Anul XXXV. • Caransebeş 26 Ian. st. v. (8 Feb. st. n.) 1920 Nr. 5.

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului • • • A P A R E D U M I N E C A • • • • •

Pe Pe Pc Un

Preţul abonamentului : . . 36 coroane (18 Lei)

an 18 „ • (9 „ ) un an jumătate de un pătr număr

de an 9 70 fileri

( 4 ' , . , ) (35 bani)

Manuscriptele, cărţile, revistele, publicaţiile periodice sau ziarele cari au schimbul cu „FOAIA DIECEZANĂ", se trimit pe adresa : V. LOICHIŢA, redactor în Caransebeş, iar banii de prenumăraţiune şi inserţtuni: a f l i n i n i s t r a -ţ i u n i i . . T i p o g r a f i a ş i L i b r ă r i a d i e c e z a n ă " în Caransebeş (judeţul Caraş-Severin), T e l e f o n N r . 3 0 .

-Manuscriptele nu se înapoiază.

Preţul inserţ iuni lor: Pentru pnblicaţitini oficioase, concurs edicte etc. publicate de 3 ori, daca cont până la 150 de cuvinte 20 cor., până la 21 de cuvinte 25 cor., de aci în sus 30 co

Pressa şi religiozitatea Dupăce ne-au ajutat D u m n e z e u şi luptele

eroilor noştrii să în temeiem România -mare , grija noastră de căpetenie t rebue să fie de a-i pune acestei opere măreţe cel mai pu tern ic şi mai trainic fundament . Istoria, acest mai mare învă­ţător al lumii , ne arată prin numeroase exemple , că temelia cea mai b u n ă a unu i popor este re­ligiozitatea; pent rucă din acest sen t iment stânt izvoresc toate bunur i le sufleteşti cari formează tăria neclătită a unu i popor precum s u n t : frica de Dumnezeu, iubirea şi cinstirea deaproapelui, dra­gostea, pentru nuntea şi fericirea de păcatele, cari duc mai uşor la m o a r t e . p e un popor decât ura şi armele duşmani lor . Rrin u rmare deviza preo­ţilor şi a iubitorilor de biserică t rebue să fie, î n zilele de a c u m , răspândirea religiozităţii adevă­rate şi nu făţarnice în toate pături le poporului . Cu atât mai «vârtos să răspândim religiozitatea în toate sufletele româneşt i pent rucă propagarea religiozităţii în popor nu este numa i un interes primordial de stat ci ea este şi o datorinţă ome­nească. Fiecare om îşi are partea sa din sufe­rinţele ce apasă omenimea pe pământ şi nici o putere nu este în stare să ofere aceea mângâ ­iere şi întărire pe care o oferă religiozitatea su­

fletelor îndurera te . Fiecare om şi creştin "se obo­seşte cu sufletul în lupta vieţii şi dea ceea are lipsă de recreaţie şi de îndemn la lupta nouă , dar această recreaţie şi imbold la m u n c ă din nou nu o poate da alt factor sufletelor omeneşt i decât religiozitatea. De aceea felul şi modul cel mai bun prin care pu tem face bine semenilor noştrii este răspândirea şi sădirea religiozităţii în sufletele lor.

Astăzi voiesc să vorbesc despre un s ingur mijloc prin care sc poate s ă m ă n â în suflete, acest preţios dar, religiozitatea. Şi acest mijloc este pressa. Catolicii, protestanţii , dar mai cu seamă sectarii, au o sumeden ie de ziare prin cari unii răspândesc mental i ta tea creştină şi în legătură

in

cu aceasta îndrăgirea purtări lor creşt ine, iară alţii prind suflete naive şi neş t iu toare .

A c u m e t impul suprem să ne avem şi noi dacă nu ziarele noast re rel igioase, cel puţin zia­rul nost ru religios care săp tămâna l să între în fiecare casă românească ca să ridice pulberea lumească care s'a aşezat pe suflete şi să toarne acolo credinţă, iubire şi nădejde, tot atâtea pu­teri cari u şu rează şi înalţă sufletele cătră D u m ­nezeu şi cătră tot ce e b u n şi f rumos .

A trecut vremea când mai pu t eam să lăsăm să meargă toate în voia lor; astăzi t rebue să avem şi oamenii şi mijloacele prin care să ocâr-m u i m sufleteşte pe credincioşii noştri spre o ţ intă ho tân tă , spre un ideal b ineconceput , aşa c u m cer interesele neamulu i şi ale bisericei. Să ne î n s e m n ă m bine că acolo unde nu lucrăm noi , lucră alţii chiar contrar intereselor noast re . Să nu u i tăm pe nici un minut experienţele din t recut , că terenul cel mai bun unde ne poate lovi duş ­manu l fără să observăm este chiar terenul religios.

Să nu ne facem iluzii în pr ivinţa aceasta, că precum au făcut duşmani i în trecut aşa vor lucră şi în viitor; vor căuta cu toate mijloacele sa ne s lăbească şi să ne d i smembreze sufleteşte.

Cine nu-şi aduce aminte din t recut c u m dintr 'o tabără sau altă se ca lomnia s is temat ic biserica noastră; cu câtă iscusinţă se retăceau păcatele şi infanti le proprii şi cum se măreau şi se mistificau unele lucruri din biserica noastră .

Şi pânăcând contrarii bisericei noastre şi ai neamulu i îşi aveau pândati i pregătiţi cari la cea mai mică ocazie t u rnau pe noi batjocuri cu găleata,- 'noi s tam cu manile în piept şi cel puţin ne întristam văzând că de ce mârşăvii şi tică­loşii sun t capabili unii oameni cari se n u m e s c slugile lui Cristos.

S'ar putea publică un s tudiu foarte intere­sant din punctul nostru de vedere, din care s'ar vedea că fiecare om din biserica noastră care s'a ridicat cât de puţin Ia suprafaţă a fost mo­mentan terfelit şi batjocorit cu s :opul ca nu cumva cauza bisericei- noastre să deie înainte .

Pagina 2 P O A l A

A sosit v remea cred să punem la locul 'lor pe orişicare terfeli tor al bisericei noastre în aşa fel, ca să-şi piardă pofta de a practica aceasta me­serie nemernică .

