1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

TEMATICA ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (nivelul I, iniţial)

Anul III, sem. 5 şi sem. 6

INTRODUCERE DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1. Baza normativ-legislativă a pregătirii pentru profesia didactică 2. Obiectivele practicii pedagogice 3. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice 4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

B. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (1) 1. Fişa de asistenţă 2. Grilă de observare a lecţiei 3. Planificare calendaristică 4. Proiectul unităţii de învăţare 5. Proiect de lecţie 6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1) - o copie se depune la facultate / platforma tehnologica din teritoriu Pentru punctul B, vezi „Caietul de practică pedagogică”

INTRODUCERE Toate achiziţiile acumulate prin studiul disciplinelor de specialitate, socio-psiho-

pedagogice şi didactice sunt mai bine înţelese şi devin durabile prin cunoaşterea nemijlocită a ambianţei şcolare (procesul de învăţământ) şi extraşcolare (activităţi para/perişcolare). Mai mult, prin practică, toate cunoştinţele şi competenţele dobândite sunt activate, combinate şi adaptate la situaţii şi contexte particulare mediului şcolar concret.

Obiectivele, conţinuturile şi formele de organizare a activităţii de practică pedagogică sunt stabilite în funcţie de formarea succesivă a unor competenţe solicitate de profesiunea didactică, plecând de la următoarele principii-nucleu, principii care exprimă concepţia actuală asupra conţinutului specific al profesiei didactice şi asupra calităţilor unui bun profesor:

- cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe care o predă;

- cadrul didactic cunoaşte elevul şi îl asistă în propria dezvoltare; - cadrul didactic este membru al comunităţii; - cadrul didactic are o atitudine reflexivă; - cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în concordanţă cu idealul

educaţional.

2

Pentru studenţii care se pregătesc să devină şi cadre didactice, aceste principii-nucleu trasează liniile călăuzitoare în tot ceea ce fac pentru însuşirea profesiunii didactice, iar practica pedagogică este activitatea reprezentativă în acest sens.

Practica pedagogică este una din activităţile obligatorii, facând parte din trunchiul comun al disciplinelor care asigură pregătirea iniţială pentru cariera didactică. Practica pedagogică a studenţilor este activitatea organizată de către cadre didactice universitare şi profesori-mentori, printr-un parteneriat Universitate-Inspectorat Şcolar, Facultate-Şcoală de aplicaţie. Obiectivele intermediare şi specifice, tipurile de activităţi şi formele de organizare a acestora se subordonează obiectivului general al practicii pedagogice: învăţarea şi exersarea profesiunii didactice.

Documente de referinţă

- Florea, Nadia; Ţăranu, Mihaela, Caiet de practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (nivelul I - iniţial), Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008 sau ediţia a II-a din 2009

- O.M.E.C.T. Nr. 4316 din 03.06./2008 privind aprobarea programului de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

- Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Învăţământului nr. 4346/11.07 1996 şi completat cu Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3345/25.02.1999, cu privire la reforma formarii iniţiale, de pregătire a specialiştilor pentru cariera didactică.

- SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

1. BAZA NORMATIV-LEGISLATIVĂ A PREGĂTIRII PENTRU PROFESIA DIDACTICĂ Certificatul de absolvire a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic acordă dreptul de exercitare a profesiei didactice în învăţământul secundar, postliceal şi superior, potrivit legii.

Legea învăţământului nr.84/1995 Art. 68. - (1) Studenţii si absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica sunt obligaţi să participe la activităţile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic. (2) Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi are planuri de învăţământ distincte, care cuprind discipline de pregătire teoretică si practică în domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii, sociologiei si metodicii de specialitate. (3) Pregătirea studenţilor prevăzută la alin. (1) şi (2) se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învăţământ ale facultăţilor de profil. (4) Absolvenţilor Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice.

Potrivit art.2, alin.2 al Ordinului MECT nr. 4316, publicat in Monitorul Oficial al

României – Partea I, anul 176 nr. 520/10 iulie 2008, privind aprobarea Programului de studii

psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru

3

Pregătirea Personalului Didactic, certificarea pentru profesia didactică se obţine la două

niveluri, respectiv:

a) Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice;

b) Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe

posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi universitar, cu satisfacerea a două condiţii:

• acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice;

• absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă. În art.9. din acelaşi ordin se precizează: (1) Absolvenţii studiilor universitare (de licenţă, masterat sau doctorat) care au obţinut Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul I, pot ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu constituite din discipline şi activităţi didactice corespunzătoare domeniului studiilor de licenţă absolvite . (2) Absolvenţii studiilor universitare care au obţinut Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul II, pot ocupa posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior constituite din discipline şi activităţi corespunzătoare domeniului studiilor de licenţă absolvit. (3) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual, prin ordin al ministrului educaţiei. (4) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare de licenţă, masterat sau doctorat absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul superior se stabileşte de către senat, prin regulamentele interne privind ocuparea posturilor didactice. Programul de studii psihopedagogice oferit de DPPD este conceput şi aplicat în sistemul creditelor de studiu transferabile. Obţinerea creditelor necesare celor două niveluri de certificare pentru profesia didactică se conformează principiilor de transfer, recunoaştere şi acumulare a creditelor de studiu.

