cs 02 strat de forma rev0.2

26
Proiectare si executie Autostrada Timisoara - Lugoj Lot 2 km 54+000 – 79+625 SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI PROIECT CO-FINANTAT DE UNIUNEA EUROPEANA PRIN FONDUL DE COEZIUNE UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMANIEI POS TRANSPORT PROIECTARE SI EXECUTIE AUTOSTRADA TIMISOARA - LUGOJ LOT 2 km 54+000 – km 79+625 SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI STRATURI DE FORMĂ rev 0 Februarie 2014 BENEFICIAR ANTREPENOR SI PROIECTANT GENERAL CONSULTANT CNADNR SA Asocierea TIRRENA SCAVI SpA., CONDOTTE SpA. . Pagina 1 din 26

Upload: pniros

Post on 13-Sep-2015

224 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

CAIET DE SARCINI STRAT DE FORMA

TRANSCRIPT

Proiectare si executie Autostrada Timisoara - LugojLot 2 km 54+000 79+625

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARIPROIECT CO-FINANTAT DE UNIUNEA EUROPEANA PRIN FONDUL DE COEZIUNE

UNIUNEA EUROPEANAGUVERNUL ROMANIEIPOS TRANSPORT

PROIECTARE SI EXECUTIE AUTOSTRADA TIMISOARA - LUGOJ LOT 2 km 54+000 km 79+625

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI

STRATURI DE FORM

rev 0

Februarie 2014

BENEFICIARANTREPENOR SI PROIECTANT GENERAL CONSULTANT

CNADNR SAAsocierea TIRRENA SCAVI SpA., CONDOTTE SpA..

CS02 - STRATURI DE FORMCAPITOLUL IG E N E R A L I T T IART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie s le ndeplineasc straturile de form din alctuirea complexelor rutiere, situate la partea superioar a terasamentelor drumurilor publice.1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.1.3. Straturile de form care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:a. materiale necoezive: - pmnturi necoezive; - mpietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris n grosime de minimum 10 cm;b. materiale coezive: - pmnturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83); - pmnturi coezive tratate cu var; - pmnturi coezive stabilizate cu zgur granulat si var; - pmnturi coezive stabilizate cu var-ciment. - pamanturi coezive stabilizate cu lianti hidraulici rutieri.1.4. Cnd terasamentele sunt realizate din pmnturi necoezive (deseuri de carier, material pietros de balastier), straturile de form vor fi alctuite de regul din aceste materiale.Straturile de form din pmnturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu lianti hidraulici se vor utiliza la terasamentele din pmnturi coezive.Stratul de form din pmnturi coezive stabilizate cu zgur si cu var sau cu var-ciment si pamanturi coezive stabilizate cu liant hidraulic rutier se aplic de regul la drumurile de clas tehnic I si II.Stratul de form din mpietruiri existente se aplic la modernizrile de drumuri existente, dac sunt ndeplinite conditiile de la punctul 3.2.ART.2. PREVEDERI GENERALE2.1. Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea tuturor msurilor tehnologice si organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor ncercrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.2.3. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic a conditiilor de executie a straturilor de form, a probelor prelevate, a ncercrilor efectuate si a rezultatelor obtinute.2.4. La executia stratului de form se va trece numai dup ce se constat, n urma verificrilor, c sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portant a terasamentelor si c lucrrile respective au fost receptionate pe faze de executie.

CAPITOLUL IICONDITII TEHNICEART.3. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT3.1. Grosimea stratului de form este cea prevzut n proiect.3.2. mpietruirea existent poate alctui stratul de form, dac este pe toat ltimea patului drumului si dac are grosimea de min. 10 cm sau dac prin scarificare si reprofilare pe toat ltimea patului drumului se obtine o grosime minim de 10 cm.3.3. Straturile de form se prevd pe toat ltimea terasamentelor.3.4. Pantele n profil transversal, ale suprafetei straturilor de form sunt aceleasi ca ale suprafetei mbrcmintilor, admitndu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.La drumuri cu mai mult de dou benzi de circulatie si la autostrzi, pantele n profil transversal trebuie s fie de 3,5-4%.3.5. Declivittile n profil longitudinal ale suprafetei straturilor de form sunt aceleasi ca ale mbrcmintilor sub care se execut, prevzute n proiect.3.6. Abaterile limit la ltimea stratului de form sunt de 0,05 m fat de ax si de 0,10 m la ltimea ntreag; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limit se admit n puncte izolate, care nu sunt situate n acelasi profil transversal sau n profiluri consecutive.

