R K D A C Ţ IC m ŞI AJ>MINI8TRAŢIFNEA»

BRAŞ0YÎJ, piaţa mare Nr. 22.

,G A ZET A «' IE S E ÎN F IE C A R E DI.

Pe unfl a n fl 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe t r e i lun i 3 fior.

l*oai&2ia şi străinătate:Pe anfi 40 fr., pp şfese luni 20 fr.. pe trei Iu ni 10 franc!.

ANULÜ L. A K U N 1 1 U R I L E :O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr, v. a. pentru fiecare publicare

S£ PRENUMERA:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

m 2 i i Sâmbătă, 26 Septemvre (8) Octomvre.

Sort.art nafranoata nu „rtW, . Bg. _ Banutorlota nu •« r .trim ltB .

BHÎşp

1887.

NOU ABONAMENTU

„GAZETA TRANSILVANIEI.“Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe unft non

abonamentft pe trilnninlft Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi spri­jinitori ai fóiei nóstre.

Preţulu abonamentului:

Piitra Austro-Ungaria: | Peitra România şi străinătatepe trei luni 3 fl.>i Ş^se ,, 0 ,,„ u n ú a n ű Í2 „ | „ ű n ü a n ü 40

Abonarea se póte face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.

Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponü numérulű fâşiei sub care au primitü (Jiarulü.

Domnii cari se vorü abona din nou sé binevoéscá a scrie adresa lámuritü şi a aréta şi posta ultim ă.

pe trei luni 10 franoi ff çése ff £20

Braşovu, 25 Septemvre 1887.

Eri ni s’a anunţaţii prin telegrafú din Baia de Crişiu, că protestulü alege toi ilorü români din cerculü acesta romanescü contra alegerei oposiţio- nalului Hollaky, ca deputatü, a fostă înaintata la dietă.

Seimü că la alegerea dela Baia de Crişiu s’au comisii cele mai mari abusuri şi nedreptăţi folosindu-se tóté mijlócele de corupţiune. Comi- siunea judiciară alésá de dietă pentru a esamina actele electorale va avé dér sé se pronunţe asu­pra acestorü nelegiuiri.

Nu scimü care va fi verdictulii ei, dér nici nu ne putemű aştepta, în împrejurările de faţă, ca violarea legii şi a constituţiei la alegerea din Baia de Crişiu sé fiă pedepsită şi sé se anuleze alegerea Ungurului, care a fostü candidatü con­tra unui Românu.

Asupra modului în care au piocedatu or- gandle guvernului la Baia de Crtşiu ca şi în celelalte cercuri, unde au fostü contracandidaţi, ne dă o icóná fidelă destăinuirile ce s’au făcutu în (filele acestea despre alegerea din Kaposvár în comitatulü Somogy.

ţ)iarulă stângei estreme „Egyetertes“ a pu­blicata o scrisóre a fişpanului comitatului Somogy adresată ministrului br. Bel« Orczy, actualulil conducétorü alü resortului de interne, şi datată dela 21 Iunie 1887.

Pe ce cale au ajunsil stângacii în posesiunea acestei scrisori, ecosu-o-au din pulpitrulü minis­trului de interne, ori din alü fişpanului copia, nu se scie; destuhl că aeéstá scrisóre, care con­ţine unü raportü confidenţial asupra isprăviloru, ce le-a săverşitfi fişpanulti la alegerea din Ka­posvár, fáeéndű sé se alégá cu orî-ce preţfi, în loculü candidatului stângei estreme, ministrulü de comerţa Széchényi, s’a datü publicităţii deve- nindü deja obiectulü a doué interpelaţiuni eşite din sínulü oposiţiunii.

Se înţelege, că publicarea acestei scrisori a trebuita sé facă o impresiune fórte neplăcută în cercurile partidei guvernamentale, şi foile oficióse se silescü a-i slăbi efectulű prin aceea, că-şi es- primă bănuiala in autenticitatea ei, şi pentru ca- sulü celü mai réu o declară de scrisóre privată, care n ar puté forma obiectü de discuţiune în cameră.

In amintita scrisóre, fişpanulfi comitatului Somogy, arătândü în ce modü a pututü sé do- bándéscá contele Széchényi maioritate de 20 de voturi, mărturisesce însuşi, că s’au comisü abu­suri în contra celoril mai de căpetenia disposi- ţiuni ale legii electorale şi în contra principie- lorü constituţionalismului onestü ; mărturisesce mai departe, că voturile alegétorilorü au fostü cum- pérate şi că în privinţa acésta au emulată gu­vernamentalii cu oposiţionalii.

Fişpanulu Tallian se rógá de ministrulü Orczy, ca sé nu lase a se nimici alegerea, căci ii e grózá, ca sé nu mai tréc& comitatulü prin fasele de distrucţiune prin care a trecutü în tim­pul ü alegerei. Amintesce, că în cele trei sépté mâni dinaintea alegerei în cerculü electoralü Ka posvar s au mtemplatü din partea oposiţiunei es­treme 8 incendiuri, 15 casurí de atacuri asupra siguranţei persónei, 25 caşuri contra siguranţei averei, ba chiar şi armata a fostü atacată, fiinc răniţi 4 ostaşi şi 2 oficeri. Mai (Jice fişpanulfi în scrisórea sa, că e imposibilü sé se espunâ cer­culü la o nouă alegere de deputatü după ce alegerea din vorbă i-a costatü pe oposiţionali 78,000 fl., e'r pe guvernamentali de trei ori pe atâta.

Va sé (jfică, după mărturisirea fişpanului ale gerea de deputatü în Kaposvar a costatü în to- talü 234,000 fl. S’a fácutü prin urmare alege­rea numai prin mituiri.

Aeéstá scandalósá destăinuire aruncă lumină deplină asupra uneltirilorü electorale ale guver­nului şi dă esplicare şi caşului dela Baia de Crişiu, unde guvernulű a uneltitü împreună cu oposiţ'a maghiară în contra candidatului Româ- nilorü.

Deputatulü Szalay şi K. Eötvös au interpe- atu, precum amü amintitü, pe ministrulü de in­terne asupra cuprinsului memoratei scrisori. Avé- va guvemulu curagiulü sé recunoscă ticăloşiile şi sé le pedepsésoa, anulandü alegerile dobéndite cu călcarea legii? Déc£ nu va avé, cu atátü mai réu pentru elü. Ulciorulü merge la fântână nu­mai pănă se sparge.

In memoria lui Iacobü Mureşianu.In cursulü (Jilelorö de Sâmbătă pănă a(Ji, Redactorul

„Gazetei Transilvaniei« a mai primit următorele telegrame şi scrisori de condolenţă:

Lugoşiu, 21 Septemvre (3 Ocfomvre.) După ce mé reintorseiu din Budapesta dela

solemnitatea aperturei dietei Ungarice aflaiu te- legramulil Domniei Tale din 29 Septemvre 1887, prin care îmi faci de scire mórtea durerósá a părintelui vostru.

Impărtăşescil mâhnirea familiei întristate, dérá mé mangăiă credinţa despre résplata ce aş- téptá pe deşteptătorii spre dreptate. Despre unii ca aceştia (Jice Profetulü Daniilü (XII 3.) „Şi ceia ce înţelegu vorü lumina cu lumina întări- turei, şi dintru direpţii cei mulţi ca stelele în veacil şi âncâ.“

Partea adormitului sé fiă cu dreptü, şi a- mintirea lui din neamü în neamü!

