practica în asociatie de economii si împrumut

7/18/2019 Practica în asociatie de economii si împrumut

http://slidepdf.com/reader/full/practica-in-asociatie-de-economii-si-imprumut 1/33

1

INTRODUCERE

Asociaţiile de Economii şi Î mprumut (în continuare A.E. Î .) sunt organizaţii

necomerciale cu statut juridic special, constituite benevol de persoane fizice,

asociate pe principii comune, care acceptă de la membrii săi depuneri de economii,l e acordă acestora împrumuturi, precum şi alte servicii financiare, în conformitate

cu categoria licenţei pe care o deţin şi care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii

privind asociaţiile de economii şi împrumut nr.139-XVI din 21.06.2007, altor acte

le gislative şi normative, inclusiv actelor normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei

Financiare.

Republica noastră ocupă locul patru în Europa după numărul de persoane care

au aderat la A.E. Î . şi au beneficiat de credite din partea acestora. Potrivit datelor

prezentate de către vicepreşedintelui Consiliului Mondial al Uniunilor de Credit,

David Grace, Republica Moldova a reuşit să întreacă, în acest sens, chiar şi Statele

Unite ale Americii. Dacă în anul 2009, în SUA, rata de creştere a economiilor în

asociaţiile de Economii şi Împrumut era de 10 la sută, în R. Moldova rata de

finanţare a împrumuturilor acordate din depunerile de economii a crescut de la 15 până la 20 la sută.

Oficialul CNPF a subliniat de asemenea şi importanţa pe care o joacă sistemul

de Asociaţii de Economii şi Împrumut pentru cetăţenii Republicii Moldova. Luând în

consideraţie practica internaţională, procesul de consolidare şi dezvoltare

instituţională a asociaţilor de Economii şi Împrumut trebuie să conducă la o

independenţă financiară faţă de sursele externe de finanţare.

Sistemul de Asociaţii de Economii şi Împrumut în Moldova a fost constituit în

anul 1998. La sfârşitul anului 2009 au fost înregistrate peste 398 structuri teritoriale

a AEÎ care înregistrează 120 mii de membri şi au active în volum de 345 mln lei.

În prezentul raport voi descrie modul de activitate și organizarea Asociației de

Economii și Împrumuturi Horăști , care are ca obiectiv sprijinirea activităţilor



2

legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice şi sociale ale

acestora prin acordarea de servicii.



3

CAPITOLUL 1. Structura, organizarea și funcționarea A.E.Î. Horăști

1.1. Dispoziții generale

Denumirea completă a Asociației de Economii și Împrumuturi Horăști, în

continuare A.E.Î. Horăști, își are sediul pe adresa MD-6816, Republica Moldova,

raionul Ialoveni, satul Horești, str. Ștefan cel Mare 171. Asociația îşi desfăşoară

activitatea în baza Legii privind asociaţiile de economii şi împrumut nr.139-XVI din

21.06.2007 și a altor acte legislative şi normative, inclusiv actelor normative ale

Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Este înregistrată la CAMERA

ÎNREGISTRĂRII DE STAT cu numărul de identificare de stat - cod fiscal

1004600014736 și Certificatul de Înregistrare a fost eliberat la 04.11.2008. (vezi

Anexa 1)

Asociaţia s-a înfiinţează pe termen nelimitat. Aria de activitate a asociaţiei este

stabilită în limitele administrativ-teritoriale ale raionului Ialoveni și funcționează în

conformitate cu categoria licenţei pe care o deţine, licenţa de categoria B (vezi Anexa

2), care poate fi acordată asociaţiei care a deţinut în decurs de cel puţin un an licenţăde categoria A, valoarea totală a activelor ei fiind de cel puţin 1 500 000 lei, ai cărei

membri sânt persoane fizice şi juridice în număr minim de 200 şi al cărei scop este

prestarea către membrii săi a serviciilor specificate la art. 7 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit.

a) şi pct. 3)– 5 din Legea nr.139-XVI din 21.06.2007. Licenţa este valabilă în limita

unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea în care este înregistrată asociaţia

şi acordă acesteia dreptul de a institui filiale şi a deschide reprezentanţe pe teritoriul

unităţii menţionat, adică a raionului Ialoveni.

1.2. Activitatea A.E.Î. Horăști

Asociaţia are ca scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea

îmbunătăţirii condiţiilor economice şi sociale ale acestora prin acordarea serviciilor

specificate la art. 4(1) şi art.7 al Legii AEÎ nr.139 – XVI din 21 iunie 2007 (vezi

Anexa 5):



4

1.Acordarea împrumuturilor;

2. Acceptarea depunerilor de economii la termen;

3. Acordarea serviciilor aferente împrumuturilor;

4. Acordarea consultaţiilor;

5. Acordarea altor servicii cu acordul în scris al CNPF.

A.E.Î. Horăşti prestează servicii financiare întreprinzătorilor, persoanelor

fizice cu venituri foarte mici, astfel încât aceştia să-şi poată crea locuri de muncă,

acumula active şi îmbunătăţi nivelul de trai. A.E.Î. Horăşti oferă un şir de produse

şi servicii de creditare în răspuns la cererea clienţilor din diferite domenii de afaceri şi

cu diferite necesităţi de capital.

Principiile de funcţionare a asociaţiei sânt:

a) asocierea benevolă a persoanelor fizice şi juridice, prin comunitate teritorială,

profesională, religioasă sau de interese şi libera disociere, în conformitate cu

legislaţia;

b) participarea personală sau prin reprezentant a membrilor asociaţiei în

organele de conducere şi de control, în conformitate cu legislaţia;

c) egalitatea în drepturi personale nepatrimoniale a membrilor asociaţiei,

indiferent de mărimea cotei de membru, inclusiv deţinerea de către fiecare membru al

asociaţiei a unui singur vot în organele de conducere;

d) accesul egal al membrilor asociaţiei la serviciile de acceptare a depunerilor de

economii, de acordare a împrumuturilor şi la alte servicii oferite în conformitate cu

legislaţia, cu categoria licenţei deţinute, cu prezentul Statut şi cu politicile asociaţiei;

e) minimalizarea riscurilor asociaţiei.

Colaboratorii departamentului de creditare al AEÎ „ Horăşti” lucrează cu o

cantitate mare de documente şi formulare, care, în majoritatea cazurilor, se păstrează

pe hârtie. Păstrarea versiunilor electronice a documentelor se va face de către

colaboratorul responsabil al AEÎ „ Horăşti”- operatorul bazei de date. În cazul



5

discrepanţelor între versiunile electronică şi cea pe hârtie, prioritate are varianta pe

hârtie cu semnătură şi ştampilă.

Toate documentele asociaţiei se păstrează în asociaţie. Colaboratorii asociaţiei

nu vor scoate din oficiul asociaţiei documente cu excepţia cazului în care scoatereadin oficiu a fost aprobată în prealabil în scris de Directorul Asociaţiei. Documentele

asociaţiei nu se vor lua de către colaboratori la domiciliu.

