preda, marin - cel mai iubit dintre paminteni vol.2

8/13/2019 Preda, Marin - Cel Mai Iubit Dintre Paminteni Vol.2

1/192

Marin Preda

Cel mai iubit dintre pămînteni

vol.2

PARTEA A CINCEA

I

Mă trezii fără să fi deschis ochii simţind că am adormit cu caul e !iroul meu culumina arinsă. "#a$ %&ndii$ iată$ am adormit lucr&nd$ nu e !ine$ tre!uie să fac ca Matilda$să mă culc seara la ora nouă 'i să mă scol la cinci$ 'i &nă să lec la facultate ot lucramai !ine odihnit. E chinuitor să te rindă astfel somnul. Precis că iar am dormit atru$cinci ore &n oziţia asta." Mă &ntinsei 'i fui mirat că eram totu'i lun%it 'i nu simţiiatin%erea familiară a cristalului de e !irou 'i a scaunului de su! mine. #eschisei ochii 'iatunci sării !rusc &n icioare.

Nu la !irou$ ci e o masă ru%inită de fier adormisem. (n !ec arins s&nzura &ntavan. ) u'ă de metal$ ni'te ereţi ne%ri 'i o ferăstruică &naltă$ ză!relită$ &mi amintiră căeram rizonier$ că fusesem ridicat de*acasă 'i că fusesem imlicat &n afacerea Sumanelornegre. Mă uitai la ceas+ erau orele atru. ,nceui să mă lim!. Celula n*avea at$ ci doaraceastă masă de un ro'u murdar$ e care mă &ntinsesem cu altonul e mine. Mi*l scosei$mi*era cald$ aruncai 'i căciula. Mă &ntinsei iar$ &mi trosniră oasele. #a$ oasele trosnesc$ elenu 'tiu nimic$ fac arte dintr*un &ntre%$ căruia i se suun. Tot astfel 'i noi$ sunea Pascal$facem arte dintr*un &ntre% mai mare 'i vrem totu'i să ne credem unici... acţiune smintită$asemănătoare aceleia$ să zicem$ a unui icior$ care n*ar vrea să mai asculte de cor 'i arlua*o rasna$ ar &ncee să !&ţ&ie$ să se a%ite$ nu fiindcă ar fi !olnav$ ci fiindcă ar &ncee săcreadă că s&n%ele care &l hrăne'te ar fi numai al lui... A'adar$ să dăr&măm cu %&ndulaceastă celulă &n care n*am ce să caut 'i din care tre!uie să ies c&t mai cur&nd$ fiindcă s&ntnevinovat$ 'i să ractic un e-erciţiu reventiv care să mă ferească de surrize 'i să otacceta ce e mai rău. #eci să accet. ă*mi feresc de uzură forţele suflete'ti$ care nutre!uiesc scoase &n lută+ sensi!ilitatea tre!uie rerimată$ credinţele 'i convin%eriletrimise &n ad&ncul sufletului$ loviturile fizice e care le voi rimi tre!uie să &nt&lnească uncor inert$ mă vor !ate să sun ceea ce nu 'tiu /auzisem de asta0$ numai să nu mădeterioreze iremedia!il$ &ncolo n*aveau dec&t1 Eu nu eram ca Ion Micu$ să văd &n eie-resia unei lumi entru care am lutat 'i am fost torturat 'i convin%erile mele să nureziste. Nu erau ai mei. A'adar$ ce mi s*ar utea &nt&mla

Mă rea'ezai e masa aceea ru%inită 'i &nchisei ochii. Codul e-istent &n "document"$"ordonanţe" &n loc de "ordine"$ nu oate să tur!ure o fiinţă normală. ,n caz contrariu seinterune un alt cod$ care %hidează e cei care m*au adus aici 'i care mă vor scoate nu entru a mă trimite acasă$ ci &n direcţii surrinzătoare 'i necunoscute. ,n acest senscăitanul care m*a arestat 'tie mai multe dec&t colonelul care a &ncercat cu mine unintero%atoriu zadarnic. #uă el$ duă căitan$ tre!uia să fiu trimis imediat acolo undearăta codul$ fiindcă o cifră m*a indicat$ e care eu o voi ne%a oricum. ")rdonanţe" sau"ordine" e acela'i lucru$ din moment ce teroristul fu%it &mi scrisese. Era suficient. Tot ce


2/192

era mai 3os n*avea nici o &nsemnătate. Punct1 Ar mai răm&ne ca or!ul căitan să fiedesminţit. Pentru asta voi luta din toate uterile. Nu s&nt nici 4uharin$ nici 5inoviev sau6amenev$ imlicat &n luta entru utere$ s*ar utea să fiu condamnat la un an$ la doi saula cinci. Nu va dori nimeni să mă ucidă$ nu s&nt &n mi'care astfel de forţe$ nu e răz!oicivil$ lumea etrece$ iese la manifestaţii$ localurile s&nt line$ eu &nsumi am etrecut cu

rietenii mei &n mod a'nic$ a'i utea doar muri eu$ de diserarea ierderii li!ertăţii. Nusimt această diserare. ) să sca1... &nt a!solut nevinovat$ rudele 'i ărinţii mei nu s&ntnici Po$ nici 4u3oiu$ nici Mala-a$ fo'ti mari industria'i$ ci oameni simli... Ace'ti domniau fost acuzaţi că au trimis &n Elveţia valori stoarse din !unuri naţionale$ e foarte osi!ilsă fi trimis$ e chiar neverosimil să nu fi trimis$ oricum$ nu %&ndul meu utea fi solidar cuei care$ chiar dacă nu erau vinovaţi de aceste crime$ erau vinovaţi de altele /de ildă$ demizeria materială a muncitorilor care au lucrat &n industriile lor0$ solidari cu un re%im nuat&t de li!eral ca să &n%ăduie o uternică mi'care sindicală$ e-istentă &n lumea civilizată$care să*i &miedice să fie stă&ni a!soluţi ai efortului uman. Astfel de lucruri se lătesc$mai devreme sau mai t&rziu$ sau chiar e nea'tetate$ cum s*a &nt&mlat la noi... Au 'tiutcu a!ilitate să su%ereze oamenilor că sărăcia 'i chiar mizeria e o stare naturală cu care

tre!uie să te o!i'nuie'ti$ de'i timurile se schim!aseră... Au seculat %eniul oamenilorsimli de a utea trăi din salarii mici$ de a se descurca$ numai ei 'tiau cum$ de la o lună laalta$ ve'nic &ndatoraţi 'i travers&nd o viaţă fără seranţa unei u'urări de %reutatea ei carele aăsa umerii. Mai !ine lătit$ tatăl meu nu se &ntorcea niciodată mai vesel acasă cu licul &n !uzunar. ,l arunca mamei$ tăcut 'i osomor&t$ 'i ea totu'i 'tiuse chiar din uţin săfacă economii 'i să mă tină la liceu. Asta fiindcă eram unul$ dar dacă am fi fost doi sautrei Ce*o să zică el acum$ tatăl meu$ 'i mai ales mama$ mă omenii &ntre!&ndu*mă$ c&ndor să audă că am fost arestat Asta oferea lumea nouă ărinţilor 'i !unicilor no'tri 7i &miamintii de e-resiile lor$ la manifestaţia e care o rivisem cu doi ani &n urmă de etrotuar 'i mă simţisem solidar cu seranţa care li se citea e chiuri$ cu ardoarea credinţei&ntr*o lume mai !ună.

#eodată simţii un sentiment de rime3die. Alarmă1 Ace'ti securi'ti nu erau e-resiaasiraţiei acelor manifestanţi &ntr*o lume mai dreată$ aăruseră ca o anomalie stranie$ caun virus nociv &ntr*o societate fără e-erienţa revoluţiilor$ ci mai mult cu aceea arevoltelor reede rerimate &n s&n%e. 7i ce era mai curios erau recrutaţi chiar dintre ei$dintre oamenii simli$ 'i se amestecau cu ei rin tramvaie 'i auto!uze$ e stradă 'i &nrestaurante$ cu aerul cel mai firesc$ cu caelele 'i uniformele lor cu &nsemne al!astre$ ca'i c&nd numai lucruri inocente ar fi făcut ei rin acele clădiri cu celule 3os &n !eciuri.

#in nou simţii un sentiment de alarmă. ,mi rousesem să*mi retra% sensi!ilitatea$ sănu raţionez &n faţa anomaliei$ să*mi ăstrez intacte forţele suflete'ti. 8ăcui un efort su* rem 'i &ncetai să mă %&ndesc. Atunci$ &n tăcerea celulei$ auzii un z%omot ciudat. Mă uitai&n 3ur. 5%omotul se stinsese. #ar imediat reaăru. ,mi &ncordai atenţia să*l descoăr. #a$ &ldescoerii$ venea de alături$ din umărul meu st&n%$ 'i &mi dădui seama că era !ătaia roriei mele inimi 'i nu venea din umăr$ ci din ureche. Mă &nsăim&ntai. Inima mă trăda."Ce*o să fac mă &ntre!ai. #acă mă condamnă$ n*o să rezist." (na e forţa %&ndului 'i altaa viscerelor. Acolo$ &n maţe$ zăcea teama 'i inima o relua. Niciodată nu*mi !ătuse cu oastfel de utere. 4ătaia &nsă nu era nici reciitată$ nici desordonată$ 'i cur&nd ulsaţia ei&naltă se mai otoli. ,nţelesei că$ fără să fi 'tiut vreodată /o surriză %reu de suortat0$surimarea li!ertăţii mele nu avea urmări de con'tiinţă$ ci &n instincte$ ca la sticleţi$ care&'i !a%ă %heara &n %&t dacă &i &nchizi &n colivie. ,ntr*adevăr$ de'i reu'ii să mă lini'tesc &n


3/192

%&ndurile mele$ &mi dădui seama că mă simt rău &n fiinţa mea. Mă ridicai$ mă aroiai deu'ă 'i &nceui să !at &n ea cu umnul. Cur&nd auzii a'i rari aroiindu*se. 4roasca scr&'ni'i %ardianul intră &n celulă. "#e ce !aţi" zise. "9reau aă1" "(ite*o acolo$ n*o vezi saue'ti chior" ,ntr*adevăr$ 3os e ciment$ &ntr*un colţ$ l&n%ă o căldare$ se vedea ceva caresemăna cu o cană. "#ar$ zic$ celulele astea n*au aturi" 7i*i arătai masa de ta!lă ru%inită

e care dormisem. ")r să te mute de*aici$ n*am avut alta &n noatea asta." 7i*mi &ntoarsesatele 'i ie'i cu o e-resie at&t de a!strasă$ &nc&t ai fi zis că nu vor!ise cu un om$ ci cu el&nsu'i.

Răul ieri a'a cum aăruse 'i fără să lase urme. Resirai u'urat. Mă uitai la ceas. Eraora cinci. Au fost cliele de care m*am seriat cel mai tare e care le*am trăit &n celule.#acă nu mă ărăseau Ce s*ar fi ales de mine Am &nţeles atunci de ce se sinucid unii &n&nchisori. Cred că &min'i &nă la aro-ism de acest rău mai uternic dec&t !iatacon'tiinţă a%resionată de revolta %eneralizată a viscerelor. Răul acela insuorta!il nu s*amai reetat...

II

#rumul sre o &nchisoare 'i o noate etrecută &n celulă te &ndeărtează de viaţaanterioară tot at&t de mult ca 'i o călătorie de mii de :ilometri. Toţi ai mei erau acumdearte 'i mai neverosimilă mi se ărea duă*amiaza de ieri 'i mai ales orele etrecute demine cu Matilda 'i rudele duă lecarea musafirilor. 9iitorul meu aroiat nu setur!urase$ clar acum$ &n această celulă$ mi se lumina de'i raza lui se &ndeărtaconsidera!il. #ar anticiez asura stării mele de sirit. Aceste %&nduri 'i sentimente 'imai ales această lumină &ndeărtată care era viitorul meu &mi aărură a!ia duă ce$ a'acum dorisem 'i nu serasem să se &nt&mle$ un ofiţer suerior$ nu 'tiu dacă era %eneral

sau chiarGeneralul,

'eful ecurităţii re%ionale$ mă chemă la el la orele ot. (niforma 'i%aloanele sale uteau fi de %eneral$ dar &nfăţi'area era de lutonier. Poate chiar că astafusese 'i fusese &nălţat &n %rad verti%inos )ricum$ ofiţerii mei sueriori$ ca să nu maivor!esc de %eneral$ din 'coala militară$ arătau altfel.

"Ai vrut sa vezi un ofiţer rom;n$ zise el$ nici duă ce ai fost arestat n*ai renunţat la'ovinismul tău Crezi că noi facem aici discriminări rasiale" Relele resimţiri$ văz&ndu*ifi%ura 'i auzindu*i cuvintele$ mi se confirmară.