Victor Mihály. Budapesta, 22 Septemvre (4 Octomvre.)

Ca Românü împărtăşesefl din inimă durerea

V( s trá ' S. Stamatiadi,viceconsulii - cancelarü la consulalulű

generalü regalü alü României.

Oraviţa, 19 Septemvre (1 Octomvre.) Plangemü cu toţii mórtea părintelui „Ga­

zetei {, a neuitatului Iacobü Mureşianu. Têrîna sê-i fiă uŞ0rft ! Georgiu Popoviciu,

protopopö.

Seretelü, 22 Septemvre (4 Oütomvre.)

Mórtea veteranului pionerü, care în timpuri de íntunerecü ni-a luminatü calea şi ni-a des- chisü ochii, o deplângemil din inimă, rugándü pe Dumnezeu ca de bărbaţi ca Cipariu şi Iacobü Mureşianu româna naţiune sé aibă parte şi în viitorü!! Preoţii E. Juga şi S. P. Símonű.

Cacova, în Banatti, 21 Septemvre (3 Octomvre.)

După frumósa adunare din Oraviţa a so­cietăţii pentru fondulü de teatru românii, făcendil o escursiune prin părţile aceste, am aflatü toc­mai în momentulü acesta de încetarea din viâţă a ilustrului d.-v. părinte.

Grábescü dér a vé esprima şi eu sincerile mele sentimente de condolenţă la pierderea mare ce aţi induratü. Alină-vi-o compătimirea gene­rală ce aeéstá scire a produsü în toţi Românii de inimă. j08j^

Remantt, 22 Septemvrş. împărtăşiţi întregei familii Mureşianu espre-

siumle mele de condolenţă pentru marea p e r ie re ce aţi sufentü. Dumnezeu sê vë dea putere a suporta atéstá durere. (ónű Buicli,

cassierű generalö.

Hategü, 22 Septemvre (4 Octomvre,).

Ne assoc iám ű şi n o i la durerea fa m ilie i si

a n a ţ iu n e i p e n tru înce tarea d in viâţă a p ré dem- n u P ăr in te . Românii din Haţegi

Făgăraş ii, 22 Septemvre (4 Octomvre.)

Primiţi sincerile condolenţe pentru perderea scumpului vostru tată dela Familia Cosgaria

Gorz, 22 Septemvre (4 Octomvre).

Primesce condolenţe sincere şi participare a doliulű urmatü din mórtea scumpului vostru părinte, farulü naţiunei române. Vlassa

Budatelecfi, 21 Septemvre (3 Octomvre.)

Esprimü adênca mea durere pentru mórtea iubitului vostru părinte şi alü nostru. Primit! încrederea, că între multele rugăciuni ce se vorü înălţa la ceruri de cătră fiii naţiunei nóstre pen­tru nobilulü repausatü, vorü fi şi ale mele şi că întie lacrimile, cari se vérsâ întru scumpă amin­tirea sa, se vorü scurge şi din cele isvorîte din ochii mei. O! décá ideile profesate de dênsulü în tótá viéÇa sa ar pètrunde în inimile nóstre ale tuturorü, căci atunci virtutea ’şi-ar afla apă­rători înfocaţi şi adevërulü ostaşi nenspăimântaţî !

Ieronimu Danilă, teologü.

întrevederea lui Crispi cu Bismarck.

RedaetorulQ „Gazetei de Francforttf a avuta cu

mimstrula preşedinte italiano d-lQ Crispi o întrevedere, in cursula căreia acesta i-a (fisa că s’a dusij la Fried-

richsruhe după dorinţa prinţului de Bismarck, şi că

întreţinerile sale cu cancelarula n’aveau scopuri politice

particulare. Raporturile Italiei cu VaticanulQ, a adău­

gata d, Crispi, constituesca o cestiune de ordine inte-

ri6ră. Italia n’ar putea s$ permită nimgnuia s6 se a-

mestece în acostă cestiune. In privinţa situaţiunei poli­

tice generale, d. Crispi a cjisa raportorului „Gazetei de

Francfort,“ că Italra nu voiesce decâtâ menţinerea pă-

ce; şi echilibrula europeana, şi că numai pentru a-

câsta adereză la alianţa austro-germană. Italia, ca t6te

statele europene, are dreptate să se temă de înaintarea

Rusiei spre Constantinopola, şi nu pote admite ca Ma­

rea mediterană s6 devină o mare rus6scă.

Cestiunea bulgară.

Cu data de 4 Octomvre n., corespondentulü din Constantinopolü alü „Agenţiei Havas“ tele- ^rafiazâ analisa réspunsului Rusiei la ultimile oropuneri ale Porţii în privinţa Bulgariei. Étá analisa lu i:

1. Rusia refusă íntr’unü modü implicita dupla lo­

cotenentă, (Jicénda că acésta ar crea numeróse dificul­

tăţi, dér că ea acceptă şi stăruiesce pentru ca unü înalt

comisarü otomanü sé însoţâscă pe generalulü Erenroth ‘a Sofia.

2. Rusia cere ca locolenentulü rusü sé aibă o óre-

care latitudine pentru formarea noului cabinete bulgarü,

şi ca sé nu fiă ţinuta, după cum cere Pórta, sé con­

serve cabinetulü actuala séu sé forme/e unü cabinetü mixtil.

3. Rusia mai cere ca alegerile pentru Sobraniă sé

se facă îndată după ce generalulü Ehrenroth va fi pu­

tută să-şî dea sâmă de situaţiune, ér nu indată după

formarea cabinetului, după cum vré Pórta.

D. de Giers împărtăşesce opiniunea Porţei, în pri-

GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.

altmintrelea nu se pré iau în seriosü — S'tsii din Fel-

mera, lângă Cohalmü, ameninţă pe consistoriu, că pănă

atunci nu vorü mai pune piciorulü în biserică pănă când

vinţa neparticipărei Rumeliei Orientale la alegeri, dér a-

dauge că escluderea Rumeliei ar trebui së facă obiec-

tulü unei învoelî internaţionale.

4. Guvernulü rusescü crede nefolositorü a forma

imediatü lista candidaţilorO prinţiarî.

5. Rusia cere unü minimum de patru luni pentru

durata puterilor locotenentului rusü.

In sfàrsitü, ca mijlocü de ^coerciţiune, d. de Giers

crede că ar fi destulü, pentru momentü, ca Sultanulü së

proclame perderea drepturilorü prinţului Ferdinand, a

cărui alegere este contrariă tratatului delà Berlinü.

însărcinatului de afaceri alu Rusiei, visitand pe Said-Paşa, a confirmaţii rëspunsulü d-lui de Giers. Se asigură chiarü că ar fi sfátuitű pe Pórtá sé provóce întrunirea unei conferinţe eu­ropene pentru soluţiunea cestiunei bulgare.

Cercurile rusescî consideră că décá ultimulü demersü alü Porţei pe lângă guvernulü din Pe- tersburgü nu va prevesti încă soluţiunea cestiu­nei bulgare, elü va produce, celü puţinu, acesta resultatü de a îngădui adesiunea Turciei la mi­siunea generalului Erenroth, lucru care guvei- nulü otomanü ocolise pană acum.

