EUROPA DE VEST

EUROPA DE VEST

STUDIU DE CAZ FRANA Politic i societate n Europa secolului XX.Prof. Drago PetrescuFacultatea de tiine Politice , Universitatea din Bucureti Nazru Raluca-MihaelaStrat LiviaStrmbeanu Cristian

EVOLUIA POLITIC A FRANEI

Prima republic francez

Oficial, Republica francez a fost proclamat la data de 22 septembrie 1792 n timpul Revoluiei franceze. n acea zi, regele Franei Ludovic al XVI-lea a fost nlturat n mod formal, ncheind astfel monarhia francez. Republica a luat sfrit n mod oficial odat cu declararea Imperiului de ctre Napoleon Bonaparte n 1804.

A Doua Republic Francez este numele dat regimului politic din Frana ntre 1848 i 1852. A fost un guvern republican ce a luat natere dup Revoluia de la 1848 i a supravieuit pn la lovitura de stat a lui Louis-Napolon Bonaparte n 1852. A Doua Republic a fost un regim original n istoria Franei, n primul rnd datorit duratei sale scurte i n al doilea rnd datorit faptului c este ultimul regim instaurat n urma unei revoluii. Este regimul care a instituit sufragiul universal masculin i a abolit sclavagismul.Viaa politic a celei de a doua republici a fost marcat de contrastul dintre partizanii lui Louis-Napolon i monarhiti ce doreau o restaurare a monarhiei.A DOUA REPUBLIC FRANCEZ

Este numele dat regimului politic din Frana ntre 1870 i 1940. A fost o democraie parlamentar ce a luat natere dup cderea celui de al doilea Imperiu Francez n urma rzboiului Franco-Prusac din 1870 i a supravieuit pn la capitularea Franei la nceputul celui de al doilea rzboi mondial n 1940. n anii 1870 iniiatorii republicanismului au considerat aceast form de guvernmnt ca fiind cea care "divide cel mai puin opiniile Franei".

Chiar dac cea de a treia republic a fost regimul politic cel mai longeviv dup revoluia din 1789, regimul nu a fost foarte apreciat. A Treia Republic a fost oficial instaurat n 1875 prin adoptarea legilor constituionale (chiar dac oficial a treia republic a nceput n 1875, anii 1870-1875 se consider c aparin aceleiai perioade, fiind perioada de formare a republicii. ) n aceast perioad Imperiul colonial francez a ajuns la apogeu, Frana coloniznd teritorii vaste din Africa i din sud-estul Asiei. Cea de a treia Republic a fost desfiinat la data de 11 iulie 1940 odat cu numirea lui Philippe Ptain ca ef al statului i acordarea puterilor depline acestuia pentru semnarea armistiiului cu Germania Nazist. A TREIA REPUBLIC FRANCEZ

A IV-A REPUBLIC FRANCEZ

A Patra Republic este numele dat sistemului politic de stat republican n Frana din iunie 1944 pn n octombrie 1958, de la adoptarea constituiei din 13 octombrie 1946 pn la adoptarea constituiei celei de a cincea Republici n octombrie 1958.

Din multe puncte de vedere a reprezentat o continuare a celei de a treia republici ce a existat naintea rzboiului. A pstrat aceeai caracteristic de sistem politic parlamentar instabil cu guverne incapabile s obin sprijinul Parlamentului, n cei 12 ani de existen ai republicii existnd 24 de guverne. Din punct de vedere economic Frana a nceput reconstrucia de dup cel de al doilea rzboi mondial ce a dus la un avnt economic. Din punct de vedere al relaiilor internaionale, odat cu semnarea Tratatului de la Roma Frana a pus bazele Uniunii Europene iar dup nfrngerea din Indochina a demarat un proces de decolonizare. Incapacitatea de a rezolva criza din Algeria, parte integrant a Franei n acea perioad, a dus la dizolvarea republicii odat cu editarea constituiei celei de a cincea republici sub ndrumarea generalului Charles de Gaulle.

