preadolescenţa Şi trecerea la un nou ciclu Şcolar

8/16/2019 Preadolescenţa Şi Trecerea La Un Nou Ciclu Şcolar

http://slidepdf.com/reader/full/preadolescenta-si-trecerea-la-un-nou-ciclu-scolar 1/22

Preadolescenţa şi trecerea la un nou ciclu şcolar

Preadolescenţa face parte din primul ciclu al dezvoltării fiinţei umane, adicădin ciclul de creştere şidezvoltare şi corespunde intervalului de vârstă10-14 ani.

Alţii considera preadolescenta un substadiu al adolescenţei. ar cei mai mulţiautori româniconsiderăpreadolescenţa ca un stadiu distinct caracterizat printr-un anumit specific al activităţiide

bază!nvăţarea şi al sistemului de relaţii !n care se aflăinte"rat elevul.

# dată cu intrarea !n acest stadiu, cele mai importante sc$imbări se produc !n activitatea de !nvăţareşianume%

& diversificarea disciplinelor şcolare'

& adaptarea "ândirii la specificul co"nitiv al diverselor solicitări şimai ales atin"erea nivelului de"eneralizare şiabstractizare cerut'

& !nsuşirea sistematică a noţiunilor ştiinţifice de bază din principalele domenii ale cunoaşterii'

& interacţiunea cu mai mulţiprofesori şi efortul de adaptare la cerinţele şistilurile lor diferite de lucru'

& creşterea timpului de !nvăţare acasăşi a responsabilităţilor personale pentru acesta.

Având !n vedere aceste sc$imbări se consideră, pe bună dreptate, că intrarea !n clasa a (-a este unadevărat pra" ce trebuie trecut uneori cu destul efort şi tensiuni. )otodată preadolescenţii se potan"a*a, alături de părinţii lor !n activităţide muncă !n folosul familiei. e asemenea, participă la felde fel de evenimente culturale, sunt interesaţi de pro"ramele )(, de reviste, cărţi, internet etc. +ocul

şi păstrează !ncă un loc al său, aproape !n fiecare zi, dar este vorba de *ocuri complee cu re"uli.

Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice

Schimbări în sistemul relaţiilor

c$imbări importante se produc şi!n câmpul relaţiilor pe care le au preadolescenţii !n familie, laşcoalăşi!n afara acesteia.

& !n cadrul familiei de*a nu mai sunt văzuţica !nainte dar părinţii au !ncăatitudini ambi"ui% uneori !iconsiderămari şi le transferă unele responsabilităţi,alteori !i considerătot copii şile interzic uneleactivităţi'

& !n şcoalăprofesorii !i văd mari şi le asi"urăcondiţii de manifestare a autonomiei şi independenţeimai ales !n activităţile etraclasăşietraşcolare'

& se lăr"esc considerabil relaţiile cu "rupurile informale. Preadolescenţiimanifestăo atracţiedeosebităfaţăde aceste "rupuri pe care le cautăzilnic şi a căror influenţăcreşte !ntrecând-o uneori pecea a familiei. /ercetătorii au numit preadolescenţa vârsta "raţiei sociale. ezvoltarea deplinăafiinţei nu s-ar putea realiza fără interacţiunea cu "rupurile de e"ali.

2rupurile formale şiinformare de e"ali contribuie la continuarea socializării, la creşterea eperienţeisociale personale, la autocunoaştere, la clarificarea ima"inii de sine etc.



Transformările biologice şi debutul pubertăţiiîn preadolescen

3n autor francez, . 5e$alle considera, că% transformările fiziolo"ice şi morfolo"icecare survin 6!n preadolescentă n.n7 constituie, fără!ndoială, evenimentul ma*or alacestei perioade de dezvoltare.

Vârful de creştere fizică

Aspectul cel mai vizibil al transformărilor biolo"ice este creşterea !n !nălţime. Acum se!nre"istreazăun vârf atât la fete cât şi la băieţicare se eplicămai ales prin modificări !nfuncţionarea "landelor cu secreţie internăşiprin pro"ramul "enetic al fiecăruia. 5a

băieţi, !n *urul a 14 ani se produce o creştere de 10 cm iar !n restul anilor de 8 cm.Astfel cădin toamnăpână!n primăvarăle rămân $ainele mici. 5a fete vârful este la 19ani cu : cm !n acel an şi cu ; cm !n restul anilor. nălţimea medie este la băieţide 1;0 & 1;< cm iar la fete cu 1 cm & 9 cm mai mică.

e asemenea, creşterea !n "reutate este semnificativă. 5a băieţi, către sfârşitulstadiului, se atin"e !n medie <0 =". 5a fete !ncep de*a sa se constate efectele modelelorculturale. >le !şi suprave"$eazăsilueta, !şi controleazămereu "reutatea, manifestă

selectivitate crescutăfaţăde alimente etc. >istăriscul respectării unui re"im drastic deslăbire şiunele pot a*un"e la aneie nervoasă.

