CAITLIN CLARK

Tu, iubita mea

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

BRÂNDU{A CARMEN BORZA.

ALCRIS

giannijollys

PPRROOLLOOGG

Peter Maxwell se l`s` pe sp`tarul scaunului s`u depiele, trecându-[i palmele peste suprafa]a acoperit` custicl` a biroului, r`suflând u[urat. Cl`direa casei de\nregistr`ri Gold City era goal` [i t`cut`. {i t`cereaaceea era ca o binecuvântare. |ntr-o or`, totul \n jurullui avea s` se desf`[oare cu o vitez` ame]itoare.

Lu` o gur` de cafea neagr` [i fierbinte, a[a cumobi[nuia el s` [i-o fac`, f`r` zaharin` [i nedecofeinizat`,cum o preferau majoritatea concitadinilor s`i, [i privi pegeam luminile Los Angelesului, \nc` scufundat \n somn.

Nu mai era mult pân` la ivirea zorilor. Peter se bucu-ra de lini[tea dinaintea unei zile obi[nuite de munc`,\nc`rcat` cu figuri [i voci familiare, zâmbete [i \ntruniriinevitabile [i ore \ntregi petrecute \n studioul de \nre-gistr`ri. |ntr-un fel se sim]ea la cap`tul puterilor. Ca \n

5

giannijollys

fiecare diminea]`. Dar resursele lui nu se epuizaser`\nc`. |n fiecare diminea]` avea puterea s-o ia de la cap`t.

|[i trecu degetele prin p`r, \ncercând s` alungeamintirile visului din acea noapte. Acela[i vis care \l bân-tuia de luni de zile. Relieful unei figuri feminine fragile,care disp`rea de fiecare dat` când ajungea prea aproapede ea. Cine era? Unde disp`rea? Avea s-o vad` vreodat`?

Se hot`r\ s` \nceap` ziua alungându-[i sudoarea [ivisele nop]ii cu un du[ binef`c`tor.

Dar se sim]ea \nc` ame]it [i f`r` chef. A[a c` mai lu`o gur` de cafea tare [i privi, de la etajul zece al cl`dirii,ora[ul ce se desf`[ura la picioarele lui.

Soarele r`s`ri poleind construc]iile de metal [i sticl`cu o lumin` aurie. Sim]ea c` [i-ar fi dorit s` aib` aripi s`survoleze ora[ul acela minunat. Aripi cu care s` evadezedin cotidianul acela stereotip.

Telefonul \l trezi din reverie. Lumina ro[ie \i ar`ta c`era vorba de un apel intern direct. Gata? Deja sesfâr[iser` orele de odihn`? Nu era cam devreme?

Munca aceea necesita concentrare dou`zeci [i patrude ore din dou`zeci [i patru, a[a c`, cu un gest automat[i instantaneu, Peter ap`s` butonul interfonului.

O voce masculin ̀\nfundat̀ [i cunoscut̀ umplu \nc`perea:– Maxwell, sunt probleme cu albumul lui Clint

Smith. Avem nevoie de tine aici.

6

– F`r` mine nu v` descurca]i?– {tii bine c` nu. – P`i ar trebui s` \nv`]a]i, oft` el.– Hai, fii bun [i nu mai face pe nebunul. Mi[c`-]i

mai repede fundul aici.– Vin, spuse el, \ntrerupând conversa]ia.Adev`rul era c` nimeni nu se descurca f`r` el \n acea

institu]ie. {i Peter nu „f`cea pe nebunul”, ci pur [i simpluera prea devreme ca s` \nceap` o nou` zi agitat` de munc`.

Arunc` o ultim` privire plin` de regrete ora[ului. PeSunset Boulevard \ncepuse s` se aglomereze circula]iama[inilor, care mai de care mai scumpe. {i el conduceatot o ma[in` scump`. {i el devenise un locuitor tipic alLos Angelesului. Texanul necizelat fusese \nghi]it dem`re]ul ora[, digerat [i transformat.

Acela era Los Angelesul pe care \l cuno[tea. Populatde oameni care duceau o via]` luxoas`, \nc`lzi]i dem`rinimosul soare californian. Dar acela[i ora[, f`r`oamenii lui boga]i care s`-l \ngrijeasc` [i \ntre]in`, ar fiputut deveni \n scurt timp un teren secetos, lipsit devia]`.

Los Angelesul era o metafor` a personalit`]ii lui.Bântuit de co[maruri, ridicându-se prin propriileputeri, f`r` munc` [i devotament, Peter ar fi fost \n ziuaaceea o epav`.

7

giannijollys

Capitolul 1

– Adu-mi huevos rancheros [i ni[te cafea, comand`Michael Lloyd cu o voce tun`toare, chelneri]ei caremesteca gum`.

Peter Maxwell \l privi uimit pe b`trânul din fa]a lui.Lloyd nu era niciodat` vesel diminea]a. Ceva se schim-base.

– Ce-i cu tine, Lloyd? \ntreb` el.– Cu mine, nimic, r`spunse Lloyd amuzat. Am o

ocazie a’ntâia pentru tine.Peter nu-l auzise niciodat` pe Lloyd folosind expre-

sia: „a’ntâia”. |nainte s`-l \ntrebe ce voia s` spun`, chel-neri]a \mbr`cat` \n blugi strâm]i [i toci]i se \ntoarse cucomanda, trântind \n fa]a lui Lloyd platoul cu mâncare[i turnând \n sil` cafea \n cea[ca din fa]a lui.

8

– Fri[c`? \ntreb` ea, zâmbindu-i larg [i oferindu-i opriveli[te unic` a sânilor ei pe jum`tate dezgoli]i.

– Nu, mul]umesc, spuse el, expediind-o cu un gestscurt [i acru.

Chelneri]a f`cu o piruet` [i plec`, nu \nainte de a-iarunca un zâmbet „à la Hollywood”, f`r` albea]astr`lucitoare de rigoare a din]ilor.

Ignorând \ncercarea de flirt a chelneri]ei, Peterprivi \mprejur. Restaurantul cu specific mexican aveaun succes nebun. La ora aceea era aproape imposibils` mai g`se[ti vreo mas` liber`.

– Care-i treaba, Lloyd? \ntreb` el din nou, privindu-lpe directorul casei de \nregistr`ri Golden City.

– Hei, Maxwell, zâmbi Lloyd, revizuie[te-]i limba-jul. Lucrezi pentru mine, ai uitat?

Toat` lumea de la Golden City [tia c`, de[iMaxwell era un simplu angajat, datorit` muncii [idevotamentului s`u, era respectat [i l`sat s` sepoarte ca propriul lui [ef. Pân` [i directorul \i ascul-ta opiniile.

– Uite care-i treaba, \ncepu Lloyd. Vreau s` accep]iun contract de \nregistrare a unui artist necunoscut,chiar dac` \]i place sau nu.

Peter oft` obosit. Era cam devreme pentru glume.

9

– Cu tot respectul, Lloyd, nu [tiu de ce tocmai tu \mi spuiasta. {tii bine c` nu semnez un contract care nu-mi place.

– Ai \ncredere \n mine, Peter, râse Lloyd.„|ncredere” era un cuvânt \n care Peter nu mai cre-

dea de când se desp`r]ise de Angela. Iar \n lumeamuzicii, putea fi fatal.

– Peter, haide, fii bun, \l rug` Lloyd. Asum`-]i [i tuodat` \n via]` riscul.

– Mi-am mai asumat riscuri \n via]`. {i acum nueste cazul s-o fac din nou.

– Unde a disp`rut texanul acela \ncrez`tor pe carel-am angajat cu ani \n urm`?

– To]i ne schimb`m, ne transform`m, devenind \ntimp alte persoane.

– Drag`, divor]ul `la te-a dat peste cap. Este de\n]eles, la cât de mult ai iubit-o pe Angela. Las` c`-]itrece. O s` g`se[ti tu femeia potrivit`, care s`-]i deapofta de via]` de alt`dat`.

Pofta de via]`? Un b`rbat f`r` poft` de via]` nu ar fireu[it s` ]in` pasul \ntr-o cas` de \nregistr`ri dem`rimea lui Golden City.

– Mul]umesc pentru \ncurajare, Lloyd.– Angela te-a distrus. Sunt convins c` nu e[ti

irecuperabil.

10

– {tiu [i sper s` ai dreptate.O iubise mult pe Angela [i ea \l r`nise incredibil de

tare. Femeia pe care o cunoscuse \n Texas se transfor-mase sub ochii lui, \n lumea plin` de miraje a LosAngelesului. Dar, asta era via]a! Sincer, el nu se credeacapabil s` mai iubeasc` pe cineva. |ncrederea lui sedusese pe apa sâmbetei.

– Hai mai bine s` trecem la afaceri. Cine, ce [i dece? \ntreb` Peter.

– Este vorba de o tân`r` speran]`. O cânt`rea]`care \[i scrie singur` melodiile [i textele. A pl`titdublul onorariului obi[nuit. Este deosebit de talen-tat`. Mergi pe mâna mea.

– Hai, Lloyd, nu am timp [i chef de [mecherii. |ie[ti cumva dator lui taic`-su? Cine este?

– Summer Gold.– Gold? Are vreo leg`tur` cu Barry Gold, fonda-

torul casei Gold?– Mda.– Ce \i e? Nepoat` de gradul ]\’[pe?Lloyd \i f`cu semn cu degetul mai sus, dându-[i

ochii peste cap.– Fiic`-sa???– Da, este feti]a lui.

11

– Feti]a...?– Nu e bine s` vorbe[ti de r`u mor]ii. Nu amanta,

drag`. Fata lui natural`.Peter era deja plictisit de \ncerc`rile odraslelor

mah`rilor din L.A. care \ncercau ca pe lâng` o diplom`UCLA s`-[i aud` vocea pe posturile de radio.

El \[i croise singur drum \n via]`. {i-ar fi dorit catoat` lumea s` fac` la fel. Dar [tia c` a[a ceva eraimposibil.

– Cunoscându-te, sunt convins c` nu-]i place delocsitua]ia. Dar, \nainte s` moar`, Barry m-a rugat s` amgrij` de ea. {i pe deasupra \mi este [i fin`.

– Perfect, zâmbi Peter acru. Nu [tiam c` ai o fin`.Bine c` aflu acum.

Rug`mintea unui [ef era ordin. Indiferent cât debun prieten era el cu Lloyd, nu-l putea refuza dup`atâtea rug`min]i.

– Bun, o s` semnez pentru ea. Dar de ce m-ai alestocmai pe mine? Orice alt angajat din departamentulmeu s-ar fi bucurat s` te serveasc`.

– Nu vreau numai s` semnezi pentru ea. Asta ar fifost o treab` u[oar`. Ideea este c` \mi doresc caSummer s` reu[easc`, [i tu e[ti singurul produc`tortalentat \n care am \ncredere. O s`-]i plac` de ea. Ai s` vezi.

12

Peter \[i amintea vag de fiica lui Barry. O v`zuse decâteva ori pe la petreceri, \nso]it` de tat`l ei. Asta cumult timp \n urm`, \nainte ca el s` moar`. Nu \i acor-dase prea mult` aten]ie. Oricum, pentru el era doar ocopili]` r`sf`]at`.

Cum ar`ta oare acum? Crescuse. Auzise c` era fru-moas`. {i pe deasupra [i foarte bogat`. Doar \lmo[tenise pe Barry Gold! Lloyd spunea c` era talen-tat`. Normal! Doar era fina lui. Ce putea s` spun`?

– Hai, Maxwell, poart`-te frumos cu ea [i poate veiob]ine [i o prim` frumu[ic`, suger` Lloyd f`cându-i cuochiul, \ntrerupându-i [irul gândurilor.

– Poart`-te frumos cu mine [i poate nu-i voi spunenevestei tale ce m`nânci, i-o \ntoarse Peter rânjind. Nucred c` ou`le, untul [i fri[ca se afl` pe lista de alimentepermise. A, [i \nc` ceva. O s`-]i accept propunereacând o s` \nghe]e iadul.

* * *

Summer Gold parc` \n fa]a cl`dirii Golden City [iprivindu-se \n oglinda retrovizoare, \[i scoase dinpo[et` o pudrier`, retu[ându-[i machiajul.

13

„Niciodat` s` nu te ar`]i adversarilor transpirat`” \ispunea pe vremuri tat`l ei.

De[i erau \n luna aprilie, soarele str`lucea puter-nic, ca \ntr-o zi de iulie. Dar Summer nu transpirasedin cauza c`ldurii. Nervozitatea ei era cauzat` de \ntâl-nirea important` pe care o avea \n câteva minute.

Se \ntâlnea cu Peter Maxwell \n carne [i oase, pen-tru prima oar` dup` mul]i ani. De când era mic` sevisase \n ba]ele lui. Dar pasiunea aceea copil`reasc` \iie[ise din minte de mult` vreme. Peter era totu[i unb`rbat frumos [i plin de succes.

|i venea s` moar` de ru[ine, gândindu-se c` avea s`\nfrunte privirile suspicioase ale angaja]ilor care vorda ochii cu ea. To]i \[i vor \nchipui c` nu era decât ofat` bogat` [i r`sf`]at` care dorea s` scoat` un disc [io va face, doar datorit` banilor.

{i nu era a[a. Dar asta r`mânea de v`zut. Singura eipreocupare era s`-l impresioneze pe Peter Maxwell.

Trânti portiera Toyotei [i trecu printr-un grup demuncitori care o fluierar`, adresându-i-se:

– Hei, blondino, nu-mi dai num`rul t`u de telefon?A[a p`]eau vara toate fetele. Sau cel pu]in a[a cre-

dea ea. De fapt era foarte frumoas` [i avea o senzuali-tate evident`.

14

Intr` \n cl`direa Gold City, privind pardosealalucioas` a holului, amintindu-[i cum \i pl`cea când eramic` s` alunece \n [osete pe acolo, a[teptându-[i tat`ls` vin` de la \ntruniri.

F`cuse oare bine, venind aici? Nu i se vor deschidevechile r`ni? Amintirile dureroase ale p`rin]ilor pier-du]i?

|ncercând s` uite gândurile triste, se \ndrept` sprerecep]ie.

– Bun` ziua, zâmbi ea. Sunt...– {tiu cine sunte]i, domni[oar` Summer Gold,

spuse recep]ionera zâmbindu-i cu o privire carespunea: „domni[oar`, sincer` s` fiu, nepotismul \miface grea]`”. Domnul Maxwell v` a[teapt`. Etajul zece,biroul de pe dreapta.

Curajul ei se evaporase. Dac` recep]ionera o\ntâmpinase a[a, la ce se putea a[tepta din partea luiPeter Maxwell?

|ncercând s`-[i reg`seasc` st`pânirea de sine,Summer se \ndrept` spre lifturi, privind discurile deaur de pe pere]i.

G`si u[or biroul lui Peter Maxwell. B`tu \ncet la u[`[i neprimind nici un r`spuns, intr` timid. Spredezam`girea ei, nu g`si pe nimeni \n`untru.

15

„Bun, \i spuse o voce interioar`. Acum po]i pleca acas`.”– Ba nu, spuse ea cu glas tare.Privi speriat` \n jur. Ultimul lucru pe care [i-l dorea

era s-o aud` Peter Maxwell vorbind singur`. |[i puse po[eta pe o m`su]` [i \ncepu s` priveasc`

fotografiile de pe pere]i. |l recunoscu imediat pePeter, al`turi de vedete ale muzicii.

„La fel de frumos, ca atunci când eram mic`, \[ispuse ea, de data asta \n gând. Dar acum nu m` maiintereseaz` cum arat`, ci doar ce poate face pentrumine”.

Adev`rul era c` ar`ta foarte bine. Avea un zâmbetcuceritor [i ni[te ochi verzi fascinan]i.

– |]i plac fotografiile? \ntreb` o voce din spatele ei.Era Peter.– M` uitam s` v`d dac` v` recunosc, spuse

Summer, \ntorcându-se spre el. Sunte]i neschim-bat.

Dintr-o dat` i se \nmuiar` genunchii. Peter ar`ta \nrealitate mai frumos decât \n fotografii. Avea buzelepline [i o osatur` de invidiat. Iar trupul lui... Ahh! Aveani[te mu[chi pe care nu-i putea ob]ine decât \ntr-osal` de for]`. Sau poate, \n cazul lui, mai degrab` \nfermele texane \n care crescuse.

16

Da, era acela[i Peter care o f`cuse pe pu[toaica declasa a [aptea s` tremure de emo]ie. {i totu[i ceva eraschimbat. Ceva \n sclipirea ochilor.

Noroc c` pe ea n-o interesau aventurile sentimen-tale, pentru c` altfel ar fi fost pierdut`.

– Dup` ce termini s` m` analizezi, o s` te invit \nbiroul meu, zâmbi el.

Summer se \nro[i. – Sigur, domnule Maxwell, spuse ea. M` scuza]i.|ntinse mâna ca s`-[i ia po[eta de pe mas`, dar

aceasta \i c`zu pe jos [i toate nimicurile ei se\mpr`[tiar` sub ochii lui Peter. Unde \i era capul?Chiar a[a de emo]ionat` era?

– Domnule Maxwell, spuse ea, aplecându-se s`-[iadune lucrurile de pe jos. Vreau s` v` rog s`-mi semna]icontractul doar dac` v` place cu adev`rat munca mea.

Peter izbucni \ntr-un râs contagios.– Sunny, \]i mul]umesc mult, spuse el printre

hohote nest`vilite. {tii, `sta-i un obicei de-al meu.Semnez doar contractele care-mi plac.

Ce naiba \i venise s`-i spun` asta? Normal c` semnadoar contractele care \i conveneau. Doamne! Se cre-dea mai diplomat`. Dar se p`rea c` prezen]a lui of`cea s` se simt` ca la treisprezece ani.

17

– Domnule Maxwell... \ncepu ea, dorind s`-[irecapete mândria.

Dar nu-i veni nimic inteligent de spus.– Domni[oar` Gold... o \ngân` pe un dulce ton

ironic Peter. V` rog s` pofti]i \n biroul meu. Nuobi[nuiesc s` \nchei afaceri \n anticamer`.

Summer \l urm`. Se a[teptase ca \ntâlnirea s` fiedificil`, dar nici chiar a[a de jenant`. {i atitudinea luiPeter n-o ajuta deloc. |i venea s` se \ntoarc` cu spatele[i s-o rup` la fug`.

Nu. Summer nu era genul de femeie care s`renun]e u[or. Luptase ea [i pentru cauze consideratepierdute, [i tot câ[tigase.

Dup` ce se a[ezar` la birou, Summer \[i lu` inima\n din]i [i \ncerc` s`-i câ[tige respectul lui Peter.

– |n primul rând, \ncepu ea pe un ton cât se poatede impun`tor, m` cheam` Summer [i nu Sunny.

Peter \ncepu din nou s` râd`. – Bine, Summer. Demonstreaz`-mi de ce ar trebui

s` semnez pentru tine.– Pentru c` sunt bun`. {i am face un cuplu grozav,

ad`ug` ea \nro[indu-se. Din punct de vedere profe-sional, vreau s` spun. A[a cum a]i f`cut cu AngelaCasablanca, acum cinci ani.

18

Privirea lui Peter se \nnegur`. Din nou Summerspusese o prostie. {tia c` mariajul lor se destr`mase.Nu trebuia s`-i reaminteasc` e[ecul acela nepl`cut dinvia]a lui.

– Adic`... se bâlbâi ea.– |n opinia mea, \ncepu el, nu exist` cuplul per-

fect. A[a c` spune-mi ce motiv a[ mai avea ca s`-]i sem-nez contractul? |n afar` de faptul c` e[ti fina [efuluimeu [i o dulcic` mic`.

„O dulcic` mic`?” Summer sim]i cum i se ridic` tensi-unea, dar cu un autocontrol exersat, reu[i s` se tempereze.

– Nu sunt dulcic` [i nu sunt mic`, spuse ea pe unton ferm, \ncercând s`-l pun` la punct. {i nu v` \n]eleg\ntrebarea. Presupun c` to]i arti[tii care vin la dum-neavoastr` pentru a v` ob]ine semn`tura o fac dinconvingerea c` posed` un oarecare talent. A[a c` nuv`d de ce eu a[ face excep]ie de la regul`.

– Mul]umesc pentru observa]ie. Acum treci lasubiect. De ce a[ lucra cu tine?

– Nu [tiu de ce a]i lucra dumneavoastr` cu mine.Asta r`mâne s` decide]i singur.

– Atunci ce ce ai ales tu s` lucrezi cu mine?– Pentru c` sunte]i cel mai bun \n domeniu.

V-am urm`rit toate produc]iile. Scoate]i dintr-un

19

cânt`re] tot ce poate da mai bun. Face]i dinobi[nuit extraordinar [i din extraordinar fenomenal.

Nu voia s` fie lingu[itoare, dar acela era adev`rul. – Vai! Sunt chiar a[a de bun? \ntreb` Peter frecân-

du-[i b`rbia, cu o sclipire de amuzament \n priviri. – Da, sunte]i. Armonia melodic` a celor de la

Young Strings, claritatea pe care a]i imprimat-o celorde la Antidote [i vibra]ia lui Memphis...

– }i-a pl`cut revista Rolling Stone? Sau unde maiputeai s` cite[ti asta? |n Musician?

– Vi se pare c` sunt prea blond` ca s` gândesc cacelebrii critici muzicologi? \ntreb` ea sarcastic.

– Prea blond ,̀ nu. Poate prea tân`r .̀ Apropo. Câ]i ani ai?– Nu v`d relevan]a, dar dac` insista]i... Am

dou`zeci [i cinci. Dumneavoastr`?Peter cl`tin` din cap \ngrijorat.– Nu-mi r`spunde]i?– Treizeci [i cinci, oft` el.– Domnule Maxwell, [tiu c` faptul c` sunt fiica lui

Barry Gold v` nelini[te[te. Dar nu vreau s` semna]ipentru asta. A[ vrea s` m` asculta]i cu aten]ie [i s`decide]i ce ave]i de f`cut.

– U[or de zis. Cum s` iau o decizie corect`, cur`suflarea lui Michael Lloyd \n ceaf`?

20

– Ce vre]i s` spune]i? \ntreb` ea surprins`. – Nu mai face pe inocenta cu mine, domni[oar`

Gold. Iart`-m` c` te-am f`cut dulcic` mic`. Sunt con-vins` c` nu e[ti nici dulcic`, nici mic` [i nici inocent`.A[a c` uite cam cum st` treaba. Dup` p`rereapre[edintelui companiei [i implicit, [efului meu, artrebui s`-]i semnez contractul cu ochii \nchi[i.

– A[a v-a spus el? \ntreb` Summer cu ochii rotunzide uimire sincer`.

– A[a m-a l`sat s` \n]eleg. Sub titlu de ordin...Obrajii lui Summer se aprinser` de ru[ine. |l rugase

pe na[ul s`u s`-l conving` pe Peter Maxwell s` accepteo \ntâlnire cu ea. |n nici un caz s`-i asigure un contract.

– Vai, Peter... adic` domnule Maxwell, se corect` earepede. Nu voiam s` se ajung` aici. V` jur. Tot ce-midoream era o \ntâlnire cu dumneavoastr`. V` venerez[i v` respect munca de când aveam zece ani.

– Poftim?– Da, v` venerez. Nu v-a[ fi jignit niciodat` rugân-

du-mi na[ul s` v` oblige s`-mi semna]i contractul. Telefonul \i \ntrerupse pledoaria.– Iart`-m`, te rog. Da? strig` el \n receptor. Imediat.

Domni[oar` Gold, te rog s` m` a[tep]i \n biroul asis-tentului meu. Am primit un telefon important.

21

* * *

O min]ise. Acela nu era un apel important. |i tele-fonase croitorul ca s`-l anun]e c` pantalonii de la uncostum erau gata. El nu obi[nuia, ca al]ii, s`-[i pun`asisten]ii s` aib` grij` de garderoba lui.

Avea nevoie de pu]in timp de gândire [i telefonulacela picase la fix.

Trebuia s` recunoasc`, Summer nu era genul defat` pe care se a[teptase s-o \ntâlneasc`. Era amuzant`,spontan`, sincer` [i lupt`toare.

„Ai grij`, Maxwell, \i spuse o voce interioar`. A[a afost [i cu Angela. |ncearc` s` te manipuleze.”

{i dac` era adev`rat, atunci Summer putea devenio actri]` bun`. Pân` [i machiajul era deosebit de cel allocuitoarelor Hollywood-ului. Chiar p`rea o tân`r`inocent` [i natural`. {i era foarte frumoas`. Avea unp`r blond natural ce-i c`dea pe umeri ca o cascad`, [ini[te ochi de un albastru infinit ca al cerului de var`.P`rea un \nger. Bine, toate astea puteau fi un accidentgenetic. {i Iuda ar`tase bine.