A Cincea Republic este sistemul politic cu forma de stat republican n vigoare n Frana dup 5 octombrie 1958 pn n ziua de astzi.

Cea de a cincea republic este un regim parlamentar n care puterea executiv colaboreaz cu puterea legislativ n cadrul unui sistem de separare a puterilor. Spre deosebire de regimurile prezideniale (n genul celor din Statele Unite, Brazilia) unde cele dou puteri sunt strict separate, fiecare putere dispune de un mijloc de presiune asupra celeilalte:: - Adunarea Naional poate rsturna guvernul printr-o moiune de cenzur; - Preedintele poate dizolva Adunarea Naional.

A CINCEA REPUBLIC FRANCEZ

Impactul celui de-al doilea Rzboi Mondial asupra Franei i evoluia ulterioar a acesteia.Frana, alturi de Regatul Unit, a fost unul dintre primii participani la luptele celui de-al doilea rzboi mondial, dup ce a declarat rzboi Germaniei Naziste ca urmare a invadrii Poloniei din 1939.

nfrngerea Franei n numai ase sptmni a luat prin surprindere ntregul mapamond. Frana era marea nvingtoare din primul rzboi mondial i o mare putere militar. n decursul timpului s-au evideniat mai multe versiuni n ceea ce privete acest deznodamnt:

slbiciunea Republicii parlamentare, incapabil s asigure securitatea extern a riideficienta armamentului, att cantitativ ct i din punct de vedere al calitii. slabul ajutor primit din partea englezilor obtuzitatea clasei politice vinovia conductorilor militari.ntr-un rzboi de uzura, dar i unul fulger, ntr-o epoc a inveniilor, comunicaiile sunt eseniale. ns,n cadrul armatei franceze,materialele pentru transmisiuni erau vechi, dar i concepia referitoare la acest domeniu era perimat, nu corespundea evoluiei tehnicii. Armata franceza nu a utilizat transmisiunile radio. Statul Major francez se baza pe o concepie nvechit care nu inea seama de schimbrile intervenite in tehnic, in tactica i strategia militar.La 23 august 1939, ntre Germania lui Hitler i Rusia Sovietic a lui Stalin se ncheie un acord economic i militar, intitulat Pactul Ribbentrop-Molotov.

Prin acest pact, cele dou state ii delimitau zonele de influen n Europa.

ocul pactului de la 23 august a fost imens. n aceeai zi, la Paris, a fost convocat de urgen Consiliul de Razboi. S-a considerat c Frana era pregtit pentru un Rzboi mpotriva Germaniei. Dac aceasta ataca Polonia, Frana trebuia s rmn fidel angajamentelor luate i s declare rzboi Germaniei.

CONTEXTUL IZBUCNIRII CONFLICTULUI ARMATLa consiliul de razboi au participat membri ai Guvernului i comandanti ai armatei (Gamelin, Darlan, Vuillemin).

Reprezentanii militari au fost intrebai dac armata este pregatit de rzboi. n funcie de rspunsul dat, urma a fi luat n considerare intrarea Frantei ntr-un eventual razboi. Gamelin si amiralul Darlan au dat asigurri c armata terestr i marin sunt pregatite.Vuillemin, seful de stat major al armatei aerului a artat diferena numrului de avioane dintre coaliia franco-englez-polon i germani supra-evalund forele adversarului.

Se considera c diferenele pot fi anulate datorit aportului de noi avioane engleze.

MOBILIZARE

La 1 septembrie s-a ordonat mobilizarea tuturor brbailor cu vrsta ntre 20-48 de ani.

Numarul francezilor mobilizati va ajunge la 5.100.000 persoane.

Armata francez numra 94 de divizii (dintre care 3 in Levant, 8 in Africa de Nord, 3 la Narvik). Cele mai multe din trupe erau dispuse in nord-est la granita cu Belgia. Armatei franceze i s-au adugat 10 divizii britanice, plus posibil cele 9 divizii olandeze si cele 22 divizii ale armatei belgiene .