C A P I T O L U L IIIMATERIALE FOLOSITE ART.4. PMANTURI4.1. Pmnturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de form se clasific si se identific, conform STAS 1243-88, n functie de compozitia granulometric si de indicele de plasticitate, asa cum se indic n tabelele 1 si 2.n categoria pmnturilor coezive se mai cuprind si pmnturile macroporice, si anume: - Loess cu fractiunea0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumic de 12-16 KN/mc - Pmnt loessoid cu fractiunea0,01 ... 0,1 mm < 60%.Att loessul ct si pmntul loessoid au n general aceleasi nsusiri si caracteristici; acestea difer numai prin compozitia granulometric.. Pmnturi coezive si slab coeziveTabel 1CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRIC

DENUMIREAPMNTURILORArgil %< 0,005 mmPraf %0,005...0,05mmNisip %0,05...2 mmI.P.

23456

FoarteArgil gras< 60variabilvariabil> 35

coeziveArgil35...60< dect argila< 3025...35

Argil prfoas35...50> dect argila< dect praf15...35

CoeziveArgil nisipoas30...60< dect argila> 3015...35

Argil praf nisipoas30...35> dect argila> 3015...25

Praf argilos15...30> dect nisip< 3010...25

Praf argilos nisipos15...30> dect nisip> 30 5...20

SlabPraf 0...15> dect argila< 30 5...15

coezivePraf nisipos 0...15> dect nisip> 30 0...10

Nisip argilos15...30< dect nisip> dect praf 5...20

Nisip prfos 0...15< dect nisip> dect praf 0...10

Pmntul loessoid difer de loess prin granulozitate, avnd un continut mai mare de argil sau nisip.

. Pmnturi necoeziveTabel 2DENUMIRE PMNT NECOEZIVDimensiunea preponderent a fragmentului solid - mm

BolovnisPietris marePietris micNisip mareNisip mijlociuNisip fin70...20020...702...200,5...20,25...0,50,05...0,25

4.2. La realizarea straturilor de form pot fi folosite si deseurile de carier precum si materialele granulare aluvionare.Aceste materiale trebuie s ndeplineasc conditiile artate n tabelul nr.3.

Tabel 3DENUMIREA CARACTERISTICIIVALOAREA LIMIT

Dimensiunea maxim a granuleiGranulozitateRezistenta la sfrmare prin compresiune pe piatr spart n stare uscat - min.Coeficient de calitate - min.Coeficient de gelivitate max.100 mmcontinu

60 %73 %

4.3. Pmnturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de form prin tratare cu var, stabilizate cu lianti hidraulici sau prin stabilizare mecanic, trebuie s nu contin materii organice n procent mai mare de 5%.

ART.5. VAR5.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmtoarele tipuri de var: - var nehidratat mcinat, conform SR 9310-2000 - var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR EN 459-1-2011.5.2. Conditiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt artate n tabelul nr.4.5.3. Transportul varului nehidratat mcinat si a varului hidratat n pulbere se face cu vagoane cistern sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgri se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeal.5.4. Depozitarea varului nehidratat mcinat si a varului hidratat n pulbere se face n silozuri metalice, iar varul bulgri se depoziteaz n spatii acoperite, ferit de umezeal, pe platforme curate.5.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi nsotit de un document de certificare a calittii care se va pstra n registrul de santier.Tabel 4Var nestins,Var pentru constructiiMetoda

CARACTERISTICImcinatNestins, bulgriStins, pulberede

Tipuri de varncercare

CL 90CL 80CL 90CL 80CL 90CL 80

Oxid de calciu si magneziu(CaO + MgO) totali, %, min.908090809080SR EN

Oxid de magneziu (MgO), %, max.< 101)196-2-20062)

Dioxid de carbon (CO2), %, max.54747SR ENV

Trioxid de sulf (SO2), %, max.2459-2-20113)

Durata de stingere determinat pe probe luate n timpul ncrcrii lotului, (tu), minute< 15< 15-

Temperatura final de stingere determinat pe probe luate n timpul ncrcrii lotului, (Tmax), C> 60> 50> 60> 50--SR EN

Finetea de mcinare, rest pe sitele:- 0,09 %- 0,20 %< 7< 2----< 7< 2459-2-2011

Densitate aparent, kg/dm3--0,30,6

Randament n past, dm3/10 kg--> 26

Ap liber, %--< 2

1) Vezi tabelul 1 din SR EN 459-1-20112) La var nestins mcinat (SR 9310-2000, pct. 2)3) La var pentru constructii (SR EN 459-1-2011).