Dar dac` ea era \ntr-adev`r o fat` bun` [i talentat`,care avusese ghinionul de a se na[te Gold?

22

„Las-o balt`”, \i spuse vocea interioar`.Se ridic` [i se duse glon] \n biroul asistentului s`u.

Summer se \ntoarse speriat` spre el, cu ni[te ochi mari[i inocen]i.

Nu, nu. Asta nu ]inea la Peter. Vulnerabilitatea einu-l impresiona. Trebuia s` recunoasc`. Angela \l aju-tase mult s` nu mai aib` \ncredere \n oameni.

– Domnule Maxwell, \ncepu Summer hot`rât`,ave]i de gând s` m` asculta]i?

Peter se preg`ti s` spun` nu, dar aten]ia \i fu atras`de fotografia de deasupra capului ei, care \l reprezen-ta pe Barry Gold. Cât de mult \[i iubise omul acelafiica. Ce greu trebuie s` fi fost pentru ea, s`-l piard` lavârsta aceea din cauza cancerului!

– L-ai iubit mult, nu-i a[a? \ntreb` el, f`cându-isemn spre fotografie.

– Normal, spuse ea, \nghi]ind greu.– Bun. Ne vedem la opt, la Sugar Snack. Doamne! Ce prost sentimental era! Dar nu-i nimic.

Probabil avea s-o resping`, sub un motiv obi[nuit. – Uite cartea mea de vizit`, spuse el. Dar te sun eu,

s`-]i spun ce am hot`rât, bine?– Mul]umesc, domnule Maxwell, spuse ea

str`lucind de \ncântare. Nu ve]i regreta.

23

– O fac pentru c` m-a rugat Lloyd. S` nu ui]i asta,ad`ug` el. {i acum te rog s` m` scuzi. Am foarte multde lucru.

– Ne vedem la opt, spuse ea, ridicându-[i b`rbia.Se \ntoarse pe c`lcâie, cu p`rul fluturându-i pe

spate. Ce importan]` avea c` buclele ei blonde p`reau a[a

de moi [i el ar fi vrut s` le mângâie? Ideea era c` tre-buia s` anuleze o \ntâlnire important` cu ni[te avoca]i,pentru a asculta o tân`r` lipsit` de talent. Dar, nici oproblem`. Avea s-o refuze, a[a cum f`cuse denenum`rate ori. Doar c` de data asta treaba i se p`reacam dificil`. Poate era bine s` fie mai blând cu ea.

Doamne! Ce se petrecea cu el? De când era a[a denehot`rât?

Exasperat, cl`tin` nemul]umit din cap. Nu seschimbase deloc. Era acela[i texan, u[or de vr`jit deun c`p[or simpatic [i blond.

24

Capitolul 2

|n numai o or`, Summer urma s`-i demonstreze luiPeter de ce era \n stare. Totul era s` nu se \nece.Gândul acela o f`cea s` tremure de emo]ie.

Avea \ncredere \n vocea [i talentul ei. {tia c` dac`Peter ar fi ascultat-o cu aten]ie, cu siguran]` ar fi fost\ncântat de vocea [i melodiile ei.

|nchise portiera [i intr` \n clubul privat Sugar Snack.Gr`dina, amenajat` de Joseph Sugar McGee \n per-soan`, era raiul pe p`mânt. Gazonul p`rea un covorverde perfect. |ntr-un col], o cascad` mic` artificial` carec`dea pe ni[te stânci veritabile, \nconjurate de flori cumiresme exotice, r`corea atmosfera \ncins`. Copacii\mpr`[tiau o umbr` binef`c`toare, sub care sead`posteau grupuri de b`ncu]e plasate \n col]uri intime.

25

„Poate dac` m` relaxez pu]in...”, \[i spuse ea.Dar \nainte s`-[i termine gândul, o siluet` familiar`

de b`rbat se apropie de ea. O, nu! Nu se putea s` fie el. Nu aici, nu acum. Ba

da... Era chiar Peter Maxwell \n carne [i oase!La vederea lui nea[teptat`, Summer sim]i emo]ia

adolescentin` care o anima \nc` de pe vremea cândPeter era iubitul ei secret.

– Domnule Maxwell! strig` ea, fluturând dinmân`. Aici! Ce face]i? Cum m-a]i g`sit? Adic`... cec`uta]i aici?

Summer se \nro[i, dându-[i seama c` se d`duse degol. Comportamentul ei \i reflecta perfect gândurile.|[i dorise s` se \ntâlneasc` cu Peter. Mai bine se stre-cura prin tufi[uri [i disp`rea. Ce-i venise s`-l strige?

– Bun`, Sunny. Iar \i spunea Sunny? |[i b`tea joc de ea? Summer \l

privi dezumflat`.– Scuz`-m`, voiam s` spun Summer, se corect` el. Ce c`uta Peter acolo? O c`uta s`-i spun` c` nu mai

are rost s` vin`? – M` bucur s` v` v`d din nou, domnule Maxwell,

spuse ea, dorind s` par` prietenoas`. Cum se face c`a]i venit tocmai aici?

26

– |mi place gr`dina asta, spuse el pe un ton neutru.M` relaxeaz`. Tu?

– Eu vin aici adesea, explic` ea entuziasmat`. Maiales când sunt stresat`.

– {i de ce ai fi tu stresat`? o \ntreb` el, privind-o cape un copil r`sf`]at.

– Din cauza slujbei. M` refer la fosta mea slujb`.Era foarte obositoare.

Peter o privi uimit, preg`tit s-o \ntreb` despre ceslujb` era vorba, dar Summer se gr`bi s` schimbesubiectul.

– Vede]i ce lini[te este aici? Nici nu-]i vine s` crezic` e[ti la o arunc`tur` de b`] de Sunset Strip.

– Ai dreptate.Era bine c` se aflau pe aceea[i lungime de und`.– Pentru mine, explic` ea, gr`dina Sugar este cel

mai frumos loc din L.A. – De ce? \ntreb` Peter trecându-[i degetele bron-

zate peste petalele sidefii ale unui trandafir roz. Summer sim]i cum cum tot curajul \i coboar` \n

pantofi. La naiba cu reac]iile acelea adolescentine!– Nu [tiu de ce. Presupun c`, tr`ind \n plin de[ert,

verdea]a pare o binecuvântare. Nu pot spune c` nu-miplac [i cactu[ii din Pasadena. Dar sunt a[a de...

27

– }epo[i? zâmbi el. Da. Cactu[ii sunt plantelede[ertului. Sunt interesan]i, \n felul lor. Ca [ipalmierii. |mi amintesc c` mama ta colec]ionapalmieri, nu? La ultima petrecere la care am fost la voiacas`, [tiu c` mi i-a ar`tat. |i lipseau trei specii, pecare le de]inea o rival` din sudul Fran]ei, nu-i a[a? Amauzit c` voia s` le cumpere la ni[te pre]uri exorbi-tante.

– Da, \l privi Summer, pl`cut impresionat` dememoria lui. Mama avea hobby-uri ciudate. Nu i-am\n]eles niciodat` pasiunea pentru palmieri. Astaprobabil pentru c` nu se pricepea deloc la gr`din`rit.|i pl`cea s` colec]ioneze tot felul de lucruri doar dedragul de a strânge.

– A[a fac oamenii boga]i, spuse Peter. Adun` totfelul de lucruri ciudate de care nu au nevoie. {i cu câtsunt mai scumpe, cu atât mai bine.

– {i mie \mi place s` colec]ionez diverse lucruri,dar la o scar` mai mic`, recunoscu Summer.

– Serios?– Dar dumneavoastr`? \l privi ea cu ni[te ochi

\nghe]a]i. Nu pute]i tr`i f`r` ma[ini sport, celular [ivizite la maseur? Armani v` face pijamalele? }ine]iregimuri celebre bazate pe broccoli [i andive belgiene?

28

– Te rog... zâmbi Peter, sesizându-i tonul ironic. Eusunt un texan carnivor. {i a[ prefera s` merg la servi-ciu c`lare pe un mustang.

– Un mustang ale c`rui calit`]i vocale s` le impri-ma]i pe un CD?

– Corect! râse el. Mi-ar pl`cea s` aud un calnechezând pe ritmurile „Str`zilor din Laredo”.

Adev`rul era c` Summer [i-l putea imagina \n blugi,cu p`l`rie de cowboy, c`lare pe un mustang la o ferm`din Texas.

– V` este dor de Texas?– Mda. Mi-e dor de rodeo, de pui la rotisor, de

ora[ele Honeygrove, Lovelady, Rosebud.Nu, nu. Imagina]ia ei era prea bogat`. Deja se

\nchipuia c`l`rind al`turi de el. Nu trebuia s` se maigândeasc` la prostii.

– {i? Cum a]i venit tocmai la gr`dina Sugar? – |mi place aici. Este relaxant. Iubesc natura. |ntre-

barea este ce cau]i tu aici? Credeam c` te faci frumoas`pentru reprezenta]ie. Este ultimul loc \n care m`a[teptam s` te g`sesc.

– {tiam c` nu v` a[tepta]i s` m` g`si]i aici. De fapt,poate c` dac` a]i fi [tiut c` sunt aici, nu a]i mai fi venit,spuse ea cu am`r`ciune, dorind s` fie sincer`.

29

Peter râse [i rupând o floricic`, i-o oferi cu un gestpu]in exagerat, \n semn de \mp`care.

– Ce face]i? \ntreb` ea \nro[indu-se, v`zându-l cumse a[az` \ntr-un genunchi pe p`mântul reav`n. V`murd`ri]i. Sau probabil c` pe dumneavoastr` nimic nuv` atinge.

– Nu m` atinge? ridic` el dintr-o sprâncean`. Ui]i c`sunt un b`rbat divor]at? Ziarele au f`cut o \ntreag`tevatur` pe marginea pove[tii `steia.

– Dac` divor]ul \nseamn` murd`rie, atuncijum`tate din popula]ia din L.A. ar avea nevoie de obaie bun`. A]i avut ghinionul s` divor]a]i de o per-soan` celebr`.

– Parazi]i, o \ntrerupse el.– Poftim?– Organisme care tr`iesc pe seama altora. Cunosc

câteva persoane de genul `sta [i nu ]i le doresc \ngr`dina ta. Presupun c` nu-]i place gr`din`ritul.

– Nu. Asta \nseamn` c` sunt o persoan` rea?Peter \i ignor` \ntrebarea. – Probabil c` nu-]i convine când designerul pe

care-l pl`te[ti cu bani grei \]i face ni[te zdren]e.– Ave]i de gând s` m` mai \n]epa]i mult? Ce v-am

f`cut? se ap`r` Summer.

30

Peter nu-i r`spunse. Poate datorit` soarelui blând.Poate din cauza susurului cascadei. Cert era c`Summer nu se putea sup`ra pe el. De fapt \i pl`cea s`stea prin preajma lui. Era reconfortant.

– Mereu e[ti a[a de \nfumurat`? o \ntreb` el, zâm-bindu-i. Azi-diminea]` mi-ai p`rut foarte inabordabil`.

– Dar v-a pl`cut, nu-i a[a?– Nu comentez, spuse el, luându-i floarea pe care

o \nvârtea \ntre degete.Dumnezeule! Ce f`ceau ei acolo? Evident, flirtau!

Sau imagina]ia \i juca feste? M` rog. Ceva se petrecea, pentru c` ea se sim]ea \n

al nou`lea cer. – Deci, mereu e[ti a[a de \nfumurat̀ ? repet̀ el \ntrebarea.– De obicei sunt o persoan` deschis`. Natura mea

este bine reflectat` chiar de nume.– Mda. Summer Gold (var` aurie). Nu mai ai \nc`

un nume de botez?– Nu. P`rin]ii mei au hot`rât c` ajunge.– Aveau dreptate. – Oare? murmur` ea, a[ezându-se pe o b`ncu]`

al`turi de el, inspirându-i aroma masculin`.– Cum s-au hot`rât s`-]i dea numele `sta? \ntreb` el

cu o privire pe care Summer o descifr` ca fiind tandr`.

31

– Tat`l meu mi-a ales numele. |[i dorea ca SummerGold s` m` reprezinte. Dar, p`rerea mea este c` a fostinfluen]at de nebunia anilor [aizeci.

– Da... Anii [aizeci... Ce vremuri bune [i nebune!– V` rog... Cred c` \n Vara Dragostei dumneavostr`

f`cea]i excursii cu cerceta[ii.– Poate c` eram un b`iat precoce. – Nu m` \ndoiesc.|n acel moment ochii lor se \ntâlnir`. Dup` expre-

sia privirii lui, Summer era sigur` c` voia s-o s`rute. Seapropie din ce \n ce mai tare de buzele ei [i...

Brusc se trase \napoi. P`rea din nou rece [i inabor-dabil. Cortina c`zuse [i o privea cu aceia[i ochi ironici.

|nnebunise? Peter chiar dorise s-o s`rute? Sau aveaea o imagina]ie mult prea bogat`?

– Iart`-m`, spuse el. Am pierdut no]iunea timpului.Trebuie s` m` \ntâlnesc cu Sugar. Baft`.

Peter se ridic` \n picioare cu o mi[care brusc`.Summer nu mai apuc` s`-i mul]umeasc` [i privind \n

urma lui, \[i imagin` ce s-ar fi \ntâmplat dac` ar fi s`rutat-o.Bine\n]eles c` nimic. Doar nu se a[tepta s-o ia de

nevast`? Peter mai trecuse prin asta [i ratase. Darpoate cu ea ar fi fost altfel. L-ar fi convins ea c` nuseam`n` cu Angela!

32

Iar se gândea la prostii. Cavalerul cucerea prin]esa[i nu invers. Or, cavalerul ei nu avea nici o inten]ie degenul acela.

* * *

Câteva minute mai târziu, Summer se machia \ncabina de prob` a clubului Sugar Snack.

Era o fat` ra]ional`. Nu putea s` se gândeasc` laprostii. Peter nu dorise s-o s`rute. Se apropiase de ea\ntâmpl`tor. Indiferent cât de mult [i-ar fi dorit s`cread` contrariul, realitatea era gr`itoare. Dac` ar fidorit s-o s`rute, ar fi f`cut-o. C` doar nu era vreunlicean timid.

Summer \[i scutur` buclele blonde, \ncercând s`-[ialunge gândurile nebune[ti. |n scurt timp, urma s` seproduc` \n fa]a lui [i avea trac. |[i dorea din tot sufle-tul acel contract. {i-l dorea mai mult decât [i l-ar fidorit pe Peter.

|[i d`du cu un strat de rimel pe genele lungi,privind efectul. Da. Ar`ta bine. |n general nu-i pl`cea

33

s` atrag` aten]ia b`rba]ilor. De[i o f`cea f`r` s` vrea,chiar evitând s` se machieze excesiv. Dar poate c`majoritatea b`rba]ilor se sim]eau atra[i de banii ei.Asta era \ntr-adev`r o ironie.

Lois, so]ia managerului, intr` \n cabin`, \ntre-rupându-i gândurile.

– A venit un tip de la o cas` de \nregistr`ri. – Cine?– Nu [tiu.– Ce vrea?– Spune c` vrea s` vorbeasc` cu tine. Uite ce flori

frumoase ]i-a adus, spuse ea, \ntinzându-i un buchetde trandafiri ro[ii.

– Vai, pofte[te-l \n`untru, Lois.Emo]ionat`, Summer \l a[tept` pe Peter s` intre,

mirosind florile pe care le strângea la piept.U[a se deschise [i \n locul lui Peter Maxwell \[i f`cu

apar]ia un b`rbat scund, blond, un sac de mu[chi\mbr`cat \ntr-un costum scump, dar de prost-gust.

– Johnny Finster, se prezent` el. KCAEntertainment.

Summer \i \ntinse mâna pe care acesta i-o s`rut`. – Cu ce v` pot ajuta? \ntreb` ea, luat` pe

nepreg`tite.

34

– Ai alur` de star, o studie el. Dac` \mi place ce aud\n seara asta, voi lua leg`tura cu tine, spuse el [i \ntor-cându-se pe c`lcâie, o l`s` pe Summer cu gura c`scat`.

Asta era cu adev`rat ceva interesant! Avea alterna-tive. Dac` Peter n-o accepta, Johnny... N-avea-Importan]`-Cum \i oferea o a doua [ans`. Ar fi fost maibine s` reu[easc` prin altcineva decât prin angaja]iina[ului s`u. A[a, lumea nu avea nimic de comentat.

Bun. Era ora opt fix. Respir` adânc [i ie[i pe hol,\ndreptându-se spre scena luminat` de reflectoare.

* * *

Peter st`tea \ntr-un col] \ntunecos, cu un pahar plincu whisky \n mân`, preg`tindu-se s` asiste la un spec-tacol searb`d. Se obi[nuise s` fac` asta. Rareori aveasurprize pl`cute. Era convins c` Summer era la fel denetalentat` pe cât era de frumoas`.

Clubul Sugar Snack era preferatul lui. Era un clubexclusivist, \n care nu avea acces mul]imea \nnebunit` s`adune autografe. Pere]ii erau plini de fotografii cusomit`]i din lumea jazzului, de la Nat King Cole, la SarahVaughn. Mâncarea era bun` [i b`utura niciodat` ieftin`.

35

Sugar ap`ru pe scen` [i Peter d`du peste cappaharul cu b`utur`.

– |n seara aceasta, am pl`cerea de a v` anun]afavorita dumneavostr`, unica [i inegalabila...domni[oara Summer Gold!

Peter r`mase uimit de reac]ia spectatorilor de lamese. O aplaudau frenetic. Sau poate c` o \ncurajau.Toat` lumea \l respecta pe Sugar.

Se bucur` pentru ea. Poate c` merita aplauze.M`car pentru \nf`]i[are. Era o femeie frumoas`. {i maidevreme, \n gr`din`, vr`jit de chipul ei, fusese gata-gata s-o s`rute. Adev`rul era c` \i lipsea afec]iunea.Asta era explica]ia. Noroc c` se ab]inuse.

Mul]imea fluier` [i aplaud` din ce \n ce mai fre-netic \n momentul \n care ea \[i f`cu apari]ia \ntr-orochie lung`, str`lucitoare, cr`pat` pân` sus pepicior, cu p`rul blond, ca o aureol`, l`sat pe umeri.Era un \nger!

Salut` mul]imea cu o voce profund` [i cu gra]ie, seapropie de pianistul \mbr`cat \n smoching [i \l salut`din cap, zâmbindu-i familiar.

Sângele \ncepu s` se \nfierbânte \n venele lui Peter.De ce naiba b`use? Acum nici nu mai putea m`car s`judece limpede.

36

Pianistul \ncepu acordurile unei melodii suave.Summer \[i leg`na voluptuos [oldurie, \n ritmulmuzicii. Imginea putea scula mor]ii din morminte.

Nu. Trebuia s` analizeze situa]ia. De ce s`-i sem-neze contractul lui Summer, [i de ce nu?

|n primul rând, poate c` era o cânt`rea]` bun`.Dar el se \ndoia sincer.Apoi, era o femeie foarte frumoas`.Dar, femeile frumoase aduceau numai necazuri.Nu voia s`-l dezam`geasc` pe Lloyd, care-i deschi-

sese casa de fiecare dat` când se certase cu Angela.Totu[i, dac` Summer nu s-ar fi ridicat la nivelul lui

Whitney Houston, a-i semna contracul \nsemna a-[i\nc`lca principiile.

O privi din nou. Ochii ei r`t`ceau prin mul]ime,a[teptându-[i intrarea. Introducerea melodic` era camlung`. ~sta era un punct slab. Era bine c` ]inea lumea\n tensiune, dar uneori putea fi plictisitor. Dar asta nu\nsemna c` nu era o cânt`rea]` bun`. A! O compozi-toare proast`, da. Sau, hai s` spunem neexperimen-tat`. La asta se putea lucra.

Ochii ei se oprir` pe o persoan` din spatele lui.Zâmbetul lui Summer se l`rgi, dezvelind dou` rânduri dedin]i albi precum perlele. Da. Zâmbea frumos. Dar cui?

37

Peter se \ntoarse, privind \n spate, [i \l z`ri peJohnny Finster. Ce jigodie! Omul acela era o lipitoarenesuferit`. Sugea procente grase de la asisten]ii s`i,f`r` s` le merite. {i f`cea contracte numai cu femei fru-moase, asta fiind singura modalitate de a le b`ga \npatul lui.

De ce \[i zâmbeau? Aranjaser` ceva? Amintindu-[icum el \nsu[i fusese aproape fermecat de prezen]a eide mai devreme din gr`din`, se bucur` c` \i rezistase.

Dar Finster? Doamne, nu! Un om ca Finster nu i-arfi rezistat. Nici nu ar fi dorit s`-i reziste. Cât de departeajunseser`? F`cuser` oare dragoste?

Peter \[i alung` din minte imaginea dezgust`toare.Trupul lui Finster al`turi de al lui Summer era o blas-femie.

Finster \i f`cu cu ochiul lui Summer [i asta fu preamult pentru Peter care, \njurând, trânti pe mas` ni[tebani [i ie[i vijelios din sal`.

Femeia aceea era o siren`. Sirenele erau femei fru-moase care duceau b`rba]ii pe drumul pierzaniei.Ideea era s` nu le ascul]i cântecul. |i rezistase o dat`lui Summer pe ziua aceea. Asta era a doua oar`. |nmomentul \n care u[a se trânti \n urma lui, Summer\ncepu s` cânte.

38

Capitolul 3

Summer se trezi la ora [apte diminea]a, cu o greu-tate pufoas` pe piept.

– Bun` diminea]a, Guinevere, murmur` ea,salutându-[i pisica persan` albastr`, d`ruit` de tat`ls`u dup` aflarea ve[tii c` avea cancer.

{tiind c` era pe cale s` moar`, Barry dorise ca fiicalui s` nu r`mân` complet singur`. {i de atunci,Guinevere \i ]inuse companie lui Summer.

Diminea]a aceea era prea frumoas` ca s` fie\ntunecat` de amintiri dureroase.

S`ri din pat [i se \ndrept` spre buc`t`rie,preg`tindu-[i cafeaua [i dându-i lui Guinevere, \n cas-trona[ul ei, biscui]i pentru pisici.

Abia a[tepta s` se fac` ora nou`, ca Peter s-o sune.{tia c` dac` \ntre ei doi nu se putea \nfiripa o rela]iede dragoste, puteau totu[i s` devin` buni prieteni.

39

Dar se f`cu nou` [i Peter nu sun`. Nu sun` nici launsprezece. Ceva era \n neregul`. Poate c` nu-ipl`cuse cum cântase. Poate fusese prea obosit ca s`asculte pân` la cap`t.

Dar era imposibil. |[i amintea clar c` \i zâmbise\nainte s` \nceap` s` cânte. De ce s` plece f`r` s-oasculte? Poate c` era prea ocupat ca s` o sune.

A[a c` Summer \[i umplu ziua privind la televizor,a[teptând ner`bd`toare telefonul lui Peter.

La un moment dat, nemairezistând, apuc` recep-torul [i se opri. Tat`l ei avea o vorb`: „Niciodat` s` nufaci afaceri prin telefon, când le po]i face fa]` \n fa]`,ochi \n ochi”.

Câteva minute mai târziu, intr` \n biroul lui.Respir` u[urat` v`zându-l pe Peter care st`tea cuspatele la ea. {i purta doar o pereche de boxeri negride m`tase! Adev`rul era c` abia a[teptase s`-l revad`.Dar nu se gândise c` avea s` surprind` acea priveli[te.Ar`ta ca un Adonis. Admir` \n t`cere priveli[tea câtevasecunde bune.

Peter o sim]i [i se \ntoarse brusc cu fa]a spre ea,privind-o cu ni[te ochi fioro[i.

– Bun`, zâmbi ea, f`r` pic de jen`.– Tu nu [tii s` ba]i la u[`?

40

– |mi... pare r`u, murmur` ea [ocat` de nervozi-tatea lui nea[teptat`.

– |]i pare r`u? Mie cum crezi c` \mi pare? \ntreb` elpe un ton t`ios.

– V` a[tept afar`, spuse ea, luându-[i cu greu ochiide la el.

– Nu, nu, intr` acum. {i \nchide u[a aia odat`!Destul c` m-ai v`zut tu, râse el. Nu toat` lumea esteimpresionat` de boxerii mei, ca tine.

– Dar nu sunt impresionat` deloc de...– Boxeri?– M` rog. V-am spus. Dac` vre]i, v` a[tept afar`.– Nu te deranja, spuse el, luându-[i pantalonii atâr-

na]i pe sp`tarul scaunului. O s`-i ascund imediat. Staijos, te rog.