DIFERENELE DINTRE ADVERSARI FRANA vs. GERMANIAinnd cont de importana pe care au avut-o blindatele in al doilea rzboi mondial, trebuie subliniat raportul de forte dintre franco-englezi i germani n ceea ce privete aceast arm, (numarul pieselor, calitatea si modul de folosire): Gemanii dispuneau de circa 2800 tancuri fata de 2280 ale adversarilor lor . Unele tipuri de tancuri erau superioare celor franceze.Pe frontul de vest, germanii dispuneau la 10 mai de 114 divizii care vor ajunge progresiv la 137. Armata francez numra 94 de divizii (dintre care 3 in Levant, 8 in Africa de Nord, 3 la Narvik). Artileria era considerata o arm necesar, att pentru ofensiv ct i pentru aprare, iar francezii preau a avea superioritatea n acest domeniu. ns, slaba colaborare dintre aviaie i armata terestr a anulat acest avantaj. Raportul de arme anti-tanc era de 1:3 in favoarea germanilor.n privina aviaiei, disproporia dintre cei doi adversari era mare. Rzboiul a prins fora aerian francez n plin transformare. n edinta din 23 august, Vuillemin considera ca Axa dispunea de 6500 aparate in prima linie si 6000 in a doua linie, iar coaliia franco-polon-britanic ar fi avut 3800 aparate in prima linie si 1900 in a doua. Statul major francez conta pe sprijinul aviaiei britanice. n septembrie 1939, doar 500 de avioane franceze erau capabile de a asigura misiuni de rzboi.n mai 1940, francezii dispuneau de 1500 aparate (1300 moderne, 600 avioane de vntoare,100 bombardiere la care se adaugau 350 aparate engleze cu bazele pe teritoriul Franei.Acestora li se opuneau 4000 de aparate ale germanilor (1500 bombardiere, 1000 avioane de vntoare).

n privina planului general de a nfrnge Germania, Frana si Anglia se bazau pe un razboi de lung durat.DESFURAREA CONFLICTULUI

La 10 mai 1940 armata german invadeaz fr declaraie de rzboi Olanda, Belgia si Luxemburg. Lovitura de graie a lui Hitler a fost ofensiva n Ardeni.La 14 mai diviziile germane strapung pe deplin frontul francez. Conducatorii militari francezi si englezi au avut certitudinea ca principalul atac va avea loc n Belgia, drept urmare, efortul principal a avut ca spaiu frontul de nord-vest. Trupele franceze au ramas in aceasta parte a frontului contraatacnd n Belgia, iar fiecare pas inainte insemna o expunere mai mare a ariegardei. ntre 26 mai i 10 iunie, s-a produs o relativ stabilizare a frontului. (datorit germanilor ce s-au oprit din inaintare, a unor condiii nefavorabile pentru bombardamentul aerian i a bunei organizri a operaiunii Dynamo au, fost evacuai de pe plajele de pe Dunkerque circa 338.000 de francezi si englezi. ).Cu exceptia unor mici succese, armata franceza a dat inapoi ncepnd retragerea generalizata. La 14 iunie 1940 Parisul a cazut in mainile germanilor. Guvernul parasise mai devreme capitala optand pentru Bordeaux. La 17 iunie intr-un discurs, maresalul Petain a aratat ca trebuia incetata lupta. La 18 iunie s-a luat decizia de a se considera orase deschise toate localitatile cu mai mult de 20.000 locuitori, a fost interzisa si aruncarea in aer a podurilor.

La 22 iunie 1940 era semnat armistitiul, de fapt un diktat.