. Ce ravagii au făcut în biserica noastră sec­tarii tot din cauza lipsei pressei rel igioase. Să fi avu t un ziar religios în care am fi descris înaintea credincioşilor pe conducători i sectarilor aşa, p recum ar fi meri ta t să fie descrişi , de mult ne-am fi curăţit de ei, şi în loc ca ei să facă

» ţăndări din unele părţi ale bisericei noastre, i-am fi făcut noi pe ei ţăndări de mul t .

Câte rele şi amărăc iuni nu au pricinuit manile străine bisericei şi neamulu i nostru chiar prin sectari .

Dacă am tolera şî pe mai departe ca bise­rica noastră să nu-şi aibă ziarul său de propa­g a n d ă religioasă* şi am tolera ca şi astăzi să se mai facă cu ea, ce s'a făcut în trecut, a r în­s e m n ă că de fapt sun tem nişte oameni morţi fără vedere şi fără simţire.

Pressa este un formidabil mijloc de a tac şi apărare , de corupţie şi de înăl ţare .

Când lăsăm să se servească alţii de pressa, de acest pu tern ic mijloc de p ropagandă şi noi s tăm la o parte cu mani le în piept, a tunci să ştim că am cauzat bisericei noast re cel mai mare rău lăsându-o pradă la toţi nemernici i , cari prin dă râmarea cetăţii noast re sufleteşti voiesc să-şi în tărească cetatea lor, am lăsat ca oameni i străini de credinţa şi sufletul nos t ru , 'să formeze con­vingerile credincioşilor noştri aşa cum le vine bine.

înfăptuirea pressei religioase în biserica noa­stră, cât mai cu grabă , este de un interes vital. Prin pressa religioasă pe de o parte vom pară toate loviturile duşmani lor , iar pe de altă parte vom culege mereu neghina din sufletele credin­cioşilor şi vom s ă m ă n â acolo bobii de aur ai credinţei celei adevăra te .

Cruciferus

Două cuvântăr i a le f o s t u l u i n o s t r u e p i s c o p , a c u m m i t r o p o l i t

p r i m a t , î . P . S. M I R O N CRISTEA.

1. La adunarea genera lă a societăţii de geograf ie : ,

Sire, Doamnelor şi Domnilor!

îna in te cu vr 'o 20 ani mi-a cazul în m â n ă un volum de poezii ale unui poet din vechiul regat, carele — trecând pe la Iţcani, în ţara fa­gilor, a fraţilor noştri bucovineni --- a scris, sub impresia acestei călătorii, u rmătoare ve r su r i :

L E C K Z A N Â * Nr. j f l

„Hotarele de astăzi sunt margini t recătoarei ! „De care t impul r â d e : „Căci el pă t runde în taina ursitei viitoare, 1 „Când ele s 'ar deschide . . .

Atunci ;. deşi avântul sufletului meu tânăi nu eră încă disciplinat în cadrele unei judecăţi reci - totuşi am zâmbit de îndrăzneala chiar şi a unui poet, care are de al tcum chemarea a vesti cu decenii înainte, idealurile unui n e a m . '

' D a r s'a adeverit şi în cazul acesla vorbi vesti tului cronicar Mii ou Cosi/n că „nu stă omdj de-asupra vremuri lor ci bietul om stă sub vre­m u r i " . Astfel nu-i iertat să zâmbeş t i in faţa jul decăţii vremuri lor şi-a t impulu i , căci - - iată - J t impul a copt idea unităţii noastre naţ ionale mai repede de cum ne-am închipuit-o noi toţi.

Majestatea Voastră sunteţ i Acela, care a-ŢÎ înţeles rostul acestui t imp. şi scoţând neamul şi ţara din cadrele vechilor convenţii nefireşti — a-Ţi condus-o în şirul surori lor la t ine-ş i 1 popoarelor, cari au luptat în trecut şi în cursul marelui conflict mondia l şi avem nădejdea, căi vor luptă şi în viitor pentru idealurile ometiireiJ Ca cel mai glorios Căpitan al vitezei oştiri ro­mâne a-Ţi realizat cea mai strălucită faptă, ce va cupr inde 'paginile istoriei neamulu i nostru; şi Majestatea Voastră va străluci în curs de vea-' curi ca cel mai glorios Voevod, din câţi ne-a-, hărăzi t bunul D u m n e z e u . Iară dorobanţul Român va rămânea , nu numai în m o n u m e n t e l e de mar-: moră şi de bronz, ci şi în inimile noastre şi ăl tu turor generaţi i lor viitoare, s imbolul un i t ă ţ i i noastre naţ ionale, a supremulu i nost ru ideal. |

Noi -— Români i provinciilor desrobite cu sent imente de adâncă venera ţ iune şi recu- I noşt inţă, Vă m u l ţ u m i m - - Sire - pent rucă a-Ţi'l rupt lanţuri le robiei de pe t rupuri le noastre , dar . l mai ales de pe sufletele în cari zăceaţi înoătu-1 şale sent imentele noastre româneş t i .

Sire, Doamnelor şi Domnilor!

Apostolul Pavel zice la un loc al scrierilor! sale, că „ceeace a împreuna t D u m n e z e u , omul să nu despâr ţească" . Eu întorc idea si zic că! ceeace D u m n e z e u — şi de noi neînţeleasa Sa înţelepciune a despărţit veacuri întregi s a f l chiar mii de ani - • cum am fost despărţiţ i noi.

aceea nu se poate contopi şi asimila peste» noapte , de azi pe mâne . Noi - - cei din provin-i ciile alipite patriei m a m e - sun tem înrâuriţi de culturile străine, dela cari ne-am adăpat şi de mediul popoarelor, cu cari am conlocui t l veacuri de-arândul şi a căror robi am lost. Astfel se mai cere mu l t ă m u n c ă cul turala până se va ' desăvârşi uni tatea noastră sufleteasca, încât ea să fie expres iunea specifîicâ, genu ină a sufletu-1 lui şi geniulu i neamulu i românesc . Societă ţ i le!

