“Materiale dentare auxiliare”

USMF “N. Testemitanu”, Fac. Stomatologie, Catedra Propedeutica stomatologica si implantologie orala Pavel Godoroja.Profesor: Asis. Univ., Dr. Cheptanaru OlgaStudent: Brinza Larisa.

Materiale dentare auxiliare- totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare si prelucrarea lor

ulterioara

In general, materialele dentare se clasifica in:

a. Materiale pentru restaurari coronare directe-obturatii;

b. Materiale pentru amprentare;

c. Materiale pentru confectionarea protezelor;

d. Materiale pentru prelucrat si lustruit;

e. Materiale pentru fixarea protezelor dentare- cementuri.

Ceara dentara

Ceara dentara este utilizata la modelarea machetei protezei scheletate pe modelul dublicat, in combinatie cu elementele preformate din ceara.

Tipuri de ceruri dentare:

1. Ceara de albine- reprezentata de fagurele de miere de ceara galbena sau alba, la temperatura mediului ambiant e solida, influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire- 60 C.

2. Ceruri animale- se utilizeaza restrans, e preparata din ceara de balena- ceara spermaceti.

3. Ceara lanolina- din lina oilor, prin fierbere, are culoare bruna si se utilizeaza restrins.

4. Ceruri minerale- parafina, ozecherita, cerezina.

PARAFINA

Hidrocarbura cu nr crescut de atomi;

Se obtine prin distilarea titeiului;

Intervalul de topire- 47-71 C;

Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice.

OZECHERITA

Se obtine din depozit de titei;

E casanta si rigida dupa purificare;

Intervalul de topire- 65 C, mai mic ca la parafina;

CEARA CANDELILA

Este produs din o planta tropicala;

Influenteaza temperatura de topire= 68-75 C si palsticitatea amestecului;

Are culoare verde cenusie, este dura, casanta;

Materiale pentru slefuirea tesuturilor

dureIn aceasta categorie sunt incluse frezele diamantate sau extradure, sunt utilizate la taierea si slefuirea protezelor dentare, au o rezistenta optima, reduc disconfortul pacientului.

Prafurile de slefuire pentru proteze dentare, care este un praf neabraziv pentru indepartarea execeselor de material. Se utilizeaza pentru slefuirea de mare finete a materialelor poliacrilice si a pieselor turnate metalice. Se comercializeaza sub forma de praf.

Prelucrarea si finisarea protezelor dentare

Consta din 2 operatiuni:

1.Operatiunea de planare si netezire a protezelor;

2. Operatiunea de lustruire a protezelor;

Planarea se face cu ajutorul instrumentelor rotative. Pentru proteze acrilice se utilizeaza freze metalice si din carborund, ulterior utilizindu-se hartie de glaspapir cu granulare fina. Pentru proteze metalice se folosesc discuri de carborund si diamntate, freze din aliaj dur sau diamntate. Netezirea se face cu gume abrazive sau cu sablatorul cu granulatie fina.

Sablatorul utilizeaza abrazivi specifici lucrarilor de sablare- microsablare clasica cu abraziv, are granulatia de 50-250 microni.

Lustruirea protezelor e efectuata pentru a reda protezei aspectul perfect neted, rezistent din punct de vedere chimic si neretentiv pentru alimente. Lustruirea se poate face mecanic sau la aparatul de slefuire. Se mai utilizeaza slefuirea electrochimica, in aparate numite bai electrogalvanice. Ultima etapa este lustruirea cu puful de bumbac.

Materiale de ambalare

Modul in care va fi situat modelul si aprtile lui componente determina diverse metode de ambalare:

1. Ambalare directa- dupa ambalarea si inlaturarea cerurilor, elementele machetei ramin intr-o singura jumatate a chiuvetei.

2. Ambalare indirecta- dupa inlaturarea cerii si deschiderea chiuvetei, in jumatatea inferioara ramine modelul, in cea superioara crosetul sau scheletul metalic al dintilor.

3. . Ambalarea mixta- imbina cele doua metode.

1. Masa de ambalat pe baza de sulfati

A. mase de ambalat pentru proteze totale- hemihidrate CaSO4- “HIDROCAL”, se utilizeaza pentru ambalarea cu val, orizontala, mixta.

B. mase de ambalat pentru aliaje nobile- se prezinta sub forma de pulbere de diferite culori si un lichid, de obicei apa distilata. “EXPANSIT”, are caliant gipsul dur, “CRISTOBALITE”, al carui component refractar este cristobalitul.

2. Masa de ambalat pe baza de fosfati

Forma de prezentare- nu contin gips, deoarece la 1300-1400 C se dezintegreaza!!!!

Rezistenta termica- 900-1400 C.

Lichidul este o solutie coloidala de siliciu, se poate folosi si apa distilata, dar produce contractii ale ambalajului, tiparului.

Vitadur

“VITADUR” are ca componenta refractara cristobalit si carbondurum, ca liant utilizeaza fosfat de amoniu, oxid de xinc, oxid de mangan.

Proprietati-

1. Plasticitatea si granulatia fina;

2. Duritatea si rezistenta mecanica mai mare decit materiale de ambalare pentru metale nobile.

Indicatii- aliaje inoxidabile de Cr-Ni, aliaje nobile pentru metalo-ceramica.

3. Mase de ambalat pe baza de silicati

Sunt utilizate mai rar,;

Se folosesc pentru proteze scheletate;

Devin rezistente prin adaos de rasini;

Denumiri comerciale- Hartex, Swediterm, Nobilium.

4. Mase de ambalat pentru ceramice

Reprezinta totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice, baze proteze, placarea componentei metalice, obtinerea arcadelor artificiale.

“FINA 2000”-masă de ambalat pentru coroane şi punţi realizate din aliaj şi ceramică presată.• Expansiune uşor de controlat• Tratament termic rapid dar şi convenţional• Consistenţă foarte fină şi densă• Pentru turnături de înaltă precizie