Colaboratorul responsabil de păstrarea documentelor este responsabil pentru

menţinerea dosarelor, integritatea cheilor şi respectarea tuturor regulilor de păstrare a

documentelor pe hârtie, descrise în această şi alte secţiuni ale prezentului Manual.

Tipurile de documente cu care lucrează colaboratorii AEÎ „ Horăşti” şi

persoanele responsabile de păstrarea lor sunt următoarele:

1. Documentele care sunt proprietate a AEÎ „ Horăşti”. La ele se referă

toate formularele de analiză social-financiară a clientului (inclusiv orice notiţe despre

client). Acestea sunt păstrate de Directorul Asociaţiei sau Specialistul de Creditare.

2. Originalele documentelor legate de acordarea împrumutului (Dosareleclienţilor, care includ contractul de împrumut, contractul de gaj sau ipotecă,

contractul de fidejusiune (vezi Anexa 11), cererile de împrumut, etc.). Acestea sunt

păstrate de Directorul Asociaţiei.

3. Documentele Comitetului de Creditare (procesele verbale cu deciziile

CC) sunt păstrate de Directorul asociaţiei sau Secretarul Comitetului de Creditare.

4. Documentele Consiliului Asociaţiei sunt păstrate în asociaţie de cătreSecretarul Consiliului Asociaţiei sau Preşedintele Consiliului AEÎ„ Horăşti”.

5. Documentele contabile curente şi arhiva acestora sunt păstrate de către

contabilul şef al A.E.Î. „ Horăşti”.

6. Dosarele clienţilor în stare neactivă (împrumuturile achitate integral) se

păstrează în arhivă de către Directorul A.E.Î. „ Horăşti” timp de 10 ani minimum.



6

1.3. Organele de conducere și de control a asociației

(vezi Anexa 3)

Adunarea generală a mem brilor asociaţiei este organul suprem de conducere al

acesteia. Competențele exclusive a adunării generale sânt:

a)

aprobarea statutului, a modificărilor şi completărilor la acesta;

b) aprobarea regulamentului consiliului asociaţiei, regulamentului comisiei de

cenzori, şi altor regulamente prevăzute de prezenta lege şi de statutul asociaţiei,

aprobarea modificărilor şi completărilor la acestea;

c) alegerea şi revocarea membrilor consiliului asociaţiei, comisiei de cenzori şi

membrilor supleanţi;

d)

alegerea membrilor comisiei de numărare a voturilor;

e) aprobarea mărimii cotei de membru;

f) adoptarea de hotărâri privind constituirea, pe seama profitului, a altor rezerve

decât cele stabilite de legislaţie şi de statut;

g) aprobarea raportului anual al consiliului privind activitatea sa şi activitatea

asociaţiei, inclusiv privind executarea bugetului, raportului directorului executiv,

însoţit de raportul financiar anual al asociaţiei, raportului anual al comisiei decenzori, însoţit de raportul acesteia privind controlul anual obligatoriu, şi raportului

de audit, în cazul efectuării auditului;

h) adoptarea hotărârii privind efectuarea auditului şi selectarea organizaţiei de

audit;

i) adoptarea hotărârii privind aderarea la asociaţia centrală şi privind retragerea

din aceasta;

j)

adoptarea hotărârii privind instituirea şi lichidarea filialelor şi reprezentanţelor;

k) adoptarea hotărârii privind reorganizarea sau lichidarea benevolă a asociaţiei,

desemnarea lichidatorului (lichidatorilor), aprobarea bilanţului de lichidare a

asociaţiei.

În competenţa adunării generale a membrilor pot fi date, prin statutul asociaţiei,

şi alte atribuţii hotărârile adunării generale care contravin legislaţiei, inclusiv actelor



7

normative ale autorităţii de supraveghere, sânt nule. Hotărârile adunării generale sânt

executorii pentru administratorii, angajaţii şi membrii asociaţiei.

Adunările generale ale membrilor asociaţiei sânt ordinare şi extraordinare.

Adunarea generală ordinară a membrilor se convoacă de către preşedintele consiliului

asociaţiei sau director ul executiv, în temeiul hotărârii consiliului, cel puţin o dată pe

an. Adunarea generală ordinară anuală are loc nu mai târziu de 3 luni de la finele

anului financiar.

Adunarea generală extraordinară se convoacă de către preşedintele consiliului

sau directorul executiv:

a) la decizia consiliului;

b) la cererea comisiei de cenzori;

c) la cererea a cel puţin 10% din membrii asociaţiei;

d) la cererea autorităţii de supraveghere.

Consiliul asociaţiei hotărăşte asupra datei, orei, locului şi or dinii de zi a

adunăr ii generale convocate. Ordinea de zi a adunării generale convocate va include

chestiunile care reflectă motivele convocării adunării. Consiliul va lua hotărârea

privind convocarea adunării generale într -un termen care să nu împiedice executarea

prevederilor.

Preşedintele consiliului sau directorul executiv va informa membrii asociaţiei

despre convocarea adunării generale, în modul stabilit de statut, cu cel puţin 15 zile

lucrătoare înainte de convocarea adunării generale.

Consiliul asociaţiei reprezintă interesele membrilor în perioada dintre adunărilegenerale şi exercită, în limitele competenţei, conducerea generală şi controlul asupra

activităţii asociaţiei. Consiliul se subordonează adunării generale a membrilor

asociaţiei și el are următoarele împuterniciri:

a) adoptarea hotărârilor privind convocarea adunărilor generale ordinare şi

extraordinare;

b)

adoptarea hotărârilor privind primirea şi excluderea membrilor dinasociaţie;



8

c) aprobarea politicilor referitoare la împrumuturi, depunerile de economii,

investiţii, personal şi a altor politici referitoare la activitatea asociaţiei,

asumarea responsabilităţii privind implementarea politicilor şi controlul

executării lor;

d) desemnarea şi revocarea directorului executiv;

e) desemnarea şi revocarea membrilor comitetului de creditare;

f) aprobarea şi monitorizarea executării bugetului anual;

g) adoptarea hotărârilor privind utilizarea rezervelor asociaţiei în

conformitate cu statutul;

h) subrogarea membrilor retraşi ai consiliului asociaţiei cu membri din

rândul celor supleanţi;

i)

aprobarea business- planului asociaţiei.

În competenţa consiliului asociaţiei pot fi date, prin statutul asociaţiei şi prin

regulamentul consiliului, unele atribuţii ale adunării generale şi ale directorului

executiv, cu excepţia competenţelor exclusive. Membrul consiliului nu are dreptul să

transmită executarea sarcinilor din competenţa sa altei persoane.