– Bine, spuse ea, trântindu-se pe un scaun. Mereuumbla]i dezbr`cat prin birou, sau ast`zi este o zi maispecial`?

Peter izbucni \n râs, punându-[i c`ma[a alb`.Summer \ncepu s` priveasc` pe pere]i. Pieptul lui eracu adev`rat impresionant.

– Ce a]i p`]it?– M-am luptat cu o salat` Caesar. Salata a câ[tigat. – De ce nu v-a]i dus acas`?

41

– Prea departe, strâmb` el din nas. Stau \n PacificPalisades. Dar sunt prev`z`tor. P`strez mereu un cos-tum de schimb la birou. Este mai practic.

– V` p`ta]i des cu mâncare? râse Summer.– Da. Cu mâncare, ruj, praf de pu[c`, p`r de tigru,

funingine, scuipat. Rareori mi se \ntâmpl` s`-mi scapevreun costum nemurd`rit.

– V` \n]eleg. A[a sunt arti[tii.Peter must`ci amuzat. – Dar, ce? Nu ai mai v`zut pân` acum vreun b`rbat

dezbr`cat?– Asta nu este problema dumneavoastr̀ . {i nu era]i dezbr̀ cat.– Poate c` data viitoare o s` ai mai mult noroc.Summer izbucni \n râs, \nro[indu-se. Peter o tachi-

na. {i era a[a de dulce.– Pe femeile care v` v`d dezbr`cat le considera]i

norocoase? continu` ea gluma.– A[a spun ele, zise el cu fals` modestie.Se distrau bine. Dar oare chiar nu aveau nimic

serios de discutat? – Acum, c` am terminat cu mine, hai s` trecem la

tine, spuse el, a[ezându-se pe scaun.– Am venit s` v` \ntreb, ce p`rere v-a]i f`cut de

spectacolul de asear`?

42

– Spectacolul de asear`? \ntreb` Peter rec`p`tându-[imina serioas`.

– Da. De obicei, Summer citea u[or oamenii. Dar \n cazul

lui Peter, \i sc`pa ceva. – Vrei s`-mi auzi p`rerea? – Exact, spuse ea, \ncercând s`-[i p`streze calmul.– De ce te intereseaz` p`rerea mea, Summer?

\ntreb` el, jucându-se cu un pix.– Poftim?– M-ai auzit.– V` respect opinia, \i explic` ea mirat`. Vreau s`

[tiu adev`rul. |l suport, oricare ar fi acela. – |n cazul `sta... Nu am nici o p`rere. |]i doresc

noroc cu Finster. Pentru c` ai nevoie de a[a ceva. – Finster?– Da. Johnny Finster. A semnat pentru tine, nu?– Nu!– Atunci, va semna, spuse el, strângându-[i buzele.

Nici m`car nu trebuie s`-l rogi. – Ce vre]i s` spune]i?– {tii foarte bine...– Dar...– Nu [tiu de ce ai mai venit la mine.

43

Ce \nsemna privirea aceea? Era dezam`git, sup r̀at, gelos???– Ba nu. Adic` nu-mi doresc semn`tura lui, ci pe-a

dumneavoastr`.– Ce faci? |ncerci s` porne[ti un r`zboi \ntre mine

[i Finster? Nu ]ine, iubito.– Nu-mi spune]i mie iubito! zise ea, sim]ind c` \i

vine s` plâng`.Peter pretindea c` ea f`cuse un alt aranjament,

\nainte de a-l consulta pe el, pentru a evita s`-i spun`c` presta]ia ei fusese lamentabil`. Era clar, cântase ori-bil. Poate de asta n-o sunase nici m`car Finster.

|[i \nfipse unghiile \n palme, plin` de ru[ine [isup`rare, [i spuse:

– Nu trebuie s` m` proteja]i. Recunoa[te]i! Am cân-tat oribil, nu?

|n acel moment \n birou n`v`li un asistent.– Maxwell, iart`-m`. Am nevoie urgent` de tine.

** *

Zece minute mai târziu, Peter reveni \n birou.– V-am \ntrebat ceva. Cred c` merit un r`spuns, \l

lu` Summer din u[`.

44

Peter fu izbit de triste]ea [i vulnerabilitatea dinvocea ei. De ce o r`nise? Chiar dac` se s`rutase cuFinster, de[i asta era doar o simpl` supozi]ie, tot ar fitrebuit s-o asculte cântând. Se purtase ca un b`rbatgelos.

Se preg`ti s`-[i cear` scuze, dar \[i aminti c` lumeaera o jungl` [i Summer trebuia s` se obi[nuiasc` cuideea.

– Nu [tiu ce s`-]i r`spund, Summer. Nici m`car nute-am ascultat, recunoscu el.

– Poftim? \ntreb` ea, \ncepând s` \n]eleag`. Dece?

– Te-am v`zut cum \]i f`ceai ochi dulci cu Finster [iam considerat c` nu mai era necesar s` r`mân.

Peter privi confuzia [i surprinderea din ochii luiSummer. Parc` era un copil.

Ba nu! Era o actri]` des`vâr[it`. Sem`na din multepuncte de vedere cu Angela.

– Sunte]i cel mai arogant [i mai lipsit de scrupuleindivid pe care l-am \ntâlnit \n via]a mea, spuse ea,ducându-[i mâinile la tâmple. Cel mai...

– Frumos? complet` el zâmbind.– Nu! strig` ea pierzându-[i cump`tul. |nceta]i s`-mi

mai termina]i propozi]iile. Este enervant.

45

– Dar, draga mea, ar`]i a[a de bine când teenervezi! E[ti... irezistibil`.

Culmea, dar tocmai spusese un mare adev`r. Peternu [tia dac`-i mai putea rezista mult. |l distra s-oenerveze pe Summer. La fel cum \l distrase \n [coalageneral` s-o trag` de codi]e pe Alice Martin. Exista [i ovorb` pentru asta: „Cei ce se iubesc se tachineaz`”.

Dar era o diferen]` \ntre Alice [i Summer. De Alicefusese \ndr`gostit la nebunie, pe când de Summer...S` fi fost ultima femeie de pe p`mânt [i tot nu s-ar fiatins de ea. Ei, poate dac` \ntr-adev`r ar fi fost ulti-ma femeie de pe p`mânt... pentru binele umanit`]ii,ar fi f`cut-o.

– Asculta]i-m`, \i \ntrerupse Summer gândurilenebune[ti. Poate c` v` distra]i bine pe seama mea,sco]ându-m` din s`rite. Dar cred c` la genul `sta detertipuri ieftine s-ar preta doar Finster. Nu [tiu de cev-a l`udat atâta Michael Lloyd. Probabil c` l-a]i vr`jitbine.

Poate c` Summer era o actri]` grozav`, dar Peterchiar nu [tia cum reu[ise s` se \nro[easc` a[a de tare.

– Cred c` [i tu ]i-ai vr`jit bine na[ul. Altfel nu [tiucum ai fi reu[it s`-l convingi c` trebuie s` mai dai olovitur`.

46

– S` mai dau o lovitur`? Nu m` cunoa[te]i deloc.{ti]i ceva? M` bucur c` nu a]i r`mas s` m` asculta]i.Poate dac` a]i fi f`cut-o, mi-a]i fi semnat contractul [inu [tiu dac` ne-am fi \n]eles a[a de bine cum credeam.Acum, c` mi-am dat seama cum sunte]i, nu a[ maiaccepta eu s`-mi semna]i contractul, chiar dac` a]ic`dea \n genunchi.

– Hai, Summer, nu exagera.– Vai! exclam` ea, \n culmea furiei, r`mânând f`r`

cuvinte. {i cu gesturi gr`bite [i mâini tremurânde, \[i

deschise po[eta [i scoase cartea lui de vizit` pe care of`cu mototol [i i-o arunc` pe birou.

Apoi se \ntoarse pe c`lcâie [i se \ndrept` spre u[`.– De ce femeile trebuie \ntotdeauna s` arunce cu

ceva, când nu le convine? \ntreb` el, râzând.Singurul r`spuns pe care \l primi fu zgomotul u[ii

trântite.Peter râse \n continuare, dar zâmbetul \i disp`ru

repede de pe fa]`. Summer era o actri]` pe cinste. {iatunci de ce se sim]ea a[a de... prost?

* * *

47

Summer mai b`u o cea[c` de cafea, ne[tiind ce s`mai fac`. Singurul lucru de care avea chef era s` trag`un pui de somn, cu Guin \n bra]e.

|ntinzându-se \n pat, Summer analiz` situa]ia. Peterfusese un tic`los. Dar ea? Se purtase ca un copilr`sf`]at.

Nu se mai gândi la nimic [i curând, a]ipi. La unmoment dat, fu trezit` de o b`taie u[oar` \n u[`. Seridic` din pat ame]it` de somn [i se duse s`-i deschid`vecinei sale, Laura Kennedy.

– Vin, vin, morm`i ea.Deschise u[a [i se trezi fa]` \n fa]` cu... Peter

Maxwell. Apari]ia lui total nea[teptat` \i t`ier`suflarea.

– Bun`, spuse Peter, privind admirativ c`ma[a eitransparent` de noapte.

– Ce c`uta]i aici?– Voiam s` discut`m ceva. Iart`-m` c` te-am trezit.

Pot reveni alt` dat`.Nu p`rea deloc jenat c` o trezise. {i mai r`u, \[i

b`gase capul \n apartament [i studia cu neru[inareinteriorul.

– Hmmm, f`cu ea ne\ncrez`toare. A[tepta]i-m` \ncamera de zi pân` m`...

48

– |mbrac? complet` el din obi[nuin]`. – Nu! Pân` m` schimb. M` vede]i cumva dezbr`cat`?– Mda... Se pare c` \mi joac` imagina]ia feste, \i

f`cu el cu ochiul.– Pofti]i, \l invit` ea \n apartament cu un gest

exagerat. Vin \n cinci minute.Summer intr` \n dormitor [i trânti u[a dup` ea.

** *

Peter nu-[i amintea s` fi l`sat vreodat` o femeie s`se duc` singur` \n dormitor. Ei bine, ziua aceea sosise.

Ei, dar Summer Gold nu era doar o fat` frumoas`.|n primul rând, era fina lui Michael Lloyd. {i Peter se\ndoia sincer c` [eful lui ar fi apreciat o leg`tur`ocazional` \ntre ei doi.

Dar [i el se \ndoia c` ar putea avea o leg`tur`ocazional` cu Summer. Se sim]eau bine \mpreun`, darerau lega]i \ntr-un fel mai profund.

Ochii ei! Asta era. Avea ni[te ochi ca ai bebelu[ilor.Alba[tri, mari [i inocen]i. |i furau inima. Dar Peter nuera preg`tit s`-[i lase inima furat`. Nici inima [i nicialt` parte a trupului.

49

Se a[ez` pe canapeaua din camera de zi, privind \njur. Pisica persan` s`ri al`turi de el [i \ncepu s` toarc`sub mângâierea lui. Când primise de la Lloyd adresa ei,nu se a[teptase s-o g`seasc` tocmai aici. Locuia \ntr-uncartier de case cu dou` etaje, apar]inând unor familiidin clasa de mijloc a societ`]ii.

Din câte \[i amintea el, când era mic`, Summerlocuise \ntr-un cartier de vile cu piscine, terenuri detenis, s`li de bal [i garaje pentru [ase ma[ini. Or, casaaceasta abia dac` \nc`pea \ntr-o piscin`.

– V`d c` ai f`cut cuno[tin]` cu Guinevere, spuseSummer intrând \n camera de zi.

– A[a se pare, spuse el, privind-o admirativ.Era \mbr`cat` \ntr-un pulov`r galben, o pereche de

blugi, [i se machiase foarte pu]in. Cu toate astea, ar`taca o p`pu[` de por]elan.

– Cu ce v` pot ajuta? – Am venit s -̀mi cer iertare, spuse el, dregându-[i glasul.Nu obi[nuia s`-[i cear` scuze. De fapt rareori avea

motive s-o fac`, pentru c` nu prea \[i pierdea cump`tul. Summer \l ascult` neclintit`.– A[ vrea s-o lu`m de la \nceput, dac` mai vrei. D`-mi

ocazia s` te ascult din nou. Nu-]i promit c` voi semnavreun contract, dar hai s` \ncerc`m.

50

– Domnule Maxwell...– Spune-mi Peter.– Peter, [opti ea, [i eu trebuie s`-mi cer scuze. Nu [tiu

ce a fost \n mintea mea când ]i-am \napoiat cartea de vizit`. – Mi-ai \napoiat-o? Mi-ai dat cu ea \n cap! râse el.– Nu vrei s` m` aju]i deloc, zâmbi ea. |mi pare r`u

c` m-am purtat copil`re[te. – Scuzele sunt acceptate. Peter se mir` de reac]iile lui. De ce era a[a de

dr`gu] [i prietenos? Poate din cauz` c` Summer era „odulcic` mic`”.

– Sincer s` fiu, continu` el, m` a[teptam s` te por]ica un copil r`sf`]at. Dar se pare c` m-am \n[elat. ~stanu pare un apartament de copil r`sf`]at.

– Nu-]i place?– Ba da. Este intim [i cochet, dar nu se ridic` la

standardele din Beverly Hills. De ce nu ]i-ai cump`ratceva mai spa]ios?

– Nu mi-am permis.– Poftim???– Ai auzit bine, zâmbi ea.– Pot s` te \ntreb de ce? Ai jucat banii la cazinou?– Nu, râse ea. Nu m` atrag jocurile de noroc. I-am

depus \ntr-o banc`.

51

– {i tr`ie[ti din dobând`?– Nu. Dobânda se duce la un institut de cercetare

a cancerului. Dac` Peter ar fi fost un b`rbat care s` ro[easc`, cu

siguran]` ar fi ro[it \n acel moment. Gre[ise profund\n privin]a lui Summer. Sau poate iar \l ducea de nas,jucând rolul „s`racei fete bogate”.

– De ce? \ntreb` el, \ncercând s` nu-i arate cât deimpresionat era.

– Din dou` motive, spuse ea. |n primul rând, pen-tru c` am v`zut cât r`u poate face o mo[tenire unuitân`r. |i suge energia, f`cându-l s` se cread` invincibil.|n loc s` mai munceasc`, meritându-[i pozi]ia, setreze[te f`când pe [eful, \n fa]a unor oameni care auavut ghinionul de a se na[te s`raci. Am considerat c`banii mi-ar fi distrus motiva]ia, a[a c` m-am desco-torosit de ei, temporar. Peste cincisprezece ani, voidecide ce s` fac cu ei. Poate \i voi depune pentrutreizeci [i cinci de ani, pentru copiii mei! Sau poate\mi voi face propriul meu studio de \nregistr`ri.

– {i al doilea motiov?Summer \[i plec` prvirile \ntristat`.– Banii mei poate vor ajuta ca oamenii s` nu-[i mai

priveasc` fiin]ele dragi murind.

52

– Summer?– Da? \[i ridic` ea ochii tri[ti [i \nl`crima]i din

p`mânt. – }i-e r`u?– Iart`-m`. Iar m` port copil`re[e.– Ba nu, spuse el, oferindu-i o batist` de hârtie. – Mul]umesc, suspin` ea. Cred c` nici \ntr-o sut`

de ani nu voi putea uita suferin]ele tat`lui meu. Treiani l-a mâncat cancerul. {i eu nu puteam s` fac nimicdecât s` privesc. M` sim]eam disperat` [i neaju-torat`.

– Unde era mama ta? De obicei, Peter nu punea \ntreb`ri indiscrete. Dar

de data asta sim]ea nevoia s` afle.– Asta este o alt` poveste. Am trecut prin clipe

grele, ca toat` lumea. |mi continuu via]a ca \nainte,dar uneori, din senin, \mi amintesc [i asta m` termin`.Oricum, spuse ea, rozându-[i o unghie, mul]umescpentru preocupare.

– Ai o lacrim` aici, spuse Peter, apropiindu-se de ea[i atingându-i buzele cu un deget. {i aici.

La atingerea pielii ei fine, Peter \ncepu s` tremure,pierzându-[i controlul. Summer \[i umezi buzele, \nsemn de invita]ie.

53

Peter se apropie mai tare de ea. Dorea s-o s`rute.– Nu, murmur` ea.– Nu, ce? zâmbi el.– E[ti imposibil, râse ea printre lacrimi.Peter \[i trecu degetele prin p`rul ei auriu,

\nl`turându-i cordelu]a care-i ]inea p`rul.– Te cheam` Summer Gold din cauza p`rului, [opti

el. |]i ia ochii!Se apropie din nou de buzele ei [i cu un gest

instinctiv, \[i lipi gura de a ei. {i nemaist`pânindu-se,o lu` \n bra]e [i \ncepu s-o s`rute. Se sim]ea pierdut \nea, cu pieptul lipit de al ei, respirându-i suflarea dem`r verde.

Nici o femeie nu-l purtase pe acele t`râmuri printr-unsingur s`rut. Nu [tia ce mai putea s` urmeze.

Din nefericire, nici nu afl`, pentru c` Summer se retrase.– Nu! \l respinse ea.– Uite, spuse el, oferindu-i cordelu]a c`zut` pe jos,

care-i ]inuse p`rul. De acum \ncolo m` voi ab]ine,doar dac` \]i pui asta pe cap.

– Perfect, spuse ea pe un ton t`ios.Ce o apucase? Chiar nu-i pl`cuse deloc s`rutul lui?– Hei, te-am s`rutat. Ce ]i-am f`cut? A fost doar un

simplu s`rut [i nimic mai mult.

54

– Corect.– Ei, dac` stau s` m` gândesc bine, nu a fost doar

un simplu s`rut. A fost cel mai minunat s`rut primitsau dat din via]a mea.

Summer se \nro[i toat`. Dac` \n acel moment [i-arfi umezit din nou buzele, Peter nu s-ar mai fi oprit.

– |nc` pu]in [i ar fi trebuit s` aduci Garda Na]ional`s` m` ia de pe tine.

Cuvintele acelea avur` efect pentru Summer, darPeter se \ntorsese cu spatele, distras de o b`taie \n u[`.

– Trebuie s` r`spund, [opti Summer. Este vecinamea, Laura. Dar vreau s`-]i explic de ce m-a deranjatc` m-ai s`rutat.

– S`-mi explici? Ce s`-mi explici? Nu ]i-a pl`cut [ipace. Oricum, stai lini[tit` c` nu se va mai repeta.

– Perfect, spuse ea sup`rat`, \ndreptându-se spreu[`.

Peter nu era convins c` nu avea s` se mai repete.Abia a[tepta s` plece vecina ei, ca s` treac` la treab`.

– Domnule Finster? Ce surpriz`! Intra]i, v` rog.

55

Capitolul 4

Finster??? Ce c`uta Finster la Summer acas`? Gelozia mu[c` din inima lui Peter. Ce gre[eal`

mare f`cuse, s`rutând-o pe Summer! – Ar`]i bine, drag`, spuse Finster. Dar ce te-ai \nfo-

folit a[a? Trebuie s` vizit`m ni[te case de mod`.Trebuie s` ar`]i cel pu]in la fel de sexy ca Madonna.

Peter le ascult` conversa]ia dezgustat. Cum putea ofat` a[a de finu]` ca Summer s` se coboare la nivelullui Finster?

– Nu-mi plac hainele designerilor din ziua de azi,spuse ea spre \ncântarea lui Peter.

– Serios? se mir` Finster pe un ton aproape intim.P`cat. Ai un corp perfect pentru a[a ceva.

56

Insinuarea din vorbele lui Finster \l revolt` pe Peter.Cum \ndr`znea nemernicul acela s` vorbeasc` a[a cuSummer? |i venea s`-i dea un pumn \n fa]a lui de bul-dog.

Nu. Trebuia s` fie calm. Dac` Summer alesese s`semneze un contract cu Finster nu putea s-o \ncurce.

– Te v`d \ntr-o rochie transparent`, str`lucitoare, petocuri de doi’[pe, spuse Finster, apoi intr` \n camera dezi cu dezinvoltur`. Hei! Maxwell! \l salut` el surprins.Ce cau]i aici? Umbli dup` o a doua Angela Casablanca?

– }ine-]i gura, Finster, replic` el rece. |ntrebareaeste ce naiba cau]i tu aici!

– Am s`-i comunic ceva lui Summer, dac` e[ti a[ade bun s` m` la[i.

– Pune-]i placa [i pleac` mai repede. Dac` nu-]i daiseama, s` [tii c` ne-ai derajat.

– Ascult`-m`, Summer, \l ignor` Finster, vorbindpe un ton intim. Hai s` mergem undeva, la un pahar.Nu pot s` fac afaceri când sunt insultat.

Summer p`rea c` „un pahar” cu Finster era ultimullucru pe care [i-l dorea.

– Nu, domnule Finster, spuse ea. Pute]i s`-mispune]i tot ce dori]i \n prezen]a lui Peter. Nu am nimics`-i ascund. Suntem... prieteni.

Peter se sim]i flatat [i u[urat.

57

– Bun, spuse Finster, [tergându-[i palmele pline desudoare pe pantaloni, cum dore[ti, dar... S` fiu sincer,e[ti cam dur`. M` refer la cântat.

– Lua]i loc, spuse Summer, a[ezându-se pe bra]ulcanapelei, al`turi de Peter, [i spune]i-mi ce dori]i.

Dup` p`rerea lui Peter, Summer era o femeiesigur` pe ea, care ar fi putut s` fac` [i singur` fa]`situa]iei. |ntr-un fel, era mândru de ea.

– Spune-mi Johnny. Dup` cum ziceam, vocea taeste cam dur`, aspr`, neantrenat`. Dar ai calit`]i spe-ciale. Am convins compania la care lucrez s` semnezeun contract cu tine.

– {i? \ntreb` ea rece.– Vrei s` semn`m?– Uite ce e, Finster, spuse Peter ridicându-se \n

picioare. Nu semna]i nimic. Summer \mi apar]ine \nexclusivitate.

O privi pe Summer, \ncercând s`-i ghiceasc`reac]ia. |n loc s` fie fericit`, p`rea \nfuriat`. Ce naibavoia femeia asta?

Ochii celor doi se a]intir` ner`bd`tori asupra ei.Parc` erau doi rivali care se b`teau pentru favorurile ei.

– |n primul rând vreau s` v` spun c` m` simtasaltat`.

58

– Serios? \ntreb` Peter.– {i \n al doilea rând, continu` ea vizibil enervat`,

nu v` apar]in. Nici unuia dintre voi. Din nici un punctde vedere. Din contr`. {i asta s` v` fie clar de la\nceput! Oricum, mai degrab` a[ semna cu domnulFinster, pentru c` el cel pu]in a stat s` m` asculte. Darpân` s` m` hot`r`sc, a[ vrea s` pleca]i. Amândoi!

– Nu plec pân` nu pleac` [i el, spuse Peter, \ncru-ci[ându-[i bra]ele.

Ce se petrecea cu el? Voia s` plece, dar o for]`nev`zut` \l ]inea \n loc. {i \i mai punea [i cuvinte \ngur`!

– }ine cartea mea de vizit`, spuse Finster. S` m`suni când te sim]i preg`tit` s` discut`m \n am`nuntproblema. {i acum, scuz`-m`, dar m` v`d nevoit s`plec.

– O s` discuta]i problema \n am`nunt pestecadavrul meu! strig` Peter dup` ce Finster disp`ru.

– Ce te-a apucat, Peter? Te por]i ca un b`rbat gelos.Nu pricep...

– Nu te flata singur`. |ncercam s` te ajut. Nu vreaus` sfâr[e[ti \n patul lui Finster.

– De asta \mi oferi un contract f`r` s` m` fi ascul-tat? Ca s` m` aju]i? Ie[i afar`! [uier` ea. Acum!

59

Peter se lupt` cu sentimentul ridicol c` ar fi vrut s-oia \n bra]e, dar \i ascult` ordinul.

Summer trânti u[a \n urma lui [i se pr`bu[i \n patplângând.

* * *

Summer se trezi din cauza telefonului, la ora optdiminea]a. Niciodat` nu dormise a[a de mult.

– Alo? murmur` ea somnoroas`.– Bun`.– Peter?– Nimeni altul.– De ce m-ai sunat?– Voiam s` [tiu dac` te-a mai vizitat Finster dup` ce

am plecat eu.Ce tupeu avea!– Nu te prive[te, morm`i ea.– Ba tot ce ]ine de tine m` prive[te, spuse el pe un

ton posesiv, care-i \nfior` [ira spin`rii.– Serios? {i de ce, m` rog?Peter morm`i ceva la cap`tul cel`lat al firului. Se

vedea c` nu avea o explica]ie bun`.

60

– Din cauza lui Michael Lloyd, spuse el, \n sfâr[it.|mi taie capul dac` p`]e[ti ceva.

