway/7b91d8cb.html 06.01.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Battersea_Power_Station_-_geograph.org.uk_-_829933.jpg 06.01.2012

http://rubens.anu.edu.au/htdocs/laserdisk/0232/23264.JPG, http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bb/Luckenwalde_HatFactory_Facade.jpg

07.01.2012

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Toppila_Pulp_Mill_Oulu_20100130.jpg 07.01.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/File:McConnel_%26_Company_mills,_about_1820.jpg 07.01.2012

http://canmore.rcahms.gov.uk/en/site/44151/details/glasgow+93+cheapside+street+houldsworth+s+cotton+mill/

06.01.2012

http://www.fotopedia.com/items/flickr-2052094927 06.01.2012

http://patrimoine-de-france.com/nord/tourcoing/filature-de-laine-auguste-et-edouard-six-puis-charles-six-puis-christory-58.php

06.01.2012

http://www.engineering-timelines.com/scripts/engineeringItem.asp?id=906 06.01.2012

http://architecturefarm.wordpress.com/2011/09/29/old-chicago-skyscraper-of-the-week-field-warehouse/ 06.01.2012

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Crystal_Palace__Queen_Victoria_opens_the_Great_Exhibition.jpg 06.01.2012

http://www.expositions-universelles.fr/1889-palais-des-machines.html 06.01.2012

http://www.gwu.edu/~art/Temporary_SL/177/ah177_htmls/177_9lect_7.htm 06.01.2012

http://archiveofaffinities.tumblr.com/post/4601539858/william-le-baron-jenny-leiter-building-i-first 06.01.2012

http://farm4.static.flickr.com/3264/2307247471_578b990cf3.jpg 06.01.2012

http://www.allaboutskyscrapers.com/construction/introduction 06.01.2012

http://meetingdali.blogspot.ro/2012_01_01_archive.html 10.01.2012

http://www.flickr.com/photos/30982458@N00/113962517 07.01.2012

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c4/Seattle_U_St_Ignatius_35.jpg, 07.01.2012

http://en.wikiarquitectura.com/index.php/File:Capilla_san_ignacio24.jpg 07.01.2012

http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 13.03.2012

http://www.dezeen.com/2008/01/21/contemporary-jewish-museum-extension-by-daniel-libeskind/ 10.03.2012

http://www.youropi.com/nl/eindhoven/article/stadswandeling-eindhoven-1394 10.03.2012

http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 18.06.2012

21

http://www.geolocation.ws/v/P/45775034/caixaforum-stairs/en 10.03.2012

http://www.lurvely.com/photo/2584494786/Maqueta_Caixa_Forum/ 10.03.2012

http://www.architekt-boell.de/projects/industrialmonument/pumpenhaus 10.03.2012

http://mimoa.eu/projects/Belgium/Mechelen/Lamot 10.03.2012

http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 18.06.2012

http://www.pss-archi.eu/photo-9077.html 10.03.2012

http://www.e-architect.co.uk/competitions/reskinning_competition.htm, http://www.architectureweek.com/newsletters/notes/507.html

10.03.2012

http://www.archdaily.com/208688/zapados-bang-architectes/ 13.06.2012

http://www.mason-uk.co.uk/project.asp?pid=4 10.03.2012

http://www.panoramio.com/photo/73606991 10.03.2012

http://www.archdaily.com/208688/zapados-bang-architectes/ 13.06.2012

http://www3.tate.org.uk/research/researchservices/archive/showcase/item.jsp?view=detail&item=1659 10.03.2012

http://www.flickr.com/photos/phileole/2831617492/ 10.03.2012

http://www.gangoly.at/projekte/wohnen/ehemalige-stadtmuhle/ 10.03.2012

http://www.archilovers.com/p45677/red-bull-amsterdam-new-headquarters 18.06.2012

http://fungandblatt.com/ourwork-3ality.html

http://preprodtest.archdaily.com/122043/cannon-design-regional-offices-cannon-design/ 13.06.2012

http://www.morehousegallery.com/print/ezra-stoller/finnish-pavilion-alvar-aalto/7564.aspx 10.03.2012

http://chubufc.ncvb.or.jp/en/area/kanazawa.html 10.03.2012

http://www.brasilarquitetura.com/projetos.php?mn=6&mn2=31&img=001&bg=img&lg=EN# 10.03.2012

http://www.guardian.co.uk/stage/2011/may/10/international-art-culture-mark-ravenhill 10.03.2012

http://archinect.com/news/article/49847329/review-carlson-reges-house-roto-architects 10.03.2012

http://archinect.com/news/article/49847329/review-carlson-reges-house-roto-architects 10.03.2012

http://2m.com/_files/power-house.pdf 10.03.2012

http://loftlifemag.com/mu/?p=3401 10.03.2012

http://www.flickr.com/photos/rosehobart/6801372334/ 14.03.2012

http://inhabitat.com/defunct-dutch-sewage-plant-converted-into-fresh-green-apartments/ 10.03.2012

http://www.germany.travel/en/leisure-and-recreation/palaces-parks-gardens/galerie-duisburg-nord-industrial-landscape-park.html

