DEZVOLTAREA PERCEPŢIEI CROMATICE LA PREŞCOLARI PRIN TEHNICA ACUARELEI

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I: Teoria culorilor (să reformulez!!!!)

I.1. Structura culorilor

I.2. Pata de culoare ca element de limbaj plastic

I.3. Simboluri ale culorilor

I.4. Cromoterapia

CAPITOLUL II: Percepţia cromatică

II.1. Anatomia ochiului uman

II.2. Percepţia – repere psihologice

II.3. Percepţia la copilul preşcolar

II.4. Percepţia stimulilor vizuali

II.5. Percepţia cromatică

CAPITOLUL III: Tehnica acuarelei

III.1. Delimitări conceptuale

III. 2. Instrumente şi materiale de lucru folosite

III.3. Procedee folosite în cadrul tehnicii acuarelei

CAPITOLUL IV: Profilul psihologic al vârstei preşcolare

CAPITOLUL V: Metodologia cercetării

V.1. Ipoteza cercetării

V.2. Obiectivele cercetării

V.3. Descrierea metodelor utilizate în investigaţie

V.4. Prezentarea lotului de subiecţi

CAPITOLUL VI: Prezentarea, analiza şi interpretarea datelor

VI.1. Etapele cercetării

VI.2. Pre-testul

VI.3. Experimentul propriu-zis

VI.4. Post-testul

VI.5. Interpretarea rezultatelor

CAPITOLUL VII: Concluzii

Bibliografie

ANEXE

Introducere

,, Arta îl formează pe om, învăţându–l să – şi lărgească orizontul…îl educă

pentru a deveni o fiinţă cu adevărat umană” (Ernest Fischer)

Arta este modalitatea prin care se realizează relaţia estetică dintre om şi realitate, ea

îndeplinind funcţia de cunoaştere şi de comunicare.

,,Lumea este colorată! O lume fără culori n-ar fi numai tristă, ci ar părea moartă.

Gândiţi-vă doar la marea deosebire dintre o zi de vară însorită, scăldată de cerul albastru, de

flori, frunze şi o zi de toamnă târzie, ploioasă, mohorâtă, când totul este dominat de cenuşiu

sau la trista înfăţişare a naturii ce se pregăteşte de iarnă, există culori, chiar dacă reduse

la o gamă. Total lipsit de culoare este numai întunericul absolut. O cât de slabă rază de

lumină naşte culori. De lumină depinde existenţa culorilor, lumina este chiar izvorul lor.“

(Paul Constantin)

Tema aleasă pentru lucrarea de faţã este justificată de premisa că în grădiniţă se pun

bazele dezvoltării complexe a copilului, sub toate aspectele. Astfel sunt dezvoltate, prin

activităţile desfăşurate zi de zi, procesele psihice, gândirea cu operaţiile ei, analiza, sinteza,

comparaţia, memoria, atenţia şi spiritul de observaţie, voinţa, imaginaţia şi limbajul.

Educatoarea prin intermediul artei, are posibilitatea de a-i determina pe copii să exprime

cu ajutorul elementelor de limbaj plastic, trăiri şi sentimente proprii. Educaţia aristico-plastică

este o componentă a educaţiei estetice care constă în formarea aptitudinii de a percepe, judeca şi

crea frumosul în artă şi prin artă, ajută la dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii, a gândirii, dar şi

ajută la îmbogăţirea vocabularului limbajului.

Activitatea plastică din grădiniţă, prin conţinuturile pe care le utilizează, satisface şi

dezvoltă curiozitatea copilului, nevoia de descoperire şi exprimare cu ajutorul elementelor de

limbaj plastic. Mai mult decât alte activităţi, cea plastică constituie cadrul şi mijlocul cel mai

larg de activare şi stimulare a potenţialului creativ. Culorile, formele plastice şi liniile sunt

mijloace de exprimare şi de exteriorizare a problemelor preşcolarului. Prin artă se dezvoltă

sensibilitatea senzorială dar şi cea comportamentală. Sensibilitatea artistică se construieşte pe

baza afectivităţii, intuiţiei şi fanteziei, în funcţie de priceperea metodică a educatoarei.

Personalitatea copilului şi implicit sensibilitatea lui artistică este rezultanta acţiunii conjugate a

factorilor ereditari, de mediu şi de educaţie. De aceea educatoarea trebuie să conştientizeze că

limbajul plastic este cel mai apropiat preşcolarului şi să nu ceară să reproducă până la

identificare elementele din natură.