Pórta n’a deliberatü încă asupra rêspun-

sului Rusiei. _______ _

SOIRILE DILEI.„Naţiunea politică maghiară întrë viéta şi morte“

este titlulü unei broşuri ce apării de curêndü în Cluşiu

şi alü căreia autorü se subscrie: „Unü Ungurü din Ar­

délü*. Autorulü acestei broşuri se vede a fi cu multă

precugetare ; ar dori së deştepte pe conaţionalii sëi din

aiurările în care se află; deşi nu speră së-şî ajungă a*

cestü scopü, scrie însë broşura numai pentru ca së arate

căuşele, pentru cari naţiunea maghiară este espusă peri-

cului de a fi nimicită. „E de temutü — 4*ce în într0“

ducere numitulü autorü — că pe când naţiunea îşi va

veni în fire, va trăi ultimele momente ale vieţei sale po­

litice, căutându-şî mângâierea în amintirea trecutului sëu

de o miiâ de anï. Este adevératü, că din bani streini

se edifică dieta ţ6rei, dér dé. ă noi astfeliu mergemü îna

inte, edificiulü acestei diete va ti numai unü mausoleu

alü gloriei naţionale. Cu mare repe(Jiune se rostogolesce

naţiunea maghiară pe povernişulfl ce duce l i cărarea

peirei vecinice ; deşi nu este speranţă, că ar puté së se

opréscâ în mijloculü acestui drumü íatalü, póte că

chiar şi înţeleptul ocârmuitorü alü sorţii popórelorü a

decretatü sentinţa asupra naţiunei: së ridicámü totuşi o

vorbă din Ardélü, chiar décá aceea ar rësuna în pustiă,

căci celü pudnü se va puté <}ice, că în timpuri serióse

miculü Ardélü şi-a auc itö cuvêntulü sëu".

— x—

In ijilele acestea, prinţulD de coróná Rudolfü a pri­

miţii în audienţă, în Viena, pe archimandritulü românü

din Macedonia d. Popescu.

Fóia kossuthistă din Cluşiu arată într’unü articulü

de fondü omnipotenţa ministrului preşedinte Tisza, în ile-

cursulü celorü 12 ani de până acum; a ruinată financele

statului după libera lui voinţă, a dispusü necond ţionatO

de forţele morale şi materiale ale întregei ţări, a mulţi

plicatü dările, a fácutü de 3 ori mai mari datoriile, a

vêndutü o grămadă de bunuri erariali, şi cu tóté acestea

deficitele statului suntü astăzi totü aşa de mari, pe câtü

de marî erau la începutulü domnirei sale. însuşi Tisza

s’a convinsü, că mai departe nu o póte duce cu risipi-

F O IL E T O N U .

APÉRAREA TRANSILVANIEIcontra

româniei a liată cu rusia .(Urmare.)

Prin o asemenea acţiune a Románilorü în frontulü

de Estü se va facilita multü invasiunea grupei lorü prin­

cipale, aşa că, prin înaintarea energică a grosului românu

pétrunsü Ia Braşovu, linia principală de retragere din

Valea Térnavei, a apărătorului Transilvaniei, va puté

fi tăiată.

b.) Décá forţa principală a apărătorului Transilva­

niei ar sta în Braşovu pentru a disputa grosului românii

debuşarea din munţi, ér apărarea frontului de Estü ar fi

lăsată glótelorü secuescí susţinute de o grupă secundară

d. e. de o Brigadă, atunci este lesne de adraisü, că agre-

sorulü (Corpulü a-lü 41ea románü) după o înfrângere

repede a resistenţei slabe din acéstá parte, va puté mai

uşorO sé se concentreze pe aripa sa stângă (Chezdi-

Oşorheiu) şi cu atátü mai energicü sé înainteze concen-

tratü asupra flancului stángü şi spateloră grupei princi

pale a apărătorului. Acésfá acţiune ar fi de sigurü celü

mai bunü mijlocü d’a înlesni debuşarea grosului románü

în {éra Bârsei (la BraşovO). In acestü scopü Corpulü alü

pile şi de aceea şî-a pusü de gânift sé se îndrepte, pro

mite că-şi va da silinţa sé acopere datoriile şi sé mân-

tue {éra de crisa financiară. „Ellenzék* ínsé nu dă pa­

rale pe promisiunele acestea ale lui Tisza, elü este deplmü

convinsü, că actualulü guvernü pănă-i háulü nu va puté

mântui ţâra de crisa economică şi financhră în care se

află, şi totü atátü de convinsü este şi despre aceea, că

décá lui Tisza nu-i va succede a regula financele statu­

lui, »nici Dumnezeii, nici o tactică nu-lü va puté mân

tui de păcălitura urîtă şi de răsturnarea ce-lü astéptá“.

In afacerea transferării direcţiunei poştale şi tele­

grafice din Sibiiu la Cluşiu. s’a ţinută la 3 Octomvre n.

în Cluşiu o consultare sub preşedinţa primarului Albach.

Ministrulü ungurescü de comunicaţiune invitase oraşulO

să dea localităţile pentru acea direcţiune gratuită pe timpü

de lo ani. Conferinţa ajunse la conclusiunea, că consi-

derándü actuala situaţiune financiară şi raporturile ora­

şului, nu póte recomanda împlinirea cererei ministerului

fiindü că în totü oraşulfl nu esistă nici o casă potHvită

pentru acestü scopü afară de edificiulü oficiului de dare,

care e proprietatea ministerului de comunicaţiune. Acestü

conclusü alü conferinţei se va presenta magistratului.

— x—

La gimnasiulü ort. orientalu din Suceava s au în-

scrisü la ínceputulü anului şcolară curentü, precum spune

„Revista Politică", 391 studenţi ordinari şi 5 privativii.

Dintre aceşti 396 studenţi, numai 175 suntü ort. orientali,

ér ceilalţi suntü de feliurite confesiuni. După naţionali­

tate 172 suntü români, ' t ’o 141 evrei, restulü de 80

germani, poloni şi ruteni.

—x—

Cu tótá d e p u t a ţ i u n e a m o n s t r ă de 600 per­

sóne, ce s’a dusü din Czegled la Pesta, ca să protesteze

contra alegerei lui Komjáthy ca deputatü contra Iui Ver-

hovay, comisiunea respectivă a camerei deputaţilorO un­

guri a verificatü alegerea. Suntemü curioşi să vedemC

ce vorü mai face Czegledenii.

— x—

In museulü naţionalO ungurescü din Pesta s’au de-

pusü de cătră familia conţilorO Bethlen o mulţime de

documente, cari privescü cu deosebire istoria Ardealului.

Tótá acéstá colecţiune de documente a formatü încă fórte

de multü o archivă familiară şi proprie a numiţilorO conţi;

în decursü de timpuri colecţiunea s’a totü măritO. Acéstá

colecţiune de totü avutü şi unică în felulü ei oferă unü

terenü largü de studiu pentru istorici, cu deosebire cu­

prinde fórte preţios date asupra catastrofei dela Mohaciu

—x—

Se afirmă că Şahulu Persiei are de gándü a face

la iérná o căiătoriă prin Europa şi cu acéstá ocasiă,

prima visita o va face la Bucuresci Regelui $i Reginei

României.— x—

„Résboiulö“ din Bucuresci scrie sub titlulü „Unü

emigratü románü“ : *D. lcl.-colonelü Duca, íntoreéndu-se

pentru câteva dile în capitală, unde are unü procesü, ne

arată că în Bulgaria a avutü o primire din cele mai cor­

diale din partea corpului ofiţerescu, care în majoritate

suntü Romám. D-sa îndată după deschiderea Sobraniei

va fi numitü comandantü alü cavaleriei, cu care ocasiune

î se va acorda cetăţenia bulgară; acésta chiar după do­

rinţa principelui de Coburg“. — D-lü Duca numai în a-

nulü acesta a trecutü din armata bulgară în care pare-

ni-se era căpitană la călăraşi în armata bulgară.