Nr. o

artistice,, etc. au această fru-culturale, sociale, moaşa chemare .

Sire, Doamnelor ţi Domnilor/ Domnul vicepreşedinte Hepites, a spus între

| t e | e in cuvântul sau de deschidere , că „pent ru noi războiul inca nu-i isprăvit" . D-sa s'a cugetat

desigur la duşmani i din afară, cari ne silesc a fi mereu cu ochi în patru şi cu puşca la picior. ...

Eu completez ideea d-sale, z i c a n d r ca noi mai avem sa raportăm o grea bi ruinţa în sânul nostru, între graniţele ţârii noastre , şi a n u m e : Să învingem patimile dintre noi şi să ne întindem m â n a frăţească la m u n c ă a rmonică şi desinteresata pentru propăşirea neamulu i în toate privinţele şi pentru consolidarea ţării.

O garanţ ie puternică ne oferă în această privinţă exemplul f rumos al Majestâţii Voast re , carele nu numai în fruntea armatei ştiţi a fi la locul de glorie, ci Va luaţi osteneală a conduce şi asemenea societăţi cul turale şi ştiinţifice, cum este „Societatea geografica", în a cărei şedinţa festiva avem onoare a ti. Ţara şi mai ales ti­neretul ei are sa Va u r m e z e şi pe acest t ă râm.

Profit de această ocazie de a m u l ţ u m i ce­lui dela conducerea acestei înalte Societăţi geo­grafice, pentrucă — apreci ind prea favorabil prea modestele mele contribuiri de m u n c ă la propă­şirea, neamului — m ' a u dist ins a l egându-mă membru de onoare al ei.

De încheiere implor b inecuvântarea Cerului atât asupra lucrărilor acestei Societăţi cât şi asu­pra muncii cinstite şi desinterésate a tu tu ro r bunilor Români , cari vor lucra, ca iubita noastră patrie, acum mări tă şi mare , sa se consol ideze, sa devie ta ie , încât după zisa scripturii — „nici porţile iadului să nu o poată s lăbi" .

2. La inaugurarea universităţi i libere din capitala ţar i i :

Maiestatea Voastră. Augusta noastră Patronă, Domniţă, Doamnelor şi Domnilor !

Eroica a rma tă română , în frunte cu vi teazul c ' căpitan, Al. S. Regele Fe rd inand I, a lărgit hotarele ţării aproape până la cele mai ex t reme graniţe ale pământu lu i şi gra iului românesc , şi astfel fiicele înstrăinate au putut alerga la sânul patriei m u m e , care le-a primit şi îmbrăţ işat cu tocul şi ou că ldura de care numa i o inimă de mumă este capabilă. Dar este şi r amâne un a-«evăr, o max imă de viaţă, că „biruinţa la, o armată nu sta scrisă în vârful baionetelor, ci în ' "una ostaşilor luptă tor i" .

.Maiestatea Sa, iubita noastră Regina, ştie i povestească ceasuri pline de duioşie , cum

ul t ima sfor ţare : „Tră iască România Mare" , iar a l ţ i i : „Tră iască împără teasa tu tu ro r Români lo r" . A s e m e n e a cazuri cunoaş t em şi noi toţi .

Iată, doamnelor şi domnilor , nepreţui ta co­moară sufletească din care au isvorât măreţe le fapte ale ostaşilor noştri dela Mărâşeşt i , Mărăşti , dela -Nistru şi Tisa şi din mul te alte locur i !

Iar această comoară au sădit-o, au dezvol­tat-O şi cultivat-o în sufletele lor slujitorii cei conştienţi ai Bisericii, apoi învăţătorii şi profe­sorii, ofiţerii, cari au înţeles f rumoasa lor mi ­s iune , ziaristica; cu un cuvân t toţi câţi şi-au pus puterile lor în slujba educaţiei poporulu i , a cetăţenilor şi mai ales a t inerelor generaţ i i .

Dar ceiace am făcut în această privinţă pana a c u m este numai un bun început . Trebu in ţa de-a stărui în această direcţ iune ni se impune , angajând la m u n c ă şi mai cu sistem pe toţi cărturarii cari ni pot fi de lolos întru a ext inde propaganda naţ ională , rel igioasă, cul turală , eco­nomică , de sociologie cumin te şi de mul te altele, în cercuri cât mai largi.

Din s imţul acestei patriotice datorinţe a ră­sărit, la iniţiativa unui comitet de d o a m n e , în frunte cu i lustra d o a m n ă Sabina Cantacuz ino , insti tuţia numi t ă „Univers i ta tea liberă" care astăzi îşi incepe activitatea sa publică. Aceas tă iniţia­tivă din partea femeilor este cu atât mai lăuda­bila şi, pentru noi toţi, cu atât mai îmbucură ­toare , cu cât t rebuie să admi tem că un popor ale cărui femei nu se îndeletnicesc cu preocu­paţii de ordin ideal, n ' a re viitor as igura t .

Iar eu, ca Arhipăstor, chemat a sprijini toate mişcări le pent ru luminarea tu rmei încredinţată Bisericii noastre şi mie, c h e m şi eu împreună cu apostolul P a v e l : „la m u n c ă în cuvân t şi în­văţătură , (I T imo t . V, 17) şi-i învit pe toţi cei

cutare soldat rănit de moar te , pe care I-a în gri i Şoptia înainte de a închide pe veci ochii , cu

ce au cunoşt inţele necesare să se înscrie cu drag la muncă s tărui toare în cadrele Universi tăţ i i li­bere, făcând ca ea să devie un adevărat soare al culturi i române , ale cărui raze luci toare şi a cărui că ldură să at ingă, nu numa i sufletul înse­tat al poporului din vechiul Regat , ci şi sufletul poporului din provinciile desrobite , care şi mai mul t însetează de dorul culturi i româneş t i . Efectul binefăcător al acestei munc i , d a c ă se va u r m a cu s tăruinţă , n 'are să l ipsească, căci un mare adevăr afirmă un învăţat , când zice: „Este aproape o m i n u n e , cât de adânc străbate în inima o m u ­lui predarea aleasă şi mai cu farmec a vre-unei învăţături b u n e " .