– De când ]i-e ]ie fric` de Michael Lloyd? {timamândoi c` este un bonom.

– Poate cu tine este un bonom. Dar eu l-am v`zutcu ochii mei sfâ[iind o...

– O halc` de carne? complet` Summer amuzat`. Dece nu-mi spui adev`ratul motiv pentru care m` vrei ladistan]` de Finster?

– Dar ]i-am spus! zise el exasperat.– Nu cred.– Spune-mi tu atunci, c` eu nu [tiu.– Poate pentru c` e[ti gelos. Summer era convins` c` nu acela era adev`ratul

motiv. Dar voia s`-l vad` cum reac]iona. Era rândul eis`-l tachineze.

– Nu sunt gelos! se ap`r` el. Summer, te rog fru-mos s` m` ascul]i. Nu-l l`sa pe Finster s` se apropie detine. Spre binele t`u \]i spun.

– Dac` [i el \mi spune acela[i lucru despre tine?\ntreb` ea, \ntinzându-se lene[ \ntre a[ternuturilecalde. Pe cine s` cred?

– Pe mine!– De ce?

61

– Pentru c` m` cuno[ti.– Dar [i pe el \l cunosc.– Pe mine m` cuno[ti mai bine!– Tot ce [tiu despre tine este c` acum mu[ti, acum

m` s`ru]i. Finster este mai diplomat.– Finster diplomat???– Ce te miri? Mi-a f`cut onoarea de a m` asculta

cum cânt.– {i eu o s` fac la fel. – Serios? \ntreb` ea pe un ton fals inocent.– Da! spuse el cu adev`rat exasperat.– Nu te mai cred... spuse ea pe un ton cântat.– M` la[i? Te rog, Summer.– Hai, Peter, [tiu c` e[ti mai bun decât Finster.

Orice femeie \ntreag` la minte [i-ar da seama. Totu[i,mul]umesc pentru sfat. Cu ce te mai pot ajuta?

– Cu un singur lucru.– Te ascult.– {tiu c` e[ti \nc` \n pat, spuse el pe un ton sen-

zual. Ce por]i?Summer \[i privi c`ma[a de noapte, care i se ridi-

case pe coapse, pân` sus. – Poftim? Nu te aud. Summer?{i auzi tonul.

62

* * *

Ce se petrecea cu el? Formase num`rul de telefon \mpotriva voin]ei lui.

{i apoi, c`utase cu disperare un motiv pe care s`-linvoce. {i, mai r`u, se f`cuse de râs. Summer \l tachi-nase cu dezinvoltur`. Se dovedise capabil` s`controleze discu]ia. |i sim]ise vulnerabilitatea. Pur [isimplu \l jucase pe degete.

{i el, ca s` ias` basma curat`, o d`duse \n bar` lasfâr[it, \ncercând s` glumeasc` pe seama ei. Mai \nglum`, mai \n serios, era interesat s` afle ce purtaSummer \n pat. Avea oare aceea[i c`m`[u]` \n careo surprinsese când venise la ea acas`, pe nea[tep-tate?

Summer era o femie frumoas` [i cu sim]ul umoru-lui, fascinant` chiar, [i merita un b`rbat pe m`sur`.Dar el nu era disponibil. Adic` nu voia s` fie. Pentru c`nu era de lemn. Nimeni nu putea fi imun la farmecelelui Summer.

|n seara aceea, la ora opt, Summer urma s` ]in` unspectacol pe scena de la Sugar Snack. Gândul de a oputea vedea din nou era tentant, dar trebuia s` par`

63

deta[at. |i promisese c` o va asculta, dar poate peste câte-va s`pt`mâni. Nu era cazul s`-i arate cât de ner`bd`tor era.

Dar veni ora cinci, [ase [i apoi [apte, [i Peter sim]i c`-[ipierde r`bdarea. La ora [apte [i un sfert cifrele con-tractelor pe care se uita \ncepur` s`-i joace sub ochi. Laora [apte [i jum`tate deja [i-o \nchipuia pe Summerunduindu-se \n ritmul muzicii. La opt f`r` un sfert, se sui\n Mustangul sport [i se \ndrept` glon] spre Sugar Snack.

Se a[ez` strategic \n col]ul lui \ntunecos [icomand` un whisky dublu. Sugar ap`ru pe scen`, cuobi[nuita introducere:

– |n seara aceasta, am pl`cerea de a v` prezenta pefavorita dumneavostr`, unica [i inegalabila...domni[oar` Summer Gold!

{i la fel ca data trecut`, lumea \ncepu s` aplaudefrenetic, ova]ionând, când Summer \[i f`cu apari]iastr`lucitoare, \ntr-o rochie de satin negru.

De data asta p`rea o femeie sofisticat`, matur` [iplin` de mistere, mult diferit` de acea Summer \nblugi [i pulov`r.

– Bun` seara, salut` ea audien]a, cu o voce sen-zual`. M-am gândit mult la dragoste \n ultimul timp,\ncepu ea.

Lumea \ncepu din nou s` aplaude.

64

– {i de aceea, am ales pentru seara aceasta unblues, apar]inând lui Billie Holliday.

Pianistul cânt` primele acorduri [i Summer \ncepus` danseze din [olduri languros. Curbele trupului eir`spundeau ritmurilor.

Finster \i sim]ise bine asprimea vocii. Dar cu pu]inexerci]iu, putea deveni foarte limpede. Oricum, avea oprofunzime aparte.

Summer termin` cântecul cu not` lung`, \nchizândochii, transportat` \ntr-o lume numai de ea [tiut`, darsim]it` de cei din jur. Avea talent de vedet`.

Lumea izbucni \n aplauze furtunoase. Zâmbind,Summer le mul]umi, c`utând parc` pe cineva \nmul]ime.

Peter se sim]i cople[it de gelozie. Dup` cine se uitaSummer? Dup` Finster?

– V` mul]umesc. Sper c` v-a pl`cut muzica incom-parabilei Billie Holliday. Eu o ador nu numai pentruvocea ei bogat`, dar [i pentru faptul c` este o femeiecare [tie ce vrea [i nu se las` niciodat` \nvins`.

Urm` un nou ropot de aplauze. – Acum, continu` ea, dup` ce zgomotul de

stinse, a[ vrea s` v` cânt o melodie proprie, „Poate”,zâmbi ea.

65

Lumea \ncepu s` râd`, amuzat` de umorul ei, [i oaplaud` din nou.

– {ti]i, continu` ea serios, l-am a[teptat o via]` peb`rbatul perfect, prin]ul \n armur` str`lucitoare, cares` m` salveze din turnul meu de singur`tate. |nc` nua venit, dar „Poate”...

Pianistul \ncepu acordurile unei melodii lente [iSummer cânt`:

– Poate... poate-ntr-o zi... tu vei veni... la mine.Poate... poate c-atunci...

Peter hot`r\. Summer avea voce [i abilit`]i de com-pozitoare. Toate acestea, a[ezate \ntr-o form`potrivit`, erau o adev`rat` min` de aur.

Dar, din p`cate, afaceristul Peter fu cople[it deb`rbatul din el, fascinat de magia pe care o produceaSummer pe scen`. Muzica [i apari]ia ei aprinseser` \ninima lui un foc mistuitor.

66

Capitolul 3

– Doamnelor [i domnilor, v` mul]umesc [i v`doresc o sear` pl`cut` \n continuare, spuse Summer\n ropotul aplauzelor admiratorilor.

|n acel club mic, dar select, lumea p`rea s`-im`nânce din palm`.

Summer privi prin mul]ime cu disperare. Nu-lvedea deloc pe Peter. {tia c` era acolo, undeva. |lsim]ea, dar nu-l vedea. Imagina]ia \i juca feste dinnou?

Salut` \nc` o dat` mul]imea [i p`r`si scena, \ndrep-tându-se spre cabin`. |nc`perea micu]` era plin` dehaine aruncate care-ncotro, iar pe m`su]a cu farduri,printre zeci de nimicuri femeie[ti, cineva \i pusese ovaz` cu trandafiri ro[ii.

67

Inima \ncepu s`-i bat` puternic. Dac` erau de laPeter, asta \nsemna c` sentimentele ei \nc` func]ionaubine. Peter \i urm`rise spectacolul!

De mic`, \ncercând s` evadeze din cotidianul \nne-gurat de certurile p`rin]ilor, citea pove[ti cu cavaleri\n armuri, care salvau prin]ese frumoase. Depaisprezece ani \[i a[teptase cavalerul [i se p`rea c`acum, el era foarte aproape.

Dar asta era o prostie. Summer lu` plicul roz spri-jinit de vaz`. Peter nu era cavalerul ei. Nu avea nici unpic de maniere.

„ Hai s` trecem la treab`. J.F.”Finster! Summer se sim]i dezam`git` [i \ntristat`.

Brusc \[i dori s` fie acas`, s` fac` o baie fierbinte [i s`se culce cu Guin \n bra]e.

Gr`bit` \[i adun` lucrurile, \[i arunc` o hain` pesterochia de satin [i ie[i \n strad`. Parcarea, de obiceiplin`, se golise dup` spectacolul ei [i era scufundat` \n\ntuneric. Becurile care o luminau se arseser`.

Summer \[i parcase ma[ina undeva mai departe, \nspa]iul destinat clien]ilor, nemaig`sind loc de parcare laora când sosise la club. Trecu \n grab` pe lâng` un Cadillacargintiu [i un Ferarri ro[u F50, când auzi un fo[net ciudat.|nfrigurat` [i \nfrico[at`, gr`bi ritmul pa[ilor.

68

Se gândi un moment s` se \ntoarc`, dar cât mai erapân` la ma[ina ei? Câ]iva metri. A[a c` o lu` la fug`,f`când un zgomot infernal cu tocurile ei \nalte prinparcarea pustie.

Ajunse gâfâind de oboseal` [i emo]ie la ma[in`, [icu mâini tremurânde, c`ut` prin po[et` cheile. |ntot-deauna când avea nevoie de ele nu le g`sea.

|[i ]inu o clip` respira]ia, cu senza]ia ciudat` c`cineva o urm`rise. Apoi râse \ncet de prostia ei. Cineputea s` fie la ora aceea \n parcarea lui Sugar?

{i \n urm`torul moment se sim]i prins` de mâini dela spate [i imobilizat`.

– Taci [i f` ce-]i spun, dac` vrei s` nu p`]e[ti nimic,\i [opti o voce r`gu[it` de b`rbat.

Doamne! Nu i se \nâmpla ei asta! Tr`ia un co[mar.Ce voia omul acela de la ea? S-o tâlh`reasc`? S-o vio-leze? S-o ucid`?

Disperat`, privi \n jur, c`utând o cale de salvare. Avea\n geant` un spray paralizant [i \i p`rea r`u c` nu-lscosese din timp.

Spre mare ei bucurie v`zu pe cineva ie[ind de laSugar Snack [i intrând \n parcare. P`rea a fi un b`rbatmasiv. Cum s`-i atrag` aten]ia? Dac` pleca f`r` s-ovad`?

69

– {[[, [opti atacatorul, \mpingându-i lama unuicu]it rece \n spate.

B`rbatul se apropie mai tare de ei, dar din cauza\ntunericului se putea s` nu-i vad`. Trebuia s` fac`ceva. Acum sau niciodat`.

Disperat`, d`du un picior cu toat` puterea \nma[in`. P`cat c` nu avea alarm`, pentru c` izbituraaceea, de[i \i atr`sese aten]ia str`inului, \l \nfuriasemai tare pe atacator, care \n loc s-o elibereze speriat,o strânse mai tare de mâini.

Str`inul se opri o clip` ezitant, apoi \[i deschiserepede ma[ina [i porni motorul. Summer se \ncord`.Atacatorul respir` u[urat, iar apoi o lovi puternic cupumnul \n ceaf`.

|n acel moment se f`cu \ntuneric [i Summer c`zupe asfalt, lovindu-se cu capul de ma[in`.

|[i reveni câteva minute sau secunde mai târziu [iv`zu la câ]iva metri distan]` dou` siluete luptându-se.Atacatorul [i cineva. Gr`bit`, dar \nc` ame]it`,Summer \[i scoase sprayul paralizant din po[et`. Ar fivrut s` intervin` [i ea, dar nu reu[ea s` deosebeasc` peatacator de salvator.

La un moment dat, unul din ei c`zu pe jos [iridicându-se, o lu` la fug`, disp`rând \n noapte.

70

Summer reac]ion`, \ndreptând sprayul spre fa]ab`rbatului care se apropia de ea.

– A[a \mi mul]ume[ti? se auzi glasul lui PeterMaxwell.

* * *

Summer se trezi \ntins` pe spate pe asfaltul rece.Peter \i ]inea capul, privind-o \ngrijorat [i \i f`cea vântcu mâna.

– Summer? [opti Peter cu voce gâtuit`. Cum tesim]i? }i-e mai bine?

– Da... Ce s-a \ntâmplat?– Ai le[inat, zâmbi el u[urat. Te sim]i bine? E[ti

sigur`?– |ncep s`-mi revin.Summer zâmbi. Lui Peter \i p`sa. Asta era foarte

important. Aproape c` nici nu mai sim]ea durerea.– Sunt a[a de... fericit` c` te v`d!– Mi-am cam ie[it din form`. De mult nu am mai

salvat pe cineva, glumi el. – |]i mul]umesc din suflet c` m-ai salvat, spuse

Summer cu lacrimi \n ochi. Te-ai luptat pentru mine

71

ca un adev`rat erou. Nu [tiu de unde a ap`rut bandi-tul acela. Nu [tiu ce putea s` se \ntâmple dac` nuap`reai la timp.

– Dar am ap`rut [i nu ai p`]it nimic, Slav`Domnului!

– M-a lovit \n ceaf` când am dat cu piciorul \nma[in` ca s`-]i atrag aten]ia. Am le[inat [i când mi-amrevenit, deja ap`ruse[i.

– Te doare capul?– Nu.– |]i promit c` nu voi mai l`sa pe nimeni s` te

r`neasc`, spuse Peter.Summer \nchise ochii nevenindu-i s` cread`. Tot

r`ul mergea spre bine. Fusese atacat`, dar cu ocaziaasta descoperise c` lui Peter \i p`sa.

Cavalerul ei \n armur` ap`ruse s-o salveze!Era a[a de fericit`. St`tea \n bra]ele lui Peter [i nu

voia s` se mai ridice de acolo. Asfaltul rece p`rea celmai confortabil pat din lume.

|ntinse mâna ca s`-l mângâie pe umeri, dar Peter sestrâmb` de durere.

– Ce ai? E[ti lovit? |n acel moment v`zu c`ma[a lui alb` p`tat` cu ceva

negru. Sânge!

72

– Doamne! E[ti r`nit! – Nu-i nimic, \ncerc` el s-o lini[teasc`. Este doar o

zgârietur`. Nu te \ngrijora.– Ce zgârietur`? Parc` ai fi \njunghiat! Las`-m` s`

v`d cum arat`.– Pân` m` \nsor, trece, glumi el.Cu mâini tremurânde, Summer \i desf`cu c`ma[a,

\ncercând s` ignore c`ldura emanat` de trupul lui.– S-ar putea s` te doar`, \l avertiz` ea. Materialul

s-a lipit de ran`.– Ahh!– Iart`-m`.– Nu-i nimic.– Arat` cam r`u, spuse ea, [tergându-l atent` \n jur.

Dar nu este adânc`. Nu cred c` ai nevoie de copci. Darar trebui dezinfectat` rana.

– Nu vreau s` m` duc la spitalul urgen]`.– Parc` ai fi copil.Summer \l \n]elegea. Ziari[tii ar afla repede

vestea [i o apari]ie pe prima pagin` a lui PeterMaxwell implicat \ntr-un jaf, nu era tocmai un lucrupl`cut.

– Dar nu este nevoie s` ajungi la spital. Vino lamine acas`. |]i dezinfectez eu rana.

73

– Mul]umesc, spuse el, acceptând propunerea. De obi-cei nu-mi place s` m` conduc` cineva, dar \n cazul `sta...

Summer zâmbi. Texanul din Peter \[i spuneacuvântul. Era un b`rbat independent. Cavalerul ei eraun cow-boy. {i asta n-o deranja deloc.

– Ar trebui s` facem un raport la poli]ie, suger` ea.– Am un prieten care se va ocupa de asta. O s`-l

sun de la tine.

* * *

Peter se a[ez` pe un scaun \n buc`t`ria luiSummer, cu Guin \n bra]e. De obicei, pisica luiSummer era s`lbatic`, dar cu Peter se \mprieteniseimediat. Era dragoste la prima vedere.

– |mi place pisica ta. Este inteligent`, spuse el.Cred c` de asta m` place.

– Las` pisica. Ia medicamentele astea, spuse ea\ntinzându-i trei pastile [i un pahar cu ap`. Sunt anal-gezice, antipiretice [i antiinflamatorii.

– M-a[ fi descurcat mai bine cu un pahar de whisky.– Alcoolul cu aspirina nu merg \mpreun`, spuse

Summer, evitându-i privirea senzual`.

74

– E[ti greu de convins, spuse Peter. Summer a[ez` pe mas` un lighean cu ap` fierbinte,

ni[te bandaje sterile [i dezinfectant. Peter o privi surprins. De unde se pricepea ea a[a

de bine la primul ajutor? – Hai, texane, fii curajos [i d`-]i c`ma[a jos. – Bine. M` las pe mâna ta.Cu mâini tremurânde, Summer \i desf`cu c`ma[a,

dezvelindu-i rana. |nmuie o bucat` de bandaj \n ap`[i \ncepu s` spele locul, cu mi[c`ri domoale. CândPeter se strâmba de durere, Summer tres`rea. Daratingerea mâinilor ei era ca o binecuvântare. Se pri-cepea.

– S` nu-mi spui c` te doare mai tare decât pe mine,o tachin` el.

– Probabil c` nu, râse ea, \nmuind o bucat` debandaj \n dezinfectant.

– Sincer s` fiu, spuse el strângând din din]i \nmomentul \n care Summer \i tampon` rana, nu ammai suportat asemenea dureri de mult.

– Asta drept r`zbunare c` ai refuzat s` m` ascul]i dela \nceput, se strâmb` ea.

Dup` ce dezinfect` locul, \ncepu s`-l panseze. Seretrase doi pa[i \napoi, privindu-[i opera cu \ncântare.

75

– Gata, spuse ea satisf`cut`.Peter [i-ar fi dorit s-o vad` satisf`cut` din alte

motive. Dar asta se numea imagina]ie bolnav`.– O s`-]i caut o c`ma[` mai mare de-a mea. Sper s`

te cuprind`, spuse ea, privindu-i umerii largi.Peter sim]i nevoia s-o ia \n bra]e [i s` se du` cu ea

\n dormitor. Dar [i asta era o prostie. |n primul rândpentru c` rana l-ar fi durut insuportabil. Poate dac`nu era r`nit...

Summer \[i mu[c` u[or buza de jos. Doamne! Dac` maif`cea asta o dat`, Peter trecea peste durere, peste tot [i...

– M` duc s`-]i caut ceva cu care s` te acoperi.Summer plec`, l`sându-l cu Guin \n bra]e, care

p`rea c` se afla \n raiul pisicilor. Peter o mângâie [i pisica \ncepu s` toarc`. Oare a[a

ar fi reac]ionat [i Summer? Se spunea c` animaleleseam`n` cu st`pânii. {i-ar fi dorit ca Summer s` toarc`sub mâinile lui.

Aceasta se \ntoarse peste câteva minute, \mbr`cat`\n blugi [i tricou. }inuta ei era simpl`, dar o prindeaa[a de bine. Era natural` [i totu[i sofisticat`. |i \ntinseo c`ma[` gri.

– Uite, pune-]i asta. Cred c` reu[e[te s`-]icuprind`...

76

– Ce? \ntreb` el cu o sclipire de amuzament \n priviri.– P`i...– Pieptul meu mare [i impresionant? o tachin` el.– M` rog. Hai s` te ajut. Nu [tiu dac`-]i vei mai

putea ridica bra]ul câteva zile. R`nile de la umeri suntdificile. Se pot deschide u[or.

– S` \n]eleg c` vei fi infirmiera mea \n urm`toarele zile?– Fii cuminte. – E[ti irezistibil`, [tiai? Summer se strâmb` la el. Iar o tachina.– Cu mine, \ns`, ]i-ai g`sit na[ul.– Hai, taci [i ajut`-m` pu]in, spuse ea, \ncercând s`-i

bage mâna r`nit` prin mânec`.– Iart`-m`, dar nu m` pot ab]ine.– Gata. Te-am \mbr`cat, spuse ea, mul]umit`.– Mie nu-mi convine, zâmbi el.Summer \l privi dojenitor.– Ascult`-m`. Hai s` fim serio[i un minut. – Nu pot, spuse Peter.Summer \i arunc` o privire ucig`toare.– Bine, must`ci el. Spune.– Vreau s`-]i mul]umesc pentru c` m-ai salvat,

spuse ea, dregându-[i glasul. Nici nu-mi pot exprimarecuno[tin]a.

77

– Mi-ai mai mul]umit. M` bucur c` am ajuns la timps` te salvez.

– Nici nu vreau s` m` gândesc ce s-ar fi \ntâmplatdac`...

– Nici eu. – Parcarea era pustie [i \ntunecat`.– O s` discut personal cu Sugar despre asta.– Credeam c` mi-am ratat [ansa.– Ce vrei s` spui?– |nainte s` apari, a ie[it cineva din club [i am

reu[it s`-i atrag aten]ia, dar s-a speriat [i a fugit. {iho]ul s-a r`zbunat pe mine [i m-a lovit \n ceaf`. A[a amle[inat.

– Am v`zut [i eu asta.– Serios?– Da. Am v`zut totul de la \nceput. Dar credeam c`

ho]ul are o arm` [i a[teptam momentul potrivit s`intervin. Apoi l-am v`zut [i eu pe b`rbatul acela care aie[it din club. Mi-e team` c`...

– Spune, Peter. Ce e?– Sunt convins c` era Finster.– Nu se poate!Peter se \ntreb` de ce era Summer a[a de sigur`. De

ce nu-l credea? Doar \l v`zuse pe Finster cu ochii lui!

78

– Ba da, Summer, oft` Peter. El era. – Peter, [tiu c` Finster nu este cea mai dr`gu]` per-

soan` din lume, dar nu cred c` ar fi \n stare de a[a ceva. – Ba da, Summer, spuse el cu pasiune.– Nu [tiu ce s` spun...– De ce \i iei ap`rarea?– Dar nu-i iau ap`rarea. Sunt n`ucit`. Cred c` fap-

tul c`-l ur`[ti te face s` crezi asta.– Poate c` ai dreptate. Dar stai pu]in [i gânde[te-te.

Chiar nu ar fi \n stare Finster de a[a ceva? }i-am maispus s` fii atent` cu el. Te po]i a[tepta la orice dinpartea lui.

– Nu [tiu ce s` spun. |l cunosc, m` cunoa[te...Realitatea era c` Summer iubea prea mult fiin]a

uman` [i \ncerca s`-i dea fiec`reia \nc` o [ans`.Considera omul ca având un fundament bun. Trebuias` treac` prin multe experien]e nepl`cute ca s`-ldesconsidere, [i atunci când o f`cea era definitiv.

– M` uime[ti \n fiecare zi, Summer. Ar`]i ca unfotomodel, dar te \mbraci ca o c`lug`ri]`. Ai mo[tenito avere, dar ai renun]at la ea. Ai avut o copil`rie difi-cil` [i totu[i vezi lumea \n roz. E[ti o starlet`, dar crezi\n cavaleri \n armur`. {tii, Summer, uneori mi se parec` te por]i ca o martir`.

79

– De fapt, spuse ea, sunt asistent` medical`.– Poftim? f`cu el ochii mari. Ai mil` de inima mea.

Repet`, te rog. Ce ai spus?– M-ai auzit bine. – Asistent`...?– Corect!– Este o profesie nobil` [i trebuie s` recunosc c` sunt

impresionat. Explic`-mi, mai exact ce f`ceai ca asistent`?– Asistenta medical` este mai mult decât o infirmi-

er`. Face injec]ii, prescrie medicamente u[oare...– Asta explic`...Summer era cea mai misterioas` fiin]` pe care o

\ntâlnise \n via]a lui.– De ce ai ales tocmai meseria asta? De ce nu te-ai

axat numai pe muzic`?– Nu [tiam sigur c` voi face o carier` muzical`. |mi

era team`. |mi trebuia o meserie mai serioas`.– Ai lucrat ca asistent`?– Da. {i \nc` o mai fac.– Când mai ai timp?– Deocamdat` mi-am luat un concediu f`r` plat`

de [ase luni, ca s` am timp s` m` concentrez asupracarierei de cânt`rea]`. Dac` reu[esc, poate voi renun]ala slujba asta.