10.03.2012

http://www.archilovers.com/p21849/Parco-Dora-alla-Spina-3#images 18.06.2012

http://www.archdaily.com/264394/cet-building-onl/ 13.06.2012

http://www.flickr.com/photos/mikejackson/1320396299/in/photostream/ 14.03.2012

http://adaptivereuse.net/2008/02/13/architecture-jocks/

http://preprodtest.archdaily.com/28419/workspace-in-a-former-coal-bunker-baas/ 13.06.2012

22

http://preprodtest.archdaily.com/105042/lance-armstrong-foundation-headquarters-lakeflato-architects-and-the-bommarito-group/

10.03.2012

http://preprodtest.archdaily.com/107905/art-center-in-beijing-atelier-11/ 14.06.2012

http://preprodtest.archdaily.com/55686/performance-capture-studio-kanner-architects-lorcan-o%E2%80%99herlihy-architects/

14.06.2012

http://www.communes.com/ile-de-france/seine-et-marne/noisiel_77186/photos,125347.html 10.03.2012

http://schiebroek.nl/pages/schiebroek/projecten/de-witte-dame-eindhoven.php 10.03.2012

http://www.designboom.com/weblog/cat/9/view/10198/bio-towers-in-lauchhammer-germany.html 10.03.2012

http://www.flickr.com/photos/32780321@N04/3417661221/ 14.03.2012

http://lca-architects.com/oriental-warehouse/ 10.03.2012

http://www.archdaily.com/237087/droogloodsen-lensass-architects/ 14.06.2012

http://spfaust.wordpress.com/tag/history-of-architecture/ 10.03.2012

http://www.archdaily.com/135333/the-paradise-lost-in-time-interbreeding-field/ 13.06.2012

http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 18.06.2012

http://www.archdaily.com/266672/mediatheek-delft-dok-architecten/ 13.06.2012

http://www.flickr.com/photos/olivier-majerholc/3335116037/ 14.03.2012

http://www.flickr.com/photos/triceapat/7206105190/lightbox/ 14.03.2012

http://mimoa.eu/projects/Belgium/Mechelen/Lamot 10.03.2012

http://www.archdaily.com/229970/water-centre-scau/ 13.06.2012

http://preprodtest.archdaily.com/40936/water-pumping-plant-renovation-wenk-und-wiese/ 13.06.2012

http://preprodtest.archdaily.com/122043/cannon-design-regional-offices-cannon-design/ 13.03.2012

http://preprodtest.archdaily.com/40936/water-pumping-plant-renovation-wenk-und-wiese/ 13.03.2012

http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 10.03.2012

http://preprodtest.archdaily.com/39776/watertower-of-living-zecc-architecten/ 13.06.2012

http://www.archdaily.com/262765/gunpowder-mill-pollard-thomas-edwards-architects/ 13.06.2012

http://preprodtest.archdaily.com/111687/ford-assembly-building-marcy-wong-donn-logan-architects/ 13.06.2012

http://preprodtest.archdaily.com/18245/doga-jsa/ 13.03.2012

http://preprodtest.archdaily.com/82251/au-office-and-exhibition-space-archi-union-architects-inc/ 13.03.2012

http://www.archdaily.com/59348/salt-museum-malcotti-roussey-architectes-thierry-gheza-architecte/ 13.03.2012

http://www.flickr.com/photos/eager/5007171774/sizes/l/in/photostream/ 14.03.2012

http://www.flickr.com/photos/eager/5006562131/in/photostream/ 14.03.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Lingotto-2.jpg 10.03.2012

http://www.arcspace.com/architects/herzog_meuron/caixa/caixa.html 10.03.2012

http://www.arcspace.com/architects/herzog_meuron/caixa/caixa.html 10.03.2012

http://share.shotsharing.com/file/262686110/Detail-from-the-eastern-side,CaixaForum-Madrid,-Madrid 10.03.2012

23

http://www.flickr.com/photos/25434425@N07/2404453670/in/photostream/lightbox/ 14.03.2012

http://www.jfak.net/projects/26 10.03.2012

http://pone.lateb.pagesperso-orange.fr/les%20maisons%20ouvri%E8res%20de%20noisiel.htm 10.03.2012

http://www.geolocation.ws/v/P/61355078/noisiel/en 10.03.2012

http://www.flickr.com/photos/9308488@N05/5062019518/ 10.03.2012

http://www.pbase.com/image/103437222 10.03.2012

http://www.pbase.com/image/103437222 10.03.2012

http://www.communes.com/ile-de-france/seine-et-marne/noisiel_77186/photos,125347.html 10.03.2012

http://freeimagefinder.com/tag/noisiel.html 10.03.2012

http://www.promenades-d-une-curieuse.com/article-promenade-a-noisiel-dans-l-ancienne-chocolaterie-menier-71873826.html

10.03.2012

http://www.flickr.com/photos/ubimaxx/7993763903/in/photostream/ 14.03.2012

http://theurbanbadger.blogspot.ro/2005_06_01_archive.html 10.03.2012

http://devonvisitor.blogspot.ro/2012/05/tate-modern-london.html 10.03.2012

http://www.flickr.com/photos/londonmatt/7675425512/ 14.03.2012

http://www.cono.ro/revolutiile-industriale 14.03.2012