"Aţi us &n ericol Transilvania cu acţiunile voastre smintite$ continuă el ridic&ndvocea. 7i continuaţi să comlotaţi$ rimiţi 'i daţi ordine de este hotare$ &motriva re*%imului$ &n tim ce ocuaţi osturi &n universităţi$ crez&nd că n*o să fiţi demascaţi"...

e &nfuriase$ se făcuse ro'u$ dar ochii săi or!i$ hol!aţi asura mea$ &mi făcură &n modstraniu imresia că$ entru o cliă$ imlorau dintr*ai mei$ care &l măsurau neclintiţi 'i cuaviditate$ adevărul acestei lumi$ care &l urcase at&t de sus$ su%er&ndu*i &n acela'i timtemerea$ din ractica lucrurilor e care fusese us să le comită$ că ar utea a3un%e 'i el lafel de verti%inos$ &n locul meu. "Te văd$ e'ti om ca 'i mine$ sunea acest ful%er de rivire$dar eu tre!uie să te condamn+ 'tii tu de ce Eu nu 'tiu." #ar asta numai entru o cliă$ &ntim ce furia reveni sorind &n intensitate. #e'i &mi dădeam seama că n*aveam nimic deserat

din 3udecata unui om care făcea confuzie &ntre 'ovinism 'i discriminare rasială$ mă


4/192

a%ăţai totu'i de acea luminiţă de o cliă care lucise &n rivirea sa &necată &n &ntunericulfuriei 'i rinsei cura3 să*l &nfrunt 'i să mă salvez. "..de*aia ne*a trimis aici artidul 'i oorul$ să aărăm cuceririle olitice ale clasei muncitoare$ &ncheie el iz!ind cu umnul&n !irou... intelectuali$ oameni cu carte$ uneltesc să se &ntoarcă vremurile ause..."

Eram concentrat cum să*mi conduc atacul 'i nu mai auzisem clar ce susese mai

&nainte. ,n furia lui veni &ntre!area mea$ care ori valul de fraze moarte &n a căror ma%ievroia să se &nvăluie< "Acuzatul are dretul la aărare sau e condamnat dinainte" "Ceaărare$ urlă el scos din sărite$ 'i mă &n3ură de mamă 'i m&na i se crisa e tamon$simţind rime3dia confruntării cu un om viu 'i nu cu ni'te idei care &i turmentau 3udecatalui la'ă. Aici scrie clar$ dai ordine 'i rime'ti$ tre!uie să mărturise'ti ce fel de ordine$ dacănu$ te a'teată lutonul de e-ecuţie1 Ai auzit Condamnarea la moarte.== "Totu'i$ e undret a!solut al acuzatului să se aere c&nd viaţa lui e &n 3oc$ susei deloc seriat$ aroaez&m!ind$ dar fără sfidare$ ci cu certitudinea că voi fi ascultat. Numai &n caz de dezertare&n faţa inamicului soldatul e e-ecutat fără 3udecată$ fiindcă nu mai e tim... )r &n ţară elini'te$ nu e răz!oi civil$ nu utem &mu'ca oameni fără să*i ascultăm..." "Noi nu s&ntem 3udecători$ suse el$ noi sta!ilim fate 'i trimitem dosarul &n instanţă. Acolo oţi să te

aeri$ ai dretul la ultimul cuv&nt..."Asta suna sinistru. Ai dretul la ultimul cuv&nt duă ronunţarea sentinţei$ c&nd numai uteai schim!a nimic. )r$ el minţea1 Am aflat mai t&rziu că rocesul era o simlăformalitate$ dacă roces e-ista$ sentinţa era dată de ei$ &n aceste !irouri$ rocurorul o relua$ instanţa$ surdă$ ameninţa că ea &nsă'i dacă nu se conforma$ o ronunţa. #ininstinct am simţit &nsă atunci că aici se decidea totul$ că rada nu era ascultată odatăa3unsă &n %hearele leului$ dacă leu utea fi numit individul din faţa mea.

"Puteţi acceta ideea că un om arestat de dumneavoastră s*ar utea să fie nevinovat'i că nu e cazul să fie trimis &n instanţă #umneavoastră decideţi$ s&nteţi rimul 3udecător'i vă ro% să mă ascultaţi..." "Nu arestăm e nimeni de%ea!a1" zise el$ dar se mai otoli."Nu sun că n*aţi avut motive$ dar nu aar la dumneavoastră 'i motive de a une un om

&n li!ertate duă ce l*aţi intero%at==Asta era$ 'i nu 'tiam atunci că &ndată duă arestare nu se căutau motive de a eli!era rizonierul$ ci de a*l condamna$ chiar dacă acesta &'i ro!a nevinovăţia. Telefonul sună.>eneralul ridică recetorul 'i ascultă. Aoi duă c&tva tim suse+ "#a$ arestaţi*l e orcu*ăsta imediat 'i să se ocue de el tănescu. Ceilalţi$ dacă v*au scăat$ daţi alarma laTimi'oara că trei indivizi vor să treacă #unărea... #a$ da$ el să lece... 7i &nchise. Cum sănu$ mi se adresă$ &i unem 'i &n li!ertate$ dar uite ce fac... 7i avui imresia$ rivindu*l$ căface cu mine o e-ceţie că mă mai ascultă+ vor!e'te$ zise. Ce e cu chestia asta$ cuordinele astea care se a'teată de la tine"

#ar cum să vor!e'ti cu un om care$ de'i se află &n faţa ta$ un saţiu dens /viziunea sa%lo!ală asura delictelor0 s*a interus &ntre tine 'i el Aroierea$ confuzia fonetică &ntre"ordine" 'i "ordonanţe"= era o su!tilitate derizorie entru un om care urmărea fu%ari ericulo'i$ !andiţi orci$ cum era cel care tre!uia chiar acum arestat$ 'i cine 'tie ce altecazuri de sioni 'i sa!otori care alimentau 'i 3ustificau e-istenţa acestei clădiri 'i alucrătorilor din ea. Nu*mi folosi la nimic surema mea &ncordare c&nd &nceui să*i ovestesc ce era cu acea scrisoare 'i acele cuvinte. ?uminiţa aceea din rivire nu maiaăru &n ochii lui$ de'i mă ascultă uit&ndu*se ţintă la mine$ fără să mă &ntreruă. >&ndul &is!ura esemne la cei trei care s*ar fi utut să*i scae 'i la alţii$ desi%ur$ care erauurmăriţi... e de!arasă de mine+ "Tre!uie să sui tot ce 'tii &n le%ătură cu acest Iustin


5/192

Comănescu$ cu care ai fost rieten$ 'i$ dacă se va dovedi că e'ti nevinovat$ e'ti li!er".Ridicai %lasul+ "Nu am mai multe de sus dec&t ceea ce aţi auzit 'i alte dovezi nu otaduce." "Mai %&nde'te*te"$ &mi răsunse. "N*am la ce să mă %&ndesc. #aţi*mi drumulacasă$ s&nt nevinovat." ") să ţi se dea drumul$ murmură el a!sent 'i &ntunecat$ dacă se vadovedi că n*ai nici o le%ătură cu Sumanele negre, 'i o să e-lici detailat ce este cu aceste

ordine... Am văzut noi alţii care se declarau 'i mai nevinovaţi dec&t tine 'i &n realitate..."Ei$ ce erau &n realitate Nu mai zise nimic. ) tăcere rea se a'ternu entru mine.,nţelesei deci că alţii fuseseră 'i mai elocvenţi &n aărarea lor dec&t eram eu$ &n'el&ndu*l&nsă$ 'i că discernăm&ntul lui era atrofiat. Nu mă dădui &nsă !ătut &n faţa acestui om carenu avea forţa necesară a inteli%enţei 'i a instinctului de a tresări &naintea unui om acuzatnumai entru că &ntr*o scrisoare i s*a sus o rooziţie ridiculă. ,nceui din nou să*ie-lic$ dar el mă &ntreruse !rutal+ "?asă vor!ele1 E'ti rieten cu un criminal. Astaurmează să e-lici. #e aceea ai fost arestat." "#ar nu l*am mai văzut din @. Cum adică$arestaţi un om entru că a fost rieten cu cineva e care nu B*a mai văzut de cinci ani 'icare a fu%it de*atunci Asta &nseamnă că o să*i arestaţi 'i familia 'i e toţi care au fost rieteni cu el" "#einde1" "#ar vă declar că eu n*am ărăsit ora'ul atunci c&nd el a

lecat &n satul lui dearte 'i am martori rofesori 'i e toţi care mă cunosc." ") să*i as*cultăm e ace'ti martori 'i ai dretul să*i citezi 'i la roces &n aărarea ta." A'adar$%&ndii$ roces totu'i1 Rămăsei tăcut 'i &ncordat."Aărarea mea stri%ai. #ar care eacuzaţia Care ar fi o!iectul acestui roces ă dovedesc eu că s&nt nevinovat Cine vă dădretul$ ce le%e$ să uneţi un om &ntr*o astfel de situaţie Pentru a aresta e cineva$tre!uie o dovadă de vinovăţie * &n cazul meu$ că am făcut arte din or%anizaţia Sumanelenegre. )r$ dumneavoastră n*aveţi nici o dovadă$ atunci de ce m*aţi arestat Credeţi că e o%lumă să arestezi un om li!er in%ur aţi sus că acea scrisoare nu e o dovadă. Ce răm&neatunci 8atul că am fost rieten cu un terorist. #ar mai &nt&i că e atunci nu era terorist$ adevenit e urmă$ 'i de ce a'i fi eu vinovat că a devenit Am luat eu arte la acţiunile lui"<

"Asta urmează să ne dovede'ti$ că n*ai luat1" "Eu să vă dovedesc"* stri%ai indi%nat.

Nu mai aveam nici o reţinere. Aveam intuiţia că nu stătea &n uterea acestui om sămic'oreze răul care se a!ătuse asura mea$ era 'i incaa!il 'i or!$ nu cuno'tea le%ile care%uvernează viaţa oamenilor$ nici cele făcute de ei$ nici cele divine$ dar$ credeam eu$ nicimai mult rău nu utea să*mi facă dec&t cel e care vroia să mi*l facă$ adică cel mai mare$să mă arunce &n mecanismul unei anchete care nu tre!uia să dea %re' 'i al unui roces ecare ei nu*'i uteau &n%ădui 'i nu &n%ăduiau să*l iardă... Tre!uie să sun că acest adevăraveam să*l aflăm noi toţi mai t&rziu$ ca adevăr clar 'i distinct$ dar arestarea noastră unesu! stare de alarmă toate instinctele$ 'i numai cei neavertizaţi$ cei naivi$ cei care uteau fiuluiţi c&nd erau arestaţi 'i stri%au "dar n*am făcut nimic. Ce*aveţi cu mine" uteaua'teta lini'tiţi &n celule să fie eli!eraţi cu z&m!ete 'i scuze. Eu fusesem revenit nunumai o dată de Ion Micu$ 'i a!ia acum$ &n faţa acestui om$ &i &nţele%eam saima+ nuauzisem de oameni arestaţi cărora aoi li se dădea drumul$ ci numai de+ a fost arestat 'iat&t$ adică s*a terminat cu el$ a fost condamnat 'i a disărut. Astfel disăruse Cu!le' laacea manifestaţie 'i nu mai revenise &n facultate$ dar nu măsurase nimeni %ravitatea 'isemnificaţia fatului. Cine 'tie ce*o fi făcut$ %&ndeam$ de%ea!a$ nu l*au condamnat ei...Tot astfel avea să mi se &nt&mle 'i mie... ,n clia aceea &nsă mi s*a trezit cu utere dorinţade a*l smul%e e acest om din mecanismul al cărui instrument era 'i a*l face să &nţelea%ăcă oate 'i altfel să*'i folosească uterea$ 'i anume$ să 3udece sin%ur 'i ur 'i simlusă*mi dea drumul.


6/192

"7i dacă nu ot să vă dovedesc am reluat. #acă toţi cei care mă cunosc$ din frică sănu fie ei &n'i'i arestaţi ar!itrar$ a'a cum ar!itrară e 'i arestarea mea$ vor sune+ da$ l*amvăzut că e &n ora'$ dar n*am stat cu ochii e el$ am avut alte %ri3i$ nu 'tim e-act dacă alisit sau nu$ dacă a stat tot timpul &n ora'. )r$ veţi decide dumneavoastră &n faţa acestordeclaraţii evazive$ entru a lua arte la o crimă a3un% atruzeci 'i ot de ore. 7i cum

rietenia mea cu acest Iustin e dovedită de o scrisoare in care e vor!a de ordineD sauordonanţeD date 'i rimite /cine mai stă să distin%ă că ordine cu ordonanţe nu e acela'ilucru0$ veţi a3un%e la concluzia că s&nt vinovat. #ar fără dovezi1 stri%ai. Nu credeţi totu'ică tre!uie să*mi dovediţi vinovăţia"= "e va vedea &n cursul anchetei"$ &mi răsunseimlaca!il. ") să vie o zi$ &i susei atunci cu o &ncredere aroae săl!atică &n viziunea ecare o avusei &n clia aceea$ c&nd o să fiţi &n locul meu$ dar nu nevinovat$ 'i voi deunemărturie &motriva dumneavoastră. Cunosc istoria revoluţiilor 'i vă asi%ur că totdeauna/'i nici revoluţia roletară n*a făcut e-ceţie0 cei care s*au aflat &n situaţia dumneavoastrăau avut soarta victimelor lor."

III

...Nu mai ot continua relatarea acestor amintiri$ această arte a lor. ) %reaţăinsuorta!ilă mi se urcă &n %&t$ 'i ca o amintire a anilor c&nd$ duă ce am fost iar li!er$ ama'tetat să se &ndelinească această rezicere. Nu s*a &ndelinit nimic... Această %reaţă măauca &ndată ce vedeam uniformele e stradă 'i chiurile care afectau că s&nt 'i ele aleunor oameni o!i'nuiţi... cu neveste 'i coii 'i !ucurii simle ca oricare dintre noi... #ariar anticiez o e-erienţă e care a!ia ar urma s*o evoc aici... ) voi scurta$ de'i e o veri%ă%roasă &n destinul meu. Ar tre!ui să scriu desre asta o nouă carte$ cea de faţă născ&ndu*se

numai entru a utea să a3un% &n aceste zile care mi*au mai rămas$ la o scenă$ unasin%ură$ c&nd &ntr*o dimineaţă m*am omenit cu o floare e !iroul meu... Această scenămă o!sedează 'i nu erversităţile acelor timuri al căror mit rimitiv ai !ar!ar de'i s*a ră!u'it semenii mei &ncă nu se desmeticesc$ s&nt &ncă ne&ncrezători$ ca 'i c&nd s*ar temesă nu*i re&nvie cadavrul< vor să*l lase să utrezească total 'i a!ia duă aceea să*i aruncecenu'a &n v&nt.