Atribuțiile directorului executiv al asociaţiei ţin de gestionarea activităţii

curente a asociaţiei, cu excepţia competenţelor exclusive ale adunării generale şi ale

consiliului asociaţiei. El asigură executarea hotărârilor adunării generale şi ale

consiliului și are următoarele atribuţii exclusive:

a) acţionează fără procură în numele asociaţiei şi reprezintă interesele acesteia

în faţa autorităţilor publice, persoanelor fizice şi juridice;

b) organizează şi dirijează întreaga activitate a personalului din subordine,

inclusiv:

- angajează şi eliberează din funcţie personalul asociaţiei, aplică măsuri de

stimulare şi sancţiuni disciplinare în conformitate cu legislaţia muncii;

- stabileşte şi aprobă atribuţiile funcţionale ale personalului asociaţiei;

c) emite ordine executorii pentru întregul personal al asociaţiei;

d) poartă răspundere personală pentru activitatea asociaţiei.



9

Directorul executiv îşi exercită atribuţiile în conformitate cu legislația în

vigoare, cu statutul, cu hotărârile adunării generale şi ale consiliului asociaţiei, cu

contractul individual de muncă și poate participa la şedinţele consiliului asociaţiei

fără drept de vot.

Comisia de cenzori a asociaţiei exercită controlul intern al activităţii asociaţiei

şi se subordonează adunării generale. Ea este formată dintr -un număr impar de

persoane, alese de adunarea generală pe un termen de 3 ani. Comisia de cenzori se

alege din rândul membrilor săi, preşedintele comisiei de cenzori subrogă membrii

retraşi cu membri supleanţi.

Comisia de cenzori îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului propriuaprobat de adunarea generală a membrilor asociaţiei. Comisia de cenzori:

a) supune periodic controlului activitatea asociaţiei, în conformitate cu

statutul şi cu regulamentul său;

b) controlează conturile, registrele, rapoartele financiare şi alte documente ale

asociaţiei;

c) controlează respectarea legislaţiei, normelor de prudenţă financiară şiregulamentelor interne ale asociaţiei;

d) exercită alte atribuţii prevăzute de regulamentul său.

Comisia de cenzori efectuează controlul anual obligatoriu al activităţii

economico-financiare a asociaţiei după întocmirea raportului financiar anual şi până

la prezentarea acestuia autorităţii de supraveghere. Comisia poate efectua controale

suplimentare ale activităţii asociaţiei:

a) din oficiu;

b) la cererea a cel puţin 10% din membrii asociaţiei;

c) în temeiul hotărârii adunării generale a membrilor;

d) la cererea consiliului;

e) la cererea autorităţii de supraveghere.



10

Administratorii sânt obligaţi să prezinte comisiei de cenzori toate

documentele necesare efectuării controlului şi să dea explicaţii verbale şi în scris.

Pe marginea controalelor efectuate, comisia de cenzori întocmeşte rapoarte,

care sânt semnate de către membrii comisiei participanţi la efectuarea controlului. Încazul în care un membru al comisiei de cenzori nu este de acord cu raportul, el va

expune opinie separată, care se va anexa la raport.

Raportul comisiei de cenzori se prezintă organelor de conducere ale

asociaţiei, autorităţii de supraveghere, precum şi membrilor asociaţiei la a căror

cerere a fost efectuat controlul.

În cazul descoperirii unor deficienţe semnificative în activitatea asociaţiei,

comisia de cenzori este obligată să solicite consiliului asociaţiei convocarea adunării

generale extraordinare a membr ilor asociaţiei şi să informeze autoritatea de

supraveghere.

Comisia de cenzori întocmeşte raportul anual privind activitatea asociaţiei, la

care se anexează raportul privind controlul anual obligatoriu, şi îl prezintă adunăriigenerale anuale a membr ilor asociaţiei.

Membri ai asociaţiei pot deveni persoanele fizice cu capacitate deplină de

exerciţiu şi persoanele juridice care întrunesc următoarele condiţii:

a) persoanele fizice sânt cetăţeni ai Republicii Moldova sau apatrizi;

persoanele juridice sânt înregistrate în Republica Moldova conform legislaţiei şi

împotriva acestora nu este intentat un proces de insolvabilitate;

b) au fost aprobate de către consiliul asociaţiei;

c) au depus cota de membru în valoare de 250 lei 1.

1 Mărimea cotei de membru este stabilită de adunarea generală a membrilor asociaţiei. Membrii asociaţiei nu îşi

păstrează dreptul asupra cotei de membru pe care au depus-o.



11

Persoana obţine calitatea de membru al asociaţiei după adoptarea de către

consiliu a hotărârii privind primirea sa în asociaţie şi după achitarea cotei de membru.

Cererea de primire (vezi Anexa 4) în asociaţie este individuală. La cerere se vor

anexa copiile de pe:

a) actul de identitate - în cazul persoanei fizice;

b) extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor - în cazul

persoanei juridice înregistrate de organul înregistrării de stat;

c) alte documente prevăzute de statut.

După depunerea cererii, consiliul asociaţiei va examina cererea la şedinţa

imediat următoare, adoptând hotărârea privind primirea sau refuzul de primire înasociaţie.

Membrul asociaţiei este în drept :

a) să participe la activităţile asociaţiei, să aleagă şi să fie ales în consiliul

asociaţiei sau în comisia de cenzori;

b) să participe la adunările generale ale membrilor asociaţiei personal sau prin

intermediul reprezentantului său împuternicit prin procură, eliberată în modul stabilit

de legislaţie;

c) să primească de la administratori informaţii, date şi documente privind

activitatea asociaţiei, în termenele şi în modul prevăzute de statut;

d) să beneficieze de serviciile asociaţiei.

Membrul asociaţiei beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţie şi de

statutul asociaţiei.

Încălcarea drepturilor membrilor asociaţiei poate fi atacată în organele de

conducere ale asociaţiei, în autoritatea de supraveghere sau în instanţa

judecătorească.

Membrul asociaţiei este obligat :



12

a) să execute prevederile prezentei legi, ale statutului şi ale regulamentelor

interne ale asociaţiei;

b) să informeze asociaţia despre orice modificare a datelor proprii introduse în

registrul membrilor asociaţiei;

c) să nu întreprindă acţiuni ce ar putea prejudicia asociaţia.

CAPITOLUL 2. Organizarea și gestiunea activităților de plăți și încasări

Procedura de colectare a plăţilor de rambursare a împrumutului de către

casierul asociaţiei este următoarea (vezi Anexa 6 și 7):

1. Clientul trebuie să vină la sediul AEÎ„ Horăşti” şi să achite împrumutul.

Suma împrumutului şi dobânda aferentă trebuie să se ramburseze în conformitate cu

graficul de rambursare din contractul de împrumut. Plăţile se pot face de client

personal sau din numele clientului de către alte persoane.

2. Casierul primește numerarul şi va emite o chitanţă numerotată cu privire

la încasare şi va semna pe linia „Primit”.

3. Încasarea numerarului va fi înregistrată de către casier în Registrul de

casă (vezi Anexa 8) conform regulilor de ţinere a evidenţei operaţiunilor de casă.

4. Contabilul şef va ţine evidenţa tuturor rambursărilor primite în numerar

în sistemul EVIDA2.

5. Casierul şi contabilul AEÎ „ Horăşti” sunt responsabil pentru păstrarea

dispoziţiilor de încasare ce confirmă rambursarea împrumuturilor respective.