Conform lui Liddell Hart catastrofal pentru francezi nu a fost atitudinea lor defensiva ci caracterul ofensiv al planului lor.URMRILE RZBOIULUIFrana a fost mprit n zona de ocupaie german n nord i vest i zona liber din sud. Ambele zone se aflau la nivel oficial sub autoritatea noului stat francez, care a devenit mai trziu cunoscut ca Regimul de la Vichy, i care l avea n frante pe marealul Ptain.n conformitate cu informaiile deinute de Service historique de la dfense, Frana a avut 85.310 mori (inclusiv 5.400 magrebieni), 12.000 diprui 120.000 rnii 1.540.000 de prizonieri de rboi .n august 1940, 1.540.000 de prizonieri francezi au fost mutai n Germania, unde aproximativ 940.000 au rmas pn n 1945, cnd au fost eliberai de forele aliate. n timpul prizonieratului, 24.600 de frncezi au murit. 71.000 de prizonieri francezi au reuit s evadeze. 200.000 de prizonieri francezi au fost eliberai de autoritile germane dup semnarea mai multor nelegeri ntre guvernele de la Vichy i Berlin. Mai multe sute de mii de prizonieri au fost eliberai pe motive de boal[252].Aviaia militar francez a pierdut 1.274 de aparate de zbor.

EUROPA DE VEST DUP CEL DE-AL DOILEA CONFLICT ARMAT MONDIAL

Sfritul celui de-al doilea Rzboi Mondial a adus omenirii nu numai pacea, dar i sperana c vechile practici i instrumente care au guvernat relaiile internaionale n perioada interbelic au disprut din strategia i diplomaia statelor.

La ncheierea conflagraiei, Marea Britanie era epuizat, Frana devastat, Germania, i devastat, i amputat (dac n Primul Rzboi Mondial aceast ar pierduse cam o optime din teritoriul pe care l deinea la nceputul ostilitilor, dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial ea pierde o cincime din suprafaa pe care o deinea n 1938), i divizat prin crearea a dou state germane.

Europa Occidental a fost relansat dup rzboi de investiia n reconstrucie, de Planul Marshall, care a pus la dispoziie asisten american, i de acordul naiunilor vest-europene care au acceptat c trebuie s gseasc formula politic pentru a evita un nou rzboi.

Intre anii 1950 si 1970 Europa de Vest cunoate o dezvoltare prodigioas datorat rapiditii unei reconstruiri fcut cu ajutorul americanilor, a reechilibrrii monedelor in urma acordurilor de la Bretton-Woods, a creterii productivitii, dar i aciunii guvernelor, toate acestea ducnd la o dezvoltare economic. Dup crizele din perioada 1956-1962, ncepnd din anul 1963 se instaleaz destinderea pe continent.20

Reluarea procesului de unificare are loc in 1954 prin semnarea tratatului care pune bazele Comunitii Economice Europene i Euratomului, care i face simit prezena in Frana prin venirea la putere a generalului Gaulle care repune in discuie aceasta idee, ostil ns, oricrei idei de supranaionalitate si de aliniere la politica Statelor Unite. Marea Britanie refuza sa participe in Piaa Comunelor.

Din 1950 pana in 1962 are loc o dezvoltare fara precedent in Europa Occidentala: 7,3% in R.FG., 6% in Italia, 5% in Franta si 2.3% in Regatul Unit, dupa care urmeaza anii reconstructiei.

Anii cei mai buni ai Europei Occidentale au construit, ntre 1960 i 1990, imaginea cu care lucrm i astzi: o lume bogat care a descoperit secretul bunstrii, o lume liber cu democraie real i alegeri cinstite.

Recapitulnd, faimosul success postbelic occidental s-a sprijinit pe dou argumente: economie deschis i politic democratic. Prosperitatea legendar a Europei Occidentale a dat, chiar, impresia c a pus capt istoriei. Vremurile bune urmau s continue. La nesfrit. N-a fost aa.CHARLES DE GAULLE

Generalul Charles de Gaulle a fost membru al guvernului francez n timpul desfurrii Btliei Franei. n condiiile n care forele franceze erau copleite de atacul german, de Gaulle s-a alturat gupului de politicieni care erau mpotriva unei capitulri negociate n faa Germaniei Naziste i a Italiei Fasciste. Aceste puncte de vedere erau mprtite i de preedintele consiliului de minitri, Paul Reynaud. Premierierul francez l-a trimis pe de Gaulle pe post de emisar n Regatul Unit, unde de Gaulle s-a aflat n momentul prbuirii guvernului francez.