— x—

După cum spune „Ellenzék" — ale cărui vorbe de

nu va veni unü altü preotü în loculü celui de acum;

décá nu li se va satisface dorinţa lorü, vorü trece la altă

confesiune. Din Cohalmü se face totü posibilulü, ca sé

se ímblán^éscá spiritele agitate în Felmera.

„Noulu călindaru de casă" pe anulü bisectü 1888

a eşitfi de sub tiparü în .tipografia Alexi« din BraşovO.

Anulü alü 8-lea; preţui 30 cr. Cálindarulü de pe acestü

anü este mai mare ca cálindarele apărute totü în tipo­

grafia d-lui Alexi în cei 7 ani de mai 'nainte şi, afară

de datele calendaristice, împreunate cu o mulţime de

observaţiuni şi îndrumări folositóre pentru economi, mai

cuprinde în partaa ultimă o mulţime de anunciurí fórte

variate, ér în partea primă variatü materialü de cetire.

Pe prima pagină se află ilustraţiunea bine potrivită a lui Stefanü celü mare, Domnulú Moldovei. Urméza o no­

velă originală: „Aşa a fostü se fia“, de íheocharü Alexi,

în mărime de 28 pagine, formatü mare 8°. — Patru ilus-

traţiunî din romanulü „Beiu, Vodă, Domnü“ de Th.

Alexi, împreună cu espiicaţiunile lorü. — Copii minunaţi.

— „Prea multă chibzuélá, noroculü ţi-10 desbară«, pro-

verbü, de Th. Alexi. — „Flórea reginei*, de Th. Alexi.

— Stefanü celü mare, Domnulü Moldovei, de B. B. Se*

căreanu. — Poesii. — Câteva glume. — Bonbóne. —

Cálindarulü alfabeticü. — ExplicaţiunI deosebite cu pri­

vire la scala timbrelorü ungare, posta ungară, tarifulű

postalü şi telegrafieü, portulü scrisorilorü afară de Aus-

tro-Ungaria. — însemnarea térgurilorü din Transilvania,

Ungaria, Bucovina şi România. — Posta română, tele-

grafulü, timbrele române, etc.

Orasulü Fiume şi ministrulü Baross.

Din Pesta se scrie că între ministrulü ungurescü

de comunicaţiune Baross şi între representanţa oraşului

Fiume a isbucnitü unü conflictü, care într’una din şe­

dinţele din um ă ale representaţiunii din Fiume a lualü

unü caracterü fórte aspru. Unulü dintre vorbitori cri­

tica fórte aspru purtarea ministrului Baross faţă cu ora-

şulO şi propuse ca diploma de cetăţ6n0 de onóre sé i

se cérá înapoi ministrului. Nimeni din cei adunaţi na

luatü în apărare pe ministru. Prilegiu la conflictulü

acesta a datü o ordinaţiune a ministrului, care dispune

punerea unorü şine ca legătură între pieţele de deposite

şi între gară, ér aceste şine trecü prin oraşO şi pe di­

naintea teatrului. Suntü acum doi ani, s’a fostü adu-

natü în pieţele de depositü din t iunie o mulţime de

mărfuri, astfelü, că neputendu-se aceste transporta re­

gulată la gară, au pricinuitü cu vreme o stagnare a co-

municaţiunei, ceea ce invólvá mari pagube.

Ministrulü de comunicaţiune în înţelegere cu repre­

sentanţa oraşului a dispusü formarea unei coroisiuiil

mixte în care mai aveau sé fiă sepresentate oficiulü

maritimü şi camera comercială de acolo. CornisiuneE

acésta avea sé afle unü modus vivendi şi ea se esprimă

pentru înfiinţarea unei pieţe de depositü pe delta din

Fiumara, acésta îndeosebi pentru lemne, precum şi pu­

nerea acestui locü în legătură directă cu gara prin o

cale ferată. In scopulü acesta ministrulü a şi cerutü

unü creditü de 170,000 fl , apoi afară de acestü creditü,

dieta Ungariei a mai pusü 400,000 fl. in bugetulü anu­

lui viitorü sub titlulü: „Căi ferate de statü«. Represen-

tanţii oraşului s’au exprimatü, că nu consimţescă, ca

calea ferată sé fiă dusă prin oraşfl, ceilalţi factori ínsé

4-lea de armată românu va înainta în 2 colóne: cea

din drépta, 1 Divină prin VerebişU- Tuşnadu-Mălnaşu-

St.-Geogiu, cea din stânga, 3 Brigádé din Chezdi-Oşorheiu

prin Cernaton-Macsa- Uzonü. O Brigadă românâ in Chezdi-

Oşorheiu pentru asigurarea trecétórei Oituzului contra în-

treprinderilorü eventuale din partea glótelorü secuescí.

c* Décá în momentulü sosirei Corpului 4 de armată

română pe linia Oltului, forţa principală a apărătorului

ar fi renunţatü la aperarea strímtor<lorü din apropierea

Braşovului şi s’ar găsi în retragere prin valea Oltului şi

mai târziu prin a Lernavei mait, atunc-î situaţiunea ar

fi şi mai critică, căci Corpulü 4 de armată românu, con-

centrându-se spre aripa sa dréptá, ar puté avé cei mai

multî sorţi de reuşită ínainiándü prin Odérheiu asupra

Sighişârei, şi mai alesü, câ în acestü casü s’arü puté

uşorO íntémpla ca elü (Corpulü 4 de armată) sé ajungă

la Sighisóra înaintea inamicului séu, tăindu-i ín modulü

acesta retragerea séu celü puţinO aoáténdu-lü in retra­

gerea sa cătră Sudű - Vestü prin valea Corneţelului

(Haarbach) spre Sibiiu.

Corpulü alü 3-lea de armată románü se va trans­

porta pe calea ferată dela Galaţi prin Brăila-Buzeu la

Ploesci deta^ándü 1 Divină cu calea ferată din Buzeu ?)

prin Focşani la Bacău pentru întărirea Corpului 4 de

armată.Corpulü alü 2-lea de armată românu dela Bucu­

resci pe iosü în două marşuri în ţinutulă de Sudu alü

Ploeştiloru.

Corpulü l-iu dela Graiova, cu drumulü de ferü:

1 Divi(jiă şi* 1 Regimentü din a 2-a Divitjiă la Pitescl;

1 Regimentü la Térgovisce; 1 Brigadă prin Clinceanca la

Ploeştt, pentru a se uni cu Corpulü alü 2-lea de

armată.

înaintarea ulteriórá a celorü 3 Corpuri de Armată din Zona de concentrare Ploeşci-Tergovişce-Pitesci.

Corpulü alü 3-lea românu (numai de-o Divicjiă)

dela Ploesci pănă la Draina de süsü, Cercasa, peste pla-

iulü Tătarului (Vérfulü Craiului, numitü şi Tabla; bu-

ţilorii) pi in Vama Buzeului la Zizinü şi Terlungem tri-

meţendO unü detaşamentfl de flancü pe drumulö din

Valea Buzeului, care sé eclereze cu patrule de Cavaleriă

spre Teiu şi Prejmerü; co'.óna din stânga prin Isvórek,

Valea largă pesle Bratocea prin Valea Tărlungeniloru şi

Vama Şanţului vechiu la Satu lungü şi Cernatu (becele).