Iar pe marele public ascul tă tor îl rog cu cuvântu l lui Solomon (Prov. V. 1): Pleacă-ţi urechea la învă ţă tura „care vine de la Univer ­sitatea l iberă", şi-1 îndemn să ieie parte în nu­măr cât de mare la prelegerile şi conferinţele acestei Universi tăţ i , şi din sufletul lor apercep-tibil de învăţătur i folositoare să facă după

Pagina 4 Nr. 5

cuvân tu l Scripturii — acel pămân t roditor, care nu numai pr imeşte s ă m â n ţ a bunelor învăţătur i propovădui te , ci o şi încolţeşte şi îngrijeşte, încât să producă roade din bie lşug. Aceste roade să fie nu n u m a i nimbul cultural al indivizilor, ci, prin aceasta , şi întărirea intereselor c o m u n e şi. mai ales, potenţarea interesului de participare la m u n c a pentru progresul obştesc al societăţii , al naţ iuni i , al ţării, şt iut fiind că adevăra ta cul­tură este şi o mare putere . în această pr ivinţă să u r m ă m pilda strălucită a adoratei noast re Regine Măria, care este şi aci A u g u s t a pa t ronă ,a acestei Univers i tă ţ i , şi care oferă valorosul ei sprijin şi nobila ei conlucrare la toate mişcări le pentru binele obştesc .

Cu aceste cuvinte , cărora li-a premers in­vocarea ajutorului lui D u m n e z e u , inaugurez con­ferinţele Universi tăţ i i libere, dorind tu tu ror celor ce vor urca catedrele ei, împreună cu apostolul P a v e l : „ D u m n e z e u să vă întărească în toată în­văţă tura şi lucrul b u n " (II Tesa l . 11 — 1 7 ) . lai­ca încheiere b inecuvin tez toate lucrările acestei Universi tă ţ i , în dorinţa că pe t r ibunele şi ca­tedrele ei se vor sui şi conferenţiari , cari vor alege obiectul prelegerilor lor şi din t recutul Bisericii noastre s t rămoşeşt i şi naţ ionale din a carii t indă a sădit slava, cartea şi cu l tura ro­mânească , p recum şi din dumneze ieş t i l e învă­ţături ale blândului Nazar inean , mai ales că - -după zisa Psa lmis tu lu i - „Cuvântu l D o m n u l u i cupr inde adevăra ta î nvă ţ ă tu ră" , de care orice popor are to tdeuna , dar mai ales în zilele noa­stre, atât de m a r e t rebuin ţă .

Cu D u m n e z e u î na in t e !

Ş T I E I

Arhimandriţi noui . P. S. Sa episcopul Aradu­lui loan I. Papp a binevoit a hirotesi, în cursul sf. Li­turghii servita în 9/22 ianuarie a. c. pe P. C. L. Roman R. Ciorogariu, protosincel şi preşedinte al Consistorului eparhial din Oradea-mare şi Nicolae Ivan, protosincel şi preşedinte al Consistorului din Cluj, întru arhimandriţi.

Hirotesîe . P. S. Sa episcopul Aradului loan I. Papp a binevoit * hirotesi intru protopresbiter onorar pe părintele Dr Teodor Botiş, director şi profesor al in­stitutului teologic şi al şcoalei normale din dieceza Aradului. Muncitorului harnic şi bun, sincere doriri de bine,

Adunarea genera lă a Asociaţiunii pentru lite­ratura română şi cultura poporului român, care din cauza războiului nu s'a putut ţinea din anul 1913, a avut loc in Sibiiu, în zilele de 28 şi 29 Decemvrie 1919. A luat parte, între număroşi oaspeţi şi dl Nicolae Iorga, pre­şedintele Ligei culturale şi al Camerei. Adunarea gene­rală s'a deschis prin preşedintele Andreiu Bârseann, după care a vorbit dl Nicolae lorga, desvoltând într'o cuvântare clasică programul cultural de azi încolo al Asociaţiunii, la realizarea căruia va trebui să muncească intreaga sutlare românească. în numele C. D. R. a sa­lutat adunarea dl Dr Valeriu Branişte, asigurând Asocia-

ţiunea de sprijinul moral şi material al guvernului român'* Adâncă impresiune a tăcut cuvântarea reprezentantului! Românilor din Basarabia dl Buzdugan, caic salută .\so-ciaţiunea în numele ţăranilor din Basarabia. S'a trimis' telegrame omagiale .VI. Lor Regelui şi Reginei şi A. 3 R. moştenitorului de tron Carol. Dupăcc s'au ales co-i misiunile, la orele 1 d. a. a avut loc în si la cea marJ dela Unicum o masă festivă în onoarea ului lorga, la care s 'au rostit mai multe cuvântări. Duminică după 1

serviciul divin în cadedrala ort. şi in biserica gr. cat. s'a deschis şedinţa a fl-a la orele 11. Comisia pentru cenzurarea raportului îşi prezintă raportul prin dl Or Cj Bucşan. Se constată că, cu toate greutăţile celor şase ani din urmă averea „Asociaţiunei" s'a mărit coniplec-tându-se biblioteca şi muzeul. Se propune primirea r a l poartelor şi se exprimă o adâncă mulţumire comanda-, mentulni trupelor din Transilvania, care a donat muzeului o bogată colecţie de arme şi minereuri. O mare bucurie a stârnit vestea că M. S. Kegele primeşte sa lie prese dintele de onoare al Asociaţiunei. Dupa acestea rapor torul propune ca dl N. lorga să tic ales membru d onoare al Asociaţiunei, ceeace s'a primit cu bucurie. S' propus întemeierea unui fond cultural „N\ Ii>rgaJ, la care-s'a şi iscălit suma de 100.000 cor. Colecta va continua. ' Se va continua şi colecta A. Vlaicu. Se mulţumeşte Consiliului Dirigent pentru suma 300 mii cor., din care, se vor înfiinţa biblioteci poporale şi se va ajuta şcoala Asociaţiunei. în nouile statute se prevede ca membrii comitetului central să fie 20 în loc de 12 şi taxele de membrii să se urce la 500, 2o0, 20 şi o Ici. 1)1 maior Mărgâritescu propune să fie socotiţi membrii şi aceia, cari vor ridica case naţionale la sate. Se propune şi se ia act despre fuzionarea şcoalei Asociaţiunei cu liceul de stat, iar d-na Bârseanu anunţă reînfiinţarea şcoalei de menaj şi industria casnică. Ia cuvântul dl N. Iorga arătând ce rol a avut Liga culturală in răspândirea cul-turei, şi care trebue întărită. Urmează raportul comisiei de candidare. fiind raportor dl M. Voilean şi alegerea următorului comitet : Prezident: A. Bârseanu, viceprezi-den t : Dr V. Suciu, membri ordinari 20: P. Cosma, Dr N. Bălan, Oct. Goga, Dr V. Stan, Iulian Marian, Dr I. Lupaş, gen. Moga, Ion F. Negruţ, 1. Agârbiceanu, Dr D. Borcea, G. Precup, N. Togan , Dr Octavian Rusu, Dr V. Bologa, Dr loan Bunea, Dr losif Blaga, general Boeriu, general Florian, Dr Ban, Dr Dăianu, membri suplenţi 10: loan Meta, Traian Scorobeţ, Gavrilă Todică, Aurel Popescu, Dr N. Drăgan G. Poponea, !)r G. Preda, loan Vătăşan, Dr I. Bârlea, Zen. Pâclişan. (\i\s. şi Şcoala)

