raport banca de economii
TRANSCRIPT
CUPRINS
Introducere.............................................................................................................2
1 Caracteristica generală a Băncii de Economi....................................................4
2 Subdiviziunea de trezorerie si titluri................................................................9
3 Subdiviziunea creditare....................................................................................16
4 Subdiviziunea relaţii externe...........................................................................22
5 Subdiviziunea de organizare şi evidenţă a operaţiunilor de casă....................35
6 Subdiviziunea de încasare şi transportare a valorilor.......................................40
7 Subdiviziunea contabilitate..............................................................................47
8 Gestiunea lichidităţii bilanţului Băncii de Economii S.A...............................53
9 Analiza sistemului organizatoric şi a managementului serviciilor cadre........55
Concluzie.............................................................................................................59
Bibliografie..........................................................................................................61
Anexe
INTRODUCERE
Practica de producţie a studentului reprezintă o componenţă a sistemului de
pregătire a cadrelor de o înaltă calificare în sistemul bancar şi al pieţei de capital,
având ca scop valorificarea cunoştinţelor şi obţinerea experienţei practice în
activitatea instituţiilor din domeniul bancar şi bursier.
In cadrul acestei lucrări sînt descrise toate subdiviziunile Băncii de
Economii S.A., modul de organizare a lucrărilor în cadrul acestor subdiviziuni. La
fel este prezentată şi analiza activităţii financiare a instituţiei bancare respective.
Tot aici este descrisă şi istoria apariţiei ţi dezvoltării „Băncii de Economii”,
reţeaua de filiale şi reprezentanţe, modul de efectuare a lucrărilor în cadrul băncii
în condiţii de concurentă.
Cu ajutorul acestei practici am luat cunoştinţă mai aprofundat în procesul de
organizare a activităţii instituţiilor pieţei financiare, întocmirea rapoartelor după
tipul de activitate, aplicarea actelor legislative şi normative în domeniul instituţiei
financiare. Am avut posibilitatea de a observa operaţiunile băncii şi să i-au parte la
perfectarea documentelor de plată.
Raportul respectiv conţine nouă capitole, iar în fiecare capitol este descrisă
activitatea „Băncii de Economii” S.A.:
1 Caracteristica generală a Băncii de Economi. Statutul juridic - In
componenţa acestui capitol intră scurtul istoric al băncii, structura teritorială a
acesteia, capitalul instituţiei financiare respective, mărimea acestuia şi modificările
ce au avui loc în ultimii doi ani. Tot aici ne este reprezentată structura acţionarilor
Băncii de Economii.
2 Subdiviziunea de trezorerie si titluri - acest compartiment descrie
operaţiunile de depozit în cadrul băncii, tipuri de depozite care sînt în cadrul
Băncii de Economii, ponderea fiecăruia în portofoliul de depozit, condiţiile
necesare pentru a deschide un depozit de persoanele fizice şi juridice, modul de
calcul a dobânzii. Tot aici am reprezentat şi dinamica depozitelor în ultimele
perioade.
3 Subdiviziunea creditare - sînt descrise toate operaţiunile creditare ale
2
băncii, tipuri, ponderea fiecăruia dintre acestea, evoluţia în ultimele perioade,
modul de calcul a dobânzii, politica de creditare pe care o duce Banca de
Economii S.A. La fel am reprezentat şi principalele direcţii înspre care se
orientează bănea în cadrul operaţiunilor de creditare. Am prezentat şi modul de
formare o fondurilor de rezervă şi cantitatea acestora.
4 Subdiviziunea relaţii externe - aici este descris modul de executare a
operaţiunilor în valută, tipuri de operaţiuni valutare, modul de stabilire a cursului
valutar, modul de deschidere a conturilor în valută, modul de deschidere a caselor
de schimb valutar etc.
5 Subdiviziunea de organizare şi evidenţă a operaţiunilor de casă –
sunt menţionate principalele condiţii de efectuare a lucrărilor în casieria băncii,
modul şi cerinţele principale de deschidere a caselor. La fel sînt descrise
principalele operaţiuni de eliberare şi încasare a numerarului şi alte operaţiuni de
casă, condiţiile de păstrare a valorilor în tezaurul băncii ş.a.