6. Suma efectivă achitată de client este comparată cu suma planificată spre

achitare de către contabil şi raportată Directorului AEÎ „ Horăşti” sau specialistului

de creditare.

2 Este un serviciu web destinat clienților Corporației de Finanțare Rurală ce oferă monitorizarea creditelor primite.



13

În cazuri excepţionale, încasarea rambursărilor se poate face de către casierul

AEÎ „ Horăşti” la domiciliu. Cazuri excepţionale se consideră cazurile când clientul,

din anumite motive, nu a achitat împrumutul în orele de lucru ale casierului AEÎ „

Horăşti” . În acest caz, Directorul AEÎ „ Horăşti” şi casierul vor vizita clientul la

domiciliu pentru a primi plata de rambursare a împrumutului .

În cazul colectării plăţilor la domiciliul clientului (sau în afara oficiului AEÎ„

Horăşti” ), se vor îndeplini următoarele cerinţe:

1) Casierul AEÎ „ Horăşti” trebuie să emită clientului o chitanţă (dispoziţie

de încasare) numerotată;

2) Directorul AEÎ „ Horăşti” trebuie să fie alături de casierul AEÎ „

Horăşti”;

Procedura de eliberare în numerar a împrumutului de către casierul AEÎ „

Horăşti”.

1. Înainte de acordarea împrumutului, casierul şi contabilul AEÎ „

Horăşti”se asigură că toate contractele de împrumut şi de gaj/ipotecă/fidejusiune sunt

semnate şi ştampilate de Directorul asociaţiei şi de client (inclusiv de

garant/fidejusor, debitorul gajist/i potecar, dacă există). Contractile de gaj şi ipotecă

trebuie să fie înregistrate în modul respectiv: gajul mobil în registru de stat al gajului,

în cazul transporturilor şi la MRAO, iar imobilele - la OCT. Înregistrarea se verifică

după ştampila aplicată de registrul respectiv pe originalul contractului (sau în baza

confirmării înregistrării gajului mobil eliberată de notar).

2. În aceiaşi zi, clientul se va duce la casierul AEÎ „ Horăşti”cu buletinul de

identitate.

3. Casierul va efectua identificarea clientului cu ajutorul buletinului de

identitate sau a paşaportului.



14

4. După efectuarea identificării, casierul AEÎ „ Horăşti” va număra în

prezenţa debitorului suma acordată în numerar (în conformitate cu procesul verbal al

Comitetului de creditare), reţinând suma comisionului (10% din suma împrumutului).

Apoi, casierul va semna pe linia „plătit” în dispoziţia de plată. Casierul trebuie să dea

suma în numerar debitorului. Debitorul trebuie să numere numaidecât banii în

prezenţa casierului AEÎ. Apoi, debitorul va semna dispoziţia de plată şi va indica

suma primită. Casierul de asemenea semnează dispoziţia de plată, confirmând că ea a

fost responsabilă pentru eliberarea împrumutului.

5. Toate tranzacţiile de eliberare a împrumuturilor în numerar vor fi

înregistrate de casier în Registrul de casă conform cerinţelor de evidenţă contabilă.

6. Toate împrumuturile eliberate în numerar trebuie să fie introduse de

operatorul financiar (contabilul asociaţiei) în sistemul EVIDA.

7. Casierul şi contabilul AEÎ „ Horăşti” sunt responsabil pentru păstrarea

dispoziţiilor de plată ce confirmă acordarea împrumutului respectiv.

8. Dosarul clientului va conţine o referinţă la documentul de casă conformcăruia a fost eliberat în numerar împrumutul. De obicei casierul care eliberează

numerarul va nota numărul şi data dispoziţiei de plată (vezi Anexa 8) în josul

contractului de împrumut în baza căruia s-a acordat împrumutul.

La sfârșitul zile de gestiune, operațiunile efectuate de către casier se

înregistr ează în registrul de casă calculând soldul la sfârșitul zilei. Se înscrie numărul

documentului, cine a încasat sau a plătit, corespondența conturilor și suma

plăților/încasărilor (vezi Anexa 9).



15

CAPITOLUL 3. Organizarea și gestiunea activității de creditare și

depuneri

3.1 Principiile şi procesul de creditare

Principiul de creditare

Metodologia AEÎ „ Horăşti” de creditare este elaborată pentru a satisface

necesităţile întreprinzătorilor - persoane fizice, membri al AEÎ „ Horăşti”. Ea a

fost elaborată luându-se în consideraţie caracteristicile social-economice ale

acestui grup ţintă cu scopul de a satisface necesitatea întreprinzătorilor în

capital prin intermediul produselor de creditare legate de primirea împrumutului

şi, în acelaşi timp, reducerea riscurilor de creditare legate de nivelul respectiv

de creditare şi obţinere a profitului.

Procedura creditării

1. Fiecare client potenţial completează formularul cererii de împrumut.

2. Cererea de împrumut este verificată în baza de date a sistemului

EVIDA de către operatorul bazei de date în scopul identificării istoriei

colaborării membrului cu AEÎ„ Horăşti”.

3. Trebuie să se facă analiza activităţii clientului. Membrii CC trebuie

să se asigure că clientul are toate licenţele şi alte documente de autorizare

necesare conform legislaţiei locale pentru tipul dat de activitate, precum şi să

completeze formularele analizei afacerii. Pentru colectarea informaţiei despre

client şi afacerea sa, membrii CC pot să discute cu vecinii, furnizor ii, partenerii

etc. clientului.

Procedurile detaliate ce trebuie urmate de specialistul de creditare sunt

descrise în Instrucţiunea de serviciu a specialistului de creditare



16

Comitetul de creditare: procedura de examinare/aprobare a cererilor de

împrumut (vezi Anexa 10):

Procedura de desfăşurare a şedinţelor Comitetului de creditare include

următoarele:

1. Directorul AEÎ „ Horăşti” prezintă la şedinţa Comitetului

informaţiile despre debitor, punctele slabe şi forte ale acestuia, precum şi toate

riscurile legate de acordarea împrumutului dat.

2. Comitetului de creditare i se prezintă următoarele documente:

Formularele completate ale analizei afacerii,

Cererea de împrumut,

Documentele de proprietate pentru bunurile propuse în gaj şi

fotografiile digitale (electronice) ale obiectelor gajului (dacă există),

Istoria de creditare,

Documente confirmative aferente afacerii discutate (contracte,

extrase din conturi, reci pise, evidenţă), dacă există,

alte documente (dacă există sau sunt necesare).

4. În timpul şedinţei Comitetului de creditare, membrii CC sunt obligaţi:

Să examineze detaliat situaţia financiară a debitorului.

Să examineze detaliat situaţia familiară a debitorului.

Să analizeze toate riscurile legate de debitorul dat şi să evaluezeriscurile de creditare.

Să propună condiţiile de acordare a împrumutului şi asigurării

pentru acesta.

