prezentare mod de lucru ansys
DESCRIPTION
Prezentare mod de lucru AnsysTRANSCRIPT
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Analiza statică
Caracteristici:-încărcările și
constrângerile sunt INDEPENDENTE de timp;
-nu se pot rezolva probleme static nedeterminate;-tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau
3D;
-datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal și
coeficientul lui Poisson.
Tema problemei:Să se determine deplasările, tensiunile și deformațiile
specifice în
urma solicitării unei piese cu o presiune de 3 MPa. Piesa este încastrată pe suprafața inferioară
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Desenul piesei și
modul de încărcare
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pașii necesari derulării analizeiDin meniul Preferences se realizează filtrarea meniurilor prin alegerea opțiunii
Structural.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Din meniul Preprocesor>Element Type> Add/Edit/Delete
se aleg succesiv doua tipuri de elemente finite: Shell
63 si Solid45
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Din meniul Preprocesor>Material Props> Material
Models
se introduc proprietatile
de material pentru piesa ce se va modela:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Keypoints>In Active CS se vor introduce punctele care definesc sectiunea
transversala a piesei:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Aditional
din meniul Preprocesor>Modelling>Copy>Keypoints>se pot copia punctele generate anterior:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Straight
Lines
se genereaza
linii drepte intre punctele generate anterior prin selectarea punctelor situate la capatul
fiecarei
linii, succesiv.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Normal to
Line se genereaza
linii normale pe liniile anterior create. Pentru aceasta se selecteaza
prima data linia pe acare va fi
perpendiculara noua linie asa
cum se vede mai jos:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se apasa
Enter
dupa
care se selecteaza
punctul de inceput al noii linii iar apoi se apasa
din nou Enter.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul va fi linia nou creata asa
cum se observa in figura de mai jos.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Areas>Arbitrary>By
Lines
se genereaza
arii. Pentru a usura
realizarea retelei de elemente finite este de preferat sa se realizeze (acolo
unde este posibil) arii din maxim 4 laturi! Din acest motiv in multe situatii
mai este necesara generarea de
linii aditionale. Se vor selecta doar liniile apartinatoare unei arii iar apoi se va apasa
Enter
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Prin repetarea operatiilor
mentionate
anterior se vor obtine
toate ariile asa
cum se vede in figura de mai jos.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Prima operatie
necesara mesharii
o constituie impartirea
in diviziuni a
liniilor. Pentru aceasta sunt necesare cateva
considerente:
1.
Nr. de diviziuni va fi par.2.
Marimea
diviziunii va fi aproximativ
egala pe fiecare linie3.
In ariile patrulatere numarul
de
diviziuni al laturilor opuse va fi egal sau multiplu iar in ariile triunghiulare va fi obligatoriu egal.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se selecteaza
o linie sau un grup de linii si se impune numarul
de diviziuni.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul partial
va fi urmatorul:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul final va fi urmatorul:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se realizeaza
mesharea
propriuzisa
prin selectarea optiunilor
din figura din
stanga
si se alege apoi optiunea
Pick
All pentru selectarea tuturor ariilor .
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul il
constituie o retea
de elemente finite de tip Shell:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pentru a genera un volum divizat in elemente finite se va copia oricare punct pe o directie
perpendiculara pe
planul pe care se gaseste
aria divizata.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Intre punctul copiat si punctul obtinut
prin copiere se va realiza o linie care se va diviza la randul
ei ulterior:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se selecteaza
linia:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Si apoi se introduc numarul
de diviziuni:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se obtine
urmatorul
rezultat:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se aplica operatia
Extrude
prin selectarea succesiva a tuturor ariilor urmata de Enter, selectarea liniei dupa
care se va
face extrudarea si apopi
din nou Enter
asa
cum se vede in figurile
alaturate
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul obtinut
este un volum impartit
in elemente finite:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pentru rularea analizei mai sunt necesare cateva
operatii, si
anume: stergerea
tuturor elementelor finite de tip Shell
de
pe suprafata
initiala
si unirea tuturor entitatilor
care se
suprapun obtinute
in urma operatiei
de Extrude. Pentru
stergerea
elementelor de tip shell se urmeaza
pasii
prezentati
alaturat:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pentru unirea entitatilor
care se suprapun se introduce in bara de comanda nummrg,all
urmat de Enter:
Se introduc apoi constrangerile
si incarcarile:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Constrangerile
(incastrarea):
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Presiunea (3 MPa):
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se solutioneaza
analiza folosindu-se comenzile din figurile alaturate:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se vizualizeaza
rezultatele. Pentru inceput
se determina sageata
pe directia
Oy.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se vizualizeaza
tensiunea principala.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se poate observa si tendinta
de deformare:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Analiza statică –
Ansys
WorkbenchPermite importul modelelor geometrice din alte programe CAD
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Prin apasarea
butonului drept al mouse-ului
pe campul
destinat geometriei ni se permite importul din alt program CAD.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Rezultatul obtinut:
Se da apoi dublu click
pe model și se obține::
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se modifica parametrii specifici mesharii
asa
cum se observa in imaginile alaturate:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se obtine
reteaua
de elemente finite:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se selecteaza
optiunea
Static Structural si suboptiunile
Loads
si
Support:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pentru introducerea constrangerii, se alege optiunea
Fixed
Support
si se selecteaza
suprafata.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pentru introducerea presiunii, se alege optiunea
Pressure, se selecteaza
suprafata si se introduce valoarea presiunii in campul
cu galben.