/reşterea !n "reutatea poate fi !nsoţită de alte fenomene or"anice% nevoia mai mare desomn, dificultăţide trecere de la somn la ve"$e, dureri articulare, apetit crescut. ar se

produc şi unele disproporţionări !ntre părţile corpului şi cercetătorii au numit preadolescenţa vârsta păian*enului.

Pot apărea unele desincronizări !ntre creşterea oaselor şi creşterea muşc$ilor caredeterminăpentru o scurtăperioadăde timp, un fel de ne!ndemânarecaracteristicăşidacăaceasta este ironizată de părinţise a*un"e la dezvoltarea unor

complee de inferioritate.

Procesele de osificare se continuă!n diferite zone ale corpului deşiau acum o maimicăamploare. /ele ce se produc la nivelul feţei pot "enera unele dizarmonii care-i potdezamă"i pe părinţi. acă ei şi le eprimăcu voce tare se pot dezvolta, din nou,complee de inferioritate.

odificări în sistemul neuroendocrin

e produc unele sc$imbări şi la nivelul sistemului nervos. 2reutatea creierului este de

1400 "r., iar sub raport funcţional se

!nre"istrează numeroase perfecţionări. /ea mai importantă este ceea ce constată!nformarea cu vitezăa le"ăturilor interneuronale şi mai ales or"anizarea lor ierar$ică.

c$imbări spectaculoase se petrec !n sistemul $ormonal%

se intensificăfuncţia tiroidei care asi"urăcreşterea fizică spectaculoasă'

$ipofiza acţioneazăasupra "landelor seuale'

epifiza şi suprarenalele vor face să se manifeste caracteristicile seuale secundare'

intrarea !n funcţie a "landelor seuale şi deci debutul pubertăţii'



timusul sau "landa copilăriei, aproape că !şi !ncetează activitatea



Aspecte specifice în manifestarea proceselor senzorial!percepti"e de obser"are şi dereprezentare la preadolescenţi

n funcţionarea sensibilităţiişi percepţiilor vizuale sc$imbările cele mai noi şispecifice sunt%? creşte de 9 & @ ori capacitatea de diferenţiere vizuală'

? creşte câmpul vizual, mai ales cel periferic şi acesta este foarte important pentru perfecţionareacititului'

? creşte analitismul !n realizarea percepţiilor aşa că preadolescenţii sunt !n stare săsesizeze aspectede fineţe şidetalii semnificative proprii obiectelor sau comportamentelor oamenilor.

Percepţiile auditive au un vârf !n ceea ce priveşte auzul muzical

!n *urul a 10 -1@ ani, dar preadolescenţiipreferăo intensitate mare a muzicii şiritmul ei. Auzul fizicşicel fonetic atin" niveluri foarte bune.

ensibilitatea c$inestezică şi cea tactilă sunt şi mai fine şi se investesc !n activităţi artizanale pecare preadolescenţii le desfăşoară cu plăcere.

#apacitate de obser"are

/apacităţile de observare atin" un nou nivel privind or"anizarea şi re"larea lor aşa că preadolescenţii le manifestă frecvent !n laboratoarele şcolare. >levii de la "imnaziu pot desfăşuraindependent observaţiile cu condiţia !nsă ca profesorul să le comunice indicatorii perceptividupăcare săse conducă.

Progresele reprezentărilor

eprezentările atin" un nivel mai !nalt de "eneralizare !n comparaţie cu stadiul anterior. e dezvoltăcate"orii noi de reprezentări pentru discipline precum "eometria, "eo"rafia, domeniile te$nice etc.n "eometrie "radul de "eneralizare a reprezentărilor poate fi foarte aproape de cel al noţiunilor.eprezentările de orice fel se pot or"aniza cu uşurinţă!n *urul unor idei centrale, a unor noţiuni de

bazăşi pot fi apoi cu uşurinţă actualizate şitransformate !n funcţie de sarcinile ce trebuie rezolvate

Particularităţile proceselor cogniti"e comple$e ale preadolescenţilor

2ândirea

esfăşurarea proceselor de maturizare neurofuncţională cerebrală, cuprinse !n pro"ramul "enetic şiefectul influenţelor sistematice şi de durată, din partea mediului şi educaţiei asi"ură trecerea la"ândirea formalăce are loc !n *urul a 11 & 19 ani, deci !n cursul preadolescenţei.