6 Subdiviziunea de încasare şi transportare a valorilor - acest
compartiment a lucrării este dedicate descrierii principalelor operaţiuni cu valori
mobiliare în cadrul Băncii de Economii S.A., direcţiile principale în care face
investiţii Bănea de Economii.
7 Subdiviziunea contabilitate - ne descrie modul de elaborare a
bilanţului contabil şi a rapoartelor de dare de seamă în cadrul băncii, tot aici este
indicat ce trebuie să intre în componenţa unui raport financiar al băncii, modul de
efectuare a evidenţei contabile, analiza principalelor tipuri de venituri şi de profit
ale băncii etc.
8 Gestiunea lichidităţii bilanţului Băncii de Economii S.A. - ne
descrie principalele caracteristici ale lichidităţii bancare, precum şi principalii
indicatori de lichiditate care se calculă şi se menţin în cadrul unei instituţii
financiar bancare.
9 Analiza sistemului organizatoric şi a managementului serviciilor
cadre - conţine principalele strategii pe care le are banca ca referire la relaţiile
acesteia cu personalul, modul de selectare a angajaţilor, precum şi ponderea
3
diferitor tipuri de angajaţi în numărul total de salariaţi ş.a.
1. CARACTERISTICA GENERALĂ A "BĂNCII DE ECONOMII S.A".
Banca de Economii S.A. dispune de cea mai extinsă reţea teritorială de
subdiviziuni şi deţine importante cote din toate segmentele pieţei bancare a
Republicii Moldova. „Banca de Economii” este organizata ca o societate pe
acţiuni, numita Societatea pe Acţiuni Banca de Economii. „Banca de Economii” a
fost fondată în anul 1992, in conformitate cu procesul verbal Nr 1 din 20 martie.
Banca este organizata şi funcţionează ca o persoana juridica conform
legislaţiei Republicii Moldova şi statutului (anexa nr.1). La fel „Banca de
Economii SA” activează şi în baza licenţei, care a fost eliberată în 2005 (anexa
nr.2), unde sînt prevăzute şi tipurile de activităţi pe care banca are dreptul sa le
desfăşoare. Conform statutului sau banca poate efectua următoarele acţiuni:
- poate deschide conturi corespondente le Banca Naţionala a Moldovei,
precum si la alte bănci autohtone sau străine;
- ea îşi poate desfăşura activitatea independent de organele publice locale si
centrale;
- îşi poate deschide filiale si reprezentante;
- este in drept sa desfăşoare orice tip de activitate prevăzut de legislaţia
in vigoare si de prezentul statut.
Dacă reprezentam istoricul Băncii de Economii atunci avem următoarea
situaţie: La 11 decembrie 1940 au fost create primele 7 direcţii judeţe ale Casei de
Economi de Stat ( Bender, Cahul, Bălti, Chişinău ,Orhei, Soroca si Tiraspol ). În
1987, odată cu reorganizarea sistemului financiar-bancar, Casele de Stat de
Economii provenite din munca au obţinut statutul de Banca de Economii provenita
din munca si Creditare a populaţiei. Ulterior a devenit o subdiviziune a băncii de
economii URSS, fiind numita Banca de economii din RSSM. După proclamarea
independentei RM instituţia a fost reorganizata in banca de Economii a Moldovei,
devenind astfel banca comerciala pe acţiuni cu capital de stat. La decizia
acţionarilor, in anul 1994, banca este reorganizata in societate pe acţiuni de tip
deschis. In anul 1996 se transforma in banca comerciala pe acţiune "Banca de
4
Economii", în anul 2001 banca a fost reînregistrată ca Societate pe Acţiuni, statut
pe care-1 deţine până in prezent.
Pentru activităţile sale banca utilizează atit capitaluri proprii cit si cele atrase
sub forma de economii, depozite pe diferite termene, la vedere sau cu scont,
credite interbancare etc.
Structura organizatorica a băncii este elaborata de Preşedintele băncii si este
aprobata de Consiliul băncii. Organele de conducere a băncii sunt:
- Adunarea Generale a Acţionarilor ( organul suprem de conducere);
- Consiliul băncii (organ de conducere a băncii);
- Preşedintele Băncii;
- Comisia de Cenzori ( organul de control al băncii).
Structura organizatorică a subdiviziunilor băncii o avem prezentată în anexa
nr. 3, unde ne este prezentată toată structura băncii pe direcţii şi secţii.