Se obtine:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se aleg tipurile de rezultate care se doresc prin selectarea optiunii
Solution
si alegerea succesiva a rezultatelor.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se aleg rezultatele prezentate in figura alaturata.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Tensiunea principala.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Sageata
pe directia
Oy
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Factorul de siguranta
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Analiza modalăCaracteristici:-Se determină modurile proprii de vibratie
(frecventele naturale ale
corpurilor);-nu se pot aplica decât CONSTRÂNGERI;-tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau
3D;
-datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson
și
DENSITATEA.
Tema problemei:Să se determine primele 6 moduri proprii de vibratii
pentru bara
cu sectiune
inelara din figura. Bara este incastrata
la un capat.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Desenul piesei și
modul de sprijin
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se realizeaza
modelul geometric dicretizat
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
In afara modulului de elasticitate si a coeficeintului
lui Poisson
este obligatoriu sa se introduca
si densitatea:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se aplica constrangerea (incastrarea) la unul din
capetele barei urmarindu-se pasii
din figurile alaturate,
urmat de selectarea ariilor de la capatul
barei:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se intra in modulul de solutionare, alegandu-se
o noua analiza iar apoi se selcteaza
optiunea
Modal din caseta
care se deschide.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabilesc optiunile
analizei prin selectarea metodei Block
Lanczos
si a numarului
de moduri care urmeaza
a
fi extrase si prezentate (6).
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabileste
intervalul de frecvente intre care programul va cauta
modurile proprii de variatie.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se solutioneaza
analiza.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se obtine
rezultatul.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se vizualizeaza
valorile primelor sase frecvente proprii.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se incarca
pe rand
rezultatele pentru fiecare mod propriu de vibratie
iar apoi se vizualizeaza
tendinta
de deformare, parcurgand
pasii
din figurile
alaturate.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se vizualizeaza
valorile primelor sase frecvente proprii. Tendinta
pentru primul mod:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Tendinta
pentru al doilea mod:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Analiza modală -
WorkbenchSe importa modelul geometric din alt program CAD.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se discretizeaza
modelul importat.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se alege optiunea
analizei modale.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se introduce constrangerea
prin incastrarea
suprafetei
de capat
a barei.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se obtine
urmatorul
rezultat.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabileste
numarul
de moduri proprii de vibratie
care se doreste
a fi extras
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabileste
tipul de rezultat care se doreste
a fi vizualizat pentru fiecare mod in parte iar apoi se solutioneaza
analiza.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Analiza armonicaCaracteristici:-Este precedata intotdeauna
de o analiza modala;
-se pot aplica CONSTRÂNGERI și
SARCINI;-tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau
3D;
-datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson
și
DENSITATEA.
Tema problemei:Să se determine comportarea barei careia
i s-a aplicat analiza
modala in apropierea primului mod propriu de vibratie. Bara este incastrata
la un capat
și
i se aplica o presiune cu o variatie
sinusoidală avand
valoarea amplitudinii 3MPa si frecventa aproximativ 32 Hz.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
In afara incastrarii, deja introduse la analiza modala, se va aplica si o presiune avand
valoarea MAXIMA de 3MPa.
Valoarea acesteia NU este constanta ci variaza
sinusoidal!
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se alege tipul de analiza ca fiind o analiza armonica.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se aleg optiunile
corespunzatoare
analizei armonice.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabilesc numarul
de pasi
si domeniul de frecventa pentru care se va face analiza (in jurul primului mod propriu de vibratie).
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se solutioneaza
analiza.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se incheie
solutionarea
analizei.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se intra in TimeHist
Postprocesor (postprocesorul carepermite
vizualizarea rezultatelor in functie
de timp).
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se alege tipul de rezultat ce se doreste
a fi vizualizat.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se alege nodul in care se doreste
vizualizarea rezultatelor.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se apasa
Ok
si se alege optiunea
Graph
din meniu asa
cum se poate observa in figura.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se obtine
graficul de variatie
al deplasarii
nodale pe directia Uy
si se observa maximul in zona primului mod propriu de
vibratie
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se pot vizualiza rezultatele si pe intregul
moment la o anumita frecventa proprie urmarindu-se
succesiunea din
figurile alaturate. Intr-o prima etapa se alege frecventa la care se doreste
vizualizarea.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se alege apoi tipul de rezultat ce se doreste
a fi vizualizat.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se observa valoarea cu mult mai mare decat
limita de curgere a materialului ceea ce ne spune ca bara s-ar rupe datorita vibratiilor.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Analiza tranzitorieCaracteristici:-Este o analiza DEPENDENTA de timp;-se pot aplica CONSTRÂNGERI și
SARCINI variabile in timp;
-tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau
3D;-datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson
și
DENSITATEA.