80

– Unde lucrezi?– La Spitalul Memorial Barton de Boli Canceroase.– Cred c` mediul este destul de stresant.– |mi aduce satisfac]ii din anumite puncte de vedere.Buzele lui Summer tremurau [i Peter ar fi dat orice

s` le s`rute. Dar se trase \napoi [i \ntreb`:– De ce tocmai asistent`?– Dup` suferin]ele \ndurate al`turi de tat`l meu,

am c`p`tat experien]a [i curajul necesare \n aceast`profesie. Când tat`l meu s-a \mboln`vit, mi-am datseama cât de insensibili pot fi uneori medicii [i asis-ten]ii. Am vrut s`-i ajut pe cei care nu au \n momentelede suferin]` al`turi de ei o familie sau ni[te prieteni.

– Dar de ce nu te-ai f`cut medic?– M-am gândit [i la asta. Majoritatea asisten]ilor

devin doctori.– Mai [tie cineva cu ce te ocupi \n realitate?– Nu cred. Nimeni nu s-a deranjat s` m` \ntrebe. Dar

Michael Lloyd ]i-ar fi spus, dac` te-ar fi interesat. Cred c`b`nuiai, ca [i ceilal]i, c` tr`iesc lini[tit` din mo[tenire.

– Ah! M-ai atins. Dar ai dreptate. Te-am subestimatde multe ori. Summer Gold, cred c` a sosit timpul s`renun]i la slujba ta.

81

– Poftim? fu rândul ei s` se mire.|l privi cu ochi mari [i inocen]i, plini de uimire,

ne\ncrez`tori. – E[ti o cânt`rea]` talentat` [i o compozitoare pe

m`sur`. E[ti n`scut` s` fii o stea. Afaceristul Peter asim]it-o [i Gold Star ar fi onorat s` semneze pentru tine.

– Serios??? spuse ea s`rind \n sus de bucurie.– Foarte serios!– Vai, Peter, spuse ea, s`rindu-i \n bra]e. |]i

mul]umesc din suflet.|ntr-o singur` secund`, Peter se sim]i transportat \n

\mbr`]i[area ei spre alt` lume. Mâinile ei fragile seag`]aser` de gâtul lui. Sânii ei rotunzi i se striviser` depiept. Iar pielea fin` i se freca de a lui.

Trupurile lor se relaxar` [i ei doi se privir` \n ochi.Era a[a de frumoas` [i inocent`.

Dar \n acel moment, Peter o v`zu pe Angela. {i eap`rea la fel de inocent`. Ochii ei frumo[i \l vr`jiser`atunci, [i semnase cu ea un contract, iar apoi o luase denevast`. Abia acum \[i d`dea seama c` n-o iubise nicio-dat`. Cu toate astea, desp`r]irea de ea \i frânsese inima.

Bine m`car c` \n cazul lui Summer [tia c` nu eravorba de dragoste. |i oferea un contract pentru c` [tiac` \l merit`. Un contract [i nimic mai mult.

82

– Ascult`-m`, Summer, spuse el, \mpingând-o u[ordin bra]e. Nu neg c` m` simt atras de tine. Dar amân-doi [tim c` asta nu poate dura. |n schimb, afacerile potmerge bine dac` sunt conduse cum trebuie. Dac` vomlucra \mpreun`, ar fi bine s` stabilim de la \nceput ter-menii. Rela]ia noastr` va fi strict profesional`.

– Sigur, spuse Summer v`dit dezam`git`. – O s`-l sun pe ofi]erul Adler ca s` d`m o

declara]ie.– Sigur, spuse ea automat.– {i \n noaptea asta voi dormi pe canapeaua ta.

Având \n vedere evenimentele prin care ai trecut, pre-supun c` nu ai vrea s` stai singur`.

– Nu-]i face griji pentru mine. M-am obi[nuit s` fiusingur`. O s` te conduc eu acas` cu ma[ina.

– Cum s` m` conduci cu ma[ina? A[a de târziu? Nicinu m` gândesc.

– Atunci voi chema un taxi. Sau te conduce ofi]erulAdler.

Peter o privi [i se trezi \n fa]a unui zid.

83

Capitolul 6

Cincisprezece minute stânjenitoare mai târziu,Dale Adler, prietenul lui Peter, sosi \mpreun` cupartenerul s`u. Luar` declara]ii [i le promiser` c` \lvor interoga pe Finster [i c` vor face tot posibilul s`-lg`seasc` pe tâlhar.

Apoi, Peter \l rug` pe Adler s`-l duc` acas`. Ceitrei plecar` \nainte ca Summer s`-[i ia bine larevedere.

Trezindu-se singur`, \ncepu s` se gândeasc` lasitua]ie. Cavalerul ei \n armur` ap`ruse, dar ezita s-osalveze. {tia c` era ceva care-l re]inea. Se s`rutaser`, sestrânseser` \n bra]e, se sim]eau bine \mpreun`, darPeter tot d`dea \napoi.

84

|i spusese c` nu voia s` amestece afacerile cupl`cearea. Bun. Cu asta era de acord. Nici o problem`.Va g`si alt` cas` de \nregistr`ri. Pentru c` Summer [i-ldorea pe Peter – omul, mai mult decât pe Peter – pro-duc`torul.

Pentru prima oar` \n via]`, era \ndr`gostit`.

* * *

|n diminea]a urm`toare, Summer se trezi devreme[i \ncepu s` se g`teasc` de parc` mergea la o \ntâlnirede afaceri. Dup` ce se \mbr`c` \ntr-un costum sobru,\[i puse o pereche de cercei cu perle veritabile, pe carei-i d`ruise tat`l ei cu pu]in timp \nainte s` moar`.

„A[ fi vrut ca via]a ta s` fie perfect` a[a cum suntaceste perle”, \i spusese el. Tat`l ei se sim]ise vinovatpentru nop]ile de singur`tate, pentru certurile dincas` [i pentru moartea misterioas` a mamei ei, \nainteca Summer s` \mplineasc` zece ani. Dar ea sim]ea c`nu avea de ce s`-l ierte. Tat`l ei o iubise mult [i nugre[ise cu nimic fa]` de ea.

|[i pusese cercei cu speran]a c` va c`p`ta mai mult`\ncredere \n sine.

85

Summer parc` ma[ina \n fa]a cl`dirii impun`toarea KCA Entertainment. Gold City era mai mic`, dar maicochet`. KCA voia s` impun` prin grandoare.

Intr` \n biroul lui Finster, \ntrebându-se dac` el fuseseb`rbatul care fugise din parcare cu o sear` \nainte.

– Ce pl`cere, spuse Finster surprins. Ia loc.Summer se a[ez` pe o canapea de piele, care se afla

\ntr-un col] al biroului imens al lui Finster.– Cu ce te pot ajuta? \ntreb` el, a[ezându-se la un

birou monstruos de marmur`.– Am venit s` v` \ntreb care sunt termenii contrac-

tului.Finster o privi uimit.– Te-ai r`zgândit? – Da.– Uite, spuse el, dându-i ni[te foi de hârtie. ~sta

este un contract standard pentru arti[tii care pornescde la zero.

Summer arunc` o privire peste contract, convins`fiind c` Finster \ncerca s` trag` cât mai mult de la ea.

– Ce e? \ntreb` el. Nu-]i convine? Te asigur c` esteun contract avantajos.

– A[ vrea s`-l fac pu]in mai...– Cum?

86

– Avantajos, zâmbi ea dulce.– Asta este ultima ofert`, spuse el, plimbându-[i

degetele libidinoase pe cubele unui nud de marmur`.Summer se \ntreb` cum puteau doi oameni care

lucrau \n acela[i domeniu s` fie a[a de diferi]i.Contractul acela era o b`taie de joc. Poate pentru unartist s`rac [i disperat ar fi fost o solu]ie, dar... {i \nfond, ea era altfel? Era s`rac`, practic [i disperat` s`g`seasc` o solu]ie.

Poate reu[ea pân` la urm` s`-l conving` pe Peter s`amestece afacerile cu pl`cerea. {i dac` le-ar fi ameste-cat, ce? Peter o dorea numai pentru sex. Ea \[i doreamai mult de la el. {i dup` ce el s-ar fi plictisit, rela]ialor profesional` risca s` se deterioreze.

Nu. Nu putea s` lucreze cu Peter. – |mi place marmura la nebunie, spuse Finster. La

prima atingere este rece, dar dup` ce te joci pu]in cuea, devine cald`.

– V` rog... \l privi Summer dezgustat`.– Fetele frumoase ca tine nu ar trebui s` spun` nicio-

dat` „te rog”, spuse el salivând, apropiindu-se de ea.Summer \l \mpinse cu for]`.– Nu!Finster o privi surprins.

87

– Ce ai, Summer? Te sustragi obliga]iilor? De cenu vrei s` intri \n joc? Nu ai nimic de pierdut. Dincontr`.

– Eu? Nu [tiu de ce vorbi]i a[a. Credeam c` m`cunoa[te]i. Apropo. Ce p`rere ave]i de spectacolul deasear`?

– Spectacolul de asear`? Ce spectacol? \ntreb` el\ncurcat.

– Da. Spectacolul din parcare. {tiu c` a]i participat.Pasiv, este drept, dar trebuie s` ave]i o p`rere.

– Nu \n]eleg.– A]i fugit ca un la[. La revedere, spuse ea [i ie[i din

birou trântind u[a. Summer fugi spre parcare, \ncercând s`-[i \nghit`

lacrimile. Niciodat` nu se sim]ise a[a de singur`. Se suila volan [i porni ma[ina cu un singur gând. S` ajung`cât mai repede la Peter.

** *

Peter petrecuse toat` diminea]a \ntocmind contrac-tul pentru Summer. Se concentra greu. Nu reu[ea s`-[iscoat` din minte imaginea ei de pe scen`.

88

Din fericire lumea era plin` de femei frumoase. Celpu]in a[a se \ncuraja el. {i dac` Summer nu-i mai ie[eadin minte era o chestiune temporar`. Pân` ajungea \npatul ei. {i cum asta nu avea s` se \ntâmple preacurând, ori poate niciodat`, trebuia s` fie cât mai dis-tant.

{i nu era de condamnat. Ce b`rbat normalrezista unei apari]ii pline de inocen]`, cu voce desiren`?

– Peter?Vocea dulce [i familiar` \l f`cu s` tresar`, smuls din

gândurile lui. Summer st`tea \n cadrul u[ii, cu obrajii\n fl`c`ri, [i Peter se ab]inu din r`sputeri s` n-o ia \nbra]e.

– Hei! Florence Nightingale! glumi el pe un tonfals.

Abia atunci observ` c` Summer avea lacrimi \nochi. {i p`rea a[a de vulnerabil`.

Peter se apropie de ea [i o lu` \n bra]e,mângâind-o.

– Ce ]i s-a \ntâmplat? o \ntreb` el, ignorând vocilecare \l avertizau s` se ]in` departe.

– Ai spus c` nu vrei s` amestec`m afacerile cu...suspin` ea.

89

– Pl`cerea?– Exact, tremur` ea \n bra]ele lui. Am venit s`-]i

spun c` nu trebuie. Am ales pl`cerea. Dac` sunt a[a debun` precum spui, nu va fi o problem` s`-mi g`sescalt` cas` de \nregistr`ri cu care s` lucrez.

– Sper c` nu te referi la KCA? se \ncrunt` el.– Nu. De acolo vin. Ai avut dreptate \n leg`tur` cu

Finster. Cred c` el a fost acela care a fugit asear` dinparcare.

– S`r`cu]a de tine. Te superi dac` te mai ]in \nbra]e?

– Nu, murmur` ea. Summer era fericit` s` se ascund` de lume \n

bra]ele lui Peter. |i u[ura mult situa]ia prin care tre-cuse.

Peter \i mângâie p`rul, tremurând la atingereapielii ei fine de pe gât. Summer respir` din ce \n cemai agitat [i el nu mai reu[i s` se ab]in`.

Se aplec` [i \i s`rut` \nfometat buzele pline [i dulci.Apoi r`t`ci cu privirea peste tr`s`turile fine ale chipu-lui ei. Buzele \i erau umede din cauza s`rutului, ochii\i str`luceau de dorin]`, iar c`ldura ei \l cople[ea.

– E[ti atât de frumoas`, [opti el, frecându-[i buzelede urechea ei delicat`.

90

Summer respir` agitat, f`cându-l pe Peter s` devin`[i mai \ndr`zne] [i, strecurându-[i mâinile pe subc`ma[a ei, \i c`ut` sânii.

Pierdut` \n senza]ii, Summer sim]i cum i se\nmoaie genunchii. Nu credea s` ajung` aici chiar a[ade repede. {i cu un curaj venit din incon[tien]`, \l lu`de mân` [i \l conduse la canapeaua din col]ul biroului.|l \mpinse, obligându-l s` se \ntind` [i ea se sui pesteel.

Sânii ei se striveau de pieptul lui plin de mu[chi,c`ldura lui o \nv`luia, pielea ei p`rea c` se contope[tecu a lui, iar dorin]a lui era la fel de puternic` cu a ei.

– Doamne! strig` ea, s`rind \n picioare. Am uitat c`e[ti r`nit. Parc` am \nnebunit!

– Nu conteaz`, spuse el pe un ton dornic. Dinpartea mea, s`-mi amputeze mâna din um`r. |nmomentul `sta, tot ce conteaz` e[ti tu.

Summer \l privi fericit` pe b`rbatul la care visaseatâ]ia ani [i \l v`zu str`lucind de dorni]` datorit` ei. |lmai s`rut` \nc` o dat` [i spuse:

– Nu putem s` facem asta, Peter. Nu vreau s` ter`nesc.

– Nu m` r`ne[ti, m` sco]i din min]i, spuse el. |nsensul bun, bine\n]eles.

91

– Te cred. Dar nu vreau s` mai continu`m deo-camdat`, din mai multe motive.

Peter ridic` ochii \n tavan [i gemu neputincios [ifrustrat.

– Bine, doctore, spuse el, dar putem m`car s`facem...

Voia s` spun` „dragoste”, dar se opri. Din cauzaAngelei, sim]ea c` niciodat` nu mai putea facedragoste. Sex, da.

– Ce?– Când crezi c` voi fi apt?Summer se \nro[i.– |n câteva zile.– Vineri?– Probabil.– Gata! f`cu el. Am stabilit data \ntâlnirii. La ora

[apte, la mine acas`. |]i voi da adresa mea. Eu voi g`ticina. Tu vii cu desertul.

– Bine, a[a r`mâne, zâmbi ea. Peter se ridic` \n picioare [i \[i aranj` ]inuta.– Cred c` ai treab`, spuse Summer.– Din p`cate, a[a este.– Atunci, eu trebuie s` plec.– Mai bine.

92

– La revedere, spuse ea, privindu-i chipul frumos. – La revedere, spuse el, privind hârtiile de pe

birou. Summer se \ntoarse cu regret [i porni spre u[`, dar

Peter o opri.– Stai. Mi-a venit o idee. A[ vrea s`-]i ar`t

ceva.– Ce? \ntreb` ea, fericit` s` mai petreac` pu]in timp

cu el. Peter o prinse de mân` [i o conduse gr`bit spre

ie[ire. – Unde mergem? \ntreb` ea gâfâind.– |ntr-un bar.Summer \l privi nedumerit`. Nu obi[nuia s`

bea.– Mai bine mergem \ntr-o cafenea, propuse ea.– Nu vom bea alcool, spuse el, deschizând portiera

unei ma[ini sport.– Asta este ma[ina ta? \ntreb` ea, a[ezându-se con-

fortabil pe scaunul de piele.– Da. Te a[teptai s` conduc altceva?„Un cal alb \n loc de un Mustang negru”, \[i spuse

ea \n gând. – Ce vrei s`-mi ar`]i?

93

– O s` vezi, p`str` el suspansul [i porni \n tromb`.Summer \[i puse intimidat` centura de sigu-

ran]`.– Ador femeile care cunosc valoarea vie]ii, spuse el,

f`cându-i cu ochiul.– Mereu conduci cu viteza asta?– Da. – Prime[ti des amend` pentru dep`[irea vitezei

legale?– {i care ar fi viteza legal`? Summer privi speriat` vitezometrul. Peter nu p`rea

preocupat de a[a ceva. Era concentrat la drum. Parc`era un pilot de Formula Unu.

– Nu vrei s` \ncetine[ti pu]in? \l rug` ea cu un glassub]ire.

– Nu. S` [tii c` sunt vitezoman, dar n-am avut nicio-dat` accident de ma[in`.

– Bine. M` las pe mâna ta. Dar, totu[i, unde mergem?Trebuie mereu s` te \ntreb de zece ori, ca s` primesc unr`spuns?

– Ne \ntâlnim cu Finster.– Finster???– |n carne [i oase. Am vorbit cu Sugar \n

diminea]a asta. Mi-a spus c` a v`zut asear` \n par-

94

carea clubului un Ferarri ro[u, F50. Nu-[i permiteoricine o asemenea ma[in`, chiar \ntr-un ora[ ca L.A.

– {i eu am v`zut ma[ina asta! Nu prea m` pricep lama[ini, dar pe asta o recunosc.

– Era a lui Finster, spuse el, strângând volanul.– {i ce vrei s` faci? – Ai s` vezi.– Sper c` nu ai de gând s`-l ba]i?– Nu sunt o persoan` violent`.– Sper c` nici el nu este. {i crezi c`-l g`sim acolo?– Da.– Po]i s`-mi spui [i mie unde, mai exact?– |n barul Shanghai Room, spuse Peter \nfigând

piciorul \n accelera]ie.

*

* *

Peter ajunse la barul Shanghai foarte repede, trecândchiar [i pe culoarea ro[ie a semaforului. Dup` p`rerealui, de[i nu mai fusese niciodat` la acel bar, stabilise unnou record de vitez`.

95

giannijollys

|n spatele privirii \nfrico[ate, Peter putea s`jure c` v`zuse \n ochii lui Summer sclipindpl`cerea, ceea ce confirma existen]a unei laturis`lbatice.

Parcarea din fa]a barului era plin`, dar Peter nuezit` s` opreasc` \ntr-un loc interzis.

– Nu ]i-e team` c` o s`-]i ridice ma[ina?– Nu conteaz`, f`cu el nep`s`tor din mân`. Summer \l privi uimit`. Ce se petrecea cu el?– Am auzit c` banii de pe amenzi se duc

\ntr-un fond de caritate, zâmbi el, coborând dinma[in`.

Peter o lu` pe Summer de mân` [i intr` \n bar. Nu[tia ce \l apucase s` se duc` dup` Finster. Probabil unsentiment puternic al drept`]ii.

Dup` cum spunea [i numele, barul era decorat \nstil chinezesc, cu statuete care-l reprezentau pe Buda,tapiserii [i lampioane.

|l reperar` cu u[urin]` pe Finster, printre b`rba]icu celulare [i cercei cu diamante \n urechi, costumescumpe [i figuri arogante. De gâtul lui Finster st`teaag`]at` o tân`r` ro[cat` [i vulgar`.

– Stai aici, spuse Peter \mpingând-o pe Summer\ntr-un col] \ntunecat.

96

– Ce ai de gând s` faci? \l \ntreb` ea \ngrijorat`.– Nu [tiu, spuse el adev`rul. O s` v`d ce \[i cere singur.– Noroc, spuse ea, strângându-i mâna cu toate

puterile.Peter se \ndrept` glon] spre Finster.– Vreu s` vorbesc cu tine. Acum. |ntre patru ochi. – Hei, Maxwell, ce faci? \l \ntreb` Dick Slauson, un

tân`r talent de la Gold City.– Bun`, Dick!Peter nu se mai deranj` s`-l \ntrebe pe tân`r ce

c`uta \n acel anturaj. Avea un singur scop.– Ia loc, Maxwell, \i spuse Finster pe un ton \mbibat

\n alcool. Bea o tequila, s` te mai r`core[ti. M-a vizitatazi târfuli]a de Summer. Nu face dou` parale.

– Cine este Summer? susur` ro[cata.– Taci naibii! strig` Finster.– Eu sunt, spuse Summer, apropiindu-se de grup.– Nu [tiu cu ce te-a \mbrobodit târfa, Maxwell, dar

s` [tii c` minte, se ap`r` Finster. – Taci din gur`, Finster! ordon` Peter, privindu-l

drept \n ochi. {tiu totul despre cascadoria de la SugarSnack.

– Ce v-vrei s` s-spui? se \nro[i Finster. C-ce c-cas-cadorie? N-nu [tiu la ce te referi.

97

– Ba [tii prea bine ce vreau s` spun, zise Peterluând-o pe Summer de mân` [i, \ntorcându-se spre ceidin jur, continu`: asear`, prietenul nostru Finster al`sat-o balt` pe Summer, care \n timpul `sta era jefuit`de un tâlhar. |n loc s-o ajute, Finster a preferat s` speleputina cu noul lui Ferarri F50.

Audien]a \l privi pe Peter [ocat`.– Nici m`car nu s-a deranjat s` sune la poli]ie, con-

tinu` Peter. Toat` povestea poate fi confirmat` de ochelneri]` care l-a v`zut ie[ind din bar pe Finster laaceea[i or` la care s-a petrecut atacul.

– Ce minciun`! Nu m-a v`zut nimeni... se d`du elde gol.

Audien]a \l privea cu dezgust.– Nu [tiu cine te mai crede, zâmbi acru Peter [i se

\ntoarse cu spatele. Summer exulta.– Ai fost minunat, spuse ea. Nu-i voi uita niciodat`

expresia fe]ei. Când ai aflat de chelneri]`?|nainte s`-i r`spund` la \ntrebare, Peter se sim]i

b`tut pe um`r, se \ntoarse [i primi trei pumni \n fa]`. Capul \l durea \ngrozitor, um`rul r`nit \l ardea, dar

\[i adun` toate puterile, ]inti ca prin cea]` [i lovi.Johnny Finster le[in`.

98

Capitolul 7

Summer conducea spre Peter, inspirând aerul\nc`rcat de miresme de flori. Cartierul Pacific Palisadesera curat, lini[tit [i cochet.

G`si cu u[urin]` adresa lui Peter. Parc` ma[ina [irespir` adânc, admirând minunea arhitectonic` pecare Peter o numea cas`, situat` \n mijlocul unui parc.Era impun`toare [i elegant`, amintind de proprietar.

Summer avea un sentiment tare ciudat. Se sim]eaca acas`! Dar asta era o prostie.

Peter o \ntâmpin` cu fa]a luminat` de apusulro[iatic de soare. Privirea lui exprima o mul]ime desentimente, pe care Summer le descifr` ca fiind vorbade dragoste, nevoie, dorin]`, ner`bdare. Dar [i asta erao prostie.

99

– Nu te mai uita la ochiul meu, spuse el, arat` ca naiba.Summer zâmbi. |ntr-adev`r, ochiul lui stâng era

pu]in vân`t, dar asta \i d`dea un aer masculin s`lbatic. – Nu m` deranjeaz` deloc, spuse ea. Adic` \mi pare

r`u, dar...– Las` asta. Ce p`rere ai de spectacolul de asear`?„Ai fost un adev`rat cavaler \n armur`. Te a[tept de

când eram mic`.”– Nu sunt de acord cu b`t`ile, dar \n cazul `sta, m`

bucur c` l-ai f`cut praf pe Finster.– Nu obi[nuiesc s` m` bat. Dar de când te-am

cunoscut pe tine, se pare c` nu m` pot ab]ine. – Iart`-m`, spuse ea, flatat`.– Nu-i nimic. M-am sim]it chiar bine s`-l lovesc pe

nemernic.Summer se bucur` c` nu-i povestise lui Peter \n

am`nunt \ntâlnirea cu Finster. Cine [tie unde s-ar maifi ajuns? Nu voia s`-l provoace s` fac` lucruri pe cares` le regrete mai târziu. Dar acum, c` Peter se mailini[tise, poate c` era bine s`-i spun` tot adev`rul.

– Ar trebui s`-]i mai spun ceva despre Finster, ziseea.

– Te ascult, spuse el, \nnegurându-se.– S-a dat la mine. Adic`... mi-a f`cut avansuri.

100

– Poftim???– A \ncercat s` m` s`rute. Peter \[i \ncord` pumnii.– Nu-i nimic, spuse ea, punându-i o mân`

lini[titoare pe bra]. Nu s-a \ntâmplat nimic. M-am opuscu \nver[unare. Oricum, [i-a dat seama c` nu ]ine, cumine.

– Bravo! exclam` Peter. {tiam eu c` e[ti o mic`lupt`toare. Sunt mândru de tine.