"Mă ameninţi r&n3i el cu o cruzime care a!ia atunci i se desvălui. N*o să mai aiocazia1 N*o să te mai &ntorci de*acolo de unde o să te trimit$ contrarevoluţionarule1" "Nuse 'tie1 &i răsunsei &nd&r3it. 9reau să vă un o &ntre!are+ ce v*au făcut dumneavoastrăoamenii de &i arestaţi Ce suferinţe v*au rovocat Aţi trecut rin vreun răz!oi civil &ncare contrarevoluţionarii v*au ucis familia$ rietenii$ coiii Aţi fost torturat la oliţie cavechi ile%alist Aţi avea o 3ustificare. Nu$ nimic din toate astea nu vi s*a &nt&mlat$ văcunosc$ cei care au trecut e*acolo arată altfel... Atunci ce*aveţi dumneavoastră cuoamenii de*i arestaţi N*aţi citit uţină istorie Nu 'tiţi că istoria nu stă e loc$ că duă ceaare un val$ se sar%e$ 'i un altul vine din urmă" "Nu$ zise el$ nu s&nt a'a de marefilozof ca tine$ eu &ndelinesc sarcina e care mi*a &ncredinţat*o artidul$ de a st&ri etoţi du'manii oorului$ indiferent su! ce mască s*ar ascunde$ 'i de%ea!a &mi vii tu cuteorii$ chestii istorice 'i alte !aliverne$ n*avem noi acuma tim de asemenea arascovenii.#uă tine ar tre!ui să lăsăm !ur%hezia să*'i facă toate mendrele 'i noi să ne uităm 'i să


7/192

filozofăm$ c*o fi$ c*o ăţi$ &nă ne*am trezi toţi omor&ţi de le%ionari 'i criminali de răz!oicare au format !ande teroriste rin munţi 'i atacă satele &n haite$ ca luii... ?ucrătoriino'tri &'i dau viaţa urmărindu*i rin coclauri 'i mă mai ameninţi 'i tu ca un incon'tient$chiar aici &n !iroul meu...== "#a$ zisei 'i eu cu ironie$ am 'i oziţia cea mai otrivită ca săvă ameninţ1" "#a$ dar ia să ai un istol*mitralieră &n m&nă 'i să mă rinzi &n munţi$ te*a'i

vedea eu că n*ai mai face cu mine teorii istorice 'i m*ai ciurui fără discuţie$ ca un du'mande clasă &nrăit ce e'ti1" "#e ce a'i fi eu du'man de clasă 8aceţi ioteze cu istoale*mitralieră 'i munţi 'i asura sentimentelor mele de clasă /de'i 'tiţi din dosar cătata e muncitor0$ numai ca să mă uteţi &nfunda. Ce nevoie aveţi Nu vă a3un% du'maniidin munţi"

trania luminiţă de la &nceut reaăru &n rivirea lui odată cu răcnetele care urmară'i$ sre fascinaţia mea$ nu se mai stinse tot timul c&t urlă+ "7tiu eu de ce fac astfel deioteze c&nd rămă'iţele !andelor Sumanelor negre care n*au fost &ncă st&rite s*au unit cule%ionarii 'i criminalii de răz!oi care asasinează activi'ti de artid de la sate$ crez&nd căn*o să unem noi m&na e ei 'i o să vină an%lo*americanii să*i aducă iar la utere1 Amsus+ ancheta va lămuri ce e cu scrisoarea asta 'i cu ordinele care se a'leată de la tine 'i$

dacă se va dovedi că e'ti nevinovat$ ţi se va da drumul. #acă nu$ la canal$ să uneţi acoloumărul la o construcţie măreaţă 'i să nu mai aveţi cum să rimiţi sau să daţi tot felul deordine sau ordonanţe terori'tilor fu%iţi &n )ccident. Poate vă &nvăţaţi minte1" ) m&nă mă !ătu e umeri 'i mă ridicai. Aăruse un securist care mă duse &n celulă.

Ar fi tre!uit totu'i ca luminiţa aceea să mă salveze. au oate m*a salvat doar e 3umătate au oate chiar mi*a salvat viaţa 8iindcă duă un roces care n*a durat maimult de cincisrezece minute nu m*au trimis la canal$ unde e urmă am auzit că mulţi aumurit$ ci m*au condamnat la trei ani de &nchisoare$ ractic la muncă forţată &n minele de lum! de la 4aia*rie. Mai !ine a fost acolo dec&t cele trei luni etrecute &n !eciurileecurităţii$ unde am fost torturat aroae tot timul$ nu fizic$ ci rin a%resiune 'i violenţăasura intimităţii simţirii 'i %&ndirii mele fire'ti$ &nă la halucinaţie$ să sun ce era cu

ordinele acelea$ ce fel de ordine a'teată acel Iustin să*i dau eu de*aici din ţară Eramsmuls din somn &n miez de noate$ dus &ntr*un !irou unde un ofiţer$ totdeauna altul$&nceea &nt&i rin a*mi oferi o ţi%are chiar din ta!acherea lui$ e urmă+ numele$ renumele$ rofesia$ ărinţii$ rudele$ rietenii 'i ovestirea detailată a tot ce*am făcutduă 2 Au%ust 'i &nă &n rezent. Aceea'i ovestire$ de zeci de ori$ uneori doar relatată$alteori scrisă. Aoi &nceea intero%atoriul. C&nd l*am cunoscut e Iustin Ce fel de omera Ce discutam &mreună Ce rieteni comuni mai aveam (neori ţin&ndu*mă &n icioare$ alteori e un scaun fără setează$ ore &n 'ir$ 'i silit să ovestesc ne&ncetat. (neoricu lama de !irou &n ochi$ cu un !ec or!itor$ alteori silindu*mă să*l urmăresc$ ca să*i otauzi &ntre!ările$ lim!area odihnită de*a lun%ul 'i de*a latul !iroului. A3unsesem să mă%&ndesc cu nostal%ie la rimirea 'i intero%atoriul colonelului un%ur &n !iroul căruianimerisem arcă din &nt&mlare &n seara c&nd fusesem arestat. C&nd am ie'it duă trei anil*am &nt&lnit odată e stradă 'i l*am orit. Nu mai era colonel 'i l*am &ntre!at dacă &'i maiaduce aminte$ a'a 'i e dincolo$ de un universitar$ &ntr*o seară$ la el &n !irou... "Nu$ dra%ă$mă confunzi$ eu s&nt o!er chelner la restaurantul 8ă%etulD$ de 'ate ani lucrez acolo"$ 'is*a &ndeărtat reede$ st&rnindu*mi &ndoieli. Totu'i$ nu mă &n'elam$ avea aceea'imustăcioară !londă 'i acela'i ăr u'or atinat 'i ietănat lins. Acela'i %las$ dar !ine&nţeles nu aceea'i !ună disoziţie 3ovială de atunci. Mi*a rămas din acele trei luni etrecute la ecuritate$ e l&n%ă un sentiment insuorta!il de mare nelini'te$ e care


8/192

numai munca istovitoare din mină l*a mai atenuat$ 'i o nedumerire. #e unde &nvăţaserăacei !ăieţi$ care mai toţi erau cam de aceea'i v&rstă cu mine 'i ăreau toţi ori de e la ţară$ori fii de muncitori$ tortura rafinată cu a3utorul unui intero%atoriu Cine le desvăluiseastfel de secrete$ care nu se coc dec&t rin ractică veche &n această meserie 'i !ine&nţeles&n servicii la fel de vechi 'i cu tradiţie Nu 'tiu cine &i &nvăţase$ dar n*am surrins la nici

unul nici cel mai mic semn că ar fi vor!a de o tehnică &nvăţată. Nu$ era una &nsu'ită 'icare făcea &n &ntre%ime arte din chiar %&ndirea lor intimă. Nu erau automate$ cum s*ar utea crede. imţeau că trăiesc &n mod firesc tortur&ndu*mă e mine 'i aveau sur&suri fine$c&nd de fiecare dată rotestam+ dar am mai făcut aceste declaraţii de sute de ori. au+ văcred$ 'i eu dacă a'i fi &n locul dumneavoastră a'i fi nedumerit de această scrisoare 'i a'i une acelea'i &ntre!ări. #ar vă declar totu'i că nu se ascunde nimic &n acele cuvinte că afost o %lumă a!surdă$ neverosimilă$ stuidă$ de studenţi. Nici o fi!ră nu se mi'ca eo!razul anchetatorului. 7i continua$ lesnind de sănătate$ de satisfacţie că era t&năr$ ras roasăt 'i ietănat$ cu %uler !ine călcat de nevastă*sa$ care &l rimea la &ntoarcere cu&m!răţi'ări 'i sărutări$ misteriosul lan de demolare a voinţei mele$ a rezistenţei melesuflete'ti$ &nă ce * mi se su%era * voi renunţa la o aărare zadarnică 'i voi face declaraţii

comlete. Nu le ăsa 'i nu intra &n calculele lor că un om care n*are ce declara seamănătot at&t de mult cu unul care are. C&nd deci să ore'ti această tortură 'i c&nd să continuiC&nd Nicic&nd1 P&nă declari sau &nă c&nd &ţi ierzi controlul 'i &ncei să delirezi. Atunciurma o auză de o zi 'i o noate 'i erai dus din nou sus$ cu forţe roasete$ c&te &ţi mairămăseseră. Nici o %ri3ă$ e destul tim să le ierzi aceste forţe 'i să sui e urmă 'i celate ai sut de la mă*ta. Aveau$ desi%ur$ e-erienţă 'i ro!a!il că &ntre ei le scăau scurtecuvinte numai de ei &nţelese. Cum stai Mer%e$ n*o s*o ducă mult. Tu A mărturisit$ mare ehlivan... 8iindcă mărturisirea$ de'i suficientă &n sine$ antrena aoi roducerea ro!elor$noi arestări de in'i imlicaţi$ noi declaraţii 'i aoi sentinţa. Cum să scae cineva caren*avea nimic de declarat de acest asalt continuu al mai multor voinţe asura ta$ caren*aveai dec&t una coul 3ustifica smul%erea &n acel fel a ro!elor$ duă aceea totul intra

&n le%alitate$ !ăieţii erau satisfăcuţi$ &'i făceau datoria$ uneori erau &naintaţi &n %rad. Totulera să nu intri &n această ma'ină de rodus dovezi$ care din unct de vedere moral trăia$ !ine&nţeles$ e realităţi$ adică e cazurile de cula!ilitate adevărată$ sionii$ terori'tii$fu%arii rin'i la %raniţă$ care desi%ur se aărau 'i rezistau ca 'i un nevinovat. Ce făceautotu'i cu un nevinovat Nu*l iertau nici e acesta$ nu*l declarau nevinovat 'i să*i deadrumul$ dar sentinţa era mai !l&ndă$ cum a fost &n cazul meu. C&nd se orea ma'ina C&ndnu mai uteai cola!ora cu ea. 8iindcă mult tim trăiai cu sentimentul că tre!uie sărăsunzi la &ntre!ări$ că unica ta 'ansă$ să oveste'ti$ să e-lici. Anchetatorul era altul$ el oate că nu 'tia$ sau oate era mai inteli%ent dec&t ceilalţi 'i s*ar utea ca$ auzindu*te$ să&nţelea%ă 'i să fie ultimul intero%atoriu care ţi se mai ia.