Membrii Comitetului de creditare vor discuta activ aspectele importante

legate de situaţia financiară a debitorului, punând accent pe punctele slabe aleclientului şi riscurile legate de acest împrumut. Apoi, după discutarea punctelor



17

slabe ale cererii date de împrumut, Comitetul de creditare va formula concluzia

cu privire la nivelul riscului acestui împrumut şi va aproba sau respinge

împrumutul (vezi Anexa 15).

6. Membrii Comitetului votează pentru aprobarea, reîntoarcerea spre

analiză suplimentară sau respingerea fiecărei cereri de împrumut în parte. Toate

voturile se documentează în Procesul verbal al Comitetului de creditare pregătit

de secretarul comitetului de creditare. În Procesul verbal al Comitetului de

creditare se indică data şedinţei Comitetului, membrii prezenţi ai Comitetului,

concluziile – comentariile cu privire la fiecare cerere de împrumut, precum şi

decizia luată şi condiţiile împrumutului. Procesul verbal al Comitetului de

creditare este semnat de toţi membrii Comitetului de creditare care au participat

la şedinţă.

Procedura cvorumului şi numărul de voturi necesare pentru luarea

deciziilor sunt descrise de Regulamentul Comitetului de Creditare.

7. Dacă conform deciziei Comitetului de Creditare se impun condiţii sau

cerinţe suplimentare, ele trebuie să fie descrise în Procesul verbal al

Comitetului de creditare.

8. Dacă un împrumut aprobat nu se acordă în termen de o lună de la

şedinţa Comitetului de creditare, atunci cererea de împrumut respectivă trebuie

să fie prezentată Comitetului de creditare încă o dată.

10. Dacă cererea de împrumut este reîntoarsă la analiză dintr -un anumit

motiv (de exemplu, pentru colectarea informaţiilor suplimentare, necesitatea de

a efectua negocieri suplimentare cu clientul referitor la condiţiile creditării etc.),

atunci se organizează încă o şedinţă a Comitetului de creditare. Dacă

documentele suplimentare solicitate de la client nu se prezintă timp de 30 de



18

zile după aprobarea împrumutului, trebuie să se facă încă o dată analiza

financiară a clientului.

Originalul procesului verbal al Comitetului de creditare se păstrează în

dosarul Proceselor Verbale ale Comitetului de Creditare. Dosarul clientului va

conţine o referinţă la procesul verbal prin care a fost aprobat împrumutul.

Procedura de respingere a cererii de împrumut

În cazul respingerii unei cereri de împrumut de către Comitetul de

Creditare, se aplică următoarele proceduri:

1. Se completează Procesul verbal al Comitetului de creditare, în care

se confirmă respingerea cererii de împrumut şi se indică motivul respingerii.

2. Directorul AEÎ „ Horăşti” va informa clientul cu privire la

respingerea cererii acestuia prin mijloacele disponibile.

Directorul AEÎ „ Horăşti” va prezenta o copie a procesului verbal

operatorului, care va introduce informaţia despre refuz în sistemul EVIDA.

Garantarea împrumuturilor în AEÎ „ Horăşti”

Unele din produsele AEÎ „ Horăşti” necesită garanţi. Lucrul cu Garantul

presupune anumite proceduri, prezentate în această şi în altele secţiuni ale

prezentului Manual.

Crit eriile pentru garanţi

Pentru a putea fi garant pentru un client AEÎ „ Horăşti”, candidatul trebuie

să îndeplinească următoarele cerinţe:

A. Să fie cetăţean al Republicii Moldova.



19

B. Să deţină un buletin de identitate valabil al Republicii Moldova sau

alt document echivalent care identifică persoana.

C. Candidatul trebuie să locuiască în Republica Moldova.

D. Vârstă mai mare de 18 ani.

E. Va avea un venit stabil propriu dintr-o afacere pr ivată şi/sau de la

locul de muncă permanent.

F. Dispune de patrimoniu, de preferinţă bunuri imobile cu titlu de

proprietate privată.

G. Candidatul poate fi o rudă apropiată a clientului.

H. Soţul/soţia clientului nu pot fi garanţi ai împrumutului primit de

client, dar este nevoie de acordul soţului/soţiei pentru primirea împrumutului.

I. Candidatul poate fi client activ/debitor al AEÎ„ Horăşti”, dacă

veniturile acestuia pot acoperi rambursarea datoriilor proprii şi ale clientului(familiei) pentru care va fi garant.

J. Candidatul va avea o istorie de creditare bună, dacă a fost clientul

AEÎ „ Horăşti”sau al altei instituţii creditare-financiare (ultima – dacă există

informaţii veridice).

K. Asociaţia va evita acceptarea aceleiaşi persoane în calitate de garant

la mai mult de 2 contracte de împrumut (sau mai mult de 2 familii) în aceeaşi

perioadă de timp, inclusiv împrumutul propriu.

Notă: Câteodată, conform deciziei Comitetului de creditare, persoanele

care pot exercita presiune moral- psihologică asupra Debitorului pot deveni al

doilea garant.



20

Procedura de verificare a Garanţilor

Procedura de verificare a garanţilor împrumuturilor AEÎ „ Horăşti” este

următoarea:

1. La momentul completării cererii de împrumut, debitorul

completează secţiunea Informaţii despre Garant, dacă el/ea ştie cine va fi

garant, indicând datele acestuia.

2. Garantul trebuie să fie verificat prin baza de date a AEÎ „ Horăşti”.

3. Dacă Garantul deţine propria afacere, membrii CC trebuie să fie

informaţi despre legalitatea acestei afaceri, să se convingă că afacerea dată într -

adevăr aparţine garantului şi să determine capacitatea de plată a garantului.

Garantul nu va încălca legile locale prin activităţile sale de afaceri.

4. Dacă garantul are un lor permanent de muncă, este de dorit ca el/ea

să prezinte o declaraţie despre venituri cu semnătura şi ştampila angajatorului.

5. Trebuie să se facă verificarea mai detaliată a Garantului în

următoarele cazuri:

Dacă în formularul cererii de împrumut se prezintă date neveridice

despre Garant.

Dacă datele din Formularul cererii de împrumut nu corespund

cerinţelor (venit mic, lipsă de lichidităţi etc.).

Dacă preţul gajului oferit este mai mic decât s-a solicitat.

Dacă Garantul nu s-a demonstrat a fi suficient de încredere.

Dacă verificarea şi analiza candidatului la Garant demonstrează

insolvabilitatea Garantului, clientul trebuie să găsească alt Garant.



21

3.1.1. Gajul

Asigurarea prin gaj se utilizează de către AEÎ „ Horăşti”ca o garanţie

suplimentară sau secundară a împrumutului. Realizarea (vânzarea) gajului se

utilizează ca măsură extremă. Membrii Consiliu de Creditare trebuie să

înţeleagă că principalul mijloc de reducere a riscului de creditare şi a prevenirii

restanţelor este analiza completă şi riguroasă a situaţiei social-financiare a

clientului.