Summer zâmbi u[urat`.– Hai s` intr`m, spuse el.Summer intr` \n cas`, privind admirativ decorul

deosebit [i sobru. La ce \i trebuiau oare atâtea camere?Avea totu[i de gând s`-[i \ntemeieze o familie? Sau pur[i simplu \i pl`ceau casele spa]ioase?

Peter \i f`cu un tur al casei, ar`tându-i dormitoarelenumeroase, b`ile cu jacuzzi [i s`lile de for]`.Humphrey Bogart s-ar fi sim]it perfect \ntr-o cas` ca alui. Era stilat` [i avea un aer romantic.

– Hai s` mergem \n gr`din`, propuse Peter, con-ducând-o spre u[a din spate.

– Ai o cas` foarte frumoas`.– Mul]umesc. |nainte s` \ncepem seara, vreau s`-]i

spun c` m-a sunt ofi]erul Adler.

101

– Serios?– Da. Mi-a spus c` asear` a fost atacat` alt` femeie

\n parcarea lui Sugar. De data asta tâlharul n-a maisc`pat. A fost identificat, prins [i arestat. Noi nu putems` depunem m`rturie pentru c` nu i-am v`zut fa]a.Dar el trebuie s` fie. O s` \nfunde pu[c`ria. Nu este laprima infrac]iune de genul `sta.

– Slav` Domnului c` a sc`pat lumea de un infrac-tor!

– M` duc s` aduc ceva de b`ut ca s` s`rb`torim. Aivreo preferin]`?

– Ceai cu ghea]`.– La ordinele dumneavoastr`, prin]es`, spuse el,

\nclinându-se pân` la p`mânt.Peter se duse s` aduc` b`uturile [i Summer zâmbi,

admirând \mprejurimile. Platoul pe care se afla terasaera plantat cu gazon englezesc, diverse flori, arbu[ti [icopaci. |ntr-un col] se afla un gr`tar, iar \ntr-o zon`mai retras`, beneficiind de o vedere spectaculoas`spre ocean, se afla un hârd`u modern pentru b`ifierbin]i.

|mprejurilmile erau spectaculoase [i crea]iile artifi-ciale se \mbinau \n mod fericit cu cele naturale, for-mând un peisaj relaxant.

102

Summer \[i trecu mâinile prin p`r, sperând c` luiPeter \i pl`cea cum ar`ta. |[i l`sase p`rul liber pe spate[i se \mbr`case \ntr-o rochie de var` roz, cu floricele.

Se privise \n oglind` mai devreme [i p`rea rece,deta[at`, dar [tia c` \n interior \i mocnea un vulcan.

Peter se \ntoarse cu dou` pahare \nalte pline cuceai de fructe cu ghea]`. Summer aprecie gestul. {tiac` lui \i pl`cea whisky-ul, dar preferase s` bea ce ale-sese ea.

– Tu de ce nu bei alcool? \ntreb` Peter.– Nu-mi place gustul.– Ciudat. Eu nu am nici o problem`.– Mama a fost alcoolic`. B`utura o f`cea imprevi-

zibil`. Se pare c` din cauza asta a murit.– Am auzit c` a fost vorba de un accident, spuse el,

privind-o comp`timitor.– ~sta a fost ultimul raport al poli]iei. Mama mea era

pe iahtul amantului ei, când a disp`rut. A murit \necat`,dar trupul nu i-a fost g`sit nici pân` \n ziua de azi.

Peter o mângâie u[or pe mân`. |l durea suferin]adin ochii ei.

– Cu mama orice era posibil. M` a[teptam s` m`p`r`seasc` oricând, a[a c` moartea ei nu a fost o sur-priz`. |ntr-un fel m` sim]eam u[urat`.

103

De obicei \i era greu s` vorbeasc` despre moarteamisterioas` a mamei sale, dar \n fa]a lui Peter se sim]ealiber` s`-[i deschid` sufletul.

– {i ce s-a \ntâmplat pân` la urm`? \ntreb` Peter.– Nu s-a descoperit nimic. – |mi pare r`u.– Mul]umesc. Oricum, alcoolismul este ereditar [i

nu vreau s` m` apuc de b`utur` ca s` sfâr[esc ca ea.Ne-a f`cut [i mie [i tatei o via]` de co[mar.

– Te \n]eleg perfect. Ai trecut prin evenimentenepl`cute. Ai avut o via]` grea.

– Nu chiar, spuse ea, luând o gur` de ceai. Nu amsuferit de lipsuri materiale [i tat`l meu m-a iubit mult.Am avut noroc [i cu na[ul meu, care m-a sus]inutfoarte mult dup` moartea tat`lui meu.

Peter o privi uimit. Femeia asta era un mister.Ini]ial o dispre]uise pentru c` [tia c` era fiica lui BarryGold. Apoi realizase c` era complet diferit` de fiiceleoamenilor de afaceri importan]i din L.A.

– }i-am cunoscut tat`l destul de bine. Pot spune c`am fost prieteni. Dar pe mama ta nu am v`zut-o decâtla evenimentele mondene. Cum era?

– Mama? Greu de spus. |i pl`cea s` se distreze.– V` distra]i \mpreun`?

104

– Nu prea. Dar eram mic` atunci când a murit.Poate când a[ mai fi crescut ne-am fi distrat \mpreun`.Orcum, ea nu era preg`tit` pentru un copil. Uneori, osim]eam ca pe o sor` mai mare.

– O sor` mai mare? Cum adic`?– Eu \i spuneam Claire. Nu-i pl`cea s`-i spun

mam`, pentru c` o f`cea s` se simt` b`trân`. Peter o privi cu compasiune, v`zându-i \ntreaga

poveste \n ochi. – }i se simte triste]ea \n felul \n care cân]i, spuse el,

mângâindu-i p`rul auriu.Summer r`mase f`r` cuvinte. Spusele lui Peter o afec-

tar` profund [i se str`dui din r`sputeri s` nu izbucneasc`\n plâns. Nu crezuse c` cineva remarcase notele triste alemelodiilor sale. Peter reu[ise s` p`trund` \n lumea ei.

– Frumos medalion, schimb ̀Peter subiectul, jucându-secu medalionul de la gâtul ei. Ai o fotografie \n`untru?

– Nu. Era o fotografie veche, dar am scos-o.Peter d`du din cap u[or.– {i tu? \ntreb` Summer.– Eu, ce? zâmbi el.Summer râse u[or. Peter nu se ab]inea s-o

tachineze, dar asta n-o sup`ra. O f`cea s` mai ias` dinstarea aceea de indispozi]ie.

105

– Copil`ria mea a fost mult diferit` de a ta. Suntunul din cei cinci copii ai unui fermier obi[nuit dinTexas. P`rin]ii mei nu erau foarte sociabili. Credeam c`restaurantele sunt locurile unde te duci o dat` pe an,ca s`-]i aniversezi ziua de na[tere. Dar ne-au iubit mult.

– Ce frumos s` ai atâ]ia fra]i cu care s` te joci! Cuce se ocup` acum?

– Patrick, cel mai mare, este fermier ca tata.Josephine este casnic`, a[a cum a fost mama. Maggieeste avocat` \n Dallas. Rob antreneaz` o echip` de fotbal[colar`. Suntem o familie mare [i fericit`. Banal, nu?

– Minunat! S` \n]eleg c` tu e[ti oaia neagr` a fami-liei?

– Sunt mult diferit de ei. Nici nu am avut noroc \nc`snicie. Vie]ile lor se \nvârtesc \n jurul c`minului.Via]a mea se rezum` la munc`. La nunta lui Rob pluteadragostea \n aer. La nunta mea, mireasa era beat` [iflirta cu toat` lumea. Sunt singurul Maxwell divor]at.Se pare c` nu se lipe[te de mine via]a domestic`.

Inima lui Summer se frânse dureros. De ce nuvedea Peter sentimentele care existau \ntre ei?

Deocamdat` trebuia s` aib` r`bdare. Trebuia s` semul]umeasc` cu ce ob]inuse. Era de mirare c`ajunseser` s`-[i povesteasc` vie]ile.

106

Peter \ncepu s`-i povesteasc` diverse \ntâmpl`ri [iconversa]ia lor devie. Dezb`tur` \ndelung meritelecelor de la Beatles [i Rolling Stones [i descoperir` c`amândoi erau pasiona]i de pictorii impresioni[ti.

Aveau atâtea subiecte de conversa]ie, \ncât p`rea c`discu]ia lor nu se va sfâr[i niciodat`. Abia când \ncepus` tremure, Summer descoperi c` se \nserase.

– }i-e frig, spuse Peter luându-i mâinile \ntr-alesale.

– Ar fi trebuit s`-mi iau un pulov`r, spuse ea.– Hai s` intr`m \n cas`. O s` fac focul.Privindu-l, lui Summer \i venea s`-i cad` \n bra]e,

dar se p`rea c` Peter avea alte planuri pentru searaaceea.

Summer se a[ez` pe canapeaua confortabil` dincamera de zi [i \l privi pe Peter rupând vreascuri [iaruncându-le \n [emineu.

De ce tr`gea oare Peter de timp? Amândoi [tiaumotivul pentru care venise la el \n acea sear`. Darpoate c` era mai bine a[a. Majoritatea b`rba]ilor ar fis`rit pe ea de la intrare. Peter prefera un preludiu pre-lungit.

– Sunt h`mesit`, se trezi Summer vorbind, privin-du-l pe Peter cu ni[te ochi \nce]o[a]i.

107

Peter disp`ru \n buc`t`rie [i reveni cu un platouplin cu gust`ri apetisante: caviar, [unc`, patru feluride brânz`, struguri [i pâine neagr`.

Se a[ezar` lâng` foc [i \ncepur` s` m`nânce, s` dis-cute [i s` râd` relaxa]i.

– Cred c` este cea mai grozav` cin` din via]a mea,spuse Summer.

– Foamea este cel mai bun buc`tar. – Nu mai pot!– Stai a[a. ~sta este doar \nceputul. Ade`varata cin`

se coace \n cuptor.– Doamne! murmur` ea, trântindu-se pe canapea. – Nu, zâmbi el. Glumeam. Gust`rile reci sunt sin-

gurul fel de mâncare pe care [tiu s`-l preg`tesc. Summer se topi \n privirea lui juc`u[` [i plin` de

promisiuni. |ntinse mâna [i atinse u[or cu degetul ocicatrice de pe obrazul lui Peter, pe care n-o observasepân` atunci.

– De unde ai asta? \ntreb` ea.– M-a lovit calul când aveam nou` ani, spuse el,

\nfiorat de atingerea ei. Tremurând uimit` de curajul ei, Summer nu se mai

opri [i apropiindu-se de gura lui \l s`rut`.

108

Capitolul 8

Summer se \nfior` din cap pân`-n picioare \nmomentul \n care buzele lor se atinser`. Era a[a depierdut` \n acel s`rut, \ncât suspin` frustrat` \nmomentul \n care Peter se retrase.

Ce se petrecea? Peter nu mai voia s-o s`rute? De ce?– Mi-am dorit s` te s`rut de când ai venit, spuse

Peter, r`spunzându-i la \ntrebarea nerostit`. Când ]i-amv`zut p`rul am luat-o razna. }i-am mai spus c` dac` tev`d cu p`rul desf`cut \nnebunesc? {i rochia asta roz. Aiidee cât de sexy ar`]i \n ea?

– Atunci de ce nu vrei s` m` s`ru]i? \ntreb` ea,atingându-i buzele cu degetele.

– Voiam s` fiu sigur c` e[ti preg`tit`, spuse el,tr`gând-o brusc \n bra]ele lui.

109

– Sunt gata, [opti ea respirând agitat. Mai preg`tit`ca niciodat`.

– Vreau s` te v`d goal`, spuse el pe un ton misterios.Pentru mine e[ti ca un cadou nedesf`cut. Nu te-am v`zutniciodat` [i sunt prea b`trân ca s` rup hainele de pe tine.

– Ce ai de gând? \ntreb` ea nesigur`.Peter nu-i r`spunse [i \ncepu s`-i desfac` nasturii de

la spatele rochiei. Summer se apropie de el, dorind s`-l ia \n bra]e.– Nu \nc`, spuse el.Dup` ce o dezbr`c`, Summer r`mas` \n chilo]i [i

sutien, se acoperi ru[inat` cu mâinile. Privirile lui erauinsistente [i \i ardeau pielea.

– Nu, [opti el. Las`-m`.{i cu mi[c`ri blânde \i scoase [i ultimele lucruri

care-i asundeau feminitatea. Peter era \mbr`cat [iSummer, \n loc s` se simt` vulnerabil` [i expus`, sesim]ea puternic` [i foarte, foarte sexy. Respirândadânc, Peter o lu` \n bra]e [i o s`rut` mai pasionat caniciodat`. De când visase Summer la clipa aceea!

Apoi o ridic` \n bra]e ca pe un trofeu [i o depuse cumi[c`ri domoale pe canapea, lâng` [emineu. O s`rut`de sus pân` jos, frecându-[i obrazul [i buzele de fiecarep`rticic` a trupului ei.

110

– Spune-mi ce-]i dore[ti, Summer, o rug ̀el cu voce joas .̀ – Nu [tiu, spuse ea, intimidat`. Niciodat`...– Niciodat`, ce? murmur` el, s`rutându-i gâtul

\nfierbântat.– Niciodat` nu am spus asta nim`nui. Nu [tiu ce [i

cum s`-]i zic. – Atunci vom \nv`]a \mpreun`, spuse el, s`rutându-i

[oldurile [i f`când-o s` tremure de dorin]` [i sur-prindere.

Nemairezistând, Summer \[i \nfipse degetele \np`rul lui bogat. S`rut`rile lui erau \nnebunitoare, preamult [i totu[i prea pu]in.

– Nu \nc`, spuse el [i \[i \ndrept` aten]ia spre sâniiei rotunzi [i plini.

– Te rog, spuse ea ne[tiind ce anume \[i dorea, \nmomentul \n care degetele lui alunecar` \n interiorulei.

Torturat` de mângâierile lui, Summer strig` \ngând: „Dragostea mea! Dragostea mea!”

La auzul gemetelor ei pasionate, Peter se pierdu [i\ncepu s` se dezbrace \n grab`.

Trupurile lor se \ntâlnir`, de data asta goale.Summer nu-[i \nchipuise vreodat` c` avea s` fie a[a debine.

111

– Vreau s` intru \n tine, \i [opti el fierbinte \n ureche. – Da! strig` Summer.Peter o s`rut` din nou pe gât, pe umeri, frecându-[i

trupul de al ei.– Acum, Peter, te rog. Acum!– Da, [opti el tandru, intrând brusc.Summer respir` convulsiv. Peter o prinse de

[olduri, ghidându-i mi[c`rile, impunându-i ritmul.– Summer, [opti el pasional. – Peter! {i senza]iile lor se contopir`, pân` când Summer

tr`i cea mai intens` pl`cere din via]a ei. Câteva clipe mai târziu, Peter o urm`.

* * *

Dup` ce r`maser` nemi[ca]i, pr`bu[i]i f`r` sufluunul \n bra]ele celuilalt, Peter o mângâie u[or pecap.

Ciufulit [i plin de semne de dragoste, Peter o privicu tandre]e. Pentru prima oar`, Summer \l sim]ea maideschis ca niciodat`. Nu [tia bine ce \nsemna privireaaceea, pentru c` nu putea fi dragoste.

112

Peter \i puse degetul ar`t`tor pe buze, \ntr-orug`minte mut` s` tac`.

Nici o problem`. Summer era a[a de cople[it` desenza]iile prin care trecuse, \ncât sim]ea c` dac` ar fivorbit, ar fi fost incoerent`.

Peter se ridic` de lâng` ea [i o \nveli cu o p`tur`moale, iar apoi o s`rut` pe tâmple [i disp`ru.

Câteva momente mai târziu, v`zând c` nu apare,Summer \ncepu s`-i duc` dorul. Dar Peter ap`ru,defilând prin fa]a ochilor ei, gol, expunându-[i trupulacela magnific. Se apropie de ea [i f`r` un cuvânt o lu`\n bra]e ca pe un fulg.

Ie[ir` pe teras` [i Summer \ncepu s` tremure cândsim]i r`coarea nop]ii. Peter se \ndrept` cu ea sprehârd`u [i o depuse \n apa fierbinte [i parfumat`.

Summer oft`, sim]ind cum apa \i alin` durerea din-tre picioare. Pentru prima oar` \[i d`du seama c` nu-ispusese lui Peter c` fusese virgin`. Când f`cuser`dragoste fusese a[a de umed` [i preg`tit`, \ncât Peternici nu sim]ise rezisten]a.

– Domni[oar` Gold, vorbi el pentru prima oar`dup` mult timp, oftând zgomotos, vreau s`-]i spun c`m-ai terminat, m-ai sfâr[it, m-ai omorât!

– Mie \mi pari destul de \ntreg, zâmbi ea.

113

– Credeam c` doctorii [i asistentele doar vindec`.Tu nu ai depus vreun jur`mânt?

– Nu, râse Summer. Doar doctorii depun jur`mân-tul lui Hippocrate. Iart`-m`, dac` te-am terminat. N-os` se mai repete.

– Nu, nu, nu! Nu te gr`bi. Apa asta cald` m-apreg`tit pentru un nou abuz, spuse el cu o privirediavoleasc` [i se b`g` cu capul la fund, apucându-ipicioarele.

Summer ]ip` u[or [i \ncepu o b`taie cu ap` \n toat`regula, sub cerul \nstelat al nop]ii.

Apoi, de comun acord parc`, ie[ir` din hârd`u [i uzi,se duser` \n dormitorul lui Peter, unde se iubir` din nou\n patul lui imens, printre a[ternuturi de m`tase.

* * *

Câteva ore mai târziu, Peter ]inea \n bra]e oSummer goal`, str`lucitoare [i adormit`. |i respir`aroma feminin`, amintindu-[i seara minunat` pe care opetrecuser` \mpreun`.

Ciudat, dar când se \ntorsese pe teras` cu ceaiurile,v`zând-o a[a senin` [i inocent`, \n rochia aceea roz, cu

114

p`rul auriu c`zut pe umeri, \[i imaginase o familie\ntreag` crescând \n jurul ei, cu copii [i nepo]i. Copiiilor, nepo]ii lor...

Doamne! |nnebunise. Acela era viitorul altcuiva.Destinul altuia. Nu al lui. Nici azi, nici mâine, niciodat`.

Faptul c` f`cuser` dragoste de atâtea ori, \l uimise.Nu se mai credea capabil de a[a ceva. Asta \nsemna c`era \nc` tân`r, plin de via]` [i capabil de schimb`ri.

Peter se retrase u[or, luându-[i mâinile din jurul ei,dar Summer murmur` [i scânci \n somn, c`utându-[iculcu[ul protector al bra]elor lui.

Peter o lu` din nou \n bra]e [i \n cele din urm`adormi, visând la un viitor \mpreun` cu Summer.

* * *

Co[marul reveni. Se afla \ntr-o p`dure [i cea]a veneade pretutindeni, ]inându-l captiv. Auzea ]ipetele unuicopil sau ale unei femei pe care n-o vedea. La unmoment dat, silueta femeii \ncepu s` se contureze. Ofemeie ca o nimf`, cu ceva \n bra]e. Cu un copil.|ncerc` s` se apropie, dar ea se \ndep`rta. La unmoment dat, reu[i s-o ating` cu vârfurile degetelor, dar

115

ea disp`rea [i reap`rea mai departe, ]ipând dup` aju-tor. }ipa \ngrozitor de trist, se tânguia, cerea ajutor. {ide undeva, de pretutindeni parc`, auzea o voce[optit`: „Acum sau niciodat`, acum sau niciodat`”.Disperat, Peter \ncepu s` alerge prin cea]`, c`utândfemeia [i copilul. Le v`zu siluetele apropiindu-se de el,tânguindu-se, f`cându-i semne cu mâna. {i pentruprima dat` reu[i s` le prind`. Dar femeia, a c`rei fa]`nu reu[ea s-o deslu[easc` bine, se topi \n bra]ele lui,disp`rând ca un fum. „ Ha! Ha! Ha! I-ai pierdut pentrutotdeauna!” spuse vocea aceea. „Nu, te rog, nu!” spuseel, dar vocea lui nu se auzi. „Nu! Nu!” strig` el din nou,\ncercând s` fug` \n c`utarea femeii cu copilul \n bra]e.Dar o for]` nev`zut` \i paralizase mi[c`rile.

– Peter! Peter! Peter! Se trezi scuturat de dou` mâini fragile.– Summer! – Ai avut un co[mar, spuse ea, mângâindu-l pe frun-

tea asudat`. Gata. S-a dus. A fost doat un vis urât. Dar Peter [tia c` nu se dusese. Co[marul acela \l bân-

tuia de mult timp [i avea s` revin` \n continuare. Numaidac` ar reu[i s`-[i dea seama ce \nsemna! Unde gre[ea?

– Ce ai visat? \ntreb` ea.– Nu-mi amintesc, min]i el.

116

– Cum te sim]i?– Bine.Summer \l mângâie pe piept, s`rutându-l. Dar de

data asta Peter nu-i mai r`spunse. Co[marul era un aver-tisment. S` nu mai cread` \n nimeni. Asta trebuia s` fac`.S` n-o lase pe Summer s`-i intre \n via]`, \n inim`.

Ce prostie mare f`cuse, invitând-o la el acas`! Dup`o noapte de dragoste se [i sim]ea prins \n mrejele ei.Angela revenise sub alt` \nf`]i[are. ~sta era avertismen-tul co[marului.

F`cuser` dragoste cu o pasiune [i desc`tu[arenebuneasc`. Atunci, se sim]ise bine. Fusese ca o eli-berare binef`c`toare. Dar acum, amintindu-[i, se sperie.Experien]a \l \nv`]ase lec]ii pe care nu le putea uita.

– Cât e ceasul? \ntreb` el, ca s` spun` ceva.– {apte.– E timpul s` fac cafeaua, spuse el cu fals` veselie. Era clar c` Summer avea chef de nebunii, dar el era

prea con[tient de pericol ca s` mai repete gre[elile.Trebuia s` evite apropierile.

– Tu stai aici, spuse el. F` un du[, dac` vrei. |]i voiservi micul dejun \n pat.

– Stai pu]in, spuse Summer, dar Peter s`ri din pat [ise duse la buc`t`rie.

117

– Vin imediat! \i strig` el. Nu putea gândi limpede dac` era privit de ochii

aceia alba[tri. Peter preg`ti cafeaua, analizând situa]ia. Fusese

nedrept. Co[marul se referea la Angela, nu la Summer.Nu avea nici un motiv s-o suspecteze pe Summer deceva. Nu \nc`. Poate doar pentru faptul c` era femeie.

{i femeile min]eau. ~sta era un fapt cunoscut.{i Summer \l min]ise. Nu-i spusese de la \nceput tot

adev`rul despre Finster. Dar de ce \[i b`tea el capul? Nu era vorba de nimic

serios. Se hârjoniser` [i ei o noapte [i atât. Nimic maimult. Nu-[i luase nici un fel de angajament. Nu?

Dar ce semnifica]ie avea copilul din vis? Poate c` eraun avertisment ca s` nu-[i ia angajamente.

Bucuros c` g`sise semnifica]iile co[marului, intr` \ncamera de zi, cu un zâmbet pe fa]`. Peste tot z`ceauaruncate care-ncotro hainele lor. Le adun` de pe jos [ile puse pe sp`tarul scaunului. Aten]ia i se \ndrept` sprep`tura de pe canapeaua pe care f`cuser` dragoste.Absent, o \mp`turi, când observ` o mic` pat` maronie.Privind-o \ndeaproape, \[i d`du seama c ̀era sânge.

Summer fusese virgin`! Ce naiba \nsemna asta?

118

De[i p`rea genul de femeie serioas`, Summer nup`ruse deloc ru[inat` sau neexperimentat`. |[i aminteavag c` sim]ise o mic` rezisten]` la intrare, dar nu-[i\nchipuise c`... Dumnezeule! Ce f`cuse?

F`cuse dragoste cu o femeie de dou`zeci [i cinci deani, virgin`. F`cuse dragoste? Sex!

– Peter? De ce e[ti sup`rat? \ntreb` Summer,intrând \n camera de zi, \mbr`cat` \n halatul lui, preamare pentru ea.

Era a[a de vulnerabil`. Ce s`-i spun`?– De ce nu mi-ai spus c` erai virgin`? Summer \[i l`s` privirile \n podea. – Am profitat de tine f`r` s` [tiu! spuse el.– Ba nu ai profitat deloc de mine. A fost decizia

mea, spuse ea pe un ton vinovat. Peter se ab]inu din toate puterile s ̀nu alerge s-o ia \n bra]e

[i s-o s`rute. Ciudat. Se sim]ea fericit [i furios, \n acela[i timp. – Ar fi fost bine dac` mi-ai fi spus de la \nceput. Nu

obi[nuiesc s` deflorez virgine.– De asta nu ]i-am spus, zise ea cu ochi tri[ti. Voiam

s` faci dragoste cu mine. – Cum se face c` erai \nc` virgin`? Mai exist` a[a

ceva \n Los Angeles?– Chiar vrei s` [tii?