Pentru activităţile sale banca utilizează atit capitaluri proprii cit si cele atrase
sub forma de economii, depozite pe diferite termene, la vedere sau cu scont,
credite interbancare etc.
Capitalul băncii este format din capital social, capital suplimentar, capital de
rezerva, precum si alte fonduri provenite din surse constituite conform legii.
Capitalul social al băncii este format din acţiuni plasate şi constituie 117336800
lei.
Banca a emis acţiuni ordinare plasate în valoare de 117033820 lei, cu drept
de vot, acţiuni preferenţiale plasate cumulative cu dividende fix, fără drept de vot,
în valoare de 302980 lei. Cota parte de acţiuni preferenţiale nu poate depăşi 25%
din capitalul social al băncii.
Banca formează un capital de rezerva in mărime de 15% din capitalul social
al băncii, capitalul de rezerva se formează din defalcări anuale din profitul net,
volumul cărora se stabileşte de adunarea anuala a acţionarilor, dar nu si puţin de
5% din profitul net, până la atingerea mărimii stabilite anterior.
„Banca de Economii” are o structura foarte larga care s-a extins pe tot
teritoriul ţării noastre (anexa 4)
5
Baza legislativa in conformitate cu care activează Banca de Economii este:
- regulamentul cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc;
- regulamentul cu privire la clasificarea creditelor si formarea
reducerilor pentru pierderi la credite;
- regulamentul cu privire la credite "mari";
- regulamentul cu privire la încheierea cardurilor cu persoane afiliate
băncilor comerciale, inclusiv eliberarea creditelor;
- regulamentul cu privire la acordarea creditelor de către bănci
funcţionarilor săi; .
- regulamentul cu privire la lichiditatea băncii;
- regulamentul cu privire la creditele expirate;
- regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobânzii;
- statutul băncii si alte acte legislativi in vigoare.
Banca acţionează in nume propriu-si sub propriul risc si are drept scop
obţinerea profitului. Banca de Economii efectuiază următoarele operaţiuni:
- accepta depozite ( plătibile le vedere sau la termen) cu sau fără dobânda;
- acorda credite (de consum si ipotecare, factoring cu sau fără drept de
regres, finanţează tranzacţii comerciale, eliberează garanţii);
- împrumută fonduri, cumpăra ori vinde, in cont propriu săi in contul
clientului ( cu excepţia subscrierii titlurilor de valoare):
instrumente ale pieţei financiare ( cecuri, cambii, certificate de
depozit);
futures si optioane financiare privind titluri de valoare si ratei
dobânzii;
instrumente privind rata dobânzii;
titluri de valoare;
- acorda servicii de decontări si plaţi;
- emite si administrează instrumente de plata ( cârti de credit sau de
plata, cecuri de voiaj, cambii bancare);
- cumpăra si vinde bani( inclusiv si valuta străina);
6
leasing financiar;
acorda servicii aferente creditului;
- acordă servicii ca agent sau consultant financiar;
- efectuează operaţiuni in valuta;
- acorda servicii fiduciare;
- subscrie si plasează titluri de valoare si acţiuni;
- etc;
Activitatea băncii este orientată spre o dezvoltare durabilă şi atingerea noilor
standarde de evoluţie contemporană:
- Banca de Economii S.A. este unul dintre liderii pieţei financiare a
Republicii Moldova prezentată prin activitatea sa şi serviciile oferite în
majoritatea ramurilor economiei naţionale. Reţea unică de subdiviziuni teritoriale a
băncii şi implimentarea celor mai inovatoare tehnologii asigurând accesibilitatea
băncii din orice colt al tării;
- Banca de Economii S.A. este o bancă universală şi stabilă. Ea se angajează
în satisfacerea cerinţelor clienţilor şi în perfecţionarea continuă a calităţii
serviciilor şi produselor oferite;
- Banca de Economii S.A. este o bancă de importanţă socială. Banca este
implicată activ în realizarea cu succes a programelor social-economice ale statului,
şi este un participant active al vieţii civile din ţară, fiind unul dintre susţinătorii
importaţi ai artei, ştiinţei şi culturii;
- Misiunea Băncii - de a desfăşura activităţi financiare şi de împrumut, oferind
servicii de excelenţă. însoţită de un management prudent al resurselor populaţiei şi
un angajament de implicare în susţinerea continuă al dezvoltării mediului de
afaceri cu scopul de a contribui la creşterea economică a ţării. Banca de Economii
are relaţii cu următoarele bănci corespondente:
- SUA - trei bănci;
- GERMANIA - trei bănci;
- MAREA BRITANIE - o bancă;
7
- AUSTRIA - o bancă
- BELGIA - o bancă
- ITALIA - o bancă
- GRECIA - o bancă
- ROMÂNIA - o bancă
- UCRAINA - trei bănci
- RUSIA - patru bănci
- BELARUS - o bancă.