/aracteristicile de bazăale acestei "ândiri sunt%



desprinderea de concret prin creşterea capacităţilor de abstractizare şi "eneralizare şi astfel preadolescentul poate folosi corect noţiuni mai abstracte, mai depărtate de sursele lor iniţiale,

concrete'

preadolescentul poate să"ândeascăbine şi dacăinformaţia

este prezentată!n formăverbala. n acest caz "ândirea acţionează asupra prepoziţiilor pe care le pune!n fel de fel de relaţiilo"ice'

? se dezvoltăoperaţii de "radul al doilea şi astfel procesarea informaţiei este mai compleă. Potsădesfăşoare "eneralizări ale "eneralizărilor, abstractizări ale abstractizărilor etc.'

!nsuşesc numeroşial"oritmi "enerali dar şi alţiispecifici pentru fiecare disciplinăşcolarăaşa cum ar ficel al etra"erii rădăcinii pătrate dintr-un număr'

reversibilitatea este deplinăşi fiecare operaţie va forma o unitate cu inversa şicu reciproca sa şiastfelcontrolul lo"ic !n "ândire va spori. Acţioneazăo lo"icăimplicită. eversibilitatea se referăla



realizarea unei operaţiişi apoi aplicarea alteia a*un"ându-se, datorită acesteia, la punctul de pornireşicontrolând corectitudinea'

tipul de raţionament specific este cel deductiv iar cel inductiv se perfecţioneazăfoarte mult'

"ândirea lucreazăcu noţiuni ştiinţifice de bază, or"anizate !n sisteme proprii fiecărei disciplineşcolare.



emoria de"ine mai acti"ă% mai eficientă

2ândirea cauzalăeste mai amplăşimai profundădar le"atăde fiecare cate"orie de fenomene, mai alescele de ştiinţele naturii, fizică, c$imie.

Bivelul "eneral al "ândirii din acest stadiu influenţează semnificativ toate celelalte proceseco"nitive şi, mai ales, activitatea de !nvăţare.

Cemoria

nre"istrează, la rândul ei un vârf de dezvoltare.

? Boul nivel şcolar beneficiazăde un volum crescut al memoriei.

)otodată, cerinţele şcolare stimuleazăşiamplificăacest parametru funcţional al memoriei.

Acelaşimare număr de solicitări şcolare face săcreascăşimai mult caracterul activ şivoluntar al

memoriei elevilor de "imnaziu.Aşa cum s-a relevat prin cercetări, la 11 & 1@ ani memoria spontană atin"e un vârf careeprimămarile disponibilităţicerebrale din acest stadiu. Aceasta favorizeazătoate proceselememoriei% !ntipărirea, păstrarea, actualizarea.

# altăinteresantăparticularitate constă!n faptul căpreadolescenţii

!ncep sămemoreze mai uşor laturile abstracte şi "enerale ale cunoştinţelor, ceea ce nu era posibil !ncopilărie.

Preadolescenţii au o atitudine mai activa faţăde păstrare şi conştientizeazăvaloarea repetărilor şi auiniţiative personale !n realizarea lor.

eproducerea !ntrece recunoaşterea, dar ea nu se depărteazăprea mult de or"anizarea iniţialăamaterialelor din momentul !n care a fost !ntipărit. Acest aspect este caracteristic ma*orităţii

preadolescenţilor.



Preadolescenţa & stadiul ieşirii din copilărie

etamemoria

&$uberanţa imaginati"ăa preadolescenţilor

? )otodată, preadolescenţii reuşesc să-şi cunoască unele particularităţiale propriei memorii şile pot apoi folosi cât mai bine ca săfacăfaţăcerinţelorşcolare. Prin urmare, dispun de metamemorie.

Dma"inaţia

Dma"inaţia preadolescenţilor este apreciatăca manifestându-se amplu !ncontetul epansiunii co"nitive "enerale care caracterizeazăacest studiu. evorbeşte de euberanţa ima"inativă

preadolescentului.