Gajul poate fi un bun ce aparţine debitorului, sau bunuri ce aparţin unor

părţi terţe, în conformitate cu condiţiile Contractului de gaj. Membrii CC al AEÎ„ Horăşti” sunt responsabili pentru efectuarea evaluării adecvate a gajului în

toate cazurile.

Asigurarea cu gaj (bunuri mobile)

AEÎ„ Horăşti” va accepta în gaj bunuri mobile pentru împrumuturi de până

la 20000,0 lei. Pentru împrumuturile mai mari de 20000,0 AEÎ „ Horăşti” cereîn gaj bunuri imobile.

Asigurarea cu gaj (bunuri imobile)

Procedura de lucru cu bunurile imobile în calitate de gaj sunt după cum

urmează:

1. Directorul şi/sau specialistul de creditare al asociaţiei trebuie să

viziteze locul de amplasare a imobilului şi să verifice personal existenţa şi

starea fizică a imobilului.

2. Directorul şi/sau specialistul de creditare trebuie să obţină copii ale

tuturor documentelor juridice care confirmă dreptul la proprietate asupra

imobilului a debitorului potenţial. Clientul trebuie să prezinte Extrasul de la



22

Oficiul Cadastr al, care confirmă că acest imobil nu este grevat cu gaj pentru alte

obligaţiuni.

3. Asociaţia va solicita, după necesitate,evaluarea bunului imobil

propus în ipotecă de către un evaluator independent, conform cerinţelor

legislaţiei. Valoarea de ipotecă a bunului imobil va fi mai mică decât valoarea

de piaţă şi valoarea de înlocuire a bunului indicate în raportul de evaluare, şi nu

va depăşi valoarea bunurilor similare din aceeaşi localitate.

4. Documentele ce confirmă proprietatea asupra imobilului şi valoarea

imobilului trebuie să fie prezentate Comitetului de creditare ca parte a cereriide împrumut. Specialistul de creditare trebuie să prezinte spre examinare

Comitetului recomandările sale cu privire la evaluarea ipotecii.

5. După aprobarea de către Comitetul de Creditare a cererii de

împrumut, Directorul asociaţiei pregăteşte 4 exemplare, după caz, ale

Contractului de ipotecă şi alte documente necesare pentru acordarea

împrumutului în conformitate cu procedurile descrise.

6. Contractul de ipotecă va fi semnat şi perfectat între asociaţie şi

debitorul gajist la notar, conform cerinţelor legislaţiei. Pentru semnarea

contractului de ipotecă la notar vor fi invitaţi toţi proprietarii bunului respectiv,

inclusive soţul/soţia debitorului ipotecar.

7. Contractul de ipotecă perfectat notarial va fi înregistrat la Oficiul

Cadastral, care va aplica ştampila ”Înregistrat” care confirmă înregistrarea

grevării în Registrul bunurilor imobile.

Originalul contractului de ipotecă perfectat notarial şi înregistrat la

Cadastru, împreună cu Contractul de împrumut, formează parte integrală a

dosarului debitorului.



23

Procedura urmăririi gajului

Procedura de luare în posesie şi realizare a obiectelor de gaj este

următoarea:

1. AEÎ „ Horăşti” va organiza o şedinţă a Comitetului pentru restanţe.

Comitetul pentru restanţe trebuie să determine metoda de recuperare a datoriei –

prin urmărirea bunurilor gajate sau a datoriei de la debitorul propriu zis.

2. AEÎ „ Horăşti” obţine de la instanţa judecătorească respectivă un

document oficial în scris precum că AEÎ „ Horăşti” are dreptul să ia în posesie

şi să vândă (conform Legii cu privire la gaj şi Legii cu privire la Ipotecă)

obiectele gajate.

3. AEÎ„ Horăşti”, împreună cu specialiştii Oficiul Executare a

Hotărârilor Judecătoreşti (portăreii) vor deposeda debitorul gajist de obiectul

gajului şi vor lua măsurile necesare pentru depozitarea, paza şi păstrarea

integrităţii bunurilor gajate. Vânzarea se va efectua în baza unui Contract devânzare-cumpărare iar încasarea banilor se va efectua la contul sau în casieria

asociaţiei.

4. Mijloacele băneşti obţinute din realizarea gajului vor fi înregistrate

în contul achitării tuturor sancţiunilor de penalizare, dobânzii şi soldului

neachitat la împrumut. În cazul obţinerii unei sume care depăşeşte obligaţiile

clientului faţă de AEÎ„ Horăşti”, surplusul va fi returnat debitorului. Această

tranzacţie trebuie să fie confirmată printr -o dispoziţie de plată oficială.

3.2 Procedura de urmărire a achitării plăţilor la împrumuturile restante

AEÎ „ Horăşti” poate primi plăţi pentru împrumuturile restante în diferite

moduri:

1) clientul achită împrumutul personal casierului AEÎ „ Horăşti”,



24

2) clientul achită plată în bancă pe contul AEÎ „ Horăşti”,

3) clientul achită plata în casieria AEÎ „ Horăşti”.

Iată de ce este foarte important ca toţi colaboratorii care lucrează cu clienţii, şi

anume Directorul AEÎ „ Horăşti” , să fie informaţi despre achitarea plăţii restante. Deasemenea, toate încasările trebuie să se introducă în baza de date EVIDA.

Directorul AEÎ va verifica zilnic rulajele încasării mijloacelor băneşti în casieria

AEÎ şi periodic pe conturile asociaţiei, pentru identificarea achitărilor restanţelor şi

pentru a se asigura de corectitudinea informaţiilor cu privire la plata împrumuturilor

restante.

În cazul în care suma achitării este stabilită de instanţă judecătorească,

Directorul AEÎ „ Horăşti” trebuie să prezinte decizia instanţei judecătoreşti

contabilului şef, care va păstra această decizie în dosarul corespunzător.

În aceste cazuri, contabilul constată faptul achitării complete a împrumutului pe

baza următoarelor:

s-a achitat toată suma stabilită de instanţa judecătorească;

s-a achitat toată suma spre plată în conformitate cu baza de date EVIDA,

în cazul în care nu există o decizie a instanţei judecătoreşti.

Raportarea

Contabilul AEÎ „ Horăşti” trebuie să prezinte rapoarte Directorului AEÎ „

Horăşti” conform planului de mai jos. Aceste rapoarte includ rapoartele interne şi dealte tipuri.

Zilnic:

Raportul cu privire la restanţe;

Raportul cu privire la rulajele şi soldul în casierie;

Raport cu privire la rulajele şi soldul pe conturile curente; Raportul săptămânal la împrumuturile restante;



25

Lunar:

Raportul cu privire la rezultatele financiare;

Bilanţul asociaţiei.

Contabilul AEÎ „Horăşti” trebuie să prezinte şi alte rapoarte la

indicaţia/solicitarea Directorului AEÎ „ Horăşti”.

3.3 Depunerile de economii acceptate de către Asociaţie

Acceptarea depunerilor se efectuează în baza legislaţiei, altor acte

normative, inclusiv regulilor de prudenţă financiară, precum și statutului,

modului acceptării, evidenţei şi restituirii depunerilor în asociaţie, precum şi

contractului de depunere.