,ntr*o zi &nsă am &ncetat să mai vor!esc$ nici nu mai auzeam &ntre!ările$ devenisemaatic$ a!sent$ neăsător. 8aceţi ce credeţi$ suneam$ condamnaţi*mă$ &mu'caţi*mă$ darnu mai am nimic de declarat. Nu era o tactică$ ci cu adevărat cel mai ad&nc instinct al meuintrase &n alarmă+ dacă mai continuam să le răsund uteam muri cu adevărat sau să*mi ierd minţile. Imediat a urmat rocesul$ e !aza unui articol e care nu*l cuno'team$ 'iam fost condamnat duă o simlă formulă e care nici n*am auzit*o !ine$ a rocurorului$care cola!ora cu instanţa. "Recuno'ti că...== a zis 3udecătorul 'i a reetat ininteli%i!ilaformulă. "Nu recunosc1" am răsuns. "Nu recuno'ti$ dar ro!ele s&nt la dosar." Aărarea(n individ care cerea$ %ră!it$ circumstanţe atenuante. Martori Nu fusesem anunţat că &i


9/192

ot cita. #oar acest individ e care nu*l cuno'team 'i care a zis+ ")norată instanţă$ datfiind cazul &n seţă$ cer circumstanţe atenuante". ala C&teva caete necunoscute$ nimenidintr*ai mei. "Trei ani &nchisoare"$ a rostit 3udecătorul 'i am resirat ad&nc$ căci tot at&t de !ine a'i &i utut auzi cinci$ 'ate sau$ cine 'tie$ 'i mai rău$ cum am auzit aoi la4aia*rie că li s*a &nt&mlat altora$ entru aarenţe de vinovăţie mai anodine dec&t a

mea.Aici &nsă tre!uie făcută o recizare+ e vor!a de cinismul care se instalează &n&nchisori$ cinism menit să*i facă e toţi e%ali$ să oată trăi fără să*'i iardă sarcasmul$humorul devenit ne%ru 'i toată %ama de sentimente umane$ care &ţi dau certitudinea că$de'i &nchis$ nu ţi*ai ierdut 3udecata 'i nu te oate duce nimeni de nas. ,l vezi e*ăla )să*ţi sună că e nevinovat. A fost rins duă sta!ilizarea din @F cu un sac de coco'ei$ astat la &rnaie c&teva luni$ a fost iertat$ i*au dat drumul imediat$ l*au rins iar cu un sac decoco'ei$ lus dolari. #ar e*ăla de colo$ care are de'elat$ care se reface că a!ia oate să&min%ă va%onetul E %eneralul cutare$ care era c&t e*aci să zădărnicească lanul re%eluide a &ntoarce armele 'i a*l aresta e Antonescu$ 3andarm mare este Caitală1 #acă &l &n*tre!i o să*ţi sună că datorită lui s*a făcut 2 Au%ust 'i că acum iată răslata. Mai multe

adevăruri$ mi s*a 'otit$ lanează asura fiecăruia e care &l vezi aici. (nul e cel e care &lsune el$ altul e cel e care &l 'tie doar el 'i nu*l sune$ altul e care &l 'tiu alţii desre el$altul e care &l 'tie ecuritatea 'i mai e un adevăr e care nu*l 'tie nimeni$ dar care vaaărea rea t&rziu$ c&nd n*o să mai intereseze e nimeni. A fost desvăluirea care m*asurrins cel mai tare 'i care mi*a rămas. 8iindcă$ %&ndindu*mă la mine$ 'tiam 'i eu unadevăr e care nu l*a descoerit nimeni$ nici ecuritatea+ caietele mele$ asura căroraanchetatorii nu m*au intero%at$ de'i erau la ei 'i constituiau o dovadă zdro!itoare a ereziei%&ndirii mele filozofice. Mai t&rziu am aflat că numai entru că ar fi citit cineva astfel delucruri 'i nu scris$ 'i a luat ani %rei de &nchisoare. N*am fost 3udecat duă ele$ ro!a!il căn*au avut un e-ert să le studieze$ sau oate că e-ertul nu era un idiot 'i n*a făcut unreferat care să mă acuze. 7i mai era adevărul %&ndirii mele intime$ e care o cuno'tea doar

Ion Micu$ adevăr e care &l formulasem &n acea memora!ilă discuţie de la !raserie$ cucare el nu fusese de acord+ că o revoluţie tre!uie &nt&i re%ătită 'i aoi declan'ată$ ca să oată cu adevărat să ne dea tuturor sentimentul 3u!ilator al unei rofunde eli!erări...

I9

,nainte de a fi trimis &n 4aia*rie am stat c&teva luni &ntr*o &nchisoare unde toatălumea de deţinuţi mi s*a ărut născută dintr*un co'mar al comicului. Ce este un individcare a fost odinioară o fiinţă a cărei simlă semnătură utea determina fericirea saunenorocirea altora ) eavă fără dinţi$ cu un%i la ochi$ hămesit duă un castron cu cevamurdar &n el$ dar care &l făcea hulav$ cum oate nu fusese el niciodată la receţiile cuicre ne%re 'i cine 'tie ce rarităţi$ ăstru%ă$ ce%ă$ e'ti$ nisetri... Mulţi dintre ei au scăat 'iredevenind li!eri au utut să se dedice cu strălucire rofesiunilor lor iniţiale$ de in%ineri$chimi'ti$ medici sau matematicieni. Numai foamea 'i ierderea li!ertăţii ot de%rada ofiinţă umană. 8o'ti mini'tri$ su!secretari de stat$ atroni de uzine$ !ancheri uternici aialtor vremuri$ corul lor semăna acum cu un sac de cartofi... 8useseră smul'i din familiilelor unde ar fi utut duce o viaţă demnă$ oferindu*'i serviciile noii societăţi$ căci Mar- nu


10/192

scrie nicăieri că tre!uiesc urmăriţi oamenii$ ci desfiinţat doar sistemul$ re%imulcaitalist... 4a chiar el scrie undeva că fostul rorietar de uzină are dretul la odesă%u!ire$ fiindcă nu e vinovat el ca individ$ că a acţionat &n unicul cadru al unuisistem de roducţie considerat at&tea secole dret natural+ era un rodus istoric aldezvoltării$ 'i nu al unei consiraţii individuale &motriva oorului$ ca să oată fi aoi

3udecat 'i edesit. ?enin a fost mai a!il$ a folosit aceste cadre$ de ale căror &nsu'iri nu se&ndoia. Numai la noi scriitori viciaţi de un entuziasm frenetic au utut să adote ideea căun individ ierz&nd rivile%iile clasei sale$ care fusese odată la utere$ &'i ierde 'icalităţile sale rorii$ e care de fat nici nu le*a avut$ !a chiar decade !iolo%ic. evor!ea &n &nchisoare de unul mai a!il$ ale cărui cărţi erau echivoce+ a'a căzuţi cum s&ntace'ti fo'ti 'i fără uterea de odinioară$ scria el$ ei s&nt sueriori roletarilor... Asta duăce mai &nt&i &ncercase să le scrie acestor roletari "!io%rafiile"$ saliv&nd de ofta de a arveni... #ar "!io%rafiile"= n*au lăcut 'i atunci a fu%it &n )ccident "să deună mărturie".e ovestea acolo &n &nchisoare că fusese trimis de Scînteia să scrie un reorta3 de la un roces al unor terori'ti care se 3udeca la Timi'oara$ ora'ul său natal. 7i l*a scris$ de'i 'tiacă acela'i tri!unal avea 'i e rol 'i 3os &n !eci e tatăl său$ căruia tre!uia să*i vie r&ndul.

#esi%ur$ nevinovat. Coincidenţa nu i*a rovocat acestui scriitor vreo dramă corneliană&ntre dra%ostea sa entru taică*său 'i datoria lui de reorter al Scînteii.Era acolo %eneralul Macici$ militar cele!ru &n... #ar de ce să mai sun cine mai era

dacă a3unseseră toţi nimic Cine vroia să se oarte ca 'i c&nd ar mai fi &nsemnat ceva eraluat &n der&dere$ 'i de%ea!a ascultam 'oatele unui oet care &i cuno'tea e toţi$ ran%urile$meritele$ mărimile mi se &nvălmă'eau &n minte 'i nu reu'eam să le reţin numele$ mai alescă n*am stat mult rintre ei. "Tinere$ se aroia de mine c&te unul umil$ n*ai cumva oţi%are" "Păi de unde$ dom= %eneral1" &i suneam cu re%ret$ dar e urmă &l căutam e oet$ care se &nt&mla să mai facă rost$ &i ceream una 'i mă duceam la %eneral sauministru ce fusese$ 'i i*o dădeam. Tresărea$ uitase că &mi ceruse$ o rimea cu m&ini carenu erau tremur&nde$ dar nici lini'tite$ o arindea 'i &mi sunea+ ",ţi mulţumesc$ %enerosul

meu t&năr$ dar ce cauţi tu aici$ !ăiat &n floarea v&rstei Ce*ai făcut== Nu suneam unul dincele atru adevăruri osi!ile$ ci unul inventat$ cel mai simlu 'i mai comod+ "Coco'ei$dom= %eneral1" "A1 Coco'ei1 ) să*ţi dea drumul să mai declari alţii$ a'a că fii atent...""#a$ dom= %eneral$ cunosc trucul$ dar nu mai am alţii." "#a$ dar o să faci tu rost de alţii$or să te rindă iar 'i... Aurul e ochiul dracului. Nu rezi'ti c&nd &i vezi culoarea aiafrumoasă$ arcă &ţi sune+ Ascunde*mă$ nu fi rost$ n*o să afle nimeni1" "A'a e$ dom=%eneral$ auri sacra fames." " Pe unul l*a rins că mai avea$ &n felul următor. C&t aţi sus căaţi redat #ouăzeci de coco'ei. ,i redase de !unăvoie$ atunci &n @F$ imediat duăsta!ilizare$ c&nd$ dacă &i redai$ nu*ţi făceau nimic. Nu vă suăraţi$ i s*a sus$ am număratde două ori$ lise'te un coco'el$ s&nt numai nouăsrezece$ mer%eţi dumneavoastră acasă$căutaţi*l$ o fi căzut e 3os$ 'i aduceţi*l. Gla s*a dus 'i s*a &ntors cu coco'elul 'i atuncifuncţionarul$ un oliţist$ a r&n3it. Nu lise'te nici un coco'el$ &nseamnă că mai aveţi. 7i l*aarestat$ i*a făcut ercheziţie 'i a mai %ăsit... ?a zdu cu el1" "Aţi ascuns 'i dumnea*voastră" "Nu$ o rudă de*a mea1" "7i a rins*o" "Cum să n*o rindă1" "7i de ce s&nteţiaici" "Mai s&nt 'i alte delicte$ de ildă omisiunea de denunţ... Evident$ era adevărul ecare &l sunea el... "7i c&t v*au dat$ dom= %eneral" ")t ani1" Nu era de mirare. e&nceea de la trei &nă sre zece$ 'aisrezece...

Poetul$ un ins &nalt ca o ră3ină$ semăn&nd cu o !arză$ !ucure'tean$ avea arcă tottimul un sur&s sarcastic e !uze$ dar un sarcasm !onom sau mai !ine zis !oem$ ca 'i c&nd


11/192

nu utea uita cafenelele 'i viaţa literară din care fusese smuls fiindcă fusese rieten cu doicritici ţărăni'ti care &l cultivau. "Aiurea1 &mi suse el$ ei s&nt li!eri 'i e mine m*au &nchis.8iindcă eu$ ca un rost$ am reluat !ancurile lor< le*am sus 'i altora 'i m*au &nhăţat.Marele Ion 4ar!u i*a &nfit !ine &n furculiţă 'i eu nu l*am luat &n seamă. Covri%arii de la>ăe'ti1 #a$ s&nt ni'te covri%ari1 #ar ce imortanţă mai are$ eu tot mă curăţ$ s&nt atacat.

#acă a'i ie'i imediat$ a'i scăa$ a aărut enicilina 'i un medicament numit Pas, carevindecă$ dar nu ca să mi se facă enicilină 'i să mi se dea Pas s&nt eu aici 1 Ce căcat . )să mor 'i o să mi se vadă$ &ntins &n celulă$ un nas ca o tromă$ o să vă uitaţi toţi la nasulmeu 'i o să r&deţi1" 4ine&nţeles că nu*l credeam$ foarte raid mi se imusese cinismul decare am omenit$ să nu crezi ce ţi se sune 'i să nu te miri dacă ceea ce ţi se sune seadevere'te &ntr*o zi că n*a fost minciună sau refăcătorie.

Toată ziua făceam auci /auci care &l treziseră 'i e &măratul Chinei la o nouăcon'tiinţă0$ &nă &ntr*o zi$ c&nd se formă o nouă echiă &n care intrai 'i eu 'i ne omenirămcu un civil cu un instrument &n m&nă 'i cu un maldăr de nuiele alături. "#omnilor$ &nceuel$ cu a3utorul acestui instrument in%enios$ numit cosor$ o să &nvăţăm &mreună să facemlucruri foarte utile oamenilor$ ţăranilor &n secial$ dar 'i altor cate%orii$ 'i anume+ co'uri1

Ce este un co' Este un o!iect de nuiele$ cu o caacitate anumită de &ncărcare$ de ildă$co'uri entru orum!$ cu care se &ncarcă o căruţă direct de e o%or 'i a cărui caacitate$&n orum! !rut$ coincide$ duă curăţare$ cu un du!lu*decalitru. ,n in%eniozitatea sa$ fărăsă măsoare cu nimic$ ţăranul &'i &mlete'te un co' care &i ermite să*'i evalueze fără altemăsurători recolta sa de orum! e un o%on$ adică număra c&te co'uri a adus acasă 'i'tie c&te du!le a făcut$ calcul care &i ermite să*'i dea seama c&t oate să v&ndă e iaţă 'ic&t să*i răm&nă entru hrana sa zilnică$ entru &nsăm&nţat 'i entru orătăniile e care le areel &n curtea sa..."

>&tul mini'trilor$ matematicienilor$ in%inerilor se &ntinse la auzul acestui &nceut de rele%ere$ asemeni 'colarilor cuminţi care &ncă nu &nţele% ceea ce li se sune dar al cărorinstinct &i ţine &n !ancă hol!aţi$ să se străduiască 'i să &nveţe totu'i. "Pentru aceasta$

continuă individul$ cineva s*a %&ndit să vină &n a3utorul ţăranilor 'i a inventat acestinstrument mai in%enios dec&t !rice%ele lor. Astfel a aărut cosorul zis al lui Moceanu$fiindcă a'a &l chema e inventator. El e comus din două ărţi$ artea lemnoasă /'i ne*oarătă0 'i artea fieroasă1 #eci$ să recaitulăm e scurt+ Cosorul lui Moceanu a fostinventat de Moceanu. El se comune..." "...din două ărţi"$ se auziră deodată vocileascultătorilor. ,nc&ntat 'i surrins$ individul sur&se &n sine. "Partea lemn..." zise el..."...oasă"$ &l comletă auditoriul... 'i artea fier..." "...oasă"$ se ridicară vocile noastre."#omnilor$ e-clamă individul /'i &'i roti o cliă !ăr!ia &n iet de satisfacţie0$ e oadevărată lăcere să ai de*a face cu intelectuali."