Deşi economia naţională a fost afectată de dinamica conjuncturii externe şi
codiţii meteorologice adverse, în anul 2013 Banca de Economii S.A. a obţinut
Premiu de Onoare în cadrul concursului „Cele mai bune bănci GUAM – 2012”,
nominalizarea„Banca cu nivel înalt de încredere între ţările – membre GUAM”.
Tot in același an banca a obtinut "Mercuriul de Aur" în cadrul concursului
"Marca comercială a anului 2012" la nominalizarea „Marca comercială
responsabilă social."
La Adunarea Generală a Acționarilor băncii a fost luată decizia de a majora
capitalul social al Băncii de Economii cu 80, 2 milioane lei.
La 29 august 2013, a intrat în vigoare Hotărîrea Băncii Naționale de
acordare a permisiunii de majorare a cotei substanțiale, deținute de Întreprinderea
„Sisteme Informaționale Integrate” și aceasta a achitat valoarea acțiunilor
procurate.
La 6 septembrie 2013 au fost înregistrate la Camera Înregistrării de Stat
modificările la statutul băncii, legate de majorarea capitalului social cu 80 milioane
de lei. BN a constatat majorarea anunțată. La ora actuală, capitalul social al Băncii
de Economii constituie suma de 197,6 milioane lei.
„După această tranzacție, Banca are doi acționari, care dețin cote substanțiale:
Agenția proprietății publice cu cota de 33,3 – 3 în perioadă+1 acțiune și „Sisteme
Informaționale Integrate”, cu cota de 33,73 la sută. Ceilalți acționari dețin cote sub
5%”.
8
De la începutul perioadei structura obligaţiunilor băncii a înregistrat
modificări importante în urma cărora au fost consumate îmbunătăţirea acestora.
Ponderea depozitelor persoane fizice în total depozite constituie 64,73 la sută
comparativ cu 71,61 la sută la începutul anului.
2. SUBDIVIZIUNEA DE TREZORERIE ŞI TITLURI
„Banca de Economii” ca si orice alta instituţie bancara are drept scop
atragerea depozitelor de la diverse persoane fizice si juridice. Constituirea si
utilizarea depozitelor bancare reprezintă una din principalele funcţii ale băncii,
respectiva relaţie prevede ca persoana cedează unele atribuţii de administrare a
averii sale sau încredinţarea efectuării operaţiunilor legale de gestionare a
disponibilităţilor monetare băncii, păstrându-şi dreptul de proprietate asupra
sumelor aflate la păstrare in banca comerciala.
Principalele tipuri de depozite.
Banca de Economii oferă clienţilor următoarele tipuri de depozite:
- depozite le vedere;
- depozite la termen;
- depozite pentru persoane fizice;
- depozite pentru persoane juridice;
- depozite pentru banei si alte instituţii financiare;
- depozite in moneda naţionala ( anexa nr.5);
- depozite în euro ( anexa nr.6);
- depozit in dolari americani ( anexa nr.7);
- depozite in alte valute.
Depozitele in lei moldoveneşti pot fi deschise pe diferite termene, începând
de le 3 luni si până la minim 5 ani, conform. Ratele dobânzii pentru depozitele
respective sunt diferite pentru diferite tipuri de depozit, si el poate fi fix sau flotant,
si el poate fi de la 3% până la 12%. Depozitele pot fi cu sau fără capitalizarea
9
dobânzii. Pentru depozitele in valuta la fel diferă rata dobânzii in dependenta de
tipul depozitului si termenul pentru care se deschide, si la fel poate fi cu
capitalizarea dobânzii sau fără capitalizarea acesteia.