AEÎ va accepta următoarele produse de economii:

Depuneri de economii la termen – sume băneşti ale membrilor asociaţiei

care, în termenul unui contract, sunt puse la dispoziţia AEÎ pentru o perioada

determinată în schimbul unei dobânzi.

Depuneri la termen acceptate de către asociaţie:

1. Depunerea „Perfectă” (vezi Anexa 12)

• Vărsământul iniţial: nu mai puţin de 1000 lei. Vărsăminte

suplimentare nu se primesc;

• Eliberarea parţială a depunerilor nu se efectuează;

• Dobânda este flotantă;

• Depunerea poate fi plasată pe un termen fixat de 6,12, 18 ,24 luni;

• Dobânda se calculează lunar şi se plăteşte la depunerile până la 12

luni odată cu rambursarea depunerii,iar la depunerile pe 18 şi 24 luni anual şi

odată cu rambursarea depunerii;



26

• Capitalizarea nu se efectuează, cu excepţia cazurilor când depunătorii

la momentul expirării contractului se află peste hotarele Republicii sau nu este

posibilă prezenţa lor pentru încheierea unui nou contract în decursul

următorului an de la expirarea contractului.

2.Depunerea „Acumulare” (fără capitalizare) (vezi Anexa 13):

• Vărsământul iniţial şi sold minim – nu mai puţin de 100 lei;

• Vărsăminte suplimentare se accepta in mărime nu mai mică de 250

lei;

• La expirarea a 6 luni de păstrare pot fi efectuate extrageri din cont,

respectând soldul minim al depunerii;

• Dobânda este flotantă;

• Durata termenului de plasare este de 6,12, 18 sau 24 luni;

• Dobânda se calculează lunar şi se achită anual şi/sau odată cu

rambursarea depunerii;

• La solicitarea depunătorului depunerea poate fi prelungită pe acelaşi

termen la aceleaşi condiţii.

Depunerea Acumulare Social (fără capitalizare)(vezi Anexa 14):

• Vărsământul iniţial şi sold minim – nu mai puţin de 100 lei;

• Vărsăminte suplimentare obligatorii în mărimea stipulată în contr act;

• La expirarea a 6 luni de păstrare pot fi efectuate extrageri din cont,

respectând soldul minim al depunerii;

• Dobânda este 4%;

• Durata termenului de plasare este de 12 luni cu 365 de zile;

• Dobânda se calculează zilnic şi se achită odată cu rambursarea

depunerii /lunar/ trimestrial/ anual;



27

• La solicitarea depunătorului depunerea poate fi prelungită pe acelaşi

termen la aceleaşi condiţii.

CAPITOLUL 4. Organizarea și gestiunea activității economico-financiare

4.1 Analiza capitalului asociației

Capitalul propriu al asociaţiei trebuie să constituie nu mai puțin de 400 lei.

Capitalul propriu al asociaţiei se creează în scopul:

a) acordării împrumuturilor membrilor asociaţiei;

b) protejării depunerilor în asociaţie;

c) asigurării rambursării creditelor şi împrumuturilor primite de asociaţie;

d) îndeplinirea altor obligaţii ale asociaţiei.

Asociaţia este proprietarul:

a) cotelor depuse;

b) veniturilor de la serviciile prestate;c) mijloacelor de sponsorizare şi a altor mijloace primite cu titlu gratuit.

Asociaţia nu este proprietarul depunerilor depuse în asociație de către membrii

ei.

Profitul net al asociaţiei, în cazul obţinem acestuia, rămâne la dispoziţia

asociaţiei și se îndreaptă în întregime pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi

dacă acestea au fost admise, precum şi la formarea:

a) capitalului de rezervă al asociaţiei;

b) rezervei de dezvoltare a asociaţiei;

c) rezervelor de împrumut.

Capitalul instituţional se constituie din cotele de membru, profitul nerepartizat al

anilor precedenţi, profitul net al anului de gestiune, diminuat cu pierderea neacoperită

a anilor precedenţi şi cu pierderea netă a anului de gestiune.



28

Asociaţia care deţine licenţă de categoria B este obligată să deţină şi să menţină

rezerva instituţională, în raport cu valoarea activelor la orice dată, după cum urmează:

a) minimum 2 % - începând cu anul al doilea de activitate;

b) minimum 4 % - începând cu anul al treilea de activitate; c) minimum 6 % - începând cu anul al patrulea de activitate;

d) minimum 8 % - începând cu anul al cincilea de activitate;

e) minimum 10 % - începând cu anul al şaselea de activitate.

Rezervele indicate se formează la decizia adunării generale în conformitate cu

normele de prudenţă financiară. Capitalul de rezervă se foloseşte doar la acoperirea pierderilor în cazul insuficienţei unor alte mijloace. Rezerva de dezvoltare a

asociaţiei se foloseşte pentru procurarea activelor pe termen lung, prevăzute de

devizul de cheltuieli al asociaţiei. Rezervele de împrumut ale asociaţiei servesc drept

sursă de împrumuturi pentru membrii asociaţiei.

Fondul de stabilizare se creează în scopul acordării asistenţei asociaţiilor prin

implementarea măsurilor de stabilizare. Asociaţiile de economii şi împrumut care

acceptă depuneri de economii sânt obligate să devină membri şi să participe la

constituirea fondului de stabilizare. Fondul de stabilizare este constituit, gestionat şi

utilizat de autoritatea de supraveghere conform actelor sale normative.

Mijloacele financiare ale fondului de stabilizare sânt constituite din:

a) contribuţii iniţiale ale asociaţiilor;

b) contribuţii anuale ale asociaţiilor;

c) contribuţii speciale ale asociaţiilor;

d) venituri din investirea resurselor disponibile ale fondului de stabilizare;

e) mijloace provenite din sursele Guvernului, donaţii, granturi şi asistenţă

financiară externă.

Autoritatea de supraveghere stabileşte condiţiile, mărimea şi termenele de

achitare a contribuţiilor . Mi jloacele fondului de stabilizare se direcţionează în

asociaţii sub formă de:



29

a) împrumuturi;

b) garanţii;

c) răscumpărarea creanţelor din împrumuturi;

d) acordarea asistenţei tehnice şi de alt gen, implementarea programelor de

monitorizare, educaţionale şi de consultanţă în scopul prevenirii insolvabilităţii sau

micşorării riscului de insolvabilitate.