5.6. n caietul de sarcini speciale se va specifica n mod obligatoriu tipul de var ce se va utiliza la realizarea stratului de form.ART.6. ZGUR GRANULAT 6.1. Pentru stabilizarea stratului de form din pmnturi coezive, se va putea folosi si zgura granulat de furnal nalt, care ns trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate prevzute n SR 648-2002, artate n tabelul 5.Tabel 5CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICEConditii de admisibilitateMetoda de verificare

Reziduul nesolubil, n HCl, %, max.1,5

Oxid de magneziu (MgO), %, max.7,0

Oxid de mangan (Mn2O3), %, max.2,0

Modul chimic CaO + MgO --------------------- , min. SiO21SR EN196-2-2006

Modul chimic CaO ----------- , min. SiO21,10

Densitate aparent n grmad, n stare uscat, kg/dm3 max1,1SR 648-2002pct.5.2

Umiditate de referint, %16,0SR 648:2002

Structuragranule sticloase

Impurittinu se admite prezenta buctilor compactate: pmnt, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsit de incluziuni metalice

6.2. Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel nct procesul de executie a stratului de form s se desfsoare fr ntreruperi.6.3. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgur granulat s fie nsotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate n tabelul 5 n conditiile SR 648-2002. Certificatul de calitate se va pstra n dosarul santierului.6.4. Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionat pentru o campanie de lucru, ntr-o alt campanie de lucru viitoare.6.5. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur surs. Dac Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceast solutie este necesar obtinerea aprobrii Inginerului si luarea msurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare surs n parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.6.6. Depozitarea zgurii granulate se va face n depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.6.7. Zgura granulat va fi utilizat n ordinea aprovizionrii ei, n care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existent n depozit.6.8. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie s fie asigurat n conditii optime pentru a prentmpina degradarea zgurii granulate.ART.7. Lianti hidraulici7.1. La stabilizarea pmnturilor coezive cu lianti hidraulici rutieri, acestia trebuie s ndeplineasc, conditiile prevzute n SR EN 13282-2002.7.2. Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face n saci, n ncperi aerisite si ferite de umezeal, n vrac n silozuri nchise si ferite de umezeal sau in recipiente etanse.7.3. Controlul calittii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face n conformitate cu prevederile din tabelul 6.ART.8. AP 8.1. Apa utilizat la realizarea straturilor de form poate s provin din reteaua public sau din alt surs, dar n acest caz trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute n SR EN 1008-02.8.2. n timpul utilizrii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

ART.9. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR9.1. Controlul calittii materialelor nainte de punerea lor n oper se face n conformitate cu prevederile tabelului 6.Tabel 6MaterialActiunea, procedeul deFRECVENTA MINIMMetode de

verificare sau caracteristicile ce se verificLa aprovizionarea materialelornainte de utilizaredeterminare conform

12345

Compozitia granulometricn functie de heterogenitatea pmntului ns cel putin o-STAS 1913/5-85

PmnturiIndice de plasticitatencercare la 1000 mcSTAS 1913/4-86

coeziveContinutul de substante organice si humusPreliminar si la schimbarea sursei de aprovizionare-STAS 1243-2000

Umiditate-O prob pe schimbSTAS 1913/1-82

PmnturiCompozitia granulometricO prob la fiecare lot aprovizionat-

necoezive sauRezistenta la sfrmare prin compresiune pe piatr spart n stare uscatO prob pe fiecare furnizor-SR EN 932

deseuriCoeficient de gelivitate pe piatrDin buletinul de la furnizor-

carierUmiditate-O prob pe schimbSTAS 4606-80

PmnturiCompozitia granulometricO prob pe fiecare lot-

necoezive sau material Echivalentul de nisipaprovizionat-SR EN 932

pietros aluvionarUmiditate-O prob pe schimbSTAS 4606-80

Examinarea datelor nscrise n cartificatul de calitateLa fiecare lot aprovizionat-

VarFinetea-

Densitatea aparent a varului hidratat n pulbereLa fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de-SR EN