Dma"inaţia reproductivă este mult antrenată !n !nsuşirea diverselor cunoştinţedar este ferităde deformările !ntâlnite la şcolarii mici 6aceştia modernizauima"inea lor asupra unor locuri prea !ndepărtate sau asupra trecutuluiistoric7.

Dma"inaţia creatoare este mai bine relaţionatăcu "ândirea dar poate!ncăsăalunece, din când !n când !n fantezie.



? e cele mai multe ori ima"inaţia creatoare a preadolescentului se investeşte !nactivităţiartistice sau !n cele artizanale.

'nsuşirea comple$ăa limbii

Procesele co"nitive complee sunt favorizate deun nivel ridicat al limba*ului.

Antrenarea !ntr-o activitate şcolarăbo"ată,lecturile particulare, contactul mai amplu cumass-media, comunicarea intensăcu e"alii suntfactorii cei mai importanţiai dezvoltării deosebitea limba*ului din acest stadiu.

Astfel se !nre"istreazăo creştere remarcabilăavocabularului pasiv, pânăla 14 000 de cuvinte la14 ani ceea ce !nseamnăo amplificare sensibilăa

competenţei lin"vistice. Prin urmare, ei !nţele"tot felul de mesa*e şi pot apela la multe surse deinformare. emnificaţiile cuvintelor sunt mai

precise şi multe dintre ele au ca nucleu noţiuniştiinţifice.

(orbirea are un debit foarte apropiat de aladulţilor, este fluentă, conţine propoziţii şi fraze

bo"ate şi unitar or"anizate. tructurile verbale se

deosebesc după contetul !n care se desfăşoară.n clasătind săatin"ăei"enţele limbi literare.ntre cole"i se bazeazăpe *ar"onul şcolar pentrucare eistă, la această vârstă, o preferinţăspecialăşi, de asemenea, apelează la superlative, !ntr-unmod caracteristic pentru preadolescenţi.



Bu mai sunt probleme de pronunţie, sau, cel puţin aşa ar trebui săfie.

Ci*loacele neverbale de comunicare sunt folosite!n mod adecvat.



Preadolescenţa & stadiul ieşirii din copilărie

? 5imba*ul scris prezintăurmătoarele particularităţi%creşte viteza de scriere, aproape detrei ori faţăde a şcolarului mic, dar treptat. e evidenţiazăstilul personal al scrisului. e!nsuşesc eplicit şicomplet normele "ramaticale şi orto"rafice care ar trebui săre"leze

perfect scrisul.

e !nsuşesc modele variate de eprimare !n scris. e pot obţine rezultate noi !nelaborarea compoziţiilor şi pot folosi mai bine mi*loacele poetice ale limbi materne.

Aspecte specifice în manifestarea proceselor stimulati"e şi reglatoare dinpreadolescenţă

Prima remarcăpe care o facem referitoare la viaţa afectivăa preadolescenţilor se referălafaptul ca măcar şi pentru o perioadă scurtă de timp aceasta este direct influenţată defenomenele pubertare. e constatăuşor o iritabilitate, instabilitate, eplozivitatecaracteristice manifestării emoţiilor şi care se pot afla la baza unor conflicte cu părinţii.

Apoi trăirile emoţionale ale preadolescenţilor sunt mult mai

Viaţa afecti"ămai intensăşi mai di"ersificată

bo"ate şi mai nuanţate datorită varietăţiiactivităţilor şi relaţiilor realizate de ei. eeemplu, trăieşte mai nuanţat şi mai profund succesul şi eşecul pentru că propriul eueste mai implicat !n obţinerea acestora. Eucuriile şi tristeţile sunt le"ate de fel de fel decompetiţiidar şide calitatea relaţiilor cu profesorii şicole"ii.

Proiectul pentru nvăţământul ural 1@



Adolescenţa & stadiul unor ample transformări psi$ice

(oi in"estiţii afecti"e

? Preadolescenţii fac pentru prima dată investiţiiafective semnificative, etrafamiliale !n relaţiilede prietenie şi pot trăi concomitent un fel decomple de vinovăţiefaţăde părinţi.

? e dezvoltăsentimente noi cum ar fi cel de prietenie cu cei de aceeaşivârstăşide respectşipreţuire faţăde profesori.



e amplifică posibilităţile de re"lare acomportamentelor emoţional-epresive, cu

ecepţia fenomenelor de !nroşire şipaloare.