Dela Ploesci până la fruntariă suntü 3 marşuri mici

(colóna din drépta are pănă acolo drumulü celü mai

scurtü; d’aci pănă la Braşovu colóna din stânga 1 marşil

cea din drépta 2 marşuri mici.

Corpulü alü 2-lea (5 Brigádé) inaintézá pe soséua

PloeşcÎ-Predelu; dela Comarnicü dispune ín drépta 1

Regimentü ca detaşamentfl de flancü prin Valea Do/tank

Nr. 211 GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.

precum şi oficiulfi maritimii şi camera comercială s’au

exprimaţii pentru proiectulă guvernului.

Acum ministrulfl se puse şi scrise oraşului o scri-

s6re desfăşurândQ favorurile ce s’ar nasce pentru oraşD

din legătura amintită. MagistratulQ trăgănânda afacerea,

refusâ convocarea unei şedinţe precum şi trimiterea în

comisium a delegaţilorQ săi convocată dia nou de mi­

nistru lâ de comunicaţiune. Sosinda îns6 sesonula când

pieţele de depositâ din Fiume începâ a se îngrămădi de

mărfurile ce sosescQ, ministrula trimite und ordinii aspru

cătră representanţa orăşenâscă şi dispune clădirea ime­

diată a acestei linii ferate. Ordinula acesta a provocata

apoi conflictula de mai susO. Desvoltarea mai departe a

afacerii are o însemnătate politică deosebită, luând a în

considerare raportulii în care Fiume stă cu Ungaria.

Disordine militară la Petersburgft.

S’a telegrafatü din Petersburgü farului ,vLe Temps»,

cu data 27 Septeravre si. n.;

Alaltaerl s’au iscatü disordine grave la sosirea re-

serviştilora, chemaţi pentru ántéia 0ră sub stindarde, ca

sé facă eserciţiu în cursü de trei séptémáni. Reserviştii,

cari s’au dusQ la casarmă, sperau sé fiă trimişi după

câteva formalităţi; dé.* îi aşecjâ, aşteptânda eserciţiile, în

manegiulü casărmei, fără osebire de rangú şi fără nici

o comoditate. Femeile şi rudele lorü se grămădiră in

numérü mare înaintea casarmei.

După multü aşteptare, reserviştii începură a pro­

testa contra tratărei ce îndurau şi încercară sé spargă

uşile şi ferestrile pentru a fugi. La cinci ore după a-

mé<|í, comandantulü pieţei veni, şi femeile îlQ rugară în

genuuche sÖ lase pe bărbaţii lorü. Generalulü Gresser

se sili sé liniştâscă mulţimea şi făgădui că va libera pe

reservişti, dér în acelaşi timpü dete ordinü ca doué ba-

talióne sé vină îndată, ér gendarmii sé încungiure ca-

sarma. Trupa íntrándü în menagiu, fu atacată de re­

servişti, unii întrebuinţânda cuţite şi revolvere. Reser­

viştii au statü nóptea in menagiu fără mâncare.

SCIEl TELEGRAFICE.(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)

PARISU, 7 Octomvre. — Desbaterile pen­tru incendiulii dela Opera comică se ţinu în 16 Noemvre înaintea judecătoriei corecţionale

MADRIDtJ, 7 Octomvre. — In fabrica de tutunu de aci s’au revoltata 5000 de lucrători. Gendarmeria a împresuratu fabrica.

SOFIA, 7 Octomvre. — Radoslavov a ce­ruta prinţului o audienţă, spre a-lft asigura de fi­delitatea şi supunerea sa. Archiepiscopulti Cle­ment (Zancovista), Zankov (Karavelisţ,), colonelulti Nikolajev (Radoslavist) au ţinuta întruniri pentru ca să se’nţel^gă asupra alegeriloril.

Ultime sciri.

Berlină, 6 Octomvre. — „Gazeta Crucei“ <}ice că d. Crispi şi principele de Bismarck s’au învoiţii prin scrisfl asupra liniei de conduită de urmata în cestiunea bulgară şi în relaţiunile cu Franţa. Alianţa între Austro-Ungaria, Germa­nia şi Italia este unâ fapta îndepliniţii.

Se speră că atitudinea Franţei nu va tur­bura pacea Europeană.

Viena, 6 Octomvre. — ţ)iarul£i „Die Presse“

peste vama Şanţului (Predeluţu) ca legătură cu col6na

din stânga a Corpului ala 3-lea.

Prin detaşarea unei subîmpărţiri (fracţiune de trupă)

dela fruntaria în valea Garsinului spre Satu-lungă să

se p6te tăia linia de retragere a apărătorului postata în

Şanţulu vechiu.

Dela Buşteni înaintarea se face în doue colone de

câte o Divină: cea din drepta, pe şosâua Predelă, cea

din stânga prin Rîjnovă la Cristiană.

Din Ploesci la graniţă suntii 3 marşuri bune, d’aci

la Braşovu 1 marşâ (colona din stânga are aci drumuia

cela mai lungii.)

Corpulii l-iu de armată (3 Brigade',: 1 Divicjiă şi

1 RegimentO din Divizia a 2 se vora îndrepta pe şo-

s6ua din Câmpu-lungă peste trecăt6rea Rucără seu Branii

la Braşovu-, 1 Regimenta din Diviqjia a 2-a va pleca din

Tergovisce în spre Vest de Buceciu prin Simâna la Brană.

Col6na principală are 3 marşuri pănă la fruntariă, cea

din dr6pta 3 marşuri mici; dela fruntariă la Braşovu

ambele colGne au una marşQ forte mare (37,5 kilm.)

2. Casu, adecă când Corpulii l-iu de armată ar

înainta din Craiova prin Slatina—Râmnică şi peste tre­

cerea Turnului roşu asupra Sibiiului, er grosul Ci ar­

matei române asupra Braşovului.

Corpulii l-iu — Pentru a se uşura problema aces­

tui Corpii dş armată necesită ca România sg construeze

aşteptă s6 v£(fă Camerile române ocupându-se seriosu de cestiunea tractatului de comerţfl cu Austria, căci întârzierea acestei ceşti uni n’ar putea s6 măr^scă de locu bunăvoinţa din partea Austriei.

Sofia, 6 Octomvre. — Zankoviştii au datu cuvântulâ de ordine d’a se abţine dela alegerile pentru Sobraniă. Se va face escepţiune pentru oraşe.

D. Radoslavoff povăţuesce asemenea pe par- tisanii săi d’a se abţine, pentru a nu mări grija guvernului.

D IV ERSE .Semnalmente fatale. — O damă bogată dér sgâr

cită, îndată ce veneau căldurile, îşi dădea blana la unü

blănara sé o păstreze. Intr’o 4* tomnă, dándü unü

frigü simţitorii, dama alerga la blánarü, îşi cerü blana şi

o îmbrăcă numai decâta. Spre a evita ori-ce încurcă

tură séu schimbare, blănarulO avea obiceiu sé cósá pe

obiectele date în păstrare câte unü biletü, în care nota

numele, locuinţa proprietarului şi calitatea obiectului. In

graba, cu care plecase dama, bláuarulü uitase a înlătură

biletulü de pe blană. Cum ajunse în stradă, cocóna

nostră atrase asupra sa ochii tuturorü trecétorilorü. Mai

mulţi băeţi alergau după dânsa rí(Jéndü cu hohotü. Dama

nu scia ce sé créc á, pănă ce unü sufletü mai milosü îi

spuse că avea nnü biletü în spate. Ea rupse iute hîrtia

de pe blană şi se îngrozi cetindü urmátórele: »Dómna

B . . . cu locuinţa în strada A . . . veche şi cam rosă.“

Justiţia englesă în laşi. — Sub acestü titlu „Cu-

r i e r u l ü Balaşanf l * publică următorele: AflămCi că

înaintea curţii din Londra sé desbate unü procesü de

câteva milióne de livre sterlingî, şi urmándü a se asculta

mai mulţi martori cari îşi au locuinţa în Viena şi în

Iaşi, curtea din Londra ar fi decisü ca sé se transporte

la Viena şi în Iaşi spre a primi deposiţiunile lorű, fiindcă

după legea englesă ascultarea martorilorü prin comisiune regatorie nu este valabilă, apoi martorii locuindü în ţeră