o o

Cronica cul tura lă şi l i terară Duminica ortodoxă se numeş te foaia cercu­

lui re l ig ios : „Ia şi c i teş te" , cu a! doilea an d l existenţă şi cu apariţia la Bucureşt i . Aceas tă b u n ă „Duminică Or todoxă" n 'are voie sa lipsească în casa nici unui creştin român ce se respecta, cu atât mai puţin în casa unui preo ' . învăţător ori alt intelectual. Es te cea mai b u r a foaie dc propagandă religioasă, — atâta dc t rebuincioasa pentru toţi ceice nu odată râd de celece sunt-ale bunu lu i D u m n e z e u , *~ din câte cunoaş tem. Tâlcuirea uşoară, clară şi l impede a s. Evangelii-din fiecare Duminică şi sărbătoare , te cucereşte, fără sa vrei, fiind corecta, logică şi plină de

Nr. 5 F O A I A D I E C E Z A N A Pagina 5

licări la viaţa de toate zilele. • Momente scoase jin viaţa şi înfăţişate în dulcea lumina şi dra-< r o S t c evangelică, istorisirile moral izatoare , ca şi uneori poeziile de inspiraţie religioasă, cari com-

H l , i cuprinsul acestei publicaţii , fac din « Dumi-lica Ortodoxă•> un factor cul tural-nat ional de mân a întâi- Sinceră şi calda prietena a adevărului şi dreptăţii, „Dumin ica Or todoxa" este o binecu­vântata solie a mângâier i i , îndrumăr i i şi întăririi noastre în faţa m i z e r i i l o r . d e diferite nuanţe ce i e întâmpinam în viaţa noastră de toate zilele. Dorim înstăpânirea bunelor moravur i creştineşti jrj landurile noastre, caci numai aşa vom crea p putetnică şi s igura Românie marc . Datorinţa noastră deci, sâ sprijinim din răsputeri publicaţii de Ce 1 lil „Duminicii Or todoxe" , cu cari să împo­dobim, în primul rând, casele noastre româneş t i , ţjn tata, o m a m a , o soră şi un frate cu o mi­lostiva inima românească , vor f u n d u n e n t â , de sigur, sănăta tea morală ă ţarii, pentru a cărei, prospera re cu toţii os tenim. (Redac ţ ia : N. Run-ceanu, Biserica Sta Vineri-Herasca, Bucureş t i . Abonamentul : 10 lei pe an) .

Congresul pentru orfanii de război. La Tea t ru l Naţional din Bucureşti s'a ţinut in 28 Ianuar ie a. c. congresul societăţii „ocrotitea orfanilor de război", sub prez 'denţ ia Mitropolitului Pr imat , incunjurat., şi de alte căpetenii ale biser ic i i - ro-înâneşti şi fruntaşi din viaţa noastră politica. Prezenţa M. Sale Regelui şi M. Sale Reginei a dat congresului un prestigiu deosebit . Din ra­poartele Doamnelor Olga Sturz a şi Alexandr ina Cantaeuzino despre activitatea societăţii .reiese, ca societatea sus ţ ine 57 orfelinate, a jutând p â n ă acum 190 mii orfani din vechiul regat, iar 104 îmi de orfani din noile ţ inutur i . .Se espune apoi podul de funcţ ionare al orfelinatelor în cari fe­meile dau copiiloi duioşia dragostei de m a m a cu o educaţ ie adevărat cetăţeneasca, şi sc amin­tesc şcolile de meserii , agr icul tură şi industr ie casnica pe care le-a înfiinţat •» societatea. Cuvân ­tările Mitropolitului Primat şi ale miniştri lor Lupţi şi Borcea, au fost duioase , găs ind mişcă­toare accente ce sinceri tate. Cele relatate la con-ff'"es au lacul o impresie covârşi toare, a ra tându-se din nou, „ce poate face, cu chibzuială , mintea lerneiască aplicată Ia o gospodărie care e in ace-

timp şi o nobilă opc iă socială" . Credem şi Şţiiii, că din aceasta minuna tă operă caritativă v1 patriotică în cel mai nobil înţeles al cuvân­tului, vor trage folos şi bieţii noştri mulţi orfani Oânaţcni, ci totuşi , nu ne fisă sufletul d e a n u n e c fPrima gândul , că ce fericiţi am li dc-am putea crea f n ° i aici, acasă , în inima noastră, orfelinatul p'eri-

l u orfanii noştri din iniţiativa şi contribuţi i le 'toastre proprii, fără veşnicul alerg la ajutorul datului , pc care şi in acest chip l-am degaja

de o nouă sarcină oficială, cre iându-nc şi o at­mosfera morală priincioasâ vieţii sufletului nos­tru prin jertfele sfinte ce vom aduce .