Pentru ca o persoana fizica sa deschidă un depozit este necesar de a depune
la bancă:
- cerere de deschidere a depozitului (anexa nr. 8).
- copia buletinului de identitate si alte documente la cerinţele băncii si
conform tipului de depozit pentru care se deschide.
Persoanele juridice pentru a deschide un depozit depun la bancă
următoarele documente:
1. Cererea de deschidere a depozitului (anexa nr.9). Cererea de
deschidere a depozitului trebuie să fie semnată de către conducătorul şi
contabilul şef al titularului de cont. În cazul în care nu se prevede funcţia de
contabil, conform legislaţiei în vigoare, cererea se semnează numai de către
conducător ( proprietar);
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera de
înregistrări de Stat sau de structurile teritoriale ale acesteia (prezintă doar
persoanele juridice care se înregistrează la Camera înregistrării de Stat);
3. Copia documentului care confirm înregistrarea de stat sau copia
actelor normative prin care se aprobă regulamentul sau statutul persoanei
juridice ( prezintă doar persoanele juridice care se înregistrează la alte organe
de stat decînd Camera înregistrării de Stat);
4. Copia documentelor de constituire: statutul, regulamentele interne,
contractual de constituire etc. (prezintă doar persoanele juridice care se
înregistrează la late organe de stat decât Camera înregistrării de Stat);
5. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
6. Fişa cu specimen de semnături şi cu amprenta ştampilei,
autentificate notarial( două exemplare);
7. Copia actului de identitate a persoanei care depune documentele
pentru deschiderea contului.
10
Pentru desfăşurarea activităţii filialelor şi reprezentanţelor întreprinderilor
autohtone, pe lângă documentele enumerate, la deschiderea unui cont de depozit
titularul de cont prezintă demersul întreprinderii privind deschiderea contului de
depozit pentru filial sau o reprezentanţă, unde se indică lista operaţiunilor
autorizate spre efectuare din / în acest cont de către subdiviziunea respectivă,
sediul acesteia şi alte date la cererea băncii.
Pentru a deschide un cont de depozit, instituţiile publice finanţate din
buget, pe lângă documentele prevăzute mai sus, prezintă autorizaţia eliberată de
către Ministerul Finanţelor al RM sau de către direcţia general de finanţe raţionale
sau de unităţile administrativ - teritoriale.
Pentru persoane juridice nerezidente, pe lângă documentele prevăzute mai
sus, dar cu excepţia certificatului de înregistrare a întreprinderii, prezintă copia
documentului care confirm statutul legal în RM şi /sau copia documentului care
confirm înregistrarea de stat în ţara de provenienţă.
Mecanismul de calculare a dobânzilor.
„Banca de Economii” utilizează doua tipuri de mecanisme de calcul si plata
a dobânzii pentru depozite;
- dobânda simpla;
- dobânda capitalizata.
Dobânzile bonificate de către banei la conturile de depozit depuse spre
fructificare se calculează după formula clasica:
D = (Si* T* Rd)/ 360(365)* 100; unde ; (1)
D - este suma dobânzii;
Si - soldul contului de depozit;
T - timpul pentru care se calculează dobânda;
Rd - rata procentuala a dobânzii;
„Banca de Economii” propune clienţilor săi dobânzi capitalizate la depozite
in cazul stimulării atragerilor de resurse băneşti disponibile. Banca va calcula
dobânda bonificata in mod capitalizat după următoarea formula de calcul;
D = S t - S i , i a r S t = Si ( l+Rd ); (2)
11
unde: St - suma totala a depozitului;
Rd - este stabilita in funcţie de perioada supusa capitalizării;
t - timpul
Pentru modificarea contului în cazul lichidării întreprinderii, organizaţiei
sau instituţiei, la bancă se prezintă: hotărârea privind lichidarea, cu indicarea
termenului de acţiune a comisiei de lichidare, fişa cu specimen de semnături şi cu
amprenta ştampilei comisiei de lichidare( autentificate notarial).
Procedura de închidere a conturilor de depozit.