străină n’ar puté fi citaţi şi nici unü mijlocü coercitivii

nu potü avea in contra lorü. Se afirmă că curtea a fostü

deja la Viena şi că acolo în virtutea principiului recipro­

cităţii, guvernulü austriaoü a permisű luarea deposiţiu-

nilurü dela martori, ínsé se 4ice> că curtea a fostü pre-

sidată de unü judecátorü austriacü. Aşteptămfl şi noi

sé-i vedemü pe judecătorii englesi aici şi sé-i vedemü în

exerciţiulfi funcţiunii lorü după tóté regulele şi tradiţi-

unile englesesci.

Unu spionü în Cracovia — Unü amicü alü fóiei

„Pester Lloyd« scriă următorele despre primirea simpa

tică ce s’a făcuta visitatorilorü unguri la esposiţia din

Cracovia: Ungurii au fostü primiţi in Cracovia cu celü

mai mare entusiasmO. T0tă lumea se îmbulzea spre a

strînge mâna bravilorü Unguri séu celü puţinO a’i vedé.

Dm íntémplare unü bétránü, care răguşise strigándü po-

lecesce: niech zyje! că(Ju josü de pe o tribună încăr

cată de lume şi rémase ca mortü. Societatea de salvare,

avisată în pripă, veni şi transportă pe bătrânulQ în lo­

calu l societăţii, unde i-se administrară tóté mijlócele

necesare spre a-lü readuce la viăţă; sérmanului îi să­

riseră toţi dinţii anteriori. Mai multü timpü silinţele me-

dicilorü rémaserá fără resultatü şi începură deja sé caute

hârtii spre a-i constata identitatea şi a puté apoi comu­

nica accidentulü rudelorü lui. Intr’adevérü se găsi la

acelü omü unü paşaportO rusescü. Când se ceti ín pa-

şaportO numele Adolf Stempkowski, toţi membrii comi­

tetului îngălbeniră, căci omulü, care salutase cu atâta

0 cale ferată din Slatina peste Râmnică la Tumulii roşu

seu celă puţina pănă la Râmnică şi să închi4ă prin for­

tificaţii trecăt6rea dela Turnulă roşu pentru a -şi protegea

acâstă liniă contra unei distrugeri eventuale din partea

inamicului.

Deorece acestă cale ferată nu există in presenta,

Corpulii 1 de armată va trebui să pornescă din Craiova

cu multa mai de timpuriu, pentru ca să potă sosi la

graniţă deodată cu celelalte corpuri ale grosului română.

Dela Craiova pănă la fruntariă suntii 8 marşuri, âr de

aci la Sibiiu una marşfl mare. (Dela Remnică la frun­

tariă 2 marşuri.,)

Corpuia alQ 4-lea de armată se va transporta pe

calea ferată dela Iaşi prin Focşani—Buzeu la Ploesci;

1 Divicjiă se va detaşa de aci Corpului alCi 3-lea.

Corpuia ala 3 1ea de armată: cu drumulii de ferii

dela Galaţi prin Brăila—Buzeu la Ploesci (in ţinutulâ

de Sudu aici acestui oraşQ).

CorpulD alo 2-lea de armată: cu calea ferată dela

Bucurescî la Ploesci. 1 Regimentâ se trimite la TSr-

govisce.

CorpulO alâ 4 lea de armată formăză aripa dr6ptă

a grupei principale IuândCi rolulâ de mai nainte alQ

Corpului alâ 3 lea; Corpuia aia 3-lea formează centrulO,

ca mai nainte Corpuia ala 2-lea; acesta din urmă se

sgomota pegUngurî şi pe care medicii vreau sS-lâ raîn-

vieze, nu era altuia decâta vestitula spiona ala secţiei

a III-a din poliţia dela PetersburgO. OmulO nostru, care

mai târejiu şi-a venita în fire, a fosta invitata de cătră

comitetul Ci de primire, sS părăsăscă câta mai repede

Cracovia, ceea ce Stempkowski a şi făcut’o îndată, lă-

sându-şi îndărSta numai dinţii.

Moştenirea prinţului de Hohenlohe în Rusia. — Moşiile răposatului prinţa Wittgenslein, moştenite de gu- vernatorula Alsaţiei şi Lorenei, prinţula Hohenlohe, sunt

teritoriele cele mai mari în Europa cari pănă astă<|I le găsima concentrate într’o singură posesiune. După

„Wilna-Westnik" complecsula acestora moşii are o în­tindere de 2 milione de desetine, adecă 400 mile pătrate

seu 6 milione şi jumătate de jugăre. Acăstă moşiă cu­prinde pământuri f6rte fertile din causă că în anii din urmă s’au deschisa canalurl de irigaţiune şi căi ferate

mai în t6te direcţiunile, deşi o parte însemnată din ea,

mai alesă în guvernamentula Piaskului, tota mai este a- coperită cu păduri seculare. O asemenea moşiă colosală

şi fertilă — 4ice numita f6iă — nu trebue cu nici unii preţa să rămână în mâna streinilorâ şi să nu se împli-

nescă speranţa ilustrilora moştenitori germani că ucasulâ din Martie va face o escepţiune cu dânşii. Cum scimâ1 ucasula dela 14 Martie hotăresce că streinii cari moşte- nesca pământuri în Rusia, trebue să le vândă la supuşi ruşi în timpa de 3 ani, căci în casâ contrara asemene moşii se vora secvestra legalminte şi se vora vinde for­

ţată prin licitaţiă publică. Părerea este generelă, că

Ţarula nu va face excepţiune nici cu guvernatorulâ

Lorenei. Prin urmare moşiile din cestiune vorâ trebui

vendute în termen de trei ani la Ruşi, ceea ce nu s’ar

putea face decâta cu mari daune bănesc! pentru moş­

tenitori. In acesta sensa Ţarulâ să fi răspunstt deja Îm­

păratului Wilhelm care intervenise în favorulO moşteni- torilora. Se crede, că prinţula Hohenlohe va face pe

fiiula său mai micâ supusâ rusa, pentru a-şl salva sieşi şi familiei sale colosala moştenire.

Necrologű. — Vladimirü I. Sotirü chimistü In la- boratoriulü centrala din BucurescI, după o scurtă sufe­rinţă a încetată din viâţă Sâmbătă în 19 Septemvre (1 Octomvre) a. c. în etate de 27 ani. Despre acéstá du- rerosă perdere încunosciinţâză pe toţi amicii şi cunos­cuţii defunctului, jalnica lui mamă Policsenia I. Sotirü în numele său, precum şi în numele surorilorü, fraţilorO, nepoţtiora, nepótelor şi mătuşelor repausatului. Rămăşiţele pămentesci s’au ridicata Joi în 24 Septemvre (6 Octomvre) la 3 őre p. m. din capela cimitirului gr. or. din Gróverü unde s’au aşe4ata spre eternulü repaosü. — B r a ş o v ü, 23 Septemvre (6 Octomvre) 1887.