* încres tăm cu ceti mai iubitoare prietenie

reapariţia revistei literare şi politice cra iovene „Ramuri1. Intră în al 14-lea an de existenţa şi , care, pe vremur i , a fost credincioasa vest i toare în Oltenia al curentului celui mai vânjos, celui mai românesc şi celui mai iubit din rândul m i ş ­cărilor noastre literare, pornit la 1902 de neuî-" tatul nostru „Sămăţicţtor? cu .ajutorul „Luceafă­rului" ardelean, al bâ ; lădeanulu i „ F ă t - F r u m n s " şi al „Junimei Li terare" bucovinene . Prin hăr­nicia şi autori ta tea redactorilor ei C Ş. Făoetel şi D. Tomescu, revista a pu tu t sa-şi i lustreze paginile s a l e - cu scrisul celor mai de s e a m ă scriitori cc-i avem (W lorga, Coga , Agârb iceanu , F a t m a , Cun ţan , Soricu ş. a.), contr ibuind astfel în mod snnţ i tor la piogresul nostru cul tural . R :apâ rând , „Ramur i l e " , în număru l prim, ni se p iez in la în aceleaşi bune condiţii literare ca şi al tădată, cu adausul încă, că este şi revis tă pot litieă. Din acest n u m ă r r emarcăm primart icolul Dlui 1). T o m e s c u şi prietineştHe rânduri ale lui C. Ş. Făoeiel închinate memorie i căpi tanului N. Vulovici, căzut pentru mântu i rea noas t ră şi in

care totdeun.t vom jăl i . nu numa i pe s.oidatul •erou, ci' şi ne poetul-ostaş al f rumoaselor cân­tece războinice, scrise înainte d e ' r ă z b o i eu un protetic pres imt al zilelor ce t rebuiau şi le doriă atât de mul t cântăre ţu l , să vie. Poetul nos t ru , a cărui mărire o înt rezăr im, desfâşurându-se_.zi de zi în vers ca şi în proză (Dacia), Nichifoi Crainic, ne tr imite, poate cea mai f rumoasă poe­zie din câte- a tipărit, în minuna t a sa c rea ţ ie „La răscruce". V. Mikăileseu vorbeşte în Ir" un j u -

.dioios articol despre gloria n e a m u l u i nos t ru , ca i e este, de s igurr , Dl N. /orga. Revis ta mai -are bune însemnăr i literare şi politice şi apare la Craiova de doua ori pe lună cu preţul de 40 lei pe an.

* Sbură/orui Nr. 41 se prezintă in aceleaşi

condiţii bune ca şi a l tădată . R e m a r c ă m sp i r i ­tualul- art:col al Dlui E. Lo\Mneseu : „ P ă ş u i c a " şi „Mai mul tă filozofie", consideraţ i i j u s t e in legătura cu situaţia culturii noastre din mă ias t r ă peana a scriitorului I. Petrovici. (Bucureş t i , Str. Săr indar \ ' r . 14. Abonamen tu l 50 lei pe an, pentru preoţi, învăţători şi s tudenţ i 40 lei).

-X-

Pagini pline de un nobil patrioliz m se des­prind din cărticica părintelui A . jRtinera nu înti­t u l a t ă : Din campania marelui război : 2 4 I a n u a r i e 1918, cupr inzând diferite cuvântăr i de trezire a dragostei şi mândr ie i de neam, de îmbărbătat ' c

Pag ina 6

la luptă şi la răbdare în faţa grozavelor năca­zuri şi neajunsur i în războiul nostru naţional , din t impul păstoriei sale sufleteşti pe câmpul de luptă; aşa: cuvântarea dela ziua unirii prin-cipatejor din 1918, cea din 18 Februar ie a aq(e-luiaş an, Ia plecarea trupelor*din Voineştii Mol­dovei in Basarabia de nord ca sa a lunge peste Nistru a l inate le bolşevice, cea dela inaugura rea m o n u m e n t u l u i pentru morţii noştri în boala de tifos exan tcmal ie în a. li) 17, în prezenţa Regi­nei Măria. Cu adevărat cărticica aceasta se poate ceti cu un real lolos, conv ingându-nc , că „răb­darea, supune rea fala de, legi şi unirea fac tăria şi fericirea unui popor" . Se poate căpăta pentru preţul de 2 lei la preotul N. Runceanu , biserica s. Vmeri-Heraşca, Bucureş t i .

Cetatea neamţului d rama istorica în o acte de V. Alexandri i se va reprezenta Joi în jo /anuar/e (12 Februar ie) a. c. (S. Trei lerarchi) de catră t inerimea inst i tutului pedagogic gr. or. român din Caransebeş . Ineepului la 8 ' / 8 ore seara. Dorim participarea cât mai numâroasâ a publicului din provinţâ .

La Bucureşt i apare lunar „Noua Revistă Bisericească", cu colaborarea mul tor preoţi dori­tori de progres pe tărâmul vieţii noastre biseri­ceşti . Redacţia: S t rada Prineipatcle-unitc Nr. <>(), Bucureş t i . A b o n a m e n t u l : 20 lei pe an.

• Pen t ru înlesnirea invâl.ârii cititului şi scri­sului românesc , apare de trei ori pe s ăp t ămână la Timişoara , sub conducerea Dlui C. Pctrcsfii, „Limba română'''. Abonamen tu l pe un an 232 coroane. Redacţia şi adminis t ra ţ ia : Strada ('etăţii (Erod utca) Nr. 8.'

Geogrrâa. judeţului Caras Scverin de I. Vuia aprobală de Rezortul cultelor şi Consislorul nos­tru diacezan, se afla dc vânzare la Librăria Diecezană din Caransebeş cu 5 cor ex.

V. L.

Partea oficială Ordinul de zi

al comandantului trupelor din Transilvania.

Bravi ostaşi ar Comandamen tu lu i t rupelor din Trans i lvania !