Aoi trecu la demonstraţia ractică$ folosirea acelui cosor la &mletirea unui co'. E&ndoielnic că &măratul Chinei a avut de*a face cu un mai in%enios maistru care să*idesvăluie mai reede secretul roducerii revelaţiei unei noi con'tiinţe$ fiindcă$ duă c&team &nţeles eu$ drumul lui a fost lun%... Ai no'tri au avut revelaţia &n chiar cursul rele%eriiteoretice$ dar 'i &n trecerea la ractică. Totu'i$ maistrul a rivit cu ne&ncredere fenomenul'i a doua zi s*a &nfiinţat din nou. "ă*mi sună cineva$ a &nceut el$ cine a inventatcosorul lui Moceanu". "Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu$" a răsuns ime*diat &n cor echia noastră. "El se comune din două ărţi$ a reluat individul. Partea...""...lemn*oasă"$ am sila!isit noi... "7i artea..." "fie*roasă"$ am c&ntat mai dearte."#omnilor$ constat cu !ucurie că intelectualul de*aia oartă această denumire$ că te


12/192

scute'te de e-licaţii inutile..."4izar ersona31 ,'i !ătea cumva 3oc de noi$ fiind stuid el &nsu'i Cred că era mai

de%ra!ă &n &ntre%ime stuid$ fără să*i lisească o va%ă$ dar tot t&mă maliţie. Nu o dată$duă ce am redevenit li!er$ citindu*i$ de ildă$ e amuel 4utler sau e Heide%%er$auzeam foarte distinct o voce interioară care mă făcea să &ntreru lectura+ "Cosorul lui

Moceanu a fost inventat de Moceanu1" #a$ &mi suneam$ de ce să*i dai unei maimuţe unsonet de ha:eseare să*l !ată la ma'ină ca să demonstrezi că &l va !ate la infinit ă*idăm mai de%ra!ă această clară 'i indiscuta!ilă a-iomă+ Cosorul lui Moceanu a fostinventat de Moceanu. Maimuţa nu va reu'i...

Nu ăstrez astfel de amintiri din minele de la 4aia*rie$ unde am fost trimis cu oetul$ care a murit acolo... e erelea &n dormitorul comun 'i cerea mereu ţi%ări$ dincare su%ea diserat ca dintr*o ultimă lăcere e care i*o mai utea oferi viata. #ar sur&deamereu sarcastic 'i ne sunea$ r&n3ind$ că o să crăăm cu toţii$ fiindcă &n urma lui n*o sămai răm&nă nimic. ) ţară care nu 'tie să*'i aere oeţii va fi &nvinsă sau va suravieţuilamenta!il la coada altor naţiuni$ fiindcă oezia e s&n%ele unui oor care cur%e su!teran rin veacuri 'i &l face neieritor. udoarea$ deocamdată$ era tot ceea ce vedeam cum cur%e

din ietul lui scof&lcit... &l 'ter%eam$ &l &ntorceam e o arte 'i e alta$ &n tim ce el ţineaţi%area &n %ură 'i ne &n3ura. Eram toţi do!oriţi de munca dură din mine ca să mai tresărimla susele lui. ,ntr*o seară totu'i ne uimi$ ai fi zis că ne ăcălea$ se ridicase &n cauloaselor 'i arăta odihnit 'i lin de vervă. "Nici măcar nu uteţi să*mi daţi un ahar de vinAtunci căraţi*vă1 Ce a'tetaţi voi de la viaţă$ de vă &ncăăţ&naţi at&ta să n*o ierdeţi Ei$ce mare !r&nză aţi face dacă v*ar da drumul 9iermi ai ăm&ntului$ 'i tu$ atrie$ nu veiavea oasele mele$ fiindcă eu am asta la mine /'i ne arătă o fiolă$ e care o a%ită &n aer0$ o&n%hit$ mă dizolv &n cosmos 'i de*acolo scui e voi..." Cu lum! &n icioare$ istoviţi$ &l ărăsirăm 'i ne ră!u'irăm &n aturile noastre reci 'i murdare. "Petrini$ &l auzii$ hei$Petrini1... Am un mesa3 e care vreau să ţi*l &ncredinţez$ entru iu!ita mea"$ &mi susec&nd revenii 'i mă a'ezai alături. 7i &mi dădu o adresă$ e care n*o ascultai... Memorează

răcni el+"Iubito, mă gîndesc la tine

Ca un borfaş la ceasul unui lord

Şi se ciocnesc în carnea mea dreineŞi caii au atac de cord!"

&l avu$ acel atac de cord$ recedat de un val de s&n%e care* &i ţ&'ni e %ură 'i care nicimăcar nu mă &nsăim&ntă. Ceilalţi adormiseră. Ie'ii afară 'i anunţai %ardianul că unul dinnoi a murit. "4ine$ zise el$ du*te 'i te culcă$ acum e t&rziu$ o să*l luăm m&ine dimineaţă."7i &'i lecă fruntea 'i se &ndeărtă astfel cu istolul la 'old...

9

Mă &ntorsei acasă duă o a!senţă de trei ani 'i trei luni$ căci cele trei de revenţie numi se scăzuseră$ 'i sre !ucuria mea o %ăsii e Matilda tot &n casa ei$ nu ăţise &n acestsens nimic. Avea musafiri c&nd sosii$ iernicitul 'i fatala Tamara.


13/192

"9ictor"$ stri%ă ea c&nd mă văzu &n ra%$ lim!&ndu*'i &nt&i rivirea asura chiuluimeu$ ca 'i c&nd nu i*ar fi venit să*'i creadă ochilor. ufletul &nsă &mi era inert$ ascuns 'ităcut$ &nc&t mă ferii de această rivire$ mă uitai &ntr*o arte$ &nchisei u'a e care o !ăteaurafalele viscolului 'i uitai că sosisem acasă$ de'i sosisem aievea 'i &ntr*o fracţiune desecundă văzusem ochii ei &ncărcaţi de iu!irea de altădată. #ar Matilda nu mă luă &n

seamă$ mă &m!răţi'a$ &'i v&r& chiul &ntre o!razul 'i %&tul meu 'i rămase astfel ca o statuiecare mă str&n%ea să mă sufoce+ "9ictor... 9ictora'$ 'otea. Iu!itul meu... Ai scăat" "#a$&i răsunsei$ am scăat." "#e tot" "#a$ de tot1" 9rusei să urc scările$ să intru &n casă$ darea mă &miedică a%ăţ&ndu*se de mine$ &mi aţinu calea$ mă &nlănţui din nou 'i &nceu să măsărute. ,i usei m&na e %ură$ &mi sărută alma... Aoi se desrinse$ mi*o luă reede&nainte 'i stri%ă+ "Artimon$ Tamara$ a venit 9ictor1 9ictor$ a venit 9ictor1" 'i &mi deschiselar% u'ile &nainte.

Intrai călc&nd rar$ clătin&ndu*mă de o!oseală$ dar 'i de neăsare. #a$ vedeam$ măa'tetase$ dar eu nu mă %&ndisem la ea$ &ncercasem de c&teva ori$ dar %&ndul nu utusea3un%e rea dearte &n ad&ncul sufletului$ unde tot ceea ce trăisem mai &nainte seascunsese. #elasarea %&ndirii 'i amintirilor mele fusese aroae totală$ ca să ot să

trăiesc mai dearte$ să r&d$ să %&ndesc la ceea ce vedeam$ să ot să măn&nc$ să mă culc 'isă dorm. Erau 'i in'i care nu utuseră face acest lucru 'i se stin%eau ca o lum&nare &n acărei flacără$ odată a3un'i acolo$ nu 'tiuseră să sufle$ sau nu mai avuseseră &n ei forţavitală de a se adata schim!ării. Eu mă re%ătisem at&t de !ine &nc&t$ dacă la e-irareatermenului$ &n loc să mi se dea drumul$ mi s*ar fi sus că mi*a sosit o nouă condamnare/'i acest lucru nu era a!surd$ li se &nt&mlase unora0$ n*a'i fi fost nici rea surrins$ nici rea diserat... Tot astfel$ ărăsind &nchisoarea$ nu avui dec&t &n rimele clie o !ătaie$ edret$ violentă de inimă$ dar aoi o nelini'te stranie mi se insinua &n suflet 'i redeveniisum!ru. Ce*o să se &nt&mle acum cu mine mă &ntre!ai. ) să fiu rerimit la facultate 7idacă nu$ ce*o să fac #ar cu Matilda cum o să trăiesc 7i sosi imediat$ &n amintire$ cu o roseţime e-traordinară$ scena din duă*amiaza aceea a !otezului$ c&nd trăisem rofund

'i iremedia!il desărţirea de ea$ din clia c&nd vasul roiectil &mi z!urase e l&n%ă t&mlă$'i aoi tim de un ceas su! avalan'a defulării sectaculoase a unui sentiment al ei deviolenţă 'i de &nstrăinare totală... A te mai %&ndi la cea mai mică urmă de iu!ire ar fi fost o rostie 'i o or!ire+ n*a3un%e că iu!e'ti tu$ iu!e'te$ aici e totul$ căci ea &nţele%ea să răm&năactivă &n viaţa cu tine$ &nă c&nd... Ei$ &nă c&nd P&nă c&nd n*o s*o mai iu!e'ti nici tu1 7i e urmă Pe urmă vom mai vedea... Ei !ine$ aveam de %&nd să arcur% &ntrea%ă aceastăetaă$ la sf&r'itul căreia nu mă a'teta nimic !un Il faut couper net, &i susesem euMatildei$ care ezita să ruă cu Petrică. Ei !ine$ ce*aveam să fac 9oi urma ceea ce osfătuisem e ea$ acest il faut couper net

)r$ toate acestea nu scoseseră caul &n &nchisoare$ se retrăseseră &n ad&nc din cliac&nd fusesem arestat$ &nă &n clia c&nd văzusem iar cerul 'i a'ii mei ezitanţi simţiserăsu! tăli ăm&ntul li!er... ?i!er$ referai &nă &n ra%ul casei 'i chiar 'i duă ce intrai &nea$ starea de sirit din &nchisoare$ c&nd toate aceste &ntre!ări dilematice nu mi se uneau.?uam cuno'tinţă &n mod lucid de această amorţire a sufletului 'i nu vroiam s*o alun%..."9reau să văd fetiţa$ susei$ i%nor&ndu*l 'i e iernicit 'i e Tamara lui$ care se uitau lamine cu acea um!ră &n rivire e care o a'terne timul 'i care ne face să uităm orice 3i%nire sau resentiment+ se uitau la mine cu o rietenie afectuoasă de rude. 9reau să vădfetiţa"$ reetai duă ce dădui a!sent m&na cu el. Amintirea fetiţei fusese sin%ura care &mi&nsoţea$ ca o luminiţă$ cliele de dinainte de a cădea &ntr*un somn de lum!. Totdeauna.


14/192

Nimeni altcineva. Nici mama$ căci %&ndul la ea mi*ar fi st&rnit durere. Cu fetiţa trăiam &n%&nd 'i &n timul istovitoarei munci su!terane$ dar o feream$ nu era un %&nd total$ ci doarun %&nd că aveam un %&nd$ 'i anume$ că &nainte de a adormi se va arinde su! leoaelemele o luminiţă$ căreia &i sur&deam+ "...c&te luni ai tu acum". cinci... 'ate... zece... aisrezece... (n an$ trei... 7i cu cine semeni Cu tata... Cu mama... Cu am&ndoi... Cu

vreun !unic... #in artea cui..."coate*ţi altonul 'i căciula$ zise Matilda$ se oate seria." Cum să scot altonulu! el costumul meu era rut$ c&rit 'i murdar. Piernicitul 'i Tamara &nţeleseră 'i se%ră!iră să lece. Mă des!răcai 'i vrusei să intru &n dormitorul coilului. "E'ti ne!ăr!ierit'i nu ai o fi%ură rea !l&ndă$ zise Matilda. 4ăr!iere'te*te$ fă o !aie... ai tim s*o vezi...ustensilele tale au rămas acolo a'a cum le*ai lăsat..." "Nu$ zisei$ las*o să se serie$ vreaus*o văd..." 7i intrai &n dormitorul ei călc&nd %reu cu !ocancii mei scoro3iţi de ani$ numai a !ocanci nu mai arătau. Mă &nt&mină o tăcere ferită$ de sanctuar. Matilda arinse totu'ihotăr&tă lumina. ) văzui e fetiţă &n atul ei$ cu fundul &n sus$ e !r&nci$ &ntr*o oziţiechinuită$ dar cu chiul senin$ v&r&t &n ernă. #ormea. "#e ce stă a'a" 'otii. "Nu 'tiu1zise Matilda. #e%ea!a o &ntorc eu 'i o un să doarmă &ntinsă$ o %ăsesc cum o vezi."