Durata de stingeregarantie-459-2-2011

Zgura granulatExaminarea datelor nscrise n cartificatul de calitateLa fiecare lot aprovizionat--

Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantieLa fiecare lot aprovizionat--

Constanta de volum/stabilitateO determinare la fiecare loc aprovizionat, dar nu mai-SR EN

Timpul de prizputin de o determinare la 100 t, pe o prob medie-196-3-2009

Ciment/Liant hidraulicRezistente mecanice la 2/7 zileO prob la 100 t sau la fiecare siloz n care s-a-SR EN

Rezistente mecanice la 28 ziledepozitat locul aprovizionat-196-1-2006

Prelevarea de contra-probe care se pstreaz minim 45 zile (pstrate n cutii metalice sau pungi de polietilen sigilate)La fiecare lot aprovizionat probele se iau mpreun cu delegatul Inginerului--

Starea de conservare numai dac s-a depsit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterareO determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz n care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o prob medie)Dou determinri pe siloz (sus si jos)SR EN196-6-2010

CAPITOLUL IVEXECUTIA STRATULUI DE FORMART.10. PREGTIREA STRATULUI SUPORT10.1. Executia stratului de form va ncepe numai dup terminarea executiei terasamentului pe toat ltimea platformei drumului si receptionarea preliminar a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.10.2. Terasamentele n rambleu se vor executa si receptiona la cota patului drumului minus grosimea stratului de form.10.3. Straturile de form se execut conform profilului transversal tip proiectat, pe toat ltimea platformei drumului sau autostrzii.ART.11. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNTURI NECOEZIVE11.1. n zonele de ramblee, deseurile de carier sau materialul pietros aluvionar din care se realizeaz stratul de form este asternut n straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe ntreaga ltime a rambleului. Suprafata fiecrui strat intermediar va fi plan cu nclinri de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnic III - V va avea aceeasi nclinare transversal ca si mbrcmintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II nclinarea transversal a patului drumului va fi de 3,5...4,0%.11.2. Grosimea straturilor din care se realizeaz stratul de form se alege n functie de mijlocul de compactare, astfel nct s se asigure gradul de compactare prescris pe toat grosimea lui.n functie de grosimea prevzut pentru stratul de form si de grosimea optim de compactare, stratul de form se realizeaz ntr-o repriz sau n dou reprize de lucru.11.3. n cazul debleelor, spturile pentru realizarea stratului de form se vor executa pe tronsoane limitate, imediat nainte de executia acestuia, lundu-se msuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.11.4. Materialul se asterne la profil si se adaug apa necesar realizrii umidittii optime de compactare.11.5. Stratul asternut trebuie compactat pn la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea n stare uscat maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, n cel putin 95% din punctele de msurare si de min. 95% n toate punctele de msurare.11.6. La lucrri importante, nainte de nceperea lucrrilor de executie a stratului de form se va realiza o planse de ncercare pe un tronson experimental lung de minim 100m, prin care se vor stabili:- grosimea optim de compactare- umiditatea optim de compactare- componenta atelierului de compactare- numrul optim de trecericare s conduc la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.ART.12. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN MPIETRUIREA EXISTENT12.1. Stratul de form din mpietruiri existente, n cadrul lucrrilor de modernizri de drumuri se execut prin scarificarea si reprofilarea mpietruirii pe toat ltimea platformei.Grosimea stratului de form care se realizeaz, este n functie de grosimea si ltimea mpietruirii existente, ns nu trebuie s fie mai mic de 10 cm.12.2. Compactarea se face cu adaos de ap necesar realizrii umidittii optime de compactare pn la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 n cel putin 95% din punctele de msurare si de min. 95% n toate punctele de msurare.ART.13. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT MECANIC13.1. Prin stabilizare mecanic a pmnturilor se ntelege complexul de operatiuni prin care se realizeaz mbunttirea granulozittii acestora. Stratul de form din pmnt stabilizat mecanic este un strat din pmnt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din mpietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de carier.Amestecul realizat trebuie s aib urmtoarele caracteristici:- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%- echivalentul de nisip EN > 30%- granulozitatea ntre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7- umiditatea optim de compactare Wopt conform STAS 1913/13-83- continutul n elemente moi si gelive, max 5%- s nu contin bulgri de argil, resturi organice sau alte impuritti.Tabel 7Domenii deTreceri prin site sau ciururi n % din mas

granulozitateLimitaOchiuri ptrate conform SR EN 933-2-1998 (tabelul 2)