Tema problemei:Să se determine comportarea grindei incastrate
din figura
urmatoare
careia
i s-a aplicat o presiune variabila in timp dupa graficul din figura. Sa se determine deformatiile, tensiunile si
deplasarile, tinandu-se
cont si de amortizarea materialului (otel).
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
0 0,5 3 3,5 25
TIMP
PRES
IUNE
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se modeleaza
grinda si se discretizeaza.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se incepe
o noua analiza si se alege optiunea
Transient.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabilesc optiunile
analizei pentru fiecare pas de incarcare
in parte.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabileste
timpul la sfarsitul
primului pas de incarcare
si numarul
de subpasi
ai primului pas.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabilesc coeficientii
de amortizare ai matricii
maselor si ai matricii
de rigiditate.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se stabileste
frecventa cu care se scriu rezultatele (dupa fiecare subpas
in cazul de fata).
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se anuleaza
gradele de libertate la un capat
al grinzii prin incastrarea
acestuia.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se aplica o presiune de 3 MPa
pe o suprafata
situata la celalalt capat
al grinzii.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Incarcarile
si constrangerile
aplicate la sfarsitul
primului pas de incarcare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se scrie un fisier
(cu extensia *.s01 pentru primul pas de incarcare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Intrucat
la finalul pasului 2 de incarcare
conditiile
nu se modifica, se repeta operatiile
anterioare, modificandu-se
doar valoarea timpului la finalul pasului 2 si eventual numarul
de subpasi.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se scrie un fisier
(cu extensia *.s02 pentru al doilea pas de incarcare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Intrucat
la finalul pasului 3 nu vom mai avea presiune pe capatul
grinzii este necesara stergerea
acesteia. Acest lucru
se realizeaza
folosind comanda Loads>Delete
asa
cum se observa in figurile alaturate.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se reintroduc optiunile
pentru pasul numarul
3, modificandu-se
doar timpul final.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se scrie un fisier
(cu extensia *.s03 pentru al treilea pas de incarcare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Intrucat
la finalul pasului 4 de incarcare
conditiile
nu se modifica, se repeta operatiile
anterioare, modificandu-se
doar valoarea timpului la finalul pasului 4 (25 secunde si numarul
de subpasi
(40) deoarece intervalul de timp este
mai mare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se scrie un fisier
(cu extensia *.s04 pentru ultimul pas de incarcare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se rezolva analiza urmarind
toti
pasii
de incarcare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se vizualizeaza
rezultatele variabile in timp cu TimeHistory Postprocesor la fel ca in cazul analizei armonice.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se alege tipul de rezultat.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se reprezinta
grafic variatia
in timp a rezultatului in timp.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Analiza termala staticaCaracteristici:-Este o analiza INDEPENDENTA de timp;-se pot aplica temperaturi invariabile in timp;-tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau
3D;
-datele de material folosite sunt: densitatea, caldura
specifica, conductivitatea termica si convectia.
Tema problemei:Să se determine comportarea termica a reperului din figura caruia
i
s-au impus doua temperaturi diferite pe doua siprafete
diferite. Se considera timpul desfasurarii
analizei ca fiind suficient de mare
astfel incat
caldura
sa se poata
distribui in intregul
volum al piesei.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se modeleaza
si discretizeaza
piesa folosind tipurile de elemente finite Shell
57 si Solid 70.
Datele de material utilizate sunt (pentru otel):-Densitatea 7.85 e-6 kg/mm3;-Caldura
specifica C = 500 J/kg x C;
-Conductivitatea termica KXX = 0,030 W/mm x C;-Convectia
termica 1.14e-5 W/mm2
x C.
-Dintre acestea, densitatea, caldura
specifica si conductivitatea termica se vor introduce ca date de material iar convectia
ca
incarcare.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Modelul geometric discretizat cu elemente finite termale (Shell
57 si Solid70).
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se aplica doua temperaturi diferite pe doua suprafete diferite. Prima suprafata
este cea care este marcata pe
figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de 120 C.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Cea de-a doua suprafata
este cea care este marcata pe figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de 22 C.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pentru aplicarea convectiei
este necesara selectarea tuturor suprafetelor
exterioare ale piesei, mai putin
a celor doua suprafete
pe care s-au impus temperaturi. In prima faza
se vor selecta toate suprafetele
exterioare ale piesei din meniul: Select>Entities
urmata de selectarea optiunilor
asa
cum se vede in figura de mai jos.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
In a doua faza se vor deselecta
suprafetele
pe care au fost impuse temperaturi din meniul: Select>Entities
urmata de selectarea optiunilor
asa
cum se vede in figura de
mai jos.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Ulterior se va alege optiunea
Select>Everything
below>Selected
Areas.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Pe suprafetele
selectate se introduce convectia asa
cum se vede si in figura alaturata. Dupa
aceasta se vor selecta TOATE ariile!
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se solutioneaza
analiza.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Se vizualizeaza
rezultatele. In primul rand
se vizualizeaza
variatia
temperaturii nodale pe
intreaga
piesa.
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
In al doilea rand
se vizualizeaza
variatia fluxului termic.