Închiderea contului de depozit are loc în următoarele cazuri:
• În baza cererii titularului de cont;
• În baza deciziei fondatorilor întreprinderii, organului care a constituit firma
sau potrivit prevederilor documentelor de constituire a acesteia;
• În baza hotărârii instanţei de judecată;
• În cazul achitării creditului / restituirii depozitului;
• În alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
La închiderea contului, titularul de cont este obligat să restituie carnetul de
cecuri de numerar cu cecuri neutilizate. Soldul contului de depozit poate sa rămâne
nemodificat intr-o anumita perioada de timp sau poate suferi modificări de la o zi
la alta, ca urmare a plaţilor si încasărilor, respectiv a depunerilor sau a retragerilor
operate prin contul respectiv.
Politica băncii in vederea asigurării volumului necesar de resurse pentru o
activitate eficienta si competitiva a băncii in anul 2013 a fost condiţionata de
menţinerea unui nivel optimal al cheltuielilor aferente dobânzilor.
La situaţia din 31.12.2013 portofoliu de depozit a constituit 10061 mln. lei
sau 12,8% din sistemul bancar.
Soldul total al depozitelor la termen la finele anului 2013 comparativ cu
31.12.2012 a scăzut cu 91997 mii lei (sau cu 12,9%) si a ating suma de 467,222 mii
lei sau 8,67% din totalul depozitelor pe banca.
Depozitele persoanelor juridice la finele anului 2013 au constituit 8240 mln
lei. Pe parcursul anului in banca sau deservit peste 7 mii agenţi economici -
12
persoane juridice.
In anul 2012 politica de atragere a depozitelor persoanelor fizice a fost
îndreptata la formarea bazei de resurse la termen, ce a creat premize pentru
dezvoltarea ereditarii agenţilor economici,însă din cauza crizei politice în anul 2013
au scăzut numărul depozitelor. Soldul depozitelor persoanelor fizice a constituit la
situaţia din 31.12.2013 suma de 1821132 mii lei si a scăzut comparativ cu anul
2012 cu - 66183 mii lei . In prezent la banca sunt deschise peste 29 mii conturi de
depozit ale persoanelor fizice.
Figura 2.1Informaţii privind desfăşurarea activităţii de acceptare a depozitelor în
"Banca de Economii"
*Sursa: Elaborată de autor în baza rapoartelor financiare
O altă activitate a „Băncii de Economii” ca şi orice bancă este deschiderea şi
menţinerea conturilor bancare.
Pentru persoanele fizice banca poate deschide următoarele conturi bancare:
Conturi curente;
Conturi de depozit,
Conturi de împrumut.
Pentru persoanele juridice „Banca de Economii” SA poate deschide
următoarele tipuri de conturi bancare:
1. Conturi curente ( cu excepţia băncilor);
2. Conturi de depozit,
3. Conturi de împrumut,
4. Conturi provizorii;
13
5. Conturi LORO ( numai pentru bănci);
Conturile deschise pentru persoanele juridice se înscriu în "Registrul de
conturi analitice deschise la bancă". Acest registru conţine următoarele informaţii:
- Denumirea titularului de cont;
- Denumirea conturi;
- Numărul cantului sintetic şi analitic;
- Data deschiderii, modificări şi închiderii contului.
Pentru menţinerea activităţii sale, pentru menţinerea lichidităţii şi onorarea
obligaţiunilor fată de clienţi „Banca de Economii” S.A., în caz de insuficienţă de
resurse financiare poate recurgă la credite interbancare. Creditele interbancare ea le
poate lua atât de le banca Naţională a Moldovei cît şi de la alte bănci şi instituţii
financiare.
De la BNM „Banca de Economii” SA accesează următoarele tipuri de
credite:
- Credite directe
- Credite owernight - se iau cu scopul efectuării unor plăţi curente
obligatorii, şi sînt garantate cu conturile curente ale băncii. Pentru a putea accesa
acest tip de credit banca îndeplineşte următoarele condiţii:
• Încheie un contract privind prestarea acestor operaţiuni cu BNM;
• Nu trebuie să aibă restanţe la creditele contractate anterior şi aflate în
gestiune de Lombard şi operaţiuni de piaţă deschise în ultimile două luni;
• Trebuie să dispună de garanţii în volumul corespunzător, formate din
valori mobiliare de stat cu termen de circulaţie de la doi până la zece zile până la
scadenţă, disponibile în contul propriu al Băncii de Economii şa BNM.
- Credite de Lombard - cu scopul menţinerii lichidităţii băncii şi banca
le garantează cu activele sale eligibile (lichide).