4

Extras din Anexa 2 la OM. Nr. 4316 din data 03.06./2008

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de

certificare pentru profesia didactică -monospecializare -

începând cu anul universitar 2008/2009* N

r. cr

t.

Discipline de învăţământ

Perioada de studiu a

disciplinei

Număr de ore pe săptămâ

nă*

Total ore

Form

e de

Eva

luar

e

sem

estru

Cre

dite

Anu

l

Sem

estru

l

Num

ăr d

e să

ptăm

âni

C A C A Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

7 Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (1)

III 5 14 - 3 - 42 42 C 3

8 Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (2)

III 6 12 - 3 - 36 36 C 2

*Precizări: 1. Numărul de săptămâni şi, respectiv, numărul de ore pentru practica pedagogică rezultă

din faptul că, potrivit standardelor actuale, ultimul semestru al studiilor universitare este de 10-12 săptămâni.

2. Perioada de 2 săptămâni prevăzută pentru examenul de absolvire este alocată pentru finalizarea portofoliului didactic.

3. Se aplică şi în cazul studiilor universitare de licenţă cu durata de 4/5/6 ani. 4. Studenţii care predau într-una din specialităţile pentru care se pregătesc nu au obligaţia

de a asista la alte lecţii. Pentru confirmarea acestei activităţi, studentul prezintă adeverinţă eliberată de şcoală. Pentru evaluarea practicii pedagogice (2) şi studenţii aflaţi în această situaţie vor susţine două lecţii de probă şi o lecţie finală, asistate de mentorul de practică pedagogică (şef de catedră, directorul şcolii).

5. Coordonarea şi evaluarea practicii pedagogice, îndrumarea şi coordonarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:

a) de personalul didactic al D.P.P.D. inclusiv titularii cursurilor de Didactica specialităţii;

b) de către profesorii-mentori din unităţile de învăţământ în care se desfăşoară practica, care acţionează ca agenţi şi garanţi ai efectuării şi calităţii practicii pedagogice. Profesorul-mentor apreciază două lecţii de probă şi o lecţie finală prin note, pe care le consemnează în fişele de evaluare (un model posibil este în caietul de practică pedagogică). Studenţii depun fişele semnate de profesorul-mentor la facultate, respectiv la Centrele teritoriale. Centrele ID comunică la facultăţi aceste rezultate odată cu rezultatele de la celelalte discipline.

6. Colocviul de practică pedagogică se susţine în ultima săptămână de activitate didactică, în sistemul evaluării asistate de calculator, prin Platforma Blackboard. Subiectele de evaluare vizează verificarea competenţelor enunţate în programa activităţii de practică pedagogică

5

corespunzătoare fiecărui semestru şi dobândite în urma completării, prin efort personal, a caietului de practică pedagogică.

Nota finală a activităţii de practică pedagogică va ţine seama de aprecierea transmisă de profesorul mentor în Raportul asupra practicii pedagogice şi depus de studentul practicant la sfârşitul fiecărui semestru.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

pentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică

-dublă specializare- Valabil începând cu anul universitar 2008-2009*

Nr.

crt.

Discipline de învăţământ

Perioada de studiu a

disciplinei

Număr de ore pe

săptămână Total ore

Eval

u ar

e

Num

ăr d

e cr

edite

ee

Anu

l

Sem

estru

l

Num

ăr d

e să

ptăm

âni

C A C A Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

8 Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar obligatoriu ) - Specializarea A III 5 14 - 3 - 42 42 C 3

9 Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar obligatoriu ) - Specializarea B III 6 12 - 3 - 36 36 C 2

*Precizări: 1. Precizările de la Anexa 2.a (monospecializare) se aplică şi în cazul programului de studii psihopedagogice pentru dublă specializare. 2. În cazul dublei specializări, practica pedagogică de la fiecare specializare cumulează, pe parcursul unui semestru, cerinţele (asistenţă, proiectare, lecţii de probă) de la monospecializare 3. Cele 5 credite suplimentare nu pot fi acumulate în pachetul de 60 de credite necesar obţinerii Nivelului II de certificare pentru profesia didactică.

2. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ Practica pedagogică, disciplină obligatorie în pregătirea pentru profesia didactică, are

următoarele obiective: - consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi

metodice; - învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării

profesiunii didactice; - cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea

procesului didactic; - aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor

procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare);

- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică, valorificând pregătirea teoretică dată de psihologia educaţiei, pedagogie, didactica specialităţii;

- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora.