119

– Te rog.– Este o poveste lung`.– Am timp. – P`rin]ii mei, \ncepu ea plimbându-se prin camer`,

au f`cut dragoste \nainte s` se c`s`toreasc`. Chiar\nainte s` \nceap` s` se iubeasc`. Mama a r`mas \ns`rci-nat` cu mine [i s-au c`s`torit. Abia dup` aceea [i-au datseama c` nu se potrivesc. Mama l-a \nvinuit toat` via]ape tata pentru c` i-a distrus via]a. O noapte de pasiunea distrus de fapt dou` vie]i. Ca s` nu mai vorbim demine. Mi-am dat seama de situa]ie de când eram mic`[i mi-am jurat s` nu fac dragoste pân` nu g`sesc pecineva... \n care s` am \ncredere. Poate pare stupid, darm-am p`strat pentru b`rbatul perfect.

Lui Peter nu-i venea s`-[i cread` urechilor. Summer\l considera b`rbatul perfect [i probabil c` se a[tepta cael s-o ia de nevast`.

|n nici un caz! Se sim]ea prins \n capcan`. Totu[i, Summer era o femeie frumoas`, inteligent`,

plin` de umor, fragil`, sensibil`, responsabil`... {icalit`]ile nu mai conteneau. Dac` nu trecea prindivor]ul de Angela... Poate c` lucrurile ar fi stat altfel.Dar \[i jurase s` nu mai intre \n capcane.

120

– Crezi c` sunt b`rbatul perfect? \ntreb` el, sperânds` primeasc` un r`spuns negativ.

Summer \l privi \ndurerat`. B`rbia \i tremura u[or,dar \l privi curajoas` \n ochi [i \i m`rturisi:

– {tiu c` ar trebui s` par indiferent`, dar nu pot. Numai pot. A[a c` \]i voi spune adev`rul. |n fond, am f`cutdragoste. M-am d`ruit cu totul ]ie. Poate c` tu m` voiaidoar pentru o noapte, dar nu-mi pas`. Nu-mi pas` pen-tru c`... te iubesc.

Privirea ei r`nit` \l atinse pe Peter drept \n inim`. Arfi vrut s`-i explice c` ea de fapt nu-l iubea. Era primulb`rbat cu care f`cuse dragoste [i i se p`rea c` \l iube[te.Dar nu reu[i s` scoat` nici un sunet.

Se privir` t`cu]i. Peter se sim]ea din ce \n ce mai\ndurerat [i mai incapabil s` vorbeasc`.

De ce \l durea? Se sim]ea vinovat. Fusese nedrept [iegoist. {i acum pl`teau amândoi.

Dezam`git` mai presus de cuvinte, Summer \[i lu`hainele de pe sp`tarul scaunului [i p`r`si camera de zi,l`sându-l pe Peter cu gândurile lui.

Peter \[i spuse c` a[a era cel mai bine. Dar dup` ceSummer plec`, \ncepu s` se plimbe prin cas` ca un leu\n cu[c` [i la un moment dat se opri [i \ncepu s` urleneputincios.

121

Capitolul 9

Auzind o b`taie \n u[`, Summer zâmbi pentruprima oar` dup` multe ore de singur`tate, dup` ceplecase de la Peter.

– Intr`, spuse ea, aranjându-[i p`rul. Este deschis. Peter intr` [i r`mase \n prag, privind-o cu ni[te ochi

a[a de vinova]i, \ncât Summer se ab]inu cu greu s` nu-isar` \n bra]e.

– Am venit, pentru c` \]i datorez o explica]ie, spuseel.

O explica]ie! Cuvintele lui i se \nfipser` lui Summerca un cu]it \n inim`. Cea mai frumoas` noapte dinvia]a ei urma s` fie analizat`, interpretat` [i justificat`.Iar dragostea nu avea ce c`uta acolo.

– Bine, spuse ea mecanic. Dac` sim]i nevoia...– Mul]umesc, spuse Peter absent.

122

Unde era b`rbatul plin de via]` pe care-lcunoscuse, de care se \ndr`gostise? Omul din fa]a eip`rea un robot.

– Pot s` m` a[ez?– Te rog... spuse ea, f`când semn spre canapea. Summer se bucur` c` strânsese cutiile goale de

bomboane de ciocolat`, aruncate prin cas`. Nuvoia c` Peter s` [tie c` se purta ca o femeiep`r`sit`.

Se a[ezar` amândoi \n col]urile canapelei, cât maideparte unul de altul, [i Guinever ap`ru [i-i s`ri luiPeter \n bra]e. Pisica \ncepu s` toarc` [i Summer sesim]i geloas` pe animal.

– A[ vrea s`-]i ar`t ceva, zise el \ncet, mângâind dinreflex pisica [i c`utându-se \n buzunarul pantalonilor.

Scoase portofelul [i desf`cându-l, \i ar`t`con]inutul. Summer \nghe]`. Fotografia AngeleiCasablanca o privea ironic.

Era atât de frumoas`! Brunet`, exotic`, sexy. Sevedea c` era f`cut` s` fie o stea.

De[i Summer nu punea pre] pe frumuse]e, \[id`dea seama c` Angela era mai atr`g`toare decât ea.

Studie fotografia [i \[i d`du seama. Peter mai era\ndr`gostit de fosta lui so]ie. Ca [i Summer, el nu

123

putea iubi decât o dat` \n via]`. {i la fel ca ea, Peter\[i d`ruise dragostea persoanei care nu trebuia.

– Nu \n]elege gre[it, spuse el. N-o mai iubesc pefemeia asta. Abia o mai pot privi.

Summer se scutur` nedumerit`. Ce se \ntâmplase\ntre ei doi? De ce se urau a[a de tare? Indiferent cums-ar fi purtat Peter cu ea, nu se sim]ea \n stare s`-ldu[m`neasc` vreun pic. |l iubea prea mult. Da poatec` Peter era altfel.

– Nu mi-e u[or s`-]i spun asta. Dar trebuie. Omeri]i.

– Spune, zise ea, luând-o pe Guin ca un scut \nbra]e.

– Ceea ce s-a petrecut \ntre noi asear` a fostminunat. Dar când am aflat c` e[ti virgin`, m-am sim]itprins \n capcan`.

Cum putea s` gândeasc` a[a? Voia s`-i explice,dar \l l`s` s` continue. Se vedea clar c` nu-i erau[or.

– M-am purtat \n consecin]`. Dar m-am gânditoat` diminea]a. Eu sunt de vin`. Am fost r`nitprea tare de femeia asta. {i nu m` mai pot schim-ba.

„Nu-i adev`rat! Oricine se poate schimba!”

124

– Peter, [opti Summer cu glasul \necat \n lacrimi. – Nu merit` s` fii sup`rat` din cauza mea, spuse

Peter r`mânând la fel de rece.P`rea atât de inaccesibil! Dar Summer nu se mai

gândea la asta. C`uta o solu]ie ca s` [i-l scoat` dinminte.

– Dup` ce-]i voi spune povestea c`s`toriei mele,poate vei \n]elege de ce ]in aceast` fotografie \nportofel. Vreau s` te pui \n pielea mea. Poate a[a \]i veida seama c` tot comportamentul meu nu are nici oleg`tur` cu tine.

Summer zâmbi amar. Nu avea leg`tur` cu ea?Atunci cu cine avea leg`tur`?

– Când eram tân`r, m` gândeam s` m` a[ez lacasa mea. B`nuiam c` \mi voi da seama cuu[urin]`, atunci când voi \ntâlni femeia potri-vit`.

– Erai un romantic? – Cred c` da.Inima lui Summer tres`ri plin` de speran]`. Dac`

Peter fusese un romantic, undeva, \n inima lui, maiera. {i poate ea reu[ea s` scoat` acea latur` la lumin`.

Era o speran]` prosteasc`, dar totu[i exista o posi-bilitate.

125

– Cum \]i spuneam, continu` el, o a[teptam pefemeia perfect`. {i a ap`rut Angela. Lucram \mpreun`.Ne cuno[team din Texas. Aveam \ncredere \n ea. Amsemnat un contract pentru ea. Era talentat`, nostim`,dar de fapt, \mi iubea banii [i pozi]ia. {tia c` pot facedin ea o stea. {i am f`cut. S-a folosit de mine. {i eum-am folosit de ea. C`utam un talent [i \l g`sisem. Amavut o leg`tur` cu ea. M` gândeam c` dac` pasiunea seva stinge, va r`mâne rela]ia profesional`. Dar ea ar`mas \ns`rcinat`.

|ns`rcinat`? Summer nu [tia c` Peter avea uncopil. Unde era copilul lui? La Angela? Asta era?Peter avea o obliga]ie? De ce nu-i spusese de la\nceput?

– {i m-am c`s`torit cu ea. O mare gre[eal`. Erairesponsabil`. Se droga!

– Se droga? – Sunt convins. Ea nega tot timpul, dar am prins-o

cu cocain` \n po[et`. M-a min]it c` apar]ine unei pri-etene de-a ei. Am rugat-o s` nu se mai \ntâlneasc` cuacea prieten`. Dar \ntr-o zi, când am lispit de acas` [iam venit pe nea[teptate, am descoperit o adev`rat`orgie la mine \n cas`.

– Vai, Peter.

126

– M` rog. Nu era f`cut` s` fie mam`. {tiam c`urmam s` fiu singurul p`rinte responsabil. {i nu ammai atins-o de atunci. Nu m-am culcat \n schimb nicicu alte femei. Apoi a \nceput s` m` acuze de lips` desentimente, ceea ce era adev`rat. Dar m` purtampoliticos cu ea. V`zând c` nu m` poate convinge, a\nceput s` lipseasc` nop]ile de acas`. Pretindea c`doarme la diverse prietene. Bine\n]eles c` n-o cre-deam. Dar nici n-am verificat-o. La ce bun? {tiam clarce face. {i \ntr-un fel, nu m` deranja. Singura meaproblem` era copilul.

Peter \[i b`g` portofelul \n buzunarul pantalonilor[i lu` pisica \n bra]e. Sim]ea nevoia s` mângâie pecineva.

– A fost un chin. Dar m` consolam cu gândul c` \mivoi \ndrepta toat` dragostea [i aten]ia asupra fiiceimele nen`scute. Speram c` ziua \n care se va na[te, vafi cea mai frumoas` din via]a mea.

Summer \l privi t`cut`, a[teptând concluzia. Petert`cu o vreme [i oftând, continu`:

– {i copilul s-a n`scut. Mort.– Doamne!Summer [i-ar fi dorit s` g`seasc` ceva de spus, dar

se sim]ea neputincioas`.

127

– Evident, nici un tribunal nu ar fi condamnat-o.Numai eu [tiam c` ea era vinovat`. Eu [i Dumnezeu.Dup` asta, nu mai avea sens s` r`mânem \mpreun`.Divor]ul a fost urât. M-a jumulit de to]i banii. Dar nu mi-amai p`sat. De atunci n-am mai auzit nimic despre ea.

– Cred c` ]i-e greu s-o evi]i. Este totu[i o vedet`.– M-am obi[nuit. Dac` ar [ti lumea ce fac, ar spune

c` am \nnebunit. Am prieteni [i spioni peste tot. Dac`ea este la vreo petrecere sau \n vreun restaurant, m`anun]` [i nu apar. Dac` prime[te vreun premiu,p`r`sesc sala, dac` nu pot s-o evit, privesc \n alt`parte. Dac` o arat` la televizor, mut canalul, dac`apare \n vreun ziar, \l arunc. ~sta a devenit pentrumine un stil de via]`.

Summer [tia c` ar fi trebuit s` spun` ceva, dar nu[tia ce. Tot universul se redusese la ei doi, canapeauape care st`teau [i Guin. P`reau a fi piesele pierdute aleunui puzzle complicat.

– Peter, \mi pare a[a de r`u...Dac` ar fi [tiut cum s`-l conving` s` uite trecutul!

Ar fi tr`it amândoi ferici]i pân` la adânci b`trâne]i.– Peter, nu crezi c` a sosit timpul s` ui]i sup`rarea?

{tiu c` faptul c` o ur`[ti pe Angela este ca un scut pen-tru tine. Poate c` Angela nu a fost o so]ie bun`...

128

– Poate?– Bine, sunt convins` c` n-a fost. Dar te-ai gândit

vreo clip` c` [i ei poate i-a fost greu?– Greu?Summer nu voia s`-l r`neasc`, dar \[i dorea s`-l

trezeasc` la realitate. Peter se zb`tea \ntr-un co[marf`r` sfâr[it.

– Da. Am spus poate. I-a fost greu s` [tie c` s-am`ritat cu un b`rbat care a luat-o din obliga]ie. I-a fostgreu s` [tie c` a n`scut un copil mort. Nu [tiu. Poate.

Peter scutur` din cap ne\ncrez`tor.– Poate c` avea probleme cu drogurile, dar nici tu

nu ai ajutat-o s` [i le rezolve. Mie, din câte mi-aipovestit, mi se pare c` te-a iubit.

– M-a prins \n capcan`. Pentru mine ori este alb`ori este neagr`. Poate c` tu nu vezi lucrurile \n felul`sta, dar lumea mea nu este a[a de dulce [i roman-tic`.

Summer oft` descurajat`. Crezuse c` g`sise solu]ia,dar se p`rea c` \[i ratase [i ultima [ans`. Peter era prea\nveninat.

Se \n[elase amarnic. Crezuse \n adâncul sufletuluic` sunt f`cu]i unul pentru cel`lat. Dar cel mai primarinstinct d`duse gre[. Inima ei era naiv`.

129

Trebuia s` \nceap` s`-[i dea seama c` Peter nu eraf`cut pentru ea. Visele ei romantice erau doar vise cuochii deschi[i. Dragostea ei era imaginar`.

– P`strez fotografia Angelei \n portofel pentru c`este o buc`]ic` din fiica mea pierdut`, c`reia \i ducdorul \n fiecare zi.

Summer resim]i viu durerea tr`it` de Peter. Cums`-l uite? Cum s` nu-l mai iubeasc`? Poate c` ajungea[i ea s` fie ca Peter. S`-[i \nchid` inima [i sufletul \nfa]a tuturor. Dragostea ne\mp`rt`[it` era un blestem,un co[mar f`r` sfâr[it.

– Nu am puterea s` mai iubesc din nou, spsue el.Ar fi trebuit s`-]i povestesc asta de la \nceput. Doar tu,care ai pierdut fiin]ele iubite, m` po]i \nelege. Nu [tiude ce am intrat \ntr-o rela]ie cu tine. Poate c` speramca lucrurile s` fie altfel \ntre noi. Dac` a[ mai fi fost \nstare s` iubesc o femeie, aceea ai fi fost tu. Dar nu maipot. |mi pare r`u.

– {i mie \mi pare r`u, spuse ea cu o voce \nghe]at`.Mai bine c` ne-am dat seama.

– Da. Dac` vom putea trece peste asta, vom putealucra \mpreun`. Dac` nu...

Summer era prea \ndurerat` ca s`-l mai contra-zic`.

130

– Logic, [tiam c` rela]ia noastr` nu avea cum s`mearg`. Dar inima mea trebuie s` mai \nve]e. Nu potsta \n preajma ta, f`r` s` te am. A[a c` dac` nedesp`r]im, va fi pentru totdeauna.

– Ai dreptate, spuse Peter, spre nefericirea ei. Estemai bine a[a.

{i dac` era mai bine a[a, de ce ar`ta ca [i cum [i-arfi pierdut toate speran]ele?

{i de ce ea se sim]ea ca [i cum ar fi pierdut totul?„ |l voi uita. Nu am alt` solu]ie.”Privirile lor se mai \ntâlnir` o clip`, pline de

triste]e, [i apoi Peter se ridic` \n picioare ca [i cum arfi purtat toat` greutatea lumii pe umeri.

– La revedere, spuse Summer, cu glas sugrumat.Peter se apropie de ea cu fruntea \ncruntat` de

fr`mânt`ri [i o trase \n bra]e, o s`rut` devorator, \[iplimb` mâinile ca un orb prin p`rul ei frumos [i sesmulse din \mbr`]i[are cu un efort supraomenesc.

– Te rog, [opti Summer. Nu te opri.– Trebuie.– Nu, [opti ea, aruncându-se \n bra]ele lui. Hai s`

mai facem dragoste \nc` o dat`. Pentru ultima oar`.Las`-mi ceva frumos la care s` m` gândesc.

– Nu vreau s` te r`nesc, spuse el nemi[cat.

131

– Nu m` vei r`ni. Ai \ncredere \n mine, spuse ea [io lacrim` \i alunec` de-a lungul obrazului, r`mânândsuspendat` pe buza de sus.

Peter \ntinse mâna, dorind s`-i ia lacrima, dar seretrase ca ars.

|n acel moment cerul senin al Los Angelesului se\ntunec` [i \ncepu s` fulgere [i s` tune.

Se \ndreptar` amândoi ca teleghida]i spre balconuldeschis, când \ncepu s` plou`.

– S`rut`-m`, \l rug` Summer. S`rut`-m` acum,spuse ea \nfometat`, c`utându-i gura.

Sim]indu-i buzele moi, Peter [tiu c` nu mai era calede \ntoarcere. Sub imperiul dorin]ei [i pasiunii, otrase \n bra]e, strângând-o, mângâind-o. Summergemu, ag`]ându-se \n disperare de el.

Hainele li se udar` din cauza ploii toren]iale [itrupurile lor emanau c`ldura acumulat`. Peter \iscoase tricoul [i fusta, apoi desuurile, [i \ncepu s` sedezbrace [i el \n grab`.

Pic`turile de ploaie se amestecau cu sudoarea [ilacrimile, iar gustul ei \l \nnebunea.

Sprijinind-o de balustrad`, cu ploaia sp`lându-ispatele, Peter intr` \n ea dintr-o singur` mi[care. Summer\[i \ncol`ci picioarele \n jurul lui, primindu-l cu lacomie.

132

F`ceau dragoste cu disperare, din dorin]a de a ses`tura unul de cel`lalt pentru totdeauna. {tiau c` erapentru ultima dat` când se aveau. {tiau c` trebuie s`se uite, dar trupurile lor nu voiau.

Amândoi doreau ca momentul s` dureze ve[nic,dar prea excita]i, \[i d`dur` drumul \mpreun`, subtunetele [i fulgerele care le acompaniau seanza]iile.

Peter respir` ostenit, privind chipul palid al luiSummer.

Ce \i f`cuse?Ce \[i f`cuse?– Summer, murmur` el, s`rutându-i obrajii umezi.„Te iubesc.”Asta ar fi vrut s` spun`. Dar Summer deschise ochii, ni[te ochi str`ini, [i

spuse pe un ton rece:– Pleac`. Pleac` acum [i nu te mai \ntoarce.

133

Capitolul 10

Peter era pierdut \n p`dure. C`uta ceva. De dataasta nu un copil, ci o femeie. |i auzea râsul. Se ascun-dea dup` copaci. Voia s-o ating`, dar nu reu[ea. Ovedea dup` un copac, alerga \n direc]ia aceea, dar eadisp`rea [i ap`rea \n alt` parte.

Se afunda din ce \n ce mai adâc \n p`dure. Dar laun moment dat, se trezi \ntr-o poieni]` luminat`.Femeia ap`ru drept \n fa]a lui, \[i deschise râzândbra]ele [i \l primi cu c`ldur`.

Pentru prima oar`, Peter se trezi, visându-se cufemeia dup` care alergase atâtea vise, \n bra]e.

* * *

134

Summer. O visase pe Summer. Pe ea o dorea. De eaavea nevoie. {i numai pe ea o iubea.

Dup` ce f`cuser` dragoste pentru ultima oar`,cuvintele care \i veniser` pe buze, le crezusenebune[ti. Dar nu erau. Ele veneau din adâncul sufle-tului.

Ea era \ngerul lui, singura fiin]` \n care puteas` aib` \ncredere. Ce orb fusese! Ce josnic, s-ocread` capabil` de [mecherii [i capcane. Ce\nc`p`]ânat!

Fericit, \[i imagin` un viitor str`lucitor al`turi deea. Dar \ncet, \ncet, \ncepu s`-[i pun` alt` problem`.

Dac` ea nu-l mai dorea? Dac` era prea târziu ca s`repare lucrurile, s`-[i g`seasc` fericirea?

* * *

Summer disp`ruse. De dou` s`pt`mâni \ncercas-o g`seasc` la telefon, dar nu-i r`spundea nimeni.Zilnic se ducea la ea acas`, dar nu reu[ea s-o \ntâl-neasc`.

De[i trecuser` dou` s`pt`mâni de când n-o maiv`zuse, amintirea ei era mai vie ca niciodat`. Nu ar fi

135

vrut s` se trezeasc` la o realitate nesigur`. Ar fi vrut s-omai viseze pe Summer. S-o mai simt` \n bra]ele lui.

Se ridic` din pat [i se duse la fereastr`, privindvalurile oceanului sclipind sub razele soarelui.Priveli[tea era minunat`, dar el ar fi preferat \ntune-ricul.

Oft` [i se \ndrept` spre du[, evitând s` calce pre-miile Grammy, \mpr`[tiate pe jos. Cât de mult \nsem-naser` acestea odat` pentru el! Acum, parc` nu aveausens. Deschise du[ul [i l`s` apa s`-i r`coreasc` pieleaasudat` din cauza somnului nelini[tit.

Unde plecase Summer? Unde disp`ruse? Avea s` semai \ntoarc`?

|ntreb`rile f`r` r`spuns \l scoteau din min]i. |[iimaginase zeci de scenarii, dar tot nu [tia unde puteafi.

P`rerea lui era c` nu se ascunsese de el. Summernu se preta la a[a ceva.

O r`nise chiar atât de tare? Se p`rea c` da. |nchise du[ul, promi]ându-[i s`-[i ia revan[a. Se

\ntoarse \n dormitor [i se \mbr`c` \ntr-o pereche deblugi, un tricou vechi [i o c`ma[` de cowboy.

Apoi \[i lu` ma[ina [i porni spre centrul ora[ului. Oparc` undeva [i \ncepu s` se plimbe cu mâinile \n

136

buzunare pe str`zi. Rareori vedeai pe cineva \n L.A.f`când asta. Dar lui \i f`ceau bine plimb`rile. Voia s`-[ilimpezeasc` mintea. |n ultimul timp se apucase camtare de b`utur`.

De fiecare dat` când vedea o femeie blond`trecând pe lâng` el, i se p`rea c` era Summer.

Cu ce gre[ise fata aceea de se purtase a[a de r`u cuea? Nu el avusese o copil`rie nefericit`. Ce motiv avea?Summer \[i pierduse ambii p`rin]i. Pe când el?

Se opri \n fa]a unui restaurant, cu gândul s`m`nânce ceva. Dar nu. Mai bine se ducea acas` [i \[if`cea o cafea tare, neagr`, f`r` zaharin`, nede-cofeinizat`. A[a cum \i pl`cea lui.

Se gândi s`-[i ia un ziar [i s` \nceap` s` se gân-deasc` mai serios la via]a lui. Poate pân` la urm`reu[ea s-o uite pe Summer.

Se apropie de un chio[c [i r`mase cu privirilepriponite pe un titlu: „ Summer Gold”.

Peter \nchise ochii, scuturând din cap [i privi dinnou. „Summer Gold”!

– 75 de cen]i, \l auzi Peter ca prin cea]` pevânz`torul de la chio[c.

|n articol se men]iona faptul c` Summer Gold aveas` participe la concursul anual de tinere talente din

137

L.A., al`turi de multe alte tinere vedete \n curs de afir-mare. Peter nu ratase niciodat` competi]ia, preg`tinddin timp un program special pentru cânt`re]ii cu carelucra. Anul acesta \ns`... Parc` se rupsese de lume.

{i concursul urma s` aib` loc \n seara aceea. Dac`se gr`bea, poate mai g`sea vreun bilet pe la City Gold.

– Dori]i s` cump`ra]i ziarul? Peter \l privi pe vânz`tor ca picat de pe alt` planet`.

Gândul c` avea ocazia s-o vad` pe Summer \l ame]ise. Destinul \i mai d`dea o [ans`.

* * *

Summer era ultima participant`. Peter se s`turases` asculte forma]ii de muzic` rock, jazz sau funky.Ner`bdarea lui atinsese paroxismul.