- Acorduri REPO.
La fel cum am mai menţionat banca mai recurge si la credite de la alte bănci
din sistem autohtone şi străine cu care corespondează. Pentru obţinerea unui astfel
de credit, Banca de Economii SA prezintă băncii debitoare următoarele
14
documente:
- Statutul băncii,
- Autorizaţia privind efectuarea operaţiunilor financiare;
- Bilanţul contabil al băncii pentru perioada de gestiune şi pentru perioadele
anterioare;
- Alte rapoarte privind rezultatele financiare solicitate de banca creditoare;
- Informaţii privind menţionarea normativelor lichidităţii;
Fişa cu specimenele semnăturilor şi cu amprenta ştampilei băncii;
- Extrasul privind creditele interbancare obţinute şi acordate de către
Banca de Economii;
- Alte documente solicitate de banca creditoare.
Rambursarea creditului se efectuiază conform condiţiilor stabilite între părţi
în contract. Dobânda pentru aceste credite este mai mică decât dobânda aferentă
cre4ditelor în economia naţională, deoarece implică riscuri de credit minime.
In scopul atragerii de resurse băneşti şi pe alte căi decât prin credite
interbancare; „Banca de Economii” SA poate emite titluri financiare cum ar fi:
certificate de depozit şi de economii, cambia bancare, obligaţiuni bancare.
Tipuri de instrumente de plată.
Banca de Economii utilizează următoarele tipuri de instrumente de plată:
- Foaie de vărsământ,
- Ordin de încasare;
- Borderou însoţitor;
- Aviz de plată în numerar;
- Cecuri de numerar; ordin de plată;
- Dispoziţie de plată;
- Cererea - dispoziţie de plată;
- Cambia;
- Nota de transfer;
- Dispoziţie incaso;
- Acreditivul documentar;
15
- Cardul bancar.
Decontarea prin virament este un procedeu special de plata, care se
înfăptuieşte prin transferul sumei dintr-un cont în altul, prin debitarea contului
plătitor şi creditarea contelui beneficiar. Decontările fără numerar prezintă orice
plată efectuată prin intermediul documentelor de plată şi ale conturilor deschise
fără a încredinţa moneda în forma sa concretă (biletele de bancă şi monada
metalică). Avantajele decontărilor prin virament este acela că nu e nevoie a
transporta numerarul d la un agent economic la altul etc; efectuarea plăţilor într-un
timp scurt; se reduce riscul de a fi sustras numerarul; sporeşte gradul de asigurare
şi de confirmare a decontărilor în baza documentelor de plată.
3. SUBDIVIZIUNEA DE CREDITARE
Conform statutului său (anexa 1) precum şi a licenţei ( anexa 2), precum şi a
scopurilor sale principale, „Banca de Economii S.A.” are dreptul de a desfăşura
activitatea de creditare. Această activitatea banca o desfăşoară în baza
"Regulamentului ci Privire la Activitatea de Creditare a Băncilor din RM".
Principalele domenii de creditare.
„Banca de Economii S.A. acordă credite în următoarele domenii:
1. Agricultură şi industrie alimentară;
2. Industrie /comerţ;
3. Industrie energetic şi a combustibilului;
4. Pentru construcţia drumurilor şi transportare;
5. Pentru imobil, construcţii şi îmbunătăţirea funciară;
6. Credite de consum;
7. Credite acordate Guvernului;
8. Credite acordate altor bănci;
9. Alte credite.
In anul de referinţă Banca de Economii S.A. a implimenta o politică de
creditare destinata dezvoltării economice a RM, prin creditarea agenţilor
economici şi populaţiei. De asemenea politica de creditare a băncii a fost axata pe
16
extinderea bazei de client, creşterea şi diversificarea portofoliului, îmbunătăţirea
calităţii şi monitorizarea permanentă a creditelor, elaborarea şi implimentarea
produselor noi în scopul diversificării spectrului serviciilor creditare şi menţinerea
nivelului înalt al competitivităţii băncii în condiţiile unei concurenţe strânse pe
piaţa locală.