Fiă-i ţărîna uş0ră!

Necrologű. Iuliana Csoma şi soţulO său Alexandru

Bohăţwlu în numele iorü, precum şi în numele numero-

şilora consângeni cu adâncă durere anunţă, cumcă prea

iubita, dulcea maică, sócrá, respective buna consángéná

Teresia veduvă după Georgiu Csoma născ. Şipos a a-

dormitü in domnulü în 3 a l. c. la 8 óre séra în anulQ

82 alü vieţii şi 28 ala véduviei. In decedata s’au stins

ultimele ra4e ale unei vieţi frumóse, îndelungate, petre­

cute in laboriosilate, iubire şi stima celorü cunoscuţi.

Trăinda în religiositate şi pietate. în cerculü iubiţilortt

séi, nutrită de dulci — dureróse — suvenirl ale trecu­

tului, — fericindü pe toţi ai «ăi: „viéja nu i-a fostü za­

darnică în Domnulü“. Rămăşiţele pământesci s’au aşe-

4atü după ritulü bisericei ev. ref. în 5 a lunei c.

Cluşiu, în 3 Octomvre 1887.

Foricitóre i-a rostü viâţa, fiă-i memoria bine-cuvântată !

Editora şi redactorü responsabila: Dr. Anrel Maresiann.

compune acum din 3 Divi4ii, pe când mai nainte, cen-

trula, era numai din 2x/a Divi4ii.

Corpuia ala 2*lea de armată represintâ acum aripa

stângă, ca mai nainte Corpuia l-iu.

1. Brigadă din Corpuia ala 2-lea rămâne deocam­

dată la Bucurescî spre a întări, după împrejurări, grupa

principală siu Corpuia 1 trimisă spre Turnulă roşu. —

Disposiţiunea col6nelora, ca în Casulă l-iu.

Tendinţa Atacatorului.In casulă I. Ataca învăluitora din două părţi, ac­

ţiune destula de justificată prin superioritatea numerică

a României: 8 Divi4ii contra 3; nimicirea completă a

apărătorului prin abaterea lui, pe de o parte, de pe şo-

seua din valea Oltului, mai târ4iu şi de pe cea din valea

Ternavei mari, adică, de pe linia sa principală de ope­

raţiune seu de retragere; âr pe de altă parte alungarea

lui din ţinutuia Trei Scauneloră. — Aripa dreptă a gro­

sului românii (1 Divi4iă din Corpuia ala 3 lea) trebue

să ia câta mai repede contactuia cu corpuia alâ 4-lea.

Chiar decă acâstă Divi4iă, a Aripei drepte, ar fi împinsă

momentana 6răşi în strîmtorile munţilorO, nu impdrţă

multa, ea trebue să reînoiască energica înaintarea sa în­

dată ce va simţi efectulO de acţiune ala Corpului 4 de.

armată ce vine dinspre Chezdi-Oşorheiu.

(Va urma).

Nr. 211. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.

1» bora& de Vietia

dlii 6 Octomvre st. n. 1887.

Rentă de aurii 5«/0 • • • 99 40 Rentă de hârtiă 6% . . 86.25 (mprumutuld căiloră ferate

a n g a re ..................... 149.50Amortisarea datoriei căi-

lorfi ferate de ostfi ung.(1-ma emisiune) . . . 98 —

Amortisarea datoriei căi- lorfi ferate de ostfi ung.(2-a emisiune) . . . . ---

Amortisarea datoriei căi- lorfi ferate de ostfi ung.(3-a emisiune) . . . . 114 —

Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.10 Bonuri rurale Banat-Ti-

m iş f i ......................... 104.50

Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 25

Bonuri croato-slavono . . 104 25 Despăgubire p. dijma de

vinfi ung......................—.—împrumutul fi cu premiu

ung................................ 123 40Losurile pentru reguiarea

Tisei şi Segedinului . 123 60 Renta de hărtiă austriacă 81.10 Renta de arg. austr. . . 82 30 Renta de aurii austr. . . 11210 Losurile din 1860 . . . 135 20 Acţiunile băncel austro-

ungare ....................... 882 —Act. bănceT de credită ung. 284.75 Act. băncel de creditii austr.283.30 Argintulfi —. — Galbinl

împărătesei ............... 5.93Napolemi-d’orl . . . . 9.93 Mărci 100 împ. germ. . . 61 52

I Londra 10 Livces sterlinge 125.75

B n rg a de B n f iirescli.

Cota oficială dela 20 Septemvre st. v. 1887.

Renta română (5%).Renta rom. amort. (5°/0) . .

» convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 ir.)Credit fone. rural (7% ) . .

* i} >j (5°/o) •» » urban (7°/0) .

» (6°/o) •

> (BVo) • •Banca naţională a României 500 Ac. de asig. Dacia-Rom.

« » * Naţională Aura contra bilete de bancă ♦ Bancnote austriace contra aura.

ump. vêrtn.

91*/* 92»/«95 V* 95*/*l-93/4 90»/435— 3 6 -

104 8/4 106V«89V. 901/*

103 V* 103»/*94— 95—87—

î i---87 »/.

14.— 14.V*2.01 2.02

Cursulu pieţei Braşovudiu 7 Octomvre st. n. 1887.

Bancnote românesc! . . • • CumI*. 8.50 Vênd pc

cn

o»

Argint românesc . . . . • t » 8.45 » 8.55

» 9.90 * 9.96

ti 11.21 » 11.27

10.28 » 10.27

5 86 » 5.90

Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 • * 101.— » 102.--

n * n 5°/o • n 98.— - 99.-

» 109.— » 110.»/,

Discontuia . . . » 7—•10°/9 pe ana.

Nr. 7285— 1887.

Publieaţiune!1— 2

Comuna orăşenăscă intenţionăză, ca, conformii planului de regu­lare aprobata de înaltulu locii, să vântjă mai multu oferenţiloru parţelele pentru clădire Nr. 14, 15 şi 16 aflăt<5re în fostulu magazinu de lemne dela finea Uliţei Căldărariloru şi între Uliţa Vârnei şi anume său fiă care parţelă pentru sine său la olaltă.

Spre acestii scopu se prov6că fiă-care amatoru pentru cumpărare, că pănă în 13 Octomvre a. c. 12 6re înainte de prâ>n(}u, sS-ş! ascearnă la oficiolatulu orăşenescu economicii ofertele scripturistice şi sigilate, c - rora au sg se alăture 10% din preţulu de cumpărare, ca vadiu. In a- ceste oferte are să se amintăscă mai departe atâtu numărul ii parţelei, ce are să se cumpere, câtu şi preţulu de cumpărare ce se oferă şi anume amintirea preţului să se facă în cifre şi litere. Ofertulu are să conţină în fine dechiaraţiunea, cum că oferentului i suntu cunoscute condiţiunile de oferte şi vân<)are, şi că se supune lorii necondiţionaţii.

Deschiderea oferteloru aseernute va avea locu în 13 Octomvre a. c. după prân<Ju la 3 6re, în amintitulu oficiolatu şi în presenţa unei comisiunl.

Atâtâ condiţiunile de oferte şi de ven<}are, câtu şi planulu de regulare sunfti pănă în citata (Ji espuse la oficiolatulu orăşenescu econo­mico spre examinare din partea fie-cărui.