Sondajele de opinie din Franta arat c preedintele Charles de Gaulle este considerat cel mai important francez al secolului al XX-lea si cel mai important francez din istorie, dupa Napoleon.A fost soldat, lider pe timp de razboi si reprezentantul Frantei Libere in cel de-al doilea razboi mondial (1939 1945).

In 945 a contribuit la rasturnarea guvernului fascist francez de la Vichy si a readus tarii respectul de sine. El a creat cea de-a Cincea Republica, iar mai tarziu, pierzand sprijinul natiunii, a demisionat.

Cand Franta a fost ocupata de Germania, de Gaulle a fost desemnat general de brigada si a primit responsabilitatea asupra Diviziei a 4-a de Blindate, insarcinata cu oprirea blitzkriegului nazist.

La 6 iunie 1940, de Gaulle a dobandit prima sa experienta de guvernarea atunci cand a fost numit sub-secretar de stat pentru razboi. Era unul dintre putinii lideri francezi care s-au opus ocupatiei germane.

In octombrie 1945, de Gaulle a fost ales presedinte si a trecut la formarea unui guvern provizoriu, cu menirea de a supraveghea elaborarea constitutiei celei de-a patra Republici Franceze si inceperea reconstructiei postbelice.Nemultumit de politicienii certareti si d enoua constitutie, de Gaulle a demisionat la 1 ianuarie 1946. Generalul s-a retras la casa lui de la tara, in localitatea Colombey-les-Deux-Eglises pentru a-si scrie memoriile de razboi.

In 1965 de Gaulle a fost reales preedinte pentru un nou mandat de apte ani dar in timpul campaniei electorale a fost aspru criticat, din cauza problemelor economice, in special a inflatiei.

In 1969, De Gaulle demisioneaza din functia de presedinte; considera infrangerea si demisia un mod mult mai spectaculos de a iesi din politica decat intrarea linistita in umbra, la sfarsitul mandatului de presedinte.Si-a scris memoriile pana la moarte, survenita la 9 noiembrie1970.26Exilat la Londra n iunie 1940, cu Frana aflat pe marginea prpastiei, Charles de Gaulles a inut un discurs la radio ce era menit s creeze o legtur puternic ntre el i ara sa.

Dimineaa de 18 iunie 1940 a fost un moment intens pentru Winston Churchill i Charles de Gaulle. La Whitehall, premierul britanic fcea ultimele modificri discursului care avea s devin celebru - This was their finest hour. Undeva n Londra, ntr-un aparament pe care i-l mprumutase un ofier francez, generalul de Gaulle, care fugise din Frana cu o zi nainte n timp ce guvernul su negocia un armistiiu cu germanii, schia textul unui Apel ctre Poporul Francez prin care i ndemna s nu abandoneze lupta mpotriva invadatorilor naziti.

Discursul lui de Gaulles a fost rezultatul ofertei pe care i-o fcuse Churchill, aceea de a se adresa Franei prin intermediul BBC-ului. Avea s ajung cel mai cunoscut i apreciat discurs al generalului - LAppel du 18 juin iar data avea s devin o zi simbolic pentru el i ara sa. Cuvintele rostite la radio de ctre generalul n vrst de 49 de ani aveau s fie baza a ceea ce s-a transformat n gaullismi l-au propulsat la conducerea naiunii franceze. Discursul i-a constituit o imagine special, aceea a omului care a spus nu, i i-a confirmat destinul istoric ntr-un moment n care statul francez era nvins, iar Republica a III-a, ce condusese Frana pentru mai bine de ase decenii, se prbuea sub armele germanilor. ns acest faimos discurs a fost ct pe ce s nu fie difuzat.

