8/15/2019 PREDICAȚIA ȘI PREDICATUL

1/3

PREDICA IA I PREDICATULȚ Ș

Predica ia este o caracteristică a enun ării care ine de posibilitatea lingvistică de marcare a rela iilor ț ț ț ț

dintre obiecte sau/ i indivizi ori de atribuirea unor proprietă i obiectelor i indivizilor. Analitic, modul deș ț ș

manifestare a predicativită ii la diferite nivele lingvistice se realizează prin intermediulț constituentului

enun ului numitț  predicat.

Termenul predicat are mai multe accepţii, în funcţie de disciplina care utilizează noţiunea. Inclus sau nu

în clasa func iilor/pozi iilor sintactice, spre deosebire de marea clasă a func iilor sintactice, predicatul seț ț ț

individualizează prin câteva trăsături particulare care îl sustrag tiparului analitic prin care se identifică un

constituent purtător de func ie sintactică în cadrul enun ului. Astfel,ț ț Gramatica limbii române, vol. al IIlea,

 Enunţul  !"##$/"##%& aminte'te următoarele tipuri de predicat(

a& predicatul semantic( componentul propoziţiei care fie alătură unei entităţi o proprietate, fiestabile'te o relaţie determinată între două sau trei entităţi !)A*+ II( "%, -*+( "&(

  El este comentator / este ignorant. Dimineaţa alerg până la serviciu. Este vecin cu X. El îl ajută pe

George.

uvinte din diferite clase le0icogramaticale pot func iona în calitate de predicate semantice1ț

verbul( Eu mă grăbesc la coală.ș substantivul !în pozi ia de nume predicativ, complement predicativ al obiectului, predicativț

suplimentar, apozi ie izolată&(ț  Andrei este medic., !au ales pe "raian pre edinte., #l văd pe $ateiș

 pre edinte., $atei, %oarte bun negociator, a ajuns să coordone&e ec'ipa.ș ad2ectivul( Andrei este credibil. adverbul( Andrei locuie te departe de ora .ș ș prepozi ia(ț  ângă ora mi!am lovit ma ina.ș ș

 b& predicatul sintactic( este centrul unui grup sintactic ! supra& a'ezat întro poziţie semantic

 predicativă. Acesta este centrul unui grup verbal !verbul&, dar 'i centrul unui grup aflat în poziţie de

nume predicativ, predicativ suplimentar sau apoziţie. Aceste î'i atrag semantic argumente !sintactic

actanţi& cărora le impun restricţii formale 'i sintactice(

 Andrei este invidios pe Ale0, iar Ale0 este aproape de -ario.c& predicatul enunţării, care se realizează ca predicat semanticosintactic 'i prezintă, în acela'i timp,

trăsătura predicativităţii !trăsătură proprie enunţării&. Predicatul enunţării asigură autonomia

enunţiativă 'i se obţine prin adăugarea la predictul semanticosintactic a mor%emelor predicativităţii

8/15/2019 PREDICAȚIA ȘI PREDICATUL

2/3

!-P&. Acestea sunt mărcile deictice ale unui mod personal !mod, timp, persoană, număr& care

însoţesc realizarea gramaticală !forte& a predicativităţii.

  )3*+ reţine două tipuri de predicat dintre cele prezentate de )A*+ II(  predicatul semantico!

 sintactic 'i  predicatul enunţării, cel din urmă fiind cel care corespunde termenului  predicat utilizat de

gramatica tradiţională 'i analizat mai 2os din punctul de vedere al structurii 'i tipologiei.

4erbul este partea de vorbire care, prin ata'area -P, realizează predicatul enunţării în următoarele

moduri !potrivit sc5emelor propuse de )A*+ II&(

(. -P se pot ata'a direct verbului, iar construcţia predicativă este redată printrun predicat

simplu al enunţării( Eu ajung mai târ&iu.

6n predicat simplu poate atrage mai multe elemente, ca atare sc5ema e0pansiunii unui predicatcanonic simplu poate conţine(

(negaţie) (clitic reflei!"pers#nal $ semiad!er%) & !er% & 'P

 )u se mai duce nimeni la %ilm.

 )u o mai ia la %ugă.

Predicatul simplu se mai e0primă prin

a. Inter2ecţie !predicat inter2ecţional&( *ai la masă., )a!ţi cartea., +ată o carte etc.

 b. 4erb la mod nepersonal( infinitivul ! A se %uma pe sală&/ supinul ! De adus temele a&i.&

 b. Adverb !predicat adverbial&( -robabil că vin peste două &ile. igur că mănânc7

 ". -P se pot ata'a unui component e0terior verbului, unui #perat#r (#perat#r de predicati!itate) verbal 

care poate avea valoare aspectuală, modală, pasivă. onstrucţia sintactică rezultată a fost numită predicat

comple0 al enunţării !v. e0emplele )A*+ II(  $atei se apucă de îvăţat lecţia. +on poate învăţa lecţia. El 

urmea&ă să înveţe lecţia. ecţia este de învăţat. Dorinţa lui $atei este de a învăţa lecţia&.

8c5ema de e0pansiune a predicatului comple0 conţine(

(negaţie)(clitic)(semiad!er%)(#perat#r m#dal (#perat#r aspectual (#perat#r c#pulati!"pasi!* (sup#rt

semnatic)))

)u mai0 -oate să înceapă să %ie bun.

Tipuri de predicat comple0(

8/15/2019 PREDICAȚIA ȘI PREDICATUL

3/3

A+ după natura #perat#rului

a&  $ircea este bun. / $ircea devine medic / rămâne prost / se dă prost. !operator copulativ& sau

 $ircea este pedepsit / rămâne pedepsit. !operator pasiv&

 b&  $ircea începe / urmea&ă / ajunge să %ie pedepsit. !aspectual9 pasiv&

c&  $ircea trebuie să înceapă să %ie pedepsit. !modal9aspectual 9 pasiv&

d&  $ircea trebuie să %ie bun. !modal 9 copulativ&

e& "rebuie să poţi %ace asta. !modal9modal&

f&  #ncep a mă da la scris 1i la %ăcut cădelniţa.

g&  $ircea ajunge să %ie înţelept  !a2unge : valoare aspectuală 'i copulativă&

5&  $ircea pare să %i ajuns să %ie bun. !modal 9 aspectual9 copulativ&

-+ după natura m#rf#l#gică a sup#rtului semantic

a) predicate complexe nonverbale  cu suport semantic e0primat prin substantive sau alte tipuride nume, adverbe, inter2ecţii(

 E vai de el.

 Este albastru.

e nume1te $atei.

a&  predicate complexe verbale  cu suportul semantic e0primat prin verb la un mod nepersonal

!infinitiv, supin, con2unctiv&(

"rebuie să ajungă. -oate veni. Este de stat aici. tă să plouă.

;. -P nu se leagă de predicatul semanticosintactic, ci se ata'ează la alt component al

enunţului(