0,0630,160,526,3162563

0 - 63min

max 6

12 8

2012

2818

4331

6753

98 65

100100

100

13.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13-83 prin ncercarea Proctor modificat se vor stabili, nainte de nceperea lucrrilor, in baza testelor de laborator.13.3. Executia stratului de form se va desfsura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, n vederea asigurrii unei productivitti corespunztoare.13.4. Executia se va putea face ntr-o repriz sau n dou reprize de lucru, n functie de grosimea stratului de form prevzut n proiect si de grosimea optim de executie corespunztoare utilajului folosit.Grosimea optim de compactare, componenta atelierului de compactare si numrul de treceri se va stabili de ctre Antreprenor la nceputul lucrrilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6).13.5. Materialele componente se vor asterne n straturi cu grosime uniform pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului.13.6. Materialele se vor amesteca pn la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri nsotit de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pn la realizarea umidittii optime de compactare, dup caz, fie prin stropire cu ap, fie prin ntreruperea lucrrilor lsnd s se reduc continutul de ap prin zvntare.13.7. Nivelarea amestecului se face n lung si n profil transversal cu autogrederul si cu rectificare manual la sablon.13.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fr vibrare, respectnd parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pn la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, n cel putin 95% din punctele de msurare si de min. 95% n toate punctele de msurare.13.10. n zonele din vecintatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de form se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.ART.14. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV TRATAT CU VAR14.1. Dozajul de var pentru tratarea pmnturilor coezive este de 2...4% raportat la masa pmntului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaz conform tabelului 8, n functie de umiditatea pmntului n comparatie cu umiditatea optim de compactare Wopt determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, corespunztoare domeniului umed.14.2. Valorile date n tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili n laborator, prin ncercri, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pmnt si var nestins mcinat sau var stins n pulbere.Tabel 8DenumireaUmiditateaDozaj in % din masa

pmnturilorpmntuluivar bulgrivar nestins mcinatvar stins pulbere

Pmnturi foarte coezivesiDe la Wopt + 4...7 %pn la Wopt +12...15%

4

4

-

coeziveSub Wopt + 4...7 %334

Pmnturi slab coeziveDe la Wopt + 4...7 %pn la Wopt +12...15%33-

Sub Wopt + 4...7 %223

14.3. Dozajul de var nestins, bulgri sau mcinat, poate fi mrit fat de cel prevzut n tabelul de mai sus n cazul tratrii unor pmnturi cu umiditate natural mai mare dect umiditatea optim de compactare Wopt +10...15% contndu-se pe o reducere a umidittii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.14.4. Se recomanda sa se evite executia stratului de form n perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.n cazul n care executia stratului de form se face n perioada imediat premergtoare nghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese nct acestea s nu fie date circulatiei de santier dect dup o perioad de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.14.5. Executia stratului de form se face prin amestecarea in situ a pmntului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pn la obtinerea gradului de compactare prescris.n functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de form prevzut n proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentri dac executia se face ntr-o repriz sau mai multe reprize de lucru.Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si care va avea ca scop determinarea n conditiile executiei pe santier a urmtoarelor: -dozajul de var pentru diversele tipuri de pmnt -grosimea optim de executie ntr-o repriz a stratului stabilizat -umiditatea optim de compactare -componenta atelierului de compactare -(numrul optim de treceri a atelierului de compactare).Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizat experimental, cu caracteristici corespunztoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dup aprobarea de ctre Inginer, se nscriu n registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrrilor.14.6. La executia stratului de form, Antreprenorul va efectua n mod obligatoriu urmtoarele operatiuni:a. scarificarea sau dup caz, asternerea pmntului si rspndirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel nct s se asigure dozajul de var stabilit n laborator si confirmat de experimentarea pe teren;b. realizarea amestecului de pmnt si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, frez rutier sau grap polidisc), pn se realizeaz o frmitare corespunztoare a pmntului si un amestec ct mai omogen de pmnt si var. Dac se utilizeaz var bulgri, se continu amestecarea pn la stingerea total a varului;Se consider c frmitarea pmntului este corespunztoare dac gradul de frmitare al acestuia este, n minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de frmitare se determin conform STAS 10473/2-86.c. se determin umiditatea amestecului Wa si n functie de valoarea acesteia se iau urmtoarele msuri: - dac Wa < Wopt - 3%,se adaug cantitatea de ap necesar si se efectueaz nca 2-3 treceri Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%,se trece la operatiunea urmtoare Wa > Wopt + 3%,se continu operatia de amestecare sau se las pmntul tratat s se usuce pn cnd umiditatea acestuia devine Wopt 3%.d. se niveleaz cu lama autogrederului la profilul necesar;e. n intervalul 828 h de la sfrsitul operatiei de amestecare, se efectueaz compactarea amestecului de pmnt cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomand compactori cu pneuri statici autopropulsati.14.7. Compactarea se va face pn la realizarea, n cel putin 95% din punctele de msurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, si de minimum 95% n toate punctele de msurare.14.8. La executia stratului de form n repriza a doua, pmntul adus de la surs cu autobasculanta, se descarc, se mprstie cu lama autogrederului, n strat continuu si uniform si se repet operatiunile artate mai sus.14.9. Se corecteaz micile denivelri aprute pe suprafata stratului de form n urma compactrii, prin tieri cu lama autogrederului pentru a nu depsi tolerantele admise.ART.15. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT CU ZGUR GRANULAT SI CU VAR 15.1. Dozajele de zgur granulat si de var pentru stabilizarea pmnturilor coezive se vor stabili de ctre un laborator de specialitate prin ncercri, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pmnt, zgur granulat n proportii de 10...30% si var nestins mcinat sau var stins pulbere, n proportie de 3...4%.15.2. Rezistenta la compresiune Rc la vrsta de 14 zile a pmnturilor stabilizate cu zgur granulat si var trebuie s corespund valorilor din tabelul 9.Tabel 9Denumirea pmnturilor conform STAS 1243-2000Rc la 14 zile n N/mm min