Potrivit dicţionarului limbii române, culoarea este acea ,,însuşire a luminii determinată de

compoziţia sa spectrală, care permite ochiului să perceapă în mod diferit radiaţiile vizibile

incidente pe retină, având aceeaşi intensitate, dar lungimi de undă diferite; proprietate a

corpurilor de a absorbi inegal diferitele componente monocromatice ale luminii, modificând

astfel compoziţia luminii împrăştiate sau transmise de ele; aspectul colorat al corpurilor;

totalitatea radiaţiilor de lumină de diferite frecvenţe pe care le reflectă corpurile şi care creează

asupra retinei o impresie specifică; senzaţie, impresie produsă asupra ochiului omenesc de

radiaţiile luminoase de diferite frecvenţe.’’

Însemnătatea culorii este atestată prin dominaţia ei în ansamblul percepţiilor vizuale, iar

omul primeşte aproximativ 90% din totalul informaţiilor despre mediul înconjurător, prin vedere

si numai 10% prin simţuri. Culoarea este deci principalul element prin care aparatul senzorial

receptează semnalele emise de lumea exterioară.

Pentru ce? – dezvoltare personala, dezvoltarea memoriei vizuale, cultivarea simtului

estetic al copiilor, perceperea si armonizarea culorilor, imbogatirea teoriei din domeniul educatie

plastic

Pentru cine? – cadrele didactice de nivelul prescolar de invatamant prin oferirea unui

ghid pentru activitatile artistic-plastice, prescolari

NOUTATEA! Accentul cade pe diferentierea culorilor , nu pe diferentierea cromatica!

DISCROMATOPSIA

Un ochi normal diferentiaza la 18 ani 500 nuante; un ochi educat – 7000 nuante; un ochi

educat cu support de aptitudini peste 12000 nuante

La varsta prescolara copilul percepe 30% din nunatele percepute de un adult la 18 ani,

adica 150 de nuante.

În primul capitol al lucrãrii am prezentat conceputul de joc, teorii despre joc, funcţiile

jocului, dar şi clasificarea jocurilor.

În al doilea capitol, am analizat caracteristicile psihofizice ale preşcolarului - dezvoltarea

biofizicã precum şi dezvoltarea proceselor psihice.

În al treilea capitol am descris rolul jocului didactic, atât cel pentru educarea limbajului şi

a comunicãrii, cât şi cel matematic, sub aspectul proiectãrii, organizãrii, desfãşurãrii şi

interacţiunilor cu celelalte categorii de activitãţi.

Ultimul capitol prezintã datele cercetãrii personale care a pornit de la indentificarea

raportului dintre strategia didacticã folositã de educatoare şi rolul jocului didactic în dezvoltarea

preşcolarului. Ipoteza cercetãrii a fost formulatã astfel: dacã educatoarea foloseşte în mod

dominant strategii centrate pe jocul didactic matematic şi pentru educarea limbajului şi a

comunicãrii, atunci influenţãm pozitiv dezvoltarea unor subsisteme ale vieţii psihice ale

preşcolarului.

Motivele care m-au determinat sã aleg aceastã temã pentru lucrarea de gradul I, sunt

urmãtoarele:

jocul constituie activitatea de bazã pentru vârsta preşcolarã;

jocul didactic îmi oferã prilejul de a atinge obiectivele importante ce ţin de latura

formativã, dar şi cea informativã în dezvoltarea personalitãţii copilului preşcolar;

jocul didactic are o contribuţie importantã în pregãtirea copilului pentru şcoalã.

În abordarea acestei problematici mi-am propus urmãtoarele obiective:

identificarea, în cadrul bibliografiei tematice valoroase, înţelegerea mecanismelor

proceselor psihice prin jocul didactic;

utilizarea strategiilor didactice centrate pe jocul didactic;

elaborarea unei mini culegeri de jocuri didactice.

Consider cã lucrarea prezintã o lucrare practicã pentru cã descrie rolul jocului didactic în

instruirea şi dezvolatrea copilului preşcolar şi sugereazã modele de programe educaţionale pentru

pregãtirea copilului pentru şcoalã.

Doresc ca aceste valenţe sã fie apreciate şi de colegii mei din şcoalã şi în general de

colegii de profesie.

Am dorit ca acest demers sã îmbrace o notã originalã, atât prin modalitatea în care am

valorificat bibliografia, dar mai ales prin programele elaborate.

Bibliografie minimală

1. Educatia estetica, Cucos, Constantin; Editura Polirom, Iasi,2014

2. Biblia picturii in acuarela, Marylin Scott, Editura All Educational, 2011

3. Educatia plastic si metodica, Indreica, Simona; Curs Anul III, sem.2, Reprografia Universitatii ,,Transilvania’’ din Brasov

4. Educatia plastic si didactica educatiei plastic in invatamantul primar si prescolar, Cristea, Maria; 2007

5. Frumosul de dincolo de arta, Editura Meridiane, Bucuresti, 1988

6. Dictionar de arta, Editura Meridiane, Bucuresti, 1995

7. Dictionar de arta, editura Sigma, Bucuresti, 1993

8.