La finele anului 2010, portofoliul la credite s-a cifrat la suma de889385,75
mii lei. Pe parcursul anului au fost acordate credite în valuta naţională în sumă de
480185 mii lei ( creşterea 177,49 %). Este bine de menţionat dinamica pozitivă a
portofoliului creditar şi mărimea raportului portofoliului de credit la activele
băncii, la finele perioadei precedente înregistrând un nivel de 16,78% astfel
majorânduse în comparaţie cu anul precedent cu 8,7 puncte procentuale.
Pentru acoperirea eventualilor pierderi, în conformitate cu regulamentele
BNM şi normele interne, Banca de economii S.A. a format rezerve pentru pierderi
la credite, soldul acestora constituind în perioada curentă 220671 mii lei , faţă de
179069 mii la finele anului precedent. Nivelul de rezervare a portofoliului de credit
constituie 7,31%. Una din direcţiile de bază ale politicii de creditare ale băncii o
constituie diversificarea portofoliului creditar. Cea mai mare pondere în cadrul
acestuia o constituie creditele acordate industriei şi comerţului, care constituie
76,51% din totalul portofoliului; creditele acordate pentru imobil, construcţie şi
dezvoltare – 10,04%; creditele pentru agricultură şi industrie alimentară – 3,57%.
Creditele de consum constituie 0,83% din totalul creditelor.
Anii Acordate agriculturii şi industriei alimentare
Acordate industriei şi comerţului
Acordate pentru imobil
Acordate de consum
Acordate persoanelor fizice
Alte credite Acordarea guvernului
2012 3428,04 26703,2 0 737,13 1062,49 37414,59 0
2013 3448,12 97552,07 503,48 854,73 711,89 25855,13 0
Structura portofoliului creditar la 31.12.2013 Tabelul nr.1
*Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Modul de creditare a persoanelor fizice.
Pentru persoanele fizice Banca de Economii S.A. acordă următoarele tipuri
de credite:
17
- Credite ipotecare,
- Credite de consum;
- Leasing autoturisme;
- Credite preferenţiale.
Un alt criteriu de clasificare a creditelor ar fi în dependenţă de beneficiar,
astfel avem:
- Credite acordate persoanelor fizice;
- Credite acordate persoanelor juridice;
- Credite acordate altor bănci şi instituţii financiare,
- Credite acordate Guvernului.
Un alt criteriu este în dependenţă de valuta în care se acordă:
- Credite acordate în valută naţională (lei);
- Credite acordate în valută străină.
Politica băncii pentru portofoliul creditor este următoarea:
Pentru creditele ipotecare banca a stabilit plafonul maxim de 1,000,000.00
lei iar valoarea minimă este de 100,00 lei. Aceste credite se acordă pe o perioadă
de maxim 7 ani, termenul minim nu este prevăzut. Rata dobânzii pentru creditele
ipotecare sa stabilit a fi de 17% pe an în lei şi se calculă de la soldul creditului,
reeşind din 30 zile lunar şi 360 zile anual. Comisionul pentru acordarea creditului
constituie 1% din valoarea creditului, iar la începutul fiecărui an următor este
necesar de a se achita 0, 5% din soldul creditului.
Pentru a beneficia de un astfel de credit banca a înaintat prezentarea
următoarelor documente: cererea-chestionar pentru procurarea locuinţei în ipotecă,
buletinul de identitate; certificate privind componenţa familiei; permis de
conducere, după caz; documente care certifică venitul lunar al solicitantului
(carnetul de muncă, declaraţia pe venit, adeverinţa de salariu); documentele
aferente constituirii gajului ş.a.
Modul de achitare şi rambursare a creditului se face în baza contractului de
ipotecă , unde este stipulată suma creditului, termenul, rata dobânzii, drepturile şi
obligaţiile ambelor părţi, şi alte anuităţi.
18
Pentru creditele de consum banca înaintează următoarele strategii: suma care
o poate constitui întregul volum de credite de consum este stabilită între 10,000.00
şi 200,000.00 lei. Sumele între 10,000 - 50,000 se acorda pe un termen de 24 luni,
între 50,000 - 200,000 până la 48 luni. Rata dobânzii la aceste credite constituie
25% şi se calcula similar creditelor ipotecare. Comisionul pentru acordarea
creditului constituie 2% din valoarea creditului. Creditul se achita în rate egale,
lunar.
Pentru a accesa un credit de consum este necesar de a prezenta la bancă
acelaşi set de documente similar creditului ipotecar. Creditul se acordă şi se
rambursează