Foarte coezive (argil groas, argil)1,2

Coezive (argil prafoas, argil nisipoas, argil prfoas nisipoas)1,0

Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf)0,35

Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prfos)0,50

15.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de form (densitatea uscat maxim si umiditatea optim de compactare) vor fi determinate prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunztoare domeniului umed al curbei Proctor.15.4. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s execute experimental un strat de form din pmnt stabilizat cu zgur granulat si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platform a drumului.ncercrile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de rspndire, amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgur si var, umiditatea si grosimea optim de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini.15.5. ncercrile trebuiesc repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare pentru urmtoarele caracteristici:- umiditatea optim- omogenitatea amestecului- rezistenta la compresiune.Cu ocazia acestor verificri se va stabili:- numrul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de frmitare de minimum 70% n 95% din determinri efectuate conform STAS 10473/2-86- dac stratul de form prevzut n proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaz ntr-o singur repriz de lucru sau n dou si care este grosimea optim de compactare n acest din urm caz- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgur sau var stabilit n laborator- natura si componenta atelierului de compactare precum si numrul de treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.Se vor recolta probe din amestecul realizat n timpul experimentrii n vederea verificrii obtinerii caracteristicilor cerute.Rezultatele obtinute pe portiunea realizat experimental, cu caracteristici corespunztoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dup aprobarea de ctre Inginer, vor fi respectate pe tot parcursul executiei lucrrilor.15.6. Se recomanda a se evita executia stratului de form n perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.n cazul n care executia stratului de form se face n perioada imediat premergtoare nghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese nct acestea s nu fie date circulatiei de santier dect dup o perioad de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.15.7. Executia stratului de form se face ntr-o repriz de lucru sau dou n functie de rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.15.8. La executia stratului de form, Antreprenorul va efectua n mod obligatoriu urmtoarele operatiuni:a. scarificarea sau dup caz, asternerea pmntului si rspndirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel nct s se asigure dozajul de var stabilit n laborator si confirmat de experimentarea pe teren;b. se transport cu autobasculante zgura granulat si se aseaz n grmezi, astfel nct, prin mprstierea acestora s se realizeze dozajul prescris;c. se mprstie zgura granulat, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pmnt si apoi se amestec prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, frez rutier sau grap polidisc) pn se realizeaz o frmitare corespunztoare a pmntului si un amestec ct mai omogen posibil de pmnt, zgur granulat si var;Se consider c frmitarea pmntului este corespunztoare, dac gradul de frmitare al acestuia, este, n minimum 95% din determinri, mai mare de 70%. Gradul de frmitare se determin conform STAS 10473/2-86.d. se determin umiditatea amestecului Wa si n functie de valoarea acesteia se iau urmtoarele msuri: dac Wa < Wopt - 3%,se adaug cantitatea de ap necesar si se efectueaz nc 2-3 treceri pentru omogenizare Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%,se trece la operatiunea urmtoare Wa > Wopt + 3%,se continu operatiunea de amestecare sau se las pmntul tratat s se