Braşovi i , 24 Septemvre 1887.

Magistratulu orăşenescu.

Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovii.TrenulaTrenula

TrenuiaTrenula

TrenulaTrenula

TrenulaTrenula

a) Dela

*) »c) ,,

d) *

<0 v

a) Dela

W *c) Dind) „

e) v

1. Plecarea trenuriloru:1. Dela Braşovu la Peşta:

de persăne Nr. 307: 7 6re 20 de minute săra. mixta Nr. 315: 4 6re 01 minută diminăţa.

2. Dela Braşovu la Bucuresoi:

accelerata Nr. 302: 5 6re 37 minute diminăţa. mixta Nr. 318: 1 6ră 55 minute după ametjî.

II. Sosirea trenuriloru:1. Dela Peşta la Braşovu :

de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de araă<jî. mixta Nr. 316: 9 ore 52 minute săra.

2. Dela Bucuresoi la Braşovu:

accelerata Nr. 301: 10 6re 12 minute sera. mixta Nr. 317: 2 6re 32 minute după amăcji.

A. Plecarea posteloru:Braşova la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 30 min. după amfrjl,

„ „ Zizinu: 4 6re după amecjî.„ în Secuime (S. GeorgI): 1 6ră 30 minute năptea.„ la Făgăraşul 4 ore diminăţa.„ la Săcele: 4 6re diminăţa.

B. Sosirea posteloru:Reşnovu-Zernescî-Branu la Braşova: 10 6re înainle da ametji. Zizinu la BraşovO: 9 ore a. m.Secuime la Braşova: 6 6re săra Făyăraşu la Braşova: 2 6re diminăţa.Săcele la Braşova: 6 6re 30 minute săra.

Mersul ti trenurilortiValabilii dela I funiu st. n. 1886.

pe linia JPreclealiS-JSmlapesta şi pe linia Teisr^ă-Âradil-Budapesta a calei ferate orientale de statii reg. ung.

Predealii-Budii|iesta

BucurescI

Predeal«

Timişfi

Braşovii

Feldiôra

ApatiaAugustinfiHomorodfi

Haşfaleu

Sigili ÿôr»

Elisabetopole

Mediaşfi

Copsa micăMicăsasa

Blaşiu

Crădunelft

Trenüde

persône

Tren I Treuü accelerat omrilbuH

TrenüomuibuB

Aiudft

Vinţulă de susü

UiöraCncerdea

öMrisftApahida

Claşitt

Nedeşdu

Qhirbëu

Aghirişfi

Stana

Huiedinfi Ciucia Buci®.

Bratca Vadfi

Mezfi-Teîegd

Fugyi-Vâsârhelv

Veneţia-Oră ii

Iradia-inara

P. Ladâjiy Szol ook

Suda-peetai

Viena

7 20

7 57 8248 47 9299 37

10 53 11.0011 34 12.03 12.26 12.421.111 23 2.06 2.27 2.492 56 3.12 3.46 5.01 5.21

4.30

9.129.35

10.12401 4.47 5 28

6.016.19

7.127.41

8.208.46

9.119.16

10.3712.202.15

5.59

6.49 8.35 9.02 9.12 9 56

10.3710.59 11.16

11.3712.1612.331.51 2.18 2.482 563 644.51 5 28 5 56

Trenftde

pereône

10.501.334.24

7.301.14

1.45

2.32

B u d a p e s t a — P r e d e a l ö

10.05

— I 2.15 8.00| -

Trenü de

person e

6 37 6.587.14 7.2t? 7.56 8.188 589.159 34 9 53

10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16; 3.29, 6.33

Treufi de pers.

Tren | Trenfi accelerat de pers.

I Trenü de

persone

Trenăomuibus

Viena

BudapestaSzolook

F. L&ilâny Oradea mare

Venţia-Orăijii Fudi-Oşorheiu

Teleagii

Vadü

Bratca

Bucia

Ciucia

Huiedin

Stana

Aghiriş

Gbârbëu

Nedişu

Clttfin

Apahida

Ghiriş

Cucerdea

Uiöra

?inţulă de

âiudă

Teiusă GräciunelÜ

Blişă

Micăsasa

Cepşa siifc Mediaş û

Eiisabetopole

Sigişi'ra ilaşfalea

Homorod

Augustinö

Apatia

Feldiôra

Braşov»;

Timişfi

ală

Bacurosc?

11.10

7.40

î l . 05 2 024A 2

2.—I4.05'5.471

7A010.42

11.00 U 19 12 33

1.01 1 11 1.18 1.05 1,46 2.25 2.50 3.03 3.35 4.01 4.20 4.5? 5.42

6.017.278.088.369-069.46

7.11

7.338.04

8.589.28

10.31

5.37

6.20 6.47

11..30

2.024.78

618 9.38

1202 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.074.33 5.155.33 5.53

6.C56.206.38

Nota: ôrcle de nôpte suntü cele dintre liniile grôse.

Î.552.53

3.289.35

7.08 7.36 9.16 9.53

10. 10.C9 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52

1.34 2.13 2.463.314.32 5.026.53

7.43 8 23 9.02 9.52

Teinşă- irad ft-Buâaf«sta

Trenüomnibus

Teiuşft Âlba-Iulia Yinţuia de josa Şibota Or ăştiaSiiaeria (Piski) Deva Braniclca IiiaGurasadaZamSoborşinBërzovaConopüRadna-LipovaPaulişăG^^orokGlogovatüAradäS£olnokBodapestaViena

Biidapesta-lradA-TeiuţA.

Trenü de pergöne

V i e n aB u d a p e s t »

A iaÆ fsGlogovaţăGyoiokPaulişiiRadna-I îpovaConopüBêrzovaSoborşinZamGurasadaIliaBraniclcaDevaSimeria (PiskiOrăştiăŞibota

Vinţulă de jesă Alba-IuîiaTel.ïtsê&

11.108.20

11.20 11.35 4.30 443 5 07 5.19 5.41

619 6.28 7 25

801 834 8 55 9.19 951

10.35 11.11 11.43 12 Î8

1236 , 1 29

Trenü de perene

12.109.05

12.415.45

6.—6.136.386.517.107.377.558.429.129.41 9.58

10.171042110711.3712.—12.2912.461.41

Trenftomnibts

Trrui i 'TTaaă de csaatbas i oersdne

Ar&ăikÀradulü nouMémeth-SfighYingaOrczifaivaMercziiaivaTiBaiiçér©

5.48

Ö.19 ô. 447,167.47

9.02

Trenumixt

6.05

6.336.587.297.55

9.08

Tipografia ÂÎjJîfXI Braşova, Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernescî

MercziiaivaOrczifalvaVingaNămeth-Sâgh Aradulü nou'AîfĂdfe

IVtlîiÎi (Is paradii»

0.2Ö

7.488.158.36Ô.119.27

Trenü dt> p<sr»6iie

Trenüomnibus

5.00

" iW7.026.238.01 817

S isase ria (Piski) P e t r o ş e n l

•^IjEserSaStreiuHaţegtiPuiCrivadiaBaniţaF e k o ş e n i

Trenü de pere6ne

Troriüomniboa

Trenftmixt

2.423.25

4.16

5.115.58

6497.12

F e i r o ş e u l —H iM e rla • (Piski)

Trenă de pers.

Trenüomnibus

P e t r o l u lBaniţaCrivadiaPuiHaţegiiStreiuUlm & rl»

Trenftmixt

6.10 6.53

7 37

8.20 9.01 9.52

10.31