Astăzi când păşiţi pragul noului an, întreaga dragoste mi-e îndreptata spre ' voi şi din toată inijna potrivii obiceiului s t rămoşesc va zic la toţi:

, La mulţi a n i ! . • Daca anul ce l-aţi dat la spate a fost plin

dc greutăţi şi de sacrificii pentru voi, în sch imb

roadele frumoase ce le-aţi cules pol li zugrăv i ţ i prin următoare le c u v i n l e : Voua v 'a fost hărăzii de Dumnezeu , să înfăptuiţi ceeace de seco lJ nâzueş tc neamul românesc . Sentinele fiind tfl munţi i apuseni ai Ardealului durerea fraţilor del un sânge , cari g e m e a u sub genunchi i a s u p r i t o l rului secular, v'a mâna t spre apus şi n ă p u s t i r ă du-vă asupra d u ş m a n u l u i , în scurtă vreme l-aţa gonit dincolo de Tisa , ducând în ţ inuturi le că l i cate de voi linişte, ordine şi bucur ie .

Pe când străjuiaţi pe Tisa , atacaţi fund del d u ş m a n u l semeţ , care râvnea la Ardeal această] podoaba a neamulu i românesc - v'aţi n ă p u s t i i din nou asupra lui şi îngenunchindu-1 complec ţ i a-ţi împlântat tricolorul românesc în capitala l u i j pe care a-ţi stăpânit-o t imp de •> luni, făcând! dovadă pe timpul ocupaţ iunei de cele mai I r u l mpase calităţi civice şi ostăşeşt i .

Aşadar activitatea voastră din cursul a n u l u i trecut esle una din cele mai frumoase paginii din cartea neamulu i românesc şi cu drept cu-J vânt va puteţi mari de vrednicia voastră.

România-Mare înfăptuită prin sforţările v o a l st re are nevoe însă de linişte înlâunfru şi d i n i afara spre a se putea consolida.

Voua revenindu-vâ această sarcina pen t ru ! viilor, oţel iţi-va sufletele şi rămâneţ i neclintiţii la îndatoririle voastre ostăşeşt i , spre a bine nien rita până la urmă recunoşt in ţa T r o n u l u i , Ţarii şi a Neamulu i românesc şi a vă at rage binecu­vântarea generaţi i lor viitoare şi a bunulu i Dum­nezeu, care va r ămâne alături dc voi pe câtă vreme nu veţi înceta a face dovada de lemeH n ici le voastre virtuţi ostăşeşti .

Bravi ostaşi ai Comandamen tu lu i trupelor; din Transi lvania ! A m căutat să profit şi de aeesu prilej ca să vă arăt întreaga mea mul ţ ămi re p e n i tru vrednicia voastră , ceeace a lormat şi va forma o mândr ie nespus dc mare pentru mine . Comandan tu l trupelor din 'T rans i lvan ia :

General Mărdârescu.

I 'entru c o n f o r m i t a t e |

Subit . F L E Ş I A R I U l

Ccacaise. Pe baza ordinaţiunii Venerabilului Consistoriu LiieJ

cezari ddto 8/21 Octotnvrie 11)1«) Nr. 2847 .Şc. ex i o n i sa escrie concurs eu termin dc 30 de zile dela priirîB publicare în „Foaia Diecezană" pentru ocuparea de t in i l tiva a postului de invalălor dela şcoala confesionala gr. or. română din Macovişte , protopresbiteralul BiseJ ricii-Aibe, pe lângă următoarele beneficii:

1. Salar învăţatoresc (.100 cor., restul dc salar s t ] întregeşte dela stat. j

2. Lemne pentru învăţător 121 cor. 10 (ii. ] 3. Pentru scripturistică 10 cor. 1

cipâ

4 pentru conferinţă şi adunarea gen. când parti-30 cor. 5 Delà înmormântări 1 cor., cu liturgie '_' cor. ' (; Locuinţă în edificiul şcoalei constatatoare din

2 cămara. chilii, 1 cuină şi

7. Grădină pentru legumi in platul şcoalei de 000 st. Alesul învăţător e îndatorat a cerceta regulat s.

iserică, a purta cantoratul în şj afară de biserică, a nstrua tinerimea şcolară în cântarea bisericească şi a compune şi lucra socoţile bisericeşti şi ale cultului pe lângă o remuneraţie ele 20 cor.

Doritorii de a ocupa acest post au să-şi subştearnă netiţiile Venerabilului Consistor diecezan — deoarece cu oficiul protopresbitcral din Verşeţ nu putem comunica din cauza liniei dcmareaţionale — şi au a se prezenta în vre-o Duminecă sau sărbătoare în s. biserică din loc, însă nu în ziua alegerei.

Macovişte din şedinţa comitetului parohial ţinută la 20 Octomvrie 1019. 3 — 3 -

Petru Laticu notarul comitetului

Pavel Brînzeiu paroh şi preş. com. par.

Pe baza ordinaţiunii Von. Consistor diecezan de dtto 15/28 Decemvrie 1919 se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană", pentru ocuparea definitivă a postului de învăţător dela şcoala confesională gr. or. română din Secaş protopres-biteratul Oraviţa-montană, pe lângă următoarele beneficii:

1. Salar învăţătoresc 000 cor., restul se întregeşte dela statul român.

2: 3 jugere pământ. 3. Cortel libăr cu grădină. 4. Pentru scripturistică 20 cor. 5. Pentru adunarea generală 30 cor. a. La înmormântări unde participă 2 cor. Alesul învăţător este îndatorat a cerceta regulat sf-

biserică, a purta cantoratul în şi afară de biserică, a instrua tinerimea şcolară în cântarea bisericească.

Doritorii de a ocupa acest post au să-şi subştearnă petiţiile Prea Onoratului Oficiu protopresbiteral în Oraviţa montană şi a-se prezenta in sf. biserică spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi tipic.

Secaş, din şedinţa comitetului parohial ţinută la 10/23 Noemvrie 1919.

Petru Bernaz par. preşed. corn. par.

Coriolan Cócora notar ad. hoc.

In conţelegerc cu mine : Comet Ştefan adm. Protopresbiteral. 3 - -3

Pentru întregirea postului de învăţător, la şcoala confesională ortodoxă româna din Tolvadia. să escrie concurs, cu termin de 15 zile dele prima publicare în °''ganul oficios.