Text seminar

Textul analizeaz anii 1981-1986 din istoria Franei, ani ce marcheaz primul mandat al lui Mitterand n calitate de preedinte.

Francois Mitterand a fost primul preedinte de arip stng al republicii a cincea, aducnd cu el i primul guvern de stnga .

Politicile iniiale au fost marcate de ceea ce a fost numit keynesianism redistribuit, doctrina elaborat de economistul englez John Maynard Keynes care prevedea relansarea economiei printr-un program intens de cheltuieli al guvernului. Acest program de cheltuieli, lucrnd n tandem cu o micoarare a taxelor ar duce la reintoarcerea banilor in economie si combaterea i prevenirea crizelor economice.ECONOMIE

Primele luni au fost marcate de nlocuirea guvernului vechi i aducerea unor membri din Partidul Comunist n funcii cheie precum si de adoptarea unui program de naionalizari. Aceste nationalizari nu vor avea insa rezultate bune, guvernul ajungand sa cheltuiasca semnificativ pe producerea unor bunuri pe care tarile dezvoltate nu le mai necesitau, iar tarile din lumea a treia incepeau sa le produca singure.

Astfel survine problema ca publicul francez prefera importul, Franta neputandu-se apara cu eficacitate prin taxe vamale intrucat facea parte din CEE(comunitatea economica europeana). E important de retinut ca ponderea cresterii economice rezultata din aceste masuri era de jumatate din valoarea investitiei.Aducerea membrilor din partidul comunist la putere, precum si preluarea a unor slogane comuniste vor avea ca efect panicarea a unui numar important de capitalisti, ce isi vor muta fondurile afara din Franta(situatia va fi remediata doar cu venirea liberalilor la putere, prin amnistii fiscale).In 1983 sunt luate masuri de austeritate, marind taxele si contributiile sociale si in acelasi timp reducand beneficiile sociale, spre a se incerca stabilizarea situatiei, Pierre Mauroy (primul ministru) comentand ca o guvernare economica de stanga a Frantei ar fi posibila doar daca si vecinii ei ar utiliza o abordare similara.

DescentralizareEforturile n descentralizare s-au materializat prin :reducerea din puterea prefectului mrirea puterii autoritilor locale prin impunerea ca planul economic sa fie realizat la nivel local(trebuia totusi sa poata fi integrat in cel national). O tactica similara a fost abordata si in ceea ce priveste cultura, prin infiintarea multor opere si centre de cultura regionale precum si numirea la fruntea acestor centre oameni recunoscuti in lumea culturala pentru competentele lor. este imprit povara financiar a dezvoltrii artelor intre stat i regiune.

JustitieEste abolita pedeapsa cu moartea, Este redus potenialul de criminalizare a homosexualitii precum Are loc o reducere a puterii judecatorului de instructie(magistrat numit prin decret prezidential cu atributii de informare si intructie).

EducaieSe incearc limitarea influenei sectorului privat al educatiei, sau macar introducerea unui control statal.Parintii nevrand sa isi expuna copii la mediul scolilor de stat si considerau ca o educatie privata aduce mai multe rezultate. Externe

Este aplicata o viziune mai traditionalista a independentei fa de NATO prin axarea pe narmarea nuclear in defavoarea unei fore militare .

Inainte de alegerile parlamentare din 1986, Mitterand schimba formula de alegeri in una a reprezentarii proportionale, fapt insa care nu impiedica victoria liberalilor.

In schimb, sunt aduse mai multe partide pe scena parlamentara, fapt care ii ofera lui Mitterand mai mult spatiu de manevra in aceasta noua situatie a coabitarii.(prima din a cincea republica)

Nimic mre nu va fi obinut fr oameni mrei, iar oamenii sunt mrei doar dac sunt determinai s fie astfel.

CHARLES DE GAULLE