4.2. Evidența contabilă, rapoartele financiare și auditul

Asociaţia ţine contabilitatea şi întocmeşte rapoarte financiare şi speciale în

conformitate cu legislaţia, cu standardele naţionale de contabilitate, cu politica sa de

contabilitate şi cu actele normative ale Comisiei Naţionale. Ea prezintă Comisiei

Naţionale rapoarte financiare şi specializate, alte informaţii şi documente, cu

periodicitatea stabilită de legislaţie. Adunarea generală a membrilor asociaţiei nu este

în drept să aprobe raportul anual al directorului executiv şi al consiliului dacă aceste

rapoarte sânt prezentate fără raportul financiar anual al asociaţiei şi raportul anual al

comisiei de cenzori. Administratorii care se eschivează de la ţinerea contabilităţii,

care aplică incorect standardele de contabilitate şi actele normative ale Comisiei

Naţionale, precum şi cei care falsifică premeditat rapoartele financiare şi cele speciale

sânt traşi la răspundere, după caz, disciplinară, materială, administrativă sau penală,

conform legislaţiei. Raportul financiar anual al asociaţiei, la care se anexează raportul

comisiei de cenzori privind controlul anual obligatoriu al activităţii asociaţiei, şi

raportul de audit se prezintă adunării generale anuale şi Comisiei Naţionale.

Analizând bugetul asociației prognozat pentru anul 2015 am observat că se

prognozează un profit de 12000 lei. (vezi Anexa 17)

Rapoartele lunare (vezi Anexa 16) se întocmesc până la data de 14 a lunii

următoare și se prezintă la comisia Națională a Pieței Financiare pentru a fi aprobat.

Raportul financiar pe care l-am analizat în timpul practicii de diplomă a fost pentru

luna martie 2015 unde am observat că Profitul Net al lunii martie este de 18617 lei.



30

În acest Raport am observat că împrumuturile sunt neasigurate și au o valoare de

2920859 lei dintre care doar 10331 sunt împrumuturi dubioase, după părerea mea nu

este un rezultat r ău, însă pentru asociație cel mai favorabil este lipsa acestor

împrumuturi. Am constatat că cea mai mare pondere o au împrumuturile de la 1 până

la 3 ani cu o valoare de 1476940 lei.

Auditul în asociaţie poate fi obligatoriu sau solicitat. Auditul obligatoriu al

rapoartelor financiare şi specializate anuale se efectuează conform pr evederilor art.

45 alin. (2) din Legea 139-XVI. Auditul solicitat poate fi efectuat în conformitate cu

legislaţia cu privire la activitatea de audit. Asociaţia va încheia contract, în baza

reglementărilor stabilite, cu organizaţia de audit ce corespunde calificărilor stabilitede Comisia Naţională.



31

ÎNCHEIERE

În încheiere sunt de părere că Asociaţiile de Economii şi Împrumut trebuie să

devină multifuncţionale, să ofere mai multe servicii – să semneze mai multe contracte

de împrumuturi și depuneri sau asigurări, să transfere bani etc. şi să atragă clienţii printr-o deservire calitativă. Activitatea de intermediere în asigurări este un pas spre

atingerea acestui scop, iar efectul cel mai bun este menţinerea clienţilor. Dacă un

client nu a beneficiat de un împrumut la asociaţie, dar a venit şi a făcut o asigurare, el

va afla oricum despre oferta de creditare sau depozite. Cred că la prima etapă,

asigurarea bancară dă mai curând stabilitate asociaţiilor decât profit, deşi dacă o

asociaţie va reuşi să înregistreze anual o mie de persoane asigurate, atunci profitul eiva fi unul consistent. Această performanţă însă nu se obţine într -un an sau doi.

Companiile de asigurări oferă comisioane cuprinse între 15-30%. Pentru comparaţie,

marja medie a AEÎ care oferă împrumuturi este de 20-24%. Deci, AEÎ are o marjă de

profit de pe urma asigurărilor identică cu cea de la activitatea de împrumut. Rămâne

doar ca asociaţiile să-şi câştige clienţi. În plus, asociaţiile pentru activitatea în

asigurări au anumite costuri operaţionale, care se limitează numai la contractul de

asigurare a răspunderii profesionale care are taxa obligatorie între 4-6 mii de lei, în

funcţie de tipul asociaţiei şi cel al costurilor operaţionale.

După părerea mea, categoria B de licențiere îi oferă AEÎ ,,Horăști” posibilitatea

de deschidere a filialelor în regiunea administrativ-teritorială Ialoveni, astfel asociația

va atrage mai mulți clienți și le va oferi posibilități cetățenilor cu venituri mai mici

să-și ridice nivelul de trai cât și întreprinzătorilor care vor să finanțeze sau săinvestească, în așa fel nivelul de trai din raionul Ialoveni sa va îmbunătăți. Asociația

ar atrage mai mulți depunători, astfel dobânda ar fi mai favorabil de scăzut, deoarece

asociațiile propun o dobândă de cir ca 20-27% pe când băncile comerciale de cca

15%, în așa fel, micșorând dobânda, se vor atrage mai mulți clienți care ar beneficia

de împrumuturi. Asociaţiile de economii şi împrumut sunt sursa cea mai importantă

de creditare a fermierilor şi antreprenorilor privaţi din mediul rural.



32

Actualmente, Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor este o organizaţie

necomercială cu statut juridic special, care primeşte ca depuneri economiile personale

ale membrilor săi şi le acordă împrumuturi cu destinaţie specială, nu are ca scop

obţinerea de profit (venit) şi nu-l repartizează între membri, dacă este obţinut, ci îl

îndreaptă spre dezvoltarea sa. Unele asociaţii, şi chiar unii creditori consideră că un

capital propriu cât mai mare este un indiciu de profitabilitate înaltă, ceea ce este

greşit. Experienţa financiară arată că capitalul propriu trebuie să asigure

credibilitatea creditorilor care acordă împrumuturi şi să asigure stabilitatea, dar nu

este sursa principală de profit.

Oamenii se bazează pe calitate și încredere, iar politica de marketing aasociației nu o promovează, cred că ar trebui dezvoltată această politică în atragerea

mai multor clienți, membri. Chiar dacă pare paradoxal, dobânda mare a asociațiilor

pentru împrumuturile propuse nu îi sperie pe membri, din considerentul încrederii și

loialității față de asociație.

Majoritatea împrumuturilor sunt pentru agricultură și sectorul de consum,

următorul vine în domeniului construcției. AEÎ are anumite avantaje care atragconsumatori, printre ele se numără:

•Rapiditatea de procesare a dosarului, accesibilitatea serviciilor prin reducerea

numărului de acte şi flexibilitatea graficului de rambursare;

•Deservirea antreprenorilor începători, dar şi a persoanelor fără certificate de

salariu.

În acelaşi timp, există şi o serie de constrângeri ale sectorului:

•Cadrul legal imperfect;

•Sistem slab de gestionare a riscurilor din cauza unui management

neperformant;

•Sortiment sărac al produselor oferite de către AEÎ;

•Rata înaltă a dobânzii;



Astfel, acest sector de finanțare ocupă teren în fața băncilor în rândul cetățenilor,

deoarece Asociaţiile de economii şi împrumut sunt sursa cea mai importantă de

creditare a fermierilor şi antreprenorilor privaţi din mediul rural cât și a cetățenilor

de rând care vor să-și dezvolte nivelul de trai prin cererea de împrumuturi pentru

consum și pentru construcția imobilelor.

practica în asociatie de economii si împrumut

Documents