Preadolescenţiisunt mai conştienţide emoţiile şisentimentele lor şi fac mai frecvent le"ătura cuacceptorii morali, adică se confruntăcu modeleleşinormele morale asimilate, !n primul rând, de la

părinţi.

oti"aţia pentru în"ăţare este mai eficientă

tructurile motivaţionale care se manifestă!n

preadolescenţă sunt mai ales%motivaţia etrinsecămai valoroasăpentru!nvăţare'



se intensifică motivaţia intrinsecă a !nvăţării'interesele co"nitive devin mai intense şimaiselective'

!ncep să fie implicate !n !nvăţare şi !n alteactivităţi& trebuinţele de autoevaluare

şiautorealizare'interesele culturale seamplificăşipreadolescenţiidevin fani ai vedetelordin muzicăşisport'

atracţia faţăde "rupurile de e"ali este maimă'

interesele pentru lecturăsunt prezente, dar, la"eneraţiile actuale, nu sunt foarte intense'

interesele de colecţionare se manifesta la unii preadolescenţi dar acum colecţiile devin maivaloroase faţăde cele din şcolaritatea mică'

!ncepe săse manifeste, tot mai mult, interesul pentru viaţa interioarăpersonală.



/omponenta cea mai importantăa mecanismelorre"latoare este voinţa.

n ceea ce priveşte voinţa preadolescenţilor,aspectele cele mai importante sunt următoarele%

dacăşi-au fiat de*a scopul sunt mai capabili să-lurmărească pe acestea şisăreziste tentaţiilor'

sunt mai antrenaţi!n a !ndeplini scopurile pânălacapăt'

este mai bine dezvoltatăfuncţia de frânăa voinţei'

voinţa !ncepe săse investeascăşi!nactivităţiautoformative, autoeducative.

)*+* Particularităţilepersonalităţiipreadolescenţilor

Alături de factorii fundamentali ai dezvoltării

psi$ice 6ereditatea, mediul, educaţia7, personalitatea preadolescentului este puternicinfluenţatăşi de intensificarea conştiinţei de sineşi a capacităţiide autodeterminare şi autoformare.Aspectele cele mai importante ale dezvoltării

personalităţii!n preadolescenţăsunt%

? particularităţile temperamentale semanifestă!ntr-o relaţie mai strânsăcu celecaracteriale. n ma*oritatea situaţiilortemperamentul este subordonat caracterului, dar

numai situaţiile etreme pot proba

tăria acestei le"ături'

? aptitudinile sunt mai bine dezvoltate şiseeprimă!n rezultate



remarcate la nivelul şcolii şilocalităţii.



Autonomia moralăa preadolescentului



Schimbări la ni"elul imaginii de sine

Preadolescenţisunt interesaţisă-şi cunoascăaptitudinile şi de aceea seconsiderăcă!n acest stadiu este !nceputul identificării vocaţionale.

/aracterul continuă să se dezvolte, dar se accentuează tendinţele spre oautonomie şio independenţămai lar"ă. Acest fapt poate crea conflicte cu

părinţii şi poate declanşa de*a, la unii preadolescenţi, criza de ori"inalitate.

/onştiinţa moralăa preadolescentului se află!n faza de

!nceput a autonomiei morale, adicăatitudinile şicomportamentele nu maisunt orientate de imperativele morale parentale ci de convin"eri morale !n

curs de formare.Preadolescenţa se caracterizează prin intensificarea conştiinţei de sinedatorită mai ales următorilor factori% a7 transformările biolo"ice intense' b7sc$imbarea atitudinilor celorlalţi faţăde preadolescenţi' c7 capacităţileco"nitive crescute care le permit să!nţelea"ă, mai mult şimai bine, ceea ce sereferăla propria fiinţă.3nul din efectele intensificării conştiinţei de sineconstă!n modificări la nivelul ima"inii de sine.

>ul fizic este puternic reliefat !n structura ima"inii de sine.

Adică preadolescentul tinde să-şi cunoască atât calităţile cât şi defectelefiind alternativ !ncântat şidezamă"it de sine dar !ncercând de*a săoptimizezeaceastălaturăa fiinţei lui. Aceastăaccentuată orientare către sine a fostnumităde autori psi$analişti, narcisism preadolescentin.

18

preadolescenţa Şi trecerea la un nou ciclu Şcolar

Documents