Mă alecai 'i o luai &n !raţe a'a cum era$ ea deschise ochii$ 'i &n rima cliă simţiicorul ei micuţ &ntr*o sv&rcolire de retra%ere$ dar aoi se uită la mine fără să cliească$ &ne-ectativă. "ilvia$ e tata"$ 'oti Matilda$ 'i atunci coilul se &ncredinţa %lasuluicunoscut$ &'i deturna rivirea 'i &n%&nă intero%ativ+ "Tata1 Tata" "Tata$ mamă$ a venitacasă să se 3oace cu tine... ărută*l e tata..." 8etiţa se rela-ă$ corul ei micuţ se făcumoale$ se alecă$ dar n*o lăsai să mă sărute$ o sărutai eu$ cu %ri3ă să n*o serii$ o m&n%&iai e ărul ei !lond$ &i sărutai m&nuţele. Era ameţitor cum mă rivea$ se uita &n lături$ &ntr*o arte$ aoi &n cealaltă$ aoi iar la mine$ calmă$ uţin uimită$ cu o ezitare a mi'cării de&ntoarcere a %&tului ca 'i c&nd &ntre tim i*ar fi mers mintea$ s#ar fi gîndit, fără %esturinecontrolate$ fără %rimase de dorinţe de coil care nu oate sta locului mai mult de c&tevaclie$ cum erau alţii. Căldura dulce a corului ce mi se transmise 'i mă tur!ură 'i o ace

ad&ncă se lăsă asura mea$ o &ncordare ascunsă se desleti &n mine$ nelini'tea$ rivindaceastă minune care nu serasem să arate astfel$ mă ărăsi. "8etiţa asta nu e roastă"$murmurai ră%u'it de o emoţie cole'itoare$ nemai'tiind ce sun$ căci nu ăsta era %&ndulmeu din acea cliă$ ci un altul$ e care nu vroiam să*l e-rim$ de recuno'tinţă entru ceacare o făcuse 'i o &nvăţase &n lisa mea să sună tată$ entru Matilda... "E frumoasă$ mur*murai mai dearte$ e at&t de frumoasă... 7i e !londă..." "N*o să răm&nă a'a$ zise Matilda$dar s*ar utea să răm&nă..." "#ar cu cine seamănă$ fiindcă nu seamănă nici cu tine$ nici cumine.""Nu 'tiu$ zise Matilda$ &ncă nu se 'tie$ cu toate că unii coii se desvăluiesc din rimele sătăm&ni... (neori seamănă cu tine... *ar utea să fie cine 'tie ce stră!unici...au oate o fiinţă cu totul nouă$ sau cu rea uţin &n ea din ce*a fost &nainte..." Privireafetiţei deveni intensă. "4ar!a1" zise ea uimită$ dar ca entru sine. "#a$ mamă$ !ar!a$ ziseMatilda. Tata are !ar!ă$ dar o să 'i*o radă$ să nu te z%&rie..."

7i mi*o luă din !raţe$ 'i o use 3os$ 'i &ndată micuţa fătură &nceu să mear%ă$ dar cuo direcţie si%ură. Matilda se luă duă ea$ "Hai$ zise$ aruncă 'i tu zdrenţele alea$ fă o !aie'i să ne a'ezăm la masă. 9ezi că avem acum un !oler. Am tras %aze$ am scăat de lemne$avem aă caldă c&nd vrem. Am făcut 'i eu ceva c&t ai lisit$ sur&se ea$ n*am stat de%ea!a.9in &ndată să*ţi aduc i3amaua 'i halatul..."

9eni să mă &ntre!e dacă o las să mă sele e ca. "Tre!uie să te tunzi$ &mi suse &ntim ce mă săunea$ ăduchi ai" "Pro!a!il1" "Am aruncat tot$ 'i alton$ 'i !ocanci..."


15/192

"Rău ai făcut$ vroiam să le ăstrez ca amintire." "4a tre!uie să uiţi tot... ) să*ţi ovestescde ce ai luat trei ani..." "Tre!uia să iau mai mult" "Cel uţin 'ate$ căci a'a am aflat$ entru nimic se dă trei ani$ să ai!ă ei tim să*ţi răscolească viaţa$ 'i dacă %ăsesc ceva$ &ţimai dau..." "#e caietele mele ai aflat ceva..." "&nt ascunse !ine. Nu mi*a fost u'or să un m&na e ele$ 'tiam ce conţin 'i ai avut noroc că fratele unei cole%e de*a mea$ care ţine

foarte mult la mine$ e rofesor de mar-ism la (niversitatea de artid$ 'i ea mi*a sus+Matilda$ nu e !ine$ frate*meu mi*a sus că i s*au dat la referat ni'te caiete ale !ăr!atuluitău. Poate să ia ani %rei de u'cărie$ dacă el face un referat 'i sune ce e &n eleD. Păi sănu facăD$ i*am sus cu acestei cole%e. #a$ zice$ dar &i e frică 'i lui. #acă securitatea dăcaietele la un contrareferatD A'a s*a 'i &nt&mlat$ dar am avut toţi noroc$ i le*au dat lui9aintru!... Mi*a telefonat &ntr*o zi că vrea să mă vadă. #oamnă$ zice$ nu e !ine cuPetrini. Cum a utut să facă imrudenţa să scrie astfel de lucruri 'i să le mai ţină 'i &ncasă Acuma eu ce să fac Nu ot să mint$ fiindcăD..." 7i mi*a reetat e-act ceea ce%&ndise 'i fratele cole%ei mele+ că ecuritatea nu se va mulţumi cu un referat 'i va cerealtul$ 'i dacă al doilea va face un referat a'a 'i e dincolo... ,n ce situaţie o să se trezeascăel$ 9aintru!$ că a acoerit e cineva care se făcea vinovat de idealism 'i fondator al unei

noi reli%ii #omnule 9aintru!$ i*am sus$ mai e-istă un referat$ nu vă sun al cui$ dare-istă.D 7i ce sune &n elD ,n concluzie se sune că s&nt rele%eri de istoria filozofiei$rezumate de cărţi filozofice materialiste.D A riscat a'a cevaD #a$ a riscat1D 4ine$atunci voi risca 'i eu. ,n orice caz$ vom fi doi$ oate că nu va mai fi un al treileaD... Poatecă ar mai fi fost$ cine 'tie$ mai t&rziu$ oate că ar fi fost trimise chiar la 4ucure'ti$ dar amintervenit 'i eu 'i mi le*au trimis acasă$ mai suse Matilda &n tim ce mă săla e sinare.,n orice caz$ ori tre!uie să le ite'ti !ine$ ori să le arzi..."

9I

"4ine că n*ai ăţit nimic cu casa"$ &i susei aoi Matildei la masă. "Crezi tu1 zise ea.A treia zi duă arestarea ta au venit să mă evacueze. Chiar căitanul acela care te*a ridicatvenise %ata re%ătit$ cu două camioane$ unul de3a &ncărcat cu ni'te mo!ile 'i altul %ol$ săle &ncarce e*ale mele. ,i susesem Anei să nu deschidă la nimeni 'i dacă totu'i cineva&ncearcă să sar%ă u'a$ să*mi telefoneze imediat. A'a s*a 'i &nt&mlat 'i am telefonat 'i eului Mircea$ rimul*secretar al 3udeţenei. Ce se &nt&mlase &nceu Matilda să ovestească.Mircea e un fost ile%alist$ !ucure'tean$ e care &l auzisem odată c&nd venise e la noi$ ela arhitecţi$ salv&ndu*l cu o sin%ură frază e >ociman$ care tocmai fusese dat afară de lacatedră 'i era ameninţat să fie dat afară &n %eneral 'i din Arhitectură. #ar >ociman undeeD m*a &ntre!at el %ata să iasă din !irou. Cum$ nu 'tia ne*am mirat noi. #e unde am&nţeles că ministerul &l dăduse afară direct$ trec&nd este or%anele locale$ &n orice caz el$Mircea$ nu fusese informat. 7i a &nceut să ne asculte... Că a'a 'i e dincolo$ că a ăstratun minut de recule%ere cu studenţii c&nd a fost alun%at Mihai I... Atunci el a sus cevae-traordinar$ ceva foarte oular$ foarte simlu 'i am iz!ucnit cu toţii &n r&s+ 7i ce dacăs*a mirat el. )r fi fost rieteni1D Adică >ociman cu Mihai I. Am rămas uluiţi1 A'a era1>ociman lucrase ceva entru Mihai I$ da$ da$ a'a era$ &n timul răz!oiului... Mircea acontinuat+ ?ui Mar- i*a făcut un rieten o fi%ură$ mi se are că ?assale$ i*a tiărit $anifestul cu modificări făcute de el$ de ?assale$ 'i Mar- s*a luat cu m&inile de ca. Auzi$


16/192

să*i modifice ăla $anifestul 1 7i*i scria lui En%els$ mi se are+ Ar tre!ui să u!lic unarticol 'i să*l &n3ur$ dar nu ot s*o fac$ fiindcă mi*e rieten. 9edeţi$ rietenia &nseamnă 'iea ceva$ uneori mai mult dec&t o idee. 7i ?enin a avut un rieten care l*a trădat$ ceva %rav$dar tot nu s*a suărat e el... A'a 'i >ociman1 ă*i suneţi să vină la mine.D 4ine&nţelescă la loc la catedră nu l*a mai us$ fiindcă n*a ăstrat minutu*ăla de recule%ere sin%ur la el

acasă$ ci le*a făcut semn 'i studenţilor să se ridice... &n orice caz l*a aărat unde tre!uie$să lucreze mai dearte. Asta e un om$ am %&ndit eu desre Mircea$ nu 'tiu dacă a &nvăţatel mar-ismul &n toată litera lui$ dar uite că i*au rămas &n minte 'i alte lucruri e care le 'ialică. Numai să nu*l schim!e$ să*l facă mai mic sau mai mare 'i să lece de la noi. Nu$am aflat că >heor%hiu*#e3 ţine foarte mult la el$ de*aia l*a 'i trimis aici$ fiindcă are tact 'i'tie să ţină &n echili!ru anumite tendinţe contrarii. Nu le rezolvă rin datul afară... Măduceam la el cu diferite ro!leme$ nu totdeauna la nivelul funcţiei lui$ dar... a'a1 7i cutimul a &nceut 'i el să mă rimească mai a'a$ mai aroiat$ 'i uneori cerea cafele 'istătea mai mult de vor!ă cu mine. )dată m*a chemat el su! rete-tul unor chestiuni deconstrucţii. C&nd am născut mi*a dat un telefon la maternitate$ mi*a trimis flori. ă nu fii%elos e el$ e un om &n v&rstă$ are coii c&t noi1... 7i ho1 duă o lună te arestează e tine.

Chiar a doua zi i*am cerut audienţă. I*am ovestit totul$ i*am sus că dacă mai e osi!ilsă credem &n oameni$ atunci eu l*a'i ru%a să mă creadă 'i e mine+ !ăr!atul meu enevinovat1 El s*a osomor&t+ Tre!uie văzut de ce l*au arestat1 ) fi făcut vreo rostie1DCe uteam să*i mai sun ,nţele%i$ tovară'ă Matilda ) să mă interesez 'i ei o să*misună. 7i dacă e nevinovat$ 'i eu te cred că dumneata crezi$ dar totu'i tre!uiesc văzutemotivele lor$ atunci &ţi romit eu că n*o să ăţească nimic...D N*o să mă uitaţiD Cum osă uit1 ) să mă interesez chiar azi$ si m&ine dă*mi un telefon1D Atunci i*am sus cu casa$desre ameninţările acelui căitan. Aici s*a luminat+ la faţă+ Pe ăsta tre!uie să*l rindemD a zis el$ 'i mi*a sus ce tre!uie să fac. Tovară'e Mircea$ o să vină &narmat cuun ordin de reartiţie$ adică le%al.D ă vedem entru cine$ că dacă vine entru el$ a ăţit*o$ &l trimit la canal. Mai de%ra!ă vine entru un 'ef de*al lui$ 'i atunci n*am ce să*i

fac...D Adică nu e nimic de făcut$ ierd casaD am sus eu desnădă3duită. Nu$ casa n*o ierzi$ dar n*am ce să*i fac ăluia$ colonelul sau chiar %eneralul care l*o fi trimis. ) săsună că el nu 'tie nimic$ că a cerut demult o casă 'i că i s*a dat. #e unde să 'tie el căacea casă e ocuată Cel mult să*l edesesc e cel care a semnat ordinul de reartiţie$dar ce să*i fac 'i nenorocitului ăla care a semnat 'i el cu saima &n suflet Au &nceut să*'ifacă de ca$ am mai auzit 'i de alte cazuri$ de*aia vreau să*l rind e ăsta1D ?*a rins 'i a ăţit*o$ l*au dat afară$ ordinul de reartiţie era e numele lui. Nu 'tiu dacă l*au trimis saunu la canal$ mai suse Matilda. ,n orice caz arăta foarte !ăţos 'i indi%nat c&nd omul trimisimediat de Mircea i*a cerut ordinul de reartiţie. Că nu vrea să*l arate 'i că numai rin roces oate fi anulat. &nt trimis să văd dacă &l aveţi$ altfel telefonez imediat chiar laecuritate să vină să vă aresteze entru ... Telefonaţi1D a răsuns căitanul r&n3ind.4ine1D a făcut activistul calm 'i i*am deschis 'i a telefonat$ dar nu unde susese$ ci chiarlui Mircea ersonal. 9ine tovară'ul MirceaD$ mi*a 'otit el$ 'i am ie'it afară$ dar &ntretim căitanul se răz%&ndise 'i a scos reartiţia. Activistul a !ă%at*o &n !uzunar 'i atelefonat din nou+ nu mai era nevoie să vină rimul secretar. 7i &n stradă i*a susofiţerului+ 9ă rezentaţi dumneavoastră la tovară'ul Mircea 'i o să vedeţi ce faceţi cureartiţiaD. Gla a dat din umeri+ N*am iscălit*o eu1 Aici mi s*a reartizat$ aici amvenit..." Era cam nedumerit1 Cum$ !ăr!atu*său arestat 'i o mai aără cineva Nu*i veneasă creadă1 #in rudenţă$ el 'i oamenii lui veniseră &n civil. *au urcat &n ma'ini 'i au