6

3. CONŢINUTUL ŞI SECVENŢELE PRACTICII PEDAGOGICE

a. Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:

- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;

- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale unităţilor şcolare;

- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce dintre acestea;

- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor permanente cu mediul în care acţionează;

- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ;

- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;

- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;

- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;

- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.

b. Structura practicii pedagogice

Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe: - etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu

realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor practice;

- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de învăţământ, precizarea etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);

- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;

- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;

- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.

7

c. Îndrumarea practicii pedagogice Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru

Pregătirea Personalului Didactic şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:

a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:

- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor;

- asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;

- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor;

- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;

- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.

b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi

garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând: - planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică; - repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le

desfăşoară profesorii-mentori; - îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate

categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată durata practicii pedagogice;

- urmăreşte ca proiectul didactic să includă toate componentele specifice unui proiect ştiinţific;

- verifică dacă este respectată în proiect concordanţa dintre obiectivele propuse, conţinutul ce trebuie predat, strategiile didactice, structura lecţiei şi instrumentele de evaluare;

- urmăreşte alocarea corectă a timpului necesar fiecărei activităţi din proiectul didactic, în funcţie de nivelul de vârstă şi de cunoştinţele elevilor;

- dezvoltă la studenţii practicanţi capacitatea de a face analiza critică a lecţiei; - feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecţiei observate; - transmite observaţiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului

practicant/stagiarului: a) observaţiile sunt obiective, fără prejudecăţi şi comentarii subiective, focalizate pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observaţiile oferă studenţilor practicanţi posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii şi soluţii prin intermediul reflectării; c) observaţiile facilitează explorarea de către studenţi a propriei gândiri şi dezvoltarea propriei teorii în ceea ce priveşte predarea.

- analizează şi evaluează activitatea didactică a studenţilor practicanţi pe baza unor standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul practicii pedagogice;

- încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice; - întocmeşte rapoarte de analiză a activităţii studenţilor practicanţi: evaluarea

realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidenţiază competenţele profesionale pe care trebuie să le deţină în momentul respectiv studentul practicant.

8

4.DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A RESPONSABILITĂŢILOR

Activităţi / etape Mod de desfăşurare / Termene

A. Cunoaşterea documentelor curriculare şi şcolare pe care se fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic

Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori şi diriginţi.

Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate.

Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de învăţământ.

Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore)

Activităţi de practică în asistenţă Discuţii de analiză în urma orelor asistate

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI: 1. Plan de învăţământ 2. Programa şcolară 3. Manualul şcolar 4. Alte manuale auxiliare (curriculum-suport) 5. Catalogul clasei (structura) 6. Caietul dirigintelui (cuprins) 7. Proiectul anual de activitate educativă

(dirigenţie) 8. Activităţi în cadrul catedrei de specialitate

(exemple) 9. Fişe de asistenţă la lecţiile demonstrative Anul III, sem.5

B. Elaborarea documentelor de

proiectare didactică

Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie

Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţă cu alte unităţi de învăţământ de profil s.a.

Participarea la o şedinţă a Comisiei metodice Proiectarea şi realizarea unei lecţii de

probă. Colocviul pentru notarea activităţii de PP.

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI: 1. Planificare calendaristică anuală; 2. Proiectul unei unităţi de învăţare; 3. Trei proiecte de lecţie la diferite tipuri de

lecţie (dobândire cunoştinţe, sistematizare-consolidare-recapitulare, formare de priceperi şi deprinderi, evaluare, mixtă);

4. Proiectul orei de dirigenţie;

9

5. Proiectul unei activităţi extraşcolare sau Proiectul unei ore din CDS (curriculum la decizia şcolii).

C. Elaborarea mijloacelor de învăţământ necesare în:

a) activitatea de predare-învăţare

b) activitatea de evaluare

Conceperea unui material didactic personalizat necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate.

Asumarea rolului de manager al procesului educaţional

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI:

1. Fişe de învăţare eficientă (pt.lecţiile de dobândire de cunoştinţe);

2. Fişe de exerciţii - consolidare, îmbogăţirea vocabularului de specialitate (pentru lecţiile de recapitulare);

3. Fişe de activităţi de formare intelectuală a elevilor (pentru lecţiile de formare de priceperi şi deprinderi).

Notă: Fişele pot prezentate pe folii pentru retroproiector sau în format electronic (slide-uri, în PowerPoint)

Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi elevii, şi cu caracter diferenţiat;

4. Probe de evaluare formativă, sumativă, cu utilizarea tuturor categoriilor de itemi de evaluare;

5. Fişe de prelucrare a rezultatelor evaluării şcolare;

6. Materiale care să ateste utilizarea metodelor de evaluare alternative (portofoliu, proiectul, brainstorming, referatul, studiul de caz, problematizarea, etc.)

Anul III, sem.5 şi sem.6 Colocviul pentru notarea activităţii de PP.