usuce pn cnd umiditatea acestuia devine Wopt 3%.e. se niveleaz amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;f. n intervalul 828 h de la sfrsitul operatiunii de amestecare, se efectueaz compactarea amestecului de pmnt cu zgur si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomand compactori cu pneuri statici autopropulsati.15.9. Compactarea se va face pn la realizarea, n cel putin 95% din punctele de msurare, a unui grad de compactare de min. 98% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, si de minimum 95% n toate punctele de msurare.15.10. La executia stratului de form n repriza a doua, pmntul adus de la surs cu autobasculanta, se descarc, se mprstie, cu lama autogrederului, n strat continuu si uniform si se repet operatiile artate mai sus.15.11. Se corecteaz micile denivelri aprute pe suprafata stratului de form n urma compactrii, prin tieri cu lama autogrederului pentru a nu depsi tolerantele admise.ART.16. EXECUIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT STABILIZAT N SITU CU LIANI HIDRAULICI RUTIERInainte de nceperea efectiv a stratului de form se va stabili in baza testelor de laborator compoziia (dozajul de liant) amestecului.Stabilizarea pmnturilor prin tehnologia de stabilizare IN SITU cu liant hidraulic rutier se realizeaz respectnd urmtoarele etape: aternerea liantului hidraulic rutier se realizeaz cu rspnditorul de liant pe suprafaa stratului de pmnt n procentul stabilit n reeta cadru; viteza de naintare a rspnditorului de liant i treapta de vitez se alege astfel nct s se obin cantitatea de liant/mp stabilit prin reeta cadru; amestecarea materialelor (pmnt + liant hidraulic rutier) cu ajutorul frezei de pmnt, pn la obinerea unui grad de frmiare de min. 70%, prin trecerea amestecului prin ciurul cu ochiul ptrat de 4 mm. cantitatea de ap necesar pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de ctre laborator innd seama de umiditatea pmntului, aceasta adugndu-se n timpul amestecrii prin racordarea cisternei la reciclator, n acest fel stropirea realizndu-se uniform, evitndu-se supraumezirea local. compactarea amestecului cu cilindru compactor terasier. Se recomanda a se evita execuia stratului din pmnturi coezive stabilizate cu liant hidraulic rutier n perioade cu precipitaii i cu temperaturi atmosferice negative.n cazul unor ploi accidentale sau de lung durat, precum i n caz de vnt puternic execuia stratului stabilizat se ntrerupe. Stratul necompactat trebuie protejat mpotriva ptrunderii apei prin compactarea stratului la suprafa.Stratul de pmnt stabilizat cu liant hidraulic rutier trebuie compactat pn la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea n stare uscat maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, n cel puin 95% din punctele de msurare i de min. 95% n toate punctele de msurare.ART.17. CONTROLUL CALITTII EXECUTIEI17.1. Operatiunile de verificare a calittii lucrrilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaz acestea sunt artate, pentru fiecare tip de strat de form, n tabelul 10.Tabel 10Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verificFrecventa minimMetoda de verificare conformTipul stratului de form care se verific

ABCDEF

Respectarea proceselor tehnologicepermanent-xxxxxx

Umiditatea materialelor granuloasezilnic si ori de cte ori este necesar1913/1-82x

Umiditatea pmntului dup mprstierezilnic si ori de cte ori este necesar1913/1-82xxxx

Umiditatea amestecului de pmnt cu material granularzilnic si ori de cte ori este necesar1913/1-82xx

Granulozitatea amestecului de pmnt cu material granularcel putin 3 probe la 1000 mc1913/5-85xx

Dozajul de var sau liant hidrauliczilnic si ori de cte ori este necesar-xxx

Umiditatea amestecului de var/ liant hidraulic si pmntzilnic1913/1-82xx

Gradul de sfrmare al pmntului dup amestecare cu var/ liant hidraulic si omogenizare a amesteculuin cel putin dou puncte la 1000 mp10473/2-86xx