17/192

&ntins*o."Matilda arăta foarte &nc&ntată de această isravă$ &n tim ce sărise &n ovestirea ei

este acel "a doua zi" c&nd tre!uia să afle dacă acest minunat Mircea se interesase dearestarea mea. ,nţelesei din această omisiune 'i din tăcerea ei care urmă că nu$ sau căintrase 'i el la &ndoieli duă ce se informase. )r$ cu tocmai &n acea "a doua zi" &nceusem

să fiu intero%at. Totu'i$ o &ntre!ai$ 'tiind dinainte ce avea să i se răsundă. "#e arestareamea ce ţi*a sus a doua ziD"$ adău%ai cu o amorţită ironie... "Tovară'ă Matilda$ mi*asus /eram la el &n !irou$ el m*a chemat duă ce i*am dat telefon0$ e ceva$ că ă'tia nuarestează ei un om de%ea!a$ e vor!a de o scrisoare susectă e care a rimit*o soţuldumitale de la un fost mem!ru al Sumanelor negre fu%it la Paris.D #ar n*a rimit oastfel de scrisoare1D am rotestat eu. N*a rimit*o$ dar i*a fost trimisă$ &nţele%i$ nutre!uie să*ţi mai recizez$ mi*a sus el ărinte'te. ?*am chemat imediat la mine e 'efulecurităţii cu dosarul 'i ăsta s*a cam codit$ că ancheta e &n curs$ că să*i dau ră%az &nă adoua zi... Nu vreau deocamdată să vor!im de anchetă$ i*am sus$ vreau să văd dosarul$să*mi dau seama de motivul entru care a fost arestat. er că nu l*aţi arestat fără motiv Nu$ zise. Ei$ vreau să văd 'i eu motivul1 7tiţi$ noi tre!uie să cola!orăm$ dar ei rimesc

ordine de la 4ucure'ti 'i răsund entru ceea ce fac numai faţă de Ministerul de Interne.#ar nici dacă raortăm noi că nu*'i fac datoria nu e !ine. Mai deinde 'i cine raortează.Adevărul e că ractic au rea multă utere$ ar tre!ui$ duă ărerea mea$ su!ordonaţi totalforurilor de artid. #ar ei sun că 'i &n artid se strecoară du'mani de clasă. Ei$ 'i Etrea!a noastră$ a artidului$ să*i demascam$ ei ar tre!ui doar să sesizeze 'i hotăr&rea &nceea ce rive'te vinovăţia unui mem!ru de artid s*o 3udecăm noi &nt&i. oţul dumitale nue mem!ru de artid1D Nu.D #e ceD A vrut să fie$ am minţit eu imediat$ dar tocmaiatunci$ 'tiţi$ s*au &nchis orţile 'i au &nceut verificările.D A'a este$ zice$ dar de ce nu l*aiatras mai dinainteD Nu*l cuno'team$ a!ia de cur&nd ne*am căsătorit.D A dat din ca curero'. Nu mă credea că nu te cuno'team cu mult mai &nainte$ !a chiar e si%ur că 'tia totuldesre mine$ nu se &mrietenesc ei cu cineva fără să se informeze. Am ro'it. #in fericire$

a continuat el$ sin%ura iesă la dosar e doar această scrisoare. Are acolo la sf&r'it o frazăcurioasă+ %ştept ordonan&ele dumnea'oastră. Ce e cu asta l*am &ntre!at e acest 'ef. 7imi*a e-licat. Individul$ un oarecare Iustin Comănescu$ e un fel de terorist din fosta !andă zisă a Sumanelor negre. 7i ce e cu aceste ordonanţe Asta vrem să aflăm 'i noi$mi*a răsuns %eneralul. Păi tre!uie &nt&i să aflaţi 'i e urmă să*l arestaţi. 4ine$ am zis euvăz&nd că tace /avea aerul să*mi su%ereze că &n acest sens instrucţiunile rimite de el sunăaltfel0. 4ine$ zic$ 'i ce sune !ănuitul$ ce răsuns v*a dat c&nd l*aţi intero%at Tovară'e rim$ zice$ ei totdeauna nea%ă. 7i ce*aţi vrea dumneavoastră să facă dacă unul enevinovat ,nseamnă că am %re'it noi 7i de ce nu &nteţi sfinţi Nu orniţi 'i de la remiza că ar utea fi nevinovat 4a da$ doar dacă el nea%ă nu dă nici o e-licaţie$ nu*l utem considera nevinovat. Ascultaţi$ i*am sus$ fraza asta tre!uie să ai!ă o e-licaţie.Ce sune !ănuitul Că nu 'tie nimic1 Recunoa'te că a fost 'i mai este 'i acum rieten cuteroristul$ au fost rieteni !uni chiar atunci$ &n @$ dar că... mai multe nu 'tie... a răsuns%eneralul.D"

,n acest unct tresării. 8ăcui Matildei un semn să se orească. "#a$ susei cu %reaţă$'i secretarul B*a crezut..." 7i mă ridicai de la masă$ intrai &n dormitor cu a'i nesi%uri 'imă &ntinsei e at. Matilda veni duă mine. "Auzi... că mai multe nu 'tiu... Am fostintero%at imediat$ seara... 7i e urmă dimineaţa... chiar %eneralul... le*am sus ce era... cuordonanţele... le*am e-licat... N*a vrut să sună adevărul$ %eneralul... &nseamnă că s*a


18/192

temut ca secretarul să nu %&ndească la fel ca mine... *a temut să nu le sca... 7i eurmă... Ei$ zi*i$ 'i ce... #ar ce imortanţă are..."

7i duă c;teva clie de intensă luciditate$ c&nd credeam că o s*o ot asculta eMatilda ore &ntre%i$ mă trezii a doua zi e la orele 'ase tot cu ea l&n%ă mine 'i cu o cea'căde !ulion de asăre &n m&nă$ zic&ndu*mi că tre!uie să*l &n%hit... Ea$ &mi suse$ dimineaţa

mă lăsase să dorm /cică dormeam fără resiraţie0$ dar că mi se mi'cau ochii &n ca /'iimită mi'carea ochilor mei$ ceva hol!at0$ se dusese la serviciu$ se &ntorsese$ re%ătisemasa. "cularea$ zise$ a3un% douăzeci 'i atru de ore de somn..." Mă uitai la ea fără s*ovăd... >&ndul mi se &ntoarse &naoi$ &n mod o!scur$ sre locul de unde ie'isem$ văzusemcu ochii minţii siluete &ncovoiate asura va%onetelor$ !ătr&ni de'elaţi ointindu*se să le&ncarce$ &ntuneric su!teran oac$ e care lumina vie a felinarelor de car!id &l &mră'tiaici*colo... )ameni li!eri$ zeităţi ale acelor ad&ncuri$ cu că'ti e ca$ &'i &nfi%eau istoalele&n zidurile de minereu 'i stri%au ceva$ nedeslu'it... răcnete de oameni victorio'i$ stă&niunici ... "#a$ da$ murmurai$ li!ertatea e un triumf uman chiar &n ad&ncuri... s&nt ad&ncuriaccetate... entru semenii lor... &n tim ce noi$ tot semeni ai no'tri$ fără să ne &ntre!edacă accetăm..."

7i mă sv&rcolii &n at$ dădui la o arte cea'ca Matildei 'i adormii iar. Mă trezii t&rziunoatea &n &ntuneric. Arinsei veioza. Ea dormea. ('a dormitorului era deschisă$ ie'ii &nhol$ u'a dormitorului fetiţei era 'i ea deschisă$ esemne să audă maică*sa tot ce i s*ar utea &nt&mla coilului &n timul noţii. Intrai &n !ucătărie$ m&ncai !r&nză 'i unt$ friturărece$ !ăui două ahare de vin$ care mă ameţiră imediat$ 'i revenii &n hol$ unde din nouvrui să dorm$ dar nu mai aveam somn. 8umai o ţi%are &n tăcerea delină a casei. Intrai &n !i!liotecă. Cărţile &mi defilară rin faţa ochilor de la un raft la altul. Mă a'ezai la !irou."Cui mă adresez mă &ntre!ai. Ce fac studenţii mei" 8ăcui un %est de am&nare... Ie'ii din !i!liotecă 'i intrai &n dormitorul coilului. Nu arinsei lafoniera$ cea din hol lumina dea3uns atul fetiţei. ) văzui cum stătea 'i$ fascinat$ mă alecai este ătuţul ei. ,ntoarsă &nmod nefiresc$ fetiţa mea &'i căutase iară'i oziţia chinuită &n care o %ăsisem. ,n %enunchi$

cu micul ei cor &n oziţie de ru%ăciune a!solută 'i totală$ &'i usese că'orul e ernă 'idormea cum dorm toţi coiii$ dar nu &ntinsă 'i radă somnului cu toată fiinţa ei$ ci arcătrudită 'i edesită să nu ai!ă arte de odihnă$ &ncă de e acum... >enunchii &i veneau la%ură$ fruntea se &nt&lnea cu ei$ sinarea cu fundi'orul &i erau arcă &n stare de ve%he. "Ce ecu tine am %&ndit$ ce nu*ţi lace ţie$ coilul meu. #e stai a'a de &ncordată Cine teameninţă e tine Prostuţo$ nu cumva e'ti seriată Nu cumva asta e oziţia e care oaveai &n !urta maică*tii Nu cumva n*ai vrut să te na'ti" Am luat*o &n !raţe$ am ridicat*o'i am us*o iar la loc e minuscula ei saltea 'i am &nvelit*o.

,i aăsam u'or fra%ila ei fătură. "tai cuminte$ &i suneam$ dormi a'a cum te*am us$ nu sta e !r&nci 'i &n %enunchi. Nu a!andona din fa'ă1 Nu te lăsa de e acum edesită..."

9II

4ine&nţeles că 'eful ecurităţii l*a dus de nas mai dearte e rimul*secretar Mircea$totu'i s*a temut de el 'i mi*a dat doar trei ani. Cel mai firesc ar fi fost să ceară$ nu să măvadă$ n*a'i fi avut retenţia asta$ dar să ceară ur 'i simlu o declaraţie scrisă din artea


19/192

!ănuitului 'i s*o citească$ această declaraţie o fi cerut*o$ dar de unde să i*o dea ,n fiecarezi am scris c&te una$ uneori 'i c&te două$ care erau rute &n faţa mea. Altfel de declaraţietre!uia să dau$ &n care să recunosc că am făcut arte din numita !andă 'i să dau numelecelor e care i*am cunoscut acolo &n nordul Ardealului$ unde am luat arte la acteteroriste. Totu'i$ caietele el le*a cerut 'i nu le*a mai restituit$ le*a ţinut c&teva luni 'i aoi

le*a &naoiat Matildei$ duă condamnarea mea. 7i*a dat seama ce e cu ele$ căci i*a sus cădacă mă 3udecau duă ele nu luam numai trei ani. ",ţi dai seama$ tovară'ă Matilda$ căduă ce iese nu mai oate să reintre &n (niversitate Cel uţin nu acum. Mai t&rziu$ dacă&'i schim!ă 'i el conceţiile$ mai vedem." "#ar &ntr*un liceu se oate$ nu*i a'a" a zisMatilda. "Nu nicăieri &n &nvăţăm&nt. Nu e un !ăiat cuminte$ nu e rudent$ 'i sre !inele luie necesar să stea deocamdată dearte de &nvăţăm&nt..." "#ar a fost rudent$ vă sun"$ a&ncercat Matilda să salveze ceva. "Cum a fost rudent c&nd le*a sus studenţilor că oate&ntemeia o nouă reli%ie A sus$ scrie &n caiete$ n*are rost să mai insi'ti." "#ar acum a&nţeles 'i el..." "Cine oate să 'tie dacă a &nţeles sau nu *ar utea ca nici el să nu 'tiedacă l*ai &ntre!a."

7i eu eram curios să aflu cum a fost el dus de nas de către %eneral$ &n afara fatului

că vroiam să*l ro% să*mi aro!e să lucrez de ildă la vreo !i!liotecă$ a'a cum se rocedase cu marele oet 'i filozof. #ar avea el să mă rimească Matilda mă asi%ură căda 'i telefonai la ca!inetul lui 'i cerui o audienţă. "Cine s&nteţi"$ mă &ntre!ă secretara.Cine mai eram mă &ntre!ai 'i eu. "(nde lucraţi"$ reluă secretara. "Am fost asistentuniversitar"$ răsunsei eu atunci. "Telefonul" ,i dădui numărul de telefon 'i &mi suse căvoi fi anunţat c&nd să mă rezint &n audienţă.