Emolumente le :

1. Salar în bani gata 1000 cor. restul se va cere deln stat.

2. Pentru conferinţe 10 cor. şi pentru adunarea generală 20 cor.

3. Pentru scripturistică 10 cor. 4. Dela înmormâtări unde va fi poftit 2 cor. 5. Locuinţă liberă şi grădină, după cari alesul va

plăti dările. Alesul este îndatorat a purta cantoratul în şi afara

de biserică, a instrua tinerimea şcolară în cântarea bi­sericească, a o conduce în s. biserică şi a cerceta in-suşi biserica.

Preferiţi sunt cei cu cunoştinţe muzicale şi în state a conduce cor vocal.

Doritorii de a ocupa acest post să-şi subştearnă petiţiile Prea On. Domn protopresbiter din Ciacova, fiind poftiţi a se prezenta în s. 'biserică spre a-şi arătă des­teritatea în tipic şi cântare.

Tolvadia, la 8 Noembre 1919.

loan Coşariu in, preşedinte.

Moise Stoiu m. p. notar.

în conţelegerc cu mine: Nicolae Chicomban admi­nistrator protopresbiteral. 3—3

Pe baza ordinaţiunii Veneratului Consistor diece­zan ddto 7 Octomvrie 1919, Nr. 2457 B. ex 1919, se escrie concurs pentru ocuparea postului de capelan la parohia de clasa lll-a din Apadia, protopresbiteratul Caransebeşului, pe lângă preotul Xicolae Cornean, cu termin de recurgere de 30 de zile dela prima publicare în „FOAIA DIECEZANĂ".

Emolumentele s u n t :

1. 1

:i din sesiunea parohială constatatoare din 30 jugere şi un intravilan d e ' 1 2 0 0 st. 2 , după care alesul are să plătească dările publice.

2. 1 din venitele stolare şi birul parohial uzitat. Nefiind casă parohială, capelanul se va îngriji

singur de cortel. Doritorii de a ocupa acest post să-şi trimită recur­

sele lor instruate conform regulamentului pentru parohii şi adresate comitetului parohial din Apadia, Prea Ono" râtului Domn protopresbiter Andreiu Ghidiu al Caran­sebeşului, şi să se prezinte în vre-o Duminecă sau săr­bătoare în sf. biserică, spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi oratoric.

Apadia, din şedinţa comitetului parohial, ţinută în 17 30 Noemvr ie . 1919.

Comitetul parohia l .

in conţelegere cu protopresbHerul tfactual Andreiu ( rhidiu, 2 — 3

Pentru îndeplinirea definitivă a postului de Învă­ţător la şcoala confesională ort. română din comuna Un ip , sc escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela prima publicare in „Foaia Diecezană" cu următoarele

Emolumente :

1. Salar fundamental dela comuna bisericească 1000 cor., restul întregire dela stat.

2- Pentru participare la adunarea generală înv. şi alte conferinţe 00 cor.

.'3. Pentru scripturistică şi compunerea socoţilor cultului 30 cor.

4. Locuinţă libera hvediliciul şcoalei cu grădină. 5 . Pentru purtarea cantoratului in b serică şi afară

de biserică va primi ca stolă 80 cor.

Pentru încălzirea şi curăţirea salei de învăţământ grijeşte comuna bisericească.

Alesul învăţător este îndatorat a înfiinţa cor diu şcolarii săi, cântând în biserică la toate Duminicile de peste an. — Este mai îndatorat a reînfiinţa şi conduee corul bisericesc cu adulţii, cântând în biserică la toate sărbătorile şi Duminicile din postul mare primind ca re­muneraţie pentru această osteneală 4 jugâr pământ arător de clasa 1. precum şi alte remuneraţii, cuprinse -n statutul corului.

Pentru participare cu corul la înmormântări , pri­meşte altă remuneraţie.

învăţătorul ales este îndatorat a purta toate agen­dele scripturistice ale comitetului şi sinodului parohial.

Recurenţii au a-şi subşterne petiţiunile conform normelor din vigoare la Prea On. Oficiu protopresbiteral din Buziaş, şă se prezinte în vre-o Duminica sau săr­bătoare în sf. biserică pentru a-şi arăta desteritatea în tipic şi cântarea bisericească, nici de cum însă în ziua alegerei.

Unip, din şedinţa comitetului parohial ţinută la 24 Noemvrie 1919. 1—3

iul iu Crainic m. p paroh, preş coni. par.

los i f Nanu rri. p. notarul comit. par.

în conţelegere cu mine : han Pepa, protopresbiter

• • • a m

iaaa

a u

Librăria şi Tipografia Diecezană, Caransebeş.

La Librăria şi Tipografia noastră d iecezană < află imediat aplicare

un contabil sau contabi lă versaţi în compunerea bi lanţului . Reflectanţii să-şi înainteze oferta Consis torului diecezan *

prin adminis t ra ţ ia Librăriei şi Tipografiei 9 diecezane Caransebeş , — indicând totodată 1 şi pretenţiile de salar. g.

Nr. 2-108 K. 1919. C o n s i s t o r u l eparhial. Konm^aniua j saa f i^KHi i iaaa iBSsaaaaasaaai iBa i iaaa

• • • • • • • • • • • • # • • • • • • » • • • • • ^ « • • • • • # • • • • 4 1

Cel mai bun şi cel mai ieftin calendar di

părţile noast re este

Calendarul Românului Cumpăra ţ i Calendarul Românului, care cu o estinj

dere de peste 100 pagini costă numai coroan

şi se capătă la Librăria diecezană din Caransebeş

La „Tipografia diecezană^ din. CaianseloG.ş -1

se primesc

= 4 e l e v i în condiţii avantag ioase .

Informaţii se dau la conducătorul s t a b i l a

menti l i ui.

F I U L L U I A 1 T 0 I I U N O V O T N Y . f t u r n ă t o r i e de clopote

şi f a b r i c ă de scaune de f i e r pentru clopote

Timisoa ra -Fabr i c Ulii 9 5 2 Ca culări de preţ se trimit gratuit.

Redactor responzabil : Dr Vasile Loicblţa Tiparul şt editura Tipografiei diecezane în Caransebeş.