– D`-i gata! strig` un tân`r de pe rândul din fa]`. Prezentatorul intr` pe scen`, strigând \n microfon:– {i ultima participant`... Summer Gold.Peter se foi ner`bd`tor pe scaunul lui de pe rândul

patruzeci. Nu mai g`sise bilete la City Gold. Fusesenevoit s` pl`teasc` de patru ori pre]ul intr`rii, tocmin-du-se cu b`ie]ii care vindeau bilete la negru \n fa]a

138

intr`rii. Dar nu-i p`rea r`u. Totu[i gândul c` ar fi pututs` stea \n loja VIP-urilor, unde ar fi beneficiat de ovedere optim`, \l \nnebunea.

Peter nu mai rezist` [i se ridic` \n picioare.Summer era str`lucitoare. Mult mai frumoas` ca \nvisele lui.

– Stai naibii jos! \l \mpunse \ntre coaste un muntede om din spatele lui.

Summer purta o rochie alb` [i lung`, dintr-unmaterial opalescent, iar la gât \i str`lucea un colier dediamante. Era o stea!

– Bun` seara, spuse ea cu voce \ngereasc`,reducând sala la t`cere. A[ dori s` v` cânt o melodienou`, pe care nu am mai cântat-o pe nici o scen`.Nu obi[nuiesc s`-mi asum riscuri, dar \n seara astavoi face o excep]ie. Oricum, nu mai am nimic depierdut.

Nu mai avea nimic de pierdut? Peter abia a[tepta s`-ispun` câte avea de câ[tigat.

Summer f`cu o mic` pauz`, a[teptând ca lumea s`se opreasc` din aplauze.

– Melodia se nume[te: „Te-am pierdut”. Doamne! Peter \ncepu s` tremure. Dac` acel cântec

\i era dedicat, el avea s`-i schimbe titlul.

139

Pianistul \ncepu primele acorduri [i vocea luiSummer r`sun` plin` de vibra]ie \n boxe:

– Visam s` te g`sesc [i te-am g`sit... Dar visul n-adurat prea mult [i te-am pierdut....

Summer p`rea r`scolit` de emo]ii. |[i ]inea ochii\nchi[i [i [oldurile ei voluptuoase se leg`nau \n rit-mul muzicii. Peter \i frânsese inima [i ea, \n loc s`se izoleze de lume, compusese un cântec extraordi-nar.

Ochii lui Peter se \nnegurar`. Dac` reu[ea s` se\mpace cu Summer, avea s` fie cel mai fericit om de pep`mânt.

Era frumoas`, inocent`, vulnerabil` [i totu[i puter-nic`, de[teapt`, talentat` [i mai presus de toate, \liubea. Era sigur c` \l iubea. Altfel nu ar fi scris acel cân-tec care vorbea despre dragostea lor.

– Mul]umesc [i noapte bun`, spuse Summer prin-tre ropote de aplauze.

Urm` o mic` pauz`, dup` care prezentatorulreveni.

– Pentru prima dat` \n istorie, voturile suntunanime. Pe locul \ntâi... Summer Gooold!!!

Peter izbucni primul \n urale. {tia c` ea va câ[tiga.{tiuse de la \nceput. Era cea mai talentat`.

140

giannijollys

– Mul]umesc, spuse Summer, primind cu emo]iepremiul. Mul]umesc foarte mult.

Peter se ridic` \n picioare, \ncercând s`-[i fac` locprin mul]ime. Voia s` ajung` cât mai repede \n culise,\naintea fanilor [i produc`torilor. Voia s` ajung`primul, ca s`-i cad` la picioare [i s`-[i cear` iertare.

Culisele erau deja pline de oameni. Peter se \n`l]`pe vârfuri [i o z`ri. P`rea un miraj. Era ca o zân` bun`[i frumoas`. |mp`r]ea tuturor mul]umiri, autografe [izâmbete.

Lumea din jurul lui \ncepu s`-l recunoasc` [i \loprea ca s`-l salute. Doar era \nc` celebrul produc`torde la City Gold!

Peter texanul ar fi dat din coate [i ar fi r`zb`tut \ncâteva secunde pân` la iubita lui.

R`mase pe loc, privind-o pe Summer cât deemo]ionat` era.

„Obi[nuie[te-te s` fii adulat`. Vei fi o stea.”Pre[edintele casei de \nregistr`ri Paradise, Bobby

Arturo, se apropie [i intr` \n vorb` cu ea. „Acum apar to]i vulturii”, zâmbi Peter acru.Arturo p`rea s` fie interesat de ea [i din alte puncte

de vedere. Dar Summer nu p`rea prea impresionat`de el.

141

„Cu ea m` voi c`s`tori, \[i spuse Peter. Ea estefemeia care \mi va na[te copiii. {i vom tr`i ferici]i pân`la adânci b`trâne]i. Doar dac` voi reu[i s-o fac s` aib`\ncredere \n mine!”

Va reu[i? Peter se apropie mai mult de ea, dar se opri ca elec-

trocutat auzind râsul lui Summer, provocat de Arturo. Peter se retrase doi pa[i \napoi. Arturo \i mai spuse

ceva lui Summer [i ea râse [i mai tare. Deci, \l uitase. Avea puterea s` râd`. Trecuse peste

durere [i nefericire mai repede decât el. Zâmbetul ei era plin de mul]umire. Ob]inuse tot

ceea ce-[i dorise. Era vedet`, câtigase primul pre-miu din via]a ei, avea contracte, admiratori [idragoste.

„Dac` e[ti acela[i singurtatic care ai fost \ntotdeau-na? Dac` nu e[ti sortit s`-]i g`se[ti femeia ideal`? Dac`Summer nu este f`cut` pentru tine? N-o mai \ntoarcedin drum. Las-o. Este fericit` acum.”

Dac` o iubea cu adev`rat, trebuia s-o uite. F`r` el,era fericit`. Nu putea s` fie egoist. Pentru c` venise laspectacol cu gânduri egoiste.

Peter se \ntoarse cu o greutate mare \n piept.Pierduse singura femeie pe care o iubise cu adev`rat.

142

|[i l̀ s ̀capul \n p`mânt \nfrânt, lovindu-se de oamenii careveneau din direc]ie opus ,̀ \nghesuindu-se pentru autografe.

Era pierdut [i pustiit.

* * *

Summer era fericit` c` \n sfâr[it ob]inuse ceea cedorise. Câ[tigase. Dar fericirea ei era incomplet`.Sperase ca Peter s` vin` s-o viziteze \n seara aceea.

Se sim]ea ca un copil. Când Arturo \i spusese oglum`, preferase s` râd`, de[i mai degrab` \i venea s`urle de durere. Acum era o vedet` [i trebuia s` sepoarte ca atare.

Trebuia s` se gândeasc` la viitorul ei [i al copiluluipe care \l purta \n pântec.

Nu [tia cum avea s` se descurce. Un lucru era clar.Peter nu trebuia s` afle. |i spusese clar c` nu mai aveanevoie de o so]ie [i un copil.

Dar oare nu era dreptul lui s` afle?|ntrebarea asta o tortura.Dar dac` \i spunea, Peter o va considera o a doua

Angela Casablanca.Nu putea s`-i spun`!

143

Diferen]a \ntre ea [i Angela era c` Summer nu sea[tepta ca Peter s` se c`s`toreasc` cu ea. Dar cum s`-lconving`? A[a c` mai bine nu-i spunea.

Plecase din ora[, \ncercând s` evadeze, darrevenise cu ocazia concursului. Los Angelesul i sep`rea \nc`rcat de parfumul lui Peter. Nu putea s`-luite.

A[a c`, stând pe balconul \n care f`cuser` ultimaoar` dragoste, compusese „Te-am pierdut”. {i pusese\n el toat` dragostea [i durerea prin care trecuse.Dup` ce \l terminase, se sim]ise epuizat`, dar mult mailini[tit`.

{i, ceva ciudat. Laura, vecina ei, \i spusese c` Petero c`utase \n fiecare zi. Ce dorise? S`-i dea alte expli-ca]ii? S` se scuze? Laura \l \ntrebase de ce o caut` [i elr`spunsese: „S` v`d ce mai face”. Era clar. Se sim]eavinovat [i nu-i d`dea pace con[tiin]a.

Cu toate astea, [i-ar fi dorit s` vin` s-o vad` la con-curs.

Summer privi \n jur, sperând imposibilul, [i i sep`ru c` \l vede \n mul]ime.

– Domnule Arturo, spuse ea, gr`bit`. M` scuza]i.{tiu c` nu este politicos din partea mea, dar am pu]in`treab`.

144

Arturo p`rea distras de o brunet` care \i oferise ocaset` demo [i Summer profit` de moment ca s` fug`\n direc]ia \n care-l v`zuse sau i se p`ruse c` \l vede pePeter.

Inima \i b`tea cu putere [i era ame]it` de emo]ie.Nu-l mai vedea. Unde era? Ie[i \n noapte pe u[a dinspate.

– Summer!Vocea trist` \i era cunoscut`, dar nu reu[ea s`

deslu[easc` silueta b`rbatului din \ntuneric.– Peter?– Voiam s` te felicit, spuse el, ie[ind din conul de

umbr`. Ai cântat minunat. Meritai s` câ[tigi.– De ce? – De ce, ce?– De ce ai plecat f`r` s` m` vezi?– Nu vreau s`-]i stric fericirea pe care v`d c` ai

g`sit-o, spuse el cu voce stins`.– Ce vrei s` spui? Summer era nelini[tit`. |n adâncul sufletului \nc`

mai credea \n dragostea lor. Dar Peter p`rea resemnat. – Este seara ta. Nu vreau s` te \ntristez.– |n]eleg.Deci Peter nu se schimbase.

145

– La revedere, spuse el cu glas \necat.– Stai! Voiai s`-mi spui ceva? De ce m-ai c`utat

s`pt`mânile astea?– Voiam s`-]i spun c`... ai avut dreptate. – |n leg`tur` cu ce? tremur` Summer.|n leg`tur` cu dragostea lor?– |n leg`tur` cu Angela. Adev`rul era c` ea nu-[i

dorea copilul. Eu am rugat-o s`-l p`streze. {i ea a fostde acord.

– De ce? murmur` Summer.– Poate c` avea ambi]ia s` ajung` prin mine o stea,

sau poate c` m` iubea cu adev`rat. Nu mai [tiu nici eu.{tiu doar c` atunci când mi-am pierdut copilul am fosta[a de orbit de furie [i sup`rare, \ncât nu mai puteamdecât s-o \nvinuiesc. Nu cred c` am iubit-o niciodat`.Dac` a[ fi iubit-o, m-a[ fi gândit mai mult la binele ei.Nu este de mirare c` \ncepuse s` lipseasc` nop]ile.Angela era superficial`. Dar eu m-am autoconvins c`este rea, ca s-o pot \nvinui de moartea copilului.

– Vai, Peter. Summer [i-ar fi dorit s`-l ia \n bra]e [i s`-i spun` c`

\l iube[te. Nefericirea lui era dureroas`. – Te rog, nu te mai \nvinui, reu[i ea s` spun`. Sunt

sigur` c` intui]iile tale au un sâmbure de adev`r.

146

– Nu, ai dreptate. Angela a avut motivele ei [i tum-ai ajutat s` v`d limpede. Voiam s`-]i mul]umescpentru asta.

„Nu are nevoie de mine. Se simte bine singur. S-a\mp`cat cu sine.”

– Dar nu trebuia s`-mi mul]ume[ti pentru asta. Eu\]i mul]umesc.

– Trebuia. Te...– Spune...Peter se lupt` cu el \nsu[i, dar nu reu[i s` spun`

decât:– Vino mâine la mine. Te a[tept la ora [ase [i

jum`tate.– Stai! \ncerc` Summer s`-l opreasc`, dar Peter ple-

case.

147

Capitolul 11

Summer opri \n fa]a casei lui Peter la ora [ase [ijum`tate. Soarele \ncepuse s` apun` [i cerul p`rea vio-let.

„Dac` a[ locui aici, al`turi de el. Mi-ar pl`cea s` vinaici zilnic. S` fie casa mea. S`-mi cresc copilul aici,al`turi de tat`l lui.”

Noaptea trecut`, Peter se purtase cu ea ca [i cu unprieten. |i era recunosc`tor. Probabil c` pasiunea sestinsese.

Dar Summer era hot`rât` s`-i spun` c` era \ns`rci-nat` [i poate c` vestea \l va bucura. Poate ceva avea s`se schimbe \n cele din urm`.

148

Se \ndrept` spre u[` [i sun`. A[tept` câteva secunde,dar nu-i deschise nimeni. Summer \ncepu s` tremure.Unde era Peter? Sun` din nou [i nu primi nici unr`spuns.

Deodat` o fulger` un gând. Se \ntâmplase ceva! Puse mâna pe clan]` [i rugându-se, \mpinse cu

putere u[a grea de stejar. Casa p`rea goal` [i t`cut`. Cu inima b`tând s`-i sparg` pieptul, Summer privi

\n jur. Totul p`rea la locul lui, doar c`... pe parchetulstr`lucitor de cur`]enie erau \mpr`[tiate petale detrandafir ro[u.

– Peter? strig` ea tem`toare.|i r`spunse doar ecoul. |[i lu` inima-n din]i [i

urm` c`rarea format` din petale de trandafir,ajungând pe terasa din spatele casei, unde se opristupefiat`.

Toat` terasa era plin` de vaze cu flori, care mai decare mai frumoase.

Atunci, ame]it` de mirosul exotic [i fo[netulvalurilor oceanului, \[i d`du seama c` acela era felullui Peter de a-i spune c` o iube[te. Aproape uit` devestea pe care voia s` i-o dea.

149

– Peter? Unde e[ti?Ochii \i c`zur` pe o foaie de hârtie roz, pe care

scria un mesaj: „Caut` \ntre margarete [i \mi vei g`siinima.”

Summer privi \n jur [i printre flori exotice [i per-fecte, descoperi un buchet de margarete. Le mirosi cunesa], admirându-le naturale]ea. Flori de câmp. Nuaveau elegan]a trandafirilor, dar erau a[a de delicate [iputernice, \n acela[i timp!

Doar Peter era \n stare de a[a ceva!Mai mirosi \nc` o dat` florile, apoi c`ut` \ntre

tulpini [i g`si o cutiu]` \n form` de inimioar`.„Cred c` visez”, \[i spuse ea, ciupindu-se.

Deschise cutia [i g`si \n`untru cel mai perfect inelde aur cu diamnat. Fanteziile ei deveneau realitate.

– C`s`tore[te-te cu mine, s`ri Peter din tufi[uri. Summer se \ntoarse spre el cu fa]a str`lucitoare.

Cât de mult \l iubea!– Spune da!– Peter...– Spune da! Spune-mi acum.– Da, murmur` ea, pr`bu[indu-se \n bra]ele lui. Te

iubesc, murmur` ea printre lacrimi. M` faci a[a de fericit`.

150

– {i eu te iubesc. Te iubesc, Summer. {i \]i voispune asta toat` via]a. Nu m` voi s`tura niciodat`.

Peter o privi o clip` fericit, apoi scoase inelul dincutie [i i-l puse pe deget. Ochii lui verzi erau plini dedragoste. Inima ei cânta de bucurie.

– Trebuia s` apar pe un cal alb, dar cred c` e[tipentru drepturile animalelor.

– Sunt, zâmbi ea. Dar dac ̀te-ai fi purtat frumos cu calul...– Ar fi trebuit s`-l p`str`m [i nu am loc de grajd.– Visam s` primesc flori de la tine. Dar pân` acum

nu mi-ai dat niciodat`.– Vai, Summer. Curtea pe care ]i-am f`cut-o a fost

cam scurt` [i lipsit` de romantism. De asta am umplutcasa cu flori [i am aranajat cu soarele s` ne ofere unapus spectaculos.

– Minunat. {i nori[orii `[tia albi?– Tot eu am vorbit cu ei. Nu [tiai? Dragostea este

atotputernic`.Summer \l s`rut`, gândindu-se: „Dac` afl` vestea va

mai fi la fel de fericit?” Trebuia s`-i spun` adev`rul, cu riscul de a strica o

seara atât de romantic`. Doar a[a fericirea ei va fi com-plet`. Pentru prima oar`, dragostea o f`cea egoist`.

151

– Trebuie s` discut cu tine ceva, spuse ea. Peter o privi \ngrijorat.– Au trecut aproape trei s`pt`mâni de când nu ne-am

mai v`zut. S-au \ntâmplat atâtea! – Dumnezeule Milostiv! Ce ai cu mine? Chiar vrei s`

\ndur iadul pe p`mânt? Spune-mi, Summer. Dar fiiblând`.

– Am fost naiv`. Am crezut c` dragostea vine c`larepe un cal alb. Dar m-am gândit mai bine [i cred c` aidreptate. Uneori, trebuie s` fii cinstit cu tine \nsu]i [irealist.

– Nu. Tu ai avut dreptate. Trebuie s` la[i naturas`-[i urmeze cursul. S`-]i ascul]i inima. Mi-am datseama c` te iubesc abia dup` ce am acceptat acestlucru. Am nevoie de tine.

Peter o lu` \n bra]e [i se a[ez` pe un[ezlong. Soarele, la apus, str`lucea \n p`rulauriu al lui Summer, care p`rea o floare \ntreflori.

– Ce te-a f`cut s`-]i schimbi a[a de brusc [i radicalsentimentele fa]` de mine? \ntreb` ea.

– Nu a fost nici brusc [i nici radical.– De ce nu mi-ai spus de asear` ce sim]eai?

152

– Te-am v`zut a[a de fericit`! Nu voiam s`-]i stric seara.– Fericit`? P`ream. Cum voiai s` apar \n fa]a spec-

tatorilor [i a juriului?– Corect. |ncepi s` te por]i ca o vedet`. Dar s` nu

]i-o iei \n cap.– Al`turi de tine? Niciodat`.– Râdeai la glumele lui Arturo cu gura pân` la

urechi!– |mi venea s` urlu!– Te cred, spuse el, dându-i o [uvi]` de p`r dup`

ureche. Asear` am citit \n ochii t`i speran]a. Mi-am datseama c` m` mai vrei, dar mi-era team` s` nu tesperii.

– Nu sunt a[a de u[or de speriat.– Am observat, râse el. Oricum, trebuia s`-mi

preg`tesc scenariul. Un scenariu care s` te pun` \n fa]afaptului \mplinit. {i s` te fac` s` m` ier]i. Pentru c` amgre[it mult.

– Mul]umesc, spuse ea, lipindu-se de pieptul lui. Summer r`mase t`cut` câteva clipe. Era rândul ei

s`-i spun` adev`rul. – Trebuie s` vorbim. Peter \ncepu s-o mângâie ner`bd`tor.

153

– Serios.– Avem timp [i mâine.– Nu, spuse ea, p`strând distan]a.– Summer, ascult`-m`. {tiu c` e[ti o femeie cin-

stit`, decent` [i bun`. Te cunosc aproape la fel de bineca pe mine. Nimic din ce ai s`-mi spui nu m` va faces` m` r`zgândesc. Nimic. Niciodat`. A[teapt` pân`mâine. Azi, trebuie s`-]i demonstrez cât` \ncredere am\n tine.

– Dragostea mea, \ntotdeauna spui ce trebuie.– Sunt destinat s`-]i fac pe plac, spuse el

s`rutând-o.

* * *

Peter se trezi a doua zi de diminea]` singur \n pat,cu miros de cafea [i brio[e \n n`ri.

Fericit, se trânti din nou pe pern`, amintindu-[i\ntâmpl`rile din noaptea trecut`. Fusese un final fru-mos al celei mai fericite zile din via]a lui.

154

Femeia aceea era un \nger [i avea s` fie so]ia lui.Voia s`-i spun` un secret, dar el avea \ncredere \nea. Indiferent ce i-ar fi spus, ar fi iubit-o la fel demult.

Summer ap`ru \n c`ma[` de noapte, ducând o tav`plin` cu bun`t`]i. Dar Peter era \nfometat dup` altce-va.

Summer a[ez` tava pe marginea patului [i spuse:– Ar fi bine s` vorbim acum.– Nu te teme, iubita mea. Te iubesc mult de tot.– {tiu, dar sunt...– |nnebunit` dup` mine? – Nu. Adic`, da, râse ea. Nu-mi mai termina

propozi]iile. Vreau s` spun c` sunt...– O campioan` de triatlon, un cosmonaut? Pilot de

Formula Unu?– Nu, râse ea, lovindu-l cu perna \n cap. Peter!

Las`-m` s` vorbesc. Este ceva serios. – Bine. Te ascult.– |]i aminteti ziua \n care am f`cut dragoste pe bal-

con, la mine acas`?– Mmm, nu prea \mi amintesc, dar dac` spui tu... o

tachin` Peter.

155

– Nu ai folosit prezervativ.Poftim??? Era \ns`rcinat`?– Sunt \ns`rcinat`. – Dumnezeule! s`ri Peter s`rutând-o pe unde

apuca. Este minunat. {i de ce ]i-era fric` s`-mi spui?– Credeam c` o s` te \nfurii.– De ce???– Poate \]i \nchipuiai c` ]i-am \ntins o capcan`, a[a

cum a f`cut Angela.– Capcan`? Doamne, s`r`cu]a! Nu cred c` ai fi

reu[it s`-mi \ntinzi capcana asta f`r` ajutorul meu. – Credeam c` nu-]i mai dore[ti copii. Mi-ai spus c`

nu vrei s` mai treci prin a[a ceva.– Voiam s` spun c` nu mai vreau s` trec printr-o

rela]ie cum a fost cea cu Angela, spsue el, scuturându-icapul. |ntotdeauna mi-am dorit copii. {i pe tine te-amdorit din clipa \n care ai intrat \n biroul meu.

– Serios? M` mai iube[ti?– Sigur c` te mai iubesc. Te iubesc de dou` ori mai

mult. Cu copil cu tot. – Vai, Peter, mi-era a[a de fric`...– Ce copil! Uite, te mai \ntreb o dat`. Vrei s` fii

so]ia mea?

156

– Da, da, da!– M-ai f`cut un b`rbat fericit. S` vezi ce ochi o s`

fac` mama.– {i Michael Lloyd.– {i Sugar [i Lois.– {i Guinevere, care te iube[te la nebunie. O s`-mi

scoat` ochii de gelozie.– Nu cred. {i asta nu-i nimic. O s` se obi[nuiasc`.

Alta este problema.– Care?– Cum o s` te nume[ti? Summer Gold?– Profesional, voi r`mâne Summer Gold. Dar vreau

s`-mi schimb numele. Oficial, voi fi Summer Maxwell. – |mi place cum sun`.– {i mie. Dar unde r`m`sesem?– Aici. La brio[e. – S-au r`cit.– Dar eu m-am \ncins. Vino la mine \n bra]e.

157

EEPPIILLOOGG

Era prea devreme ca s` [tie dac` ochii copiluluiaveau s` r`mân` alba[tri ca ai lui Summer sau verzi, caai lui Peter. Un lucru era cert: indiferent de culoare,erau adorabili. Bebelu[ul era o mic` minune cumânu]e mici [i moi [i un smoc de p`r brunet.

|i spuser` Dominique, dar pentru c` era un nume preapreten]ios pentru o feti]` a[a de mic`, o alintar` Nikki.

Peter petrecu toat` ziua aranjând dormitorulmicu]ei, ca totul s` fie gata când aveau s` se \ntoarc`de la spital. Apoi se a[ez` pe canapea [i privi fotogra-fiile de la nunt`, amintindu-[i cât de surprins` fusesetoat` lumea de c`s`toria lor nea[teptat`.

Discul pe care-l scosese Summer \n colaborare cucasa de \nregistr`ri City Gold se numea Summer Gold[i avu un succes nebun.

158

Le lu` pe fetele lui de la spital o or` mai târziu,adic` pe la cinci diminea]a, [i nu se mai s`tur` s` lepriveasc` [i s` le r`sfe]e.

– Suc de portocale! s`ri Peter de pe scaunul delâng` pat, pe care st`tea [i le privea.

– Poftim? \l privi Summer uimit`.– Nu mai ai suc de portocale. Medicul a spus c` tre-

buie s` bei doi litri pe zi.– Nu trebuie s`-mi aduci chiar acum.– E[ti sigur`?– Ai uitat c` am fost asistent`? De ce nu vii [i tu \n

pat, lâng` noi? Ar`]i de parc` ]i-ar prinde bine un puide somn.

Peter \[i ascult` so]ia [i se a[ez` lâng` ea, cu Nikki\ntre ei [i Guin la picioare.

– {tii, \nainte s` te cunosc, \mi pl`cea s` privescr`s`ritul de soare de la fereastra biroului meu. Acumam renun]at la obiceiul `sta. Tu e[ti raza mea de soare,Summer. Mi-ai poleit via]a.

Sfâr[it

159

giannijollys