Mă anunţă duă vreo oră 'i &mi suse că era entru a doua zi dimineaţa. Nu mă rimi&nsă cu !unăvoinţa la care mă a'tetam 'i mă ţinu uţin. Era un om care nu*'i arăta v&rsta$ ărea mult mai t&năr$ nici un fir de ăr al!$ voinic$ fi%ură de ins e-erimentat$ cunoscătorde oameni$ cu %esturi uţine$ fizionomie care semăna cu a tatălui meu$ refle-iv &nsă 'i%reu de resuus că se utea &nfuria vreodată. Am &nceut eu. "Tovară'e rim*secretar$

'tiţi că am fost condamnat e nedret"$ "Nu chiar$ răsunse el cu o va%ă ostilitate. Nuchiar e nedret." "9*a' ru%a să*mi acordaţi două minute să vă e-lic ce era cu frazaaceea din scrisoare$ entru care am fost anchetat tim de trei luni 'i aoi trimis la4aia*rie." "?asă scrisoarea$ caietele$ dacă era numai scrisoarea$ n*a'i fi fost de acord cu&nvinuirea." "7i totu'i e !aza scrisorii..." "?asă scrisoarea$ mă &ntreruse el sever. Nus&nt secialist &n istoria filozofiei$ dar am utut să*mi dau seama că su! masca studieriialtor filozofi ai &ncercat să a!aţi studenţii de la mar-ism 'i să le vor!e'ti de o nouă reli%ie.7tii ce intenţie aveau ă trimită caietele la 4ucure'ti$ de'i aveau două referate care tea!solveau. ?e*am cerut să le citesc 'i eu$ 'i i*am lăsat să te 3udece entru scrisoare." "9ămulţumesc$ dar 'tiţi care era adevărul cu acea frază" "Nu mă interesează acum$ %ata$lasă$ e'ti li!er$ %&nde'te*te la viitor. Ce era cu fraza aceea"

,i ovestii$ &ndindu*i reacţia. ") t&menie$ suse el sc&r!it. #ar dacă insistam să ţi sedea drumul$ se a%ăţau de caiete 'i mi*ar fi utut sune că le*au 'i trimis la 4ucure'ti 'ichiar le*ar fi 'i trimis 'i e urmă le coro!orau$ aceste două ro!e 'i caietele 'i scrisoarea$'i te*ar fi e-ediat 'i e tine la 4ucure'ti. N*ai mai fi fost acum aici. ?e*ai ars$ acelecaiete" "4ine&nţeles"$ minţii eu d&nd din umeri că mi se unea o astfel de &ntre!are."er că ai renunţat sau vei renunţa c&t mai cur&nd la conceţia dumitale reacţionară1 E ocondiţie ca să oţi fi$ c&ndva$ reinte%rat &n &nvăţăm&nt$ dacă o să mai fiu eu e*aici$ !ine&nţeles"$ suse el fum&nd lini'tit$ dar e %&nduri$ iar eu &nţelesei+ un altul nu va face &n


20/192

acest sens nimic entru mine... "#ar la o !i!liotecă ot lucra &nă atunci" "Cum să nu$numai să %ăsim loc." 7i aăsă e un !uton. Intră secretara+ "une*i lui 9ătămanu să seintereseze acum imediat dacă e-istă vreun loc li!er de !i!liotecar &n acest ora'. ă vină eurmă la mine."

Telefonul sună. 9rusei să mă ridic 'i să a'tet dincolo$ dar &mi făcu un semn să

răm&n. 9or!ea cu un director$ ro!a!il de uzină$ e care &l chemă la el 'i aoi &nchise."N*o să*ţi sun$ zise$ că reli%ia e oiul ooarelor$ dar tre!uie lăsate ooarele li!ere sădecidă ele sin%ure dacă vor să mai creadă &n #umnezeu sau nu. #e aceea noi am interzis roa%anda reli%ioasă$ am scos*o din 'coli 'i am desărţit !iserica de stat." "Totu'i$ aţinut omenirea &n fr&u două mii de ani$ zisei. Morala cre'tină nu ne &nvaţă nimic rău." "#eacord$ dar &n mod li!er$ zise el. #e ce să sile'ti coilul s*o &nveţe de mic$ e o chestiune decon'tiinţă$ să decidă sin%ur la maturitate dacă &i e sau nu de folos." Prudent$ mă orii aici.Totu'i$ reluai duă c&teva clie+ ",n caietele mele mă refer la o reli%ie e !ază de 'tiinţă"."#a$ dar orice reli%ie$ chiar de%hizată &n 'tiinţă$ e dăunătoare. #e ce să nu fie omul li!erde orice sentiment reli%ios #umneata sui &n caiete că totul e sirit. #e aici 'i &nă laf&ntul #uh nu mai e dec&t un sin%ur as$ iar al doilea ne*ar &ntoarce iar la !iserică. 7i

orice !iserică are nevoie de reoţi etc$ tot alaiul..."#e astă dată tăcui definitiv... Cur&nd intră acel 9ătămanu$ care suse că nu e-istă niciun loc li!er la nici o !i!liotecă. "Nici &n ersectivă"$ zise secretarul. "#eocamdată nici&n ersectivă$ dar 'tiţi$ oate să aară..." "Tovară'e secretar$ susei eu atunci$ dar să redau$ de ildă$ a!ecedarul &n vreo 'coală" "Nu$ zise el hotăr&t. Mai t&rziu."

,i suse acelui 9ătămanu să*mi rezolve e arcurs situaţia mea$ adică să*mi %ăseascătotu'i un loc la o !i!liotecă 'i &nţelesei că tre!uie să mă ridic 'i să lec. ",mi telefonaţimie din c&nd &n c&nd$ &mi suse 9ătămanu ăsta$ 'i &ndată ce se ive'te un astfel de ost..." 'ifăcu din m&ini %esturi de lini'tire$ adică totul se va aran3a$ ot să mă !izui e el$ c&ndordinul venea de la tovară'ul rim$ ersonal. "4ine$ vă mulţumesc1"

7i ie'ii nu fără să o!serv că nici secretarul 'i nici activistul nu schiţaseră vreun %est

din care să &nţele% că$ dacă nu*mi &ntindeau ei m&na$ a'i fi utut s*o &ntind eu.7i totu'i acest om mă salvase de la ceva mult mai rău$ dar de ce era arcă suărat emine Chiar mă considera vinovat &n forul său interior #e ce oare Pentru acele caiete,mi susese că omul tre!uie să fie li!er de orice reli%ie$ dar era el li!er de altele$ c&nde-erienţa &i sunea că nu$ de ildă să se oată aăra c&nd era arestat ar!itrar 'i us să se&nvinuiască sin%ur ca să oată fi condamnat au nu 'tia ce se etrece Nu era osi!il sănu 'tie$ sau dacă era totu'i osi!il$ credinţa e care o avea nu era la fel de &nceţo'ată ca 'ia unui credincios care nu*'i une &ntre!ări #esi%ur$ el era unul dintre cei !uni$ dar nu eranici el !un &nă la caăt... 7i tre!uie să recunosc$ sre 3ustificarea lui delină$ că nici nu utea fi...

9III

,ncetul cu &ncetul mă o!i'nuii cu %&ndul că s&nt li!er 'i amintirile 'i sentimentul acela !izar de comlicitate cu minele &n care lucrasem 'i cu oamenii de*acolo &nceură să seretra%ă 'i &n acela'i tim 'i aroierea de Matilda$ de astă dată su! semnul unei rofundemelancolii$ &nceu să*mi re&nvie sentimente retrase$ seranţe &nchise.


21/192

,mi ovesti cum$ chiar &ndată duă arestarea mea$ canalii al căror nume n*avea să*lafle &nceuseră re%ătiri de 3udecarea ei &n 'edinţă u!lică 'i e-cluderea din artid.7edinţa avu loc duă ce deveni fat cert condamnarea mea 'i cei ce o &ndeau &nceurăsă*i ună &ntre!ări. ă ne sună tovară'a Petrini dacă a avut sau nu cuno'tinţă de acţiuniledu'mănoase ale soţului ei$ arestat de or%anele noastre de securitate 'i condamnat. 7i c&nd

se sunea "or%anele noastre de securitate"$ vocea avea arcă accente lirice$ erau "alenoastre"$ aceste or%ane$ ca 'i c&nd ar fi fost rude aroiate$ coiii no'tri dra%i$ s&n%e dins&n%ele nostru. A te &ndoi de 3usteţea acţiunilor lor era ca 'i c&nd te*ai fi &ndoit de tine&nsuţi. ă ne sună doamna Petrini$ fiindcă eu ersonal n*o mai ot considera tovară'ă$dacă văz&nd orientarea reacţionară a soţului ei$ a adus acest fat la cuno'tinţa or%anizaţieide artid din care face arte. Asta nu mai era &ntre!are$ avans&nd$ &nainte de a a'teta răs* unsul$ 3udecata că el n*o mai utea considera tovară'ă$ su%era adunării că el 'tie că ean*a făcut acest lucru$ adică să*'i denunţe soţul 'i deci nu va avea ce să răsundă< eravinovată. Eu$ a sus altul$ un &ntre!area dacă e &nt&mlător fatul că 'i*a ales un astfel desoţ1 Căsătoria a avut loc &n @J$ c&nd de e atunci era certă orientarea contrarevoluţionară aacestui domn$ care reu'ise să se strecoare &nă &n &nvăţăm&ntul suerior.

Numai unul din ace'ti trei era arhitect. Cel dint&ii$ al cărui %las tremurase de&ncredere ronunţ&nd numele instituţiei care aresta oameni$ era un funcţionar 'ters 'iservil$ de la conta!ilitate$ a!ia de*o cuno'tea e Matilda$ sau a'a credea ea. ,n realitate$cum avea să i se sună duă aceea$ era un ins de care toată lumea se ferea$ fiindcă &i &ndea e toţi 'i fusese dovedit că era &n slu3!a instituţiei de care omenise cu at&ta lirism. Numai Matilda nu 'tia$ de'i &l vedea adesea colind&nd !irourile$ totdeauna &n m&nă cu ofiţuică de sarcini$ &ncredinţate de or%anizaţie< se &ncleia la vor!ă$ insista$ revenea$ &nsă cuo mască de umilinţă e chi$ &n'el&ndu*i doar e naivi sau imrudenţi. Al doilea$ care se 'i%ră!ise să n*o mai considere tovară'ă$ o vedea adică de3a e-clusă$ era un muncitor care aifi zis că e inocent$ dar iată ce ie'ea din el< e*ăsta Matilda &l cuno'tea !ine$ credea ea$totdeauna vesel$ z&m!ăreţ$ adică "otimist"$ ducea o viaţă de familie infernală$ &l !ătea

nevastă*sa$ e-aserată de otimismul lui stuid$ c&nd ea se chinuia cu cinci coii &ncămici 'i muncea ca o roa!ă săl&nd rufele altora$ sin%ura sursă de c&'ti% care se mai adău%ala salariul lui de zidar$ nu mai mic dec&t al altora$ clar insuficient să*'i hrănească 'i să*'i&m!race at&ţia coii. "#e ce*ai făcut 'i dumneata cinci$ doi nu ţi*a3un%eau" &i suseseodată Matilda$ lictisită de văicărelile 'i de %ura lui z&m!ăreaţă$ care nu &nceta să afi'eze&n mod enervant "sănătoasa" lui orientare olitică chiar c&nd se văita. Al treilea era unarhitect$ de o ur&ţenie care nu ascundea dec&t tot ur&ţenie< ur&t era$ ur&t %&ndea 'i ur&tacţiona. Era romoţie roasătă 'i nici măcar meserie nu 'tia$ ca să comenseze cu cevaur&tele*i calităţi. usese desre mine că mă "strecurasem" &n &nvăţăm&ntul suerior c&ndtoată lumea$ &mi ovesti Matilda$ se &ntre!a cum se strecurase el &n arhitectură.

Pe urmă$ surriză$ secretarul or%anizaţiei$ un !etonist$ anunţă o auză$ de'i 'edinţaa!ia &nceuse. Matilda nu era seriată$ &nţelesese că o vor e-clude 'i era hotăr&tă să nufacă nici o concesie$ să declare că soţul ei e nevinovat 'i că timul va dovedi că s*a %re'itcu arestarea 'i condamnarea lui$ deci n*avea ce să fi anunţat &n or%anizaţie$ nu era nicireacţionar$ nici contrarevoluţionar 'i a 'tiut !ine cu cine s*a căsătorit. #acă cineva nu vreas*o mai considere tovară'ă$ &l rive'te. e omeni$ &n acea auză &n care toată lumeaafecta că nu se &nt&mlă nimic &n afară de fatul că se refăceau toţi că nu vor s*o evite$de'i o evitau &n mod discret$ lăs&nd*o sin%ură e scaunul ei$ de unde nu se ridică dec&t săse uite lini'tită e %eam$ chemată &n camera !iroului or%anizaţiei$ unde se retrăseseră doar


22/192

!etonistul 'i activistul de la sector$ care lua de o!icei arte la 'edinţe. "Tovară'ă Petrini$ &isuse acest activist$ ăstraţi*vă calmul..." "#ar s&nt foarte calmă$ 'tiu ce mă a'teată$ ziseMatilda cu desinvoltură$ a'a că..." "Noi vă sfătuim să luaţi cuv&ntul$ o să vi*l dăm imediat'i o să curmăm orice alte &ntre!ări 'i$ fără să !ravaţi$ răsundeţi lini'tit 'i onderat.uneţi că n*aţi 'tiut nici dumneavoastră nimic 'i... n*o să vi se &nt&mle nimic.== "4a nici*

decum$ a zis Matilda$ am 'tiut$ de ce să*mi acuz !ăr!atul su%er&nd că$ de'i n*am 'tiut$ el a utut totu'i să se ascundă de mine. Nu s*a ascuns$ e nevinovat$ &l cunosc." "7i atunci cume-licaţi dumneavoastră că totu'i..." "Nu*mi e-lic$ asta e1 Nu*mi e-lic 'i nu cred...""4ă%aţi de scamă$ ne uneţi &ntr*o situaţie fără ie'ire$ reluase activistul. #acă &ntre!ărilevor continua$ 'i duă răsunsul dumneavoastră vor &ncee acuzaţiile$ se va ceree-cluderea. (nul din ă'tia trei e care i*aţi auzit o va face$ 'i dacă adunarea votează entru e-cl

preda, marin - cel mai iubit dintre paminteni vol.2

Documents