Dozajul de zgur granulatzilnic si ori de cte ori este necesar-x

Gradul de sfrmare al pmntului dup amestecarea cu zgur granulat si varn cel putin dou puncte la 1500 mp10473/2-86x

Gradul de sfrmare al pmntului dup amestecarea cu var/ liant hidraulicn cel putin dou puncte la 1500 mp10473/2-86x

Umiditatea amestecului de pmnt cu zgur granulat si varzilnic si ori de cte ori este necesar1913/1-82x

Gradul de compactare al stratului de formn cel putin dou puncte la 1500 mp10473/2-861913/15-75xxxxxx

Respectarea uniformittii grosimii stratului de formprin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum-xxxxxx

Rezistenta la compresiune la vrsta de 14 zile a pmntului stabilizatn cel putin dou serii a trei epruvete la 1500 mp10473/2-86xx

A- strat de form din pmnturi necoezive - deseuri de carier, material pietros de balastierB- strat de form din mpietruiri existenteC- strat de form din pmnturi coezive stabilizate mecanicD- strat de form din pmnturi coezive tratate cu varE- strat de form din pmnturi coezive stabilizate cu zgur granulat si varF- strat de form din pmnturi coezive stabilizate cu lianti hidraulici rutieri

17.2. Verificarea capacittii portante la nivelul straturilor de form si a uniformittii executiei acestora se efectueaz prin msurari cu deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de form se consider corespunztoare dac valoarea admisibil a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunztoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 n cel mult 10% din punctele de msurare.Uniformitatea executiei se consider satisfctoare dac valoarea coeficientului de variatie este sub 40%.Cnd msurarea capacitii portante, cu deflectometrul cu prghie, nu este posibil, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate.n cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevzut n STAS 2914/4-89, frecventa ncercrilor va fi de 1 ncercare pe fiecare sectiune de drum de maxim 500 m lungime, iar n cazul utilizrii metodei cu placa dinamica, frecvena ncercrilor va fi de 1 ncercare la max. 25 m distan.17.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor nscrie ntr-un registru de laborator, care n afar de descrierea determinrilor si rezultatelor obtinute va include si: -datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor -msurile tehnologice luate de constructor.ART.18. MSURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORM18.1. Straturile de form se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de form din pmnturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgur granulat si var, sau lianti hidraulici rutieri, care au fost executate n perioada imediat premergtoare nghetului (vezi pct.14.4 si 15.6).18.2. n cazul n care prin circulatie se produc denivelri accentuate ale stratului de form care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin tierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaz cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.18.3. n perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicat darea circulatiei de santier a stratului de form proaspt executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.

C A P I T O L U L VRECEPTIA LUCRRILORART.19. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIEReceptia pe faz a stratului de form se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art.3, 9, 10 si 17.Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control.n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandri cu privire la modul de continuare a lucrrilor.ART.20. RECEPTIA PRELIMINAR LA TERMINAREA LUCRRILORReceptia preliminar a stratului de form se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri conform normelor legale n vigoare.Comisia de receptie va examina lucrrile fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fat de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, ntocmite n timpul executiei lucrrilor.ART.21. RECEPTIA FINALReceptia final a stratului de form se face odat cu mbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.Receptia final se va face conform prescriptiilor legale n vigoare.

ANEXREFERINTE NORMATIVEI. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -Norme metodologice privind conditiile depublicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 -Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 -Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31-2002 -Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

SR EN 196-2-2006 -Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a cimenturilor.

SR EN 459-1-2011 -Var pentru constructii. Partea 2. Metode de ncercare.

SR 648-2002 -Zgur granulat de furnal pentru industria cimentului.SR EN 932 -Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare.

STAS 1243-2000 -Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor.

STAS 1913/1-82 -Teren de fundare. Determinarea umidittii.

STAS 1913/4-86 -Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5-85 -Teren de fundare. Determinarea granulozittii.STAS 1913/13-83 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 -Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren.

SR 648:2002 -Zgur de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice si deterninarea umidittii.

STAS 4606-80 -Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare.

STAS 8840-83 -Lucrri de drumuri. Straturi de fundatii din pmnturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10473/2-86 -Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pmnturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si ncercare.

STAS 12253-84 -Lucrri de drumuri. Straturi de form. Conditii tehnice generale de calitate.

SR EN 13282-2002 -Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.

Intocmit,Verificat,Ing. Valentin Giurcaing. Catalin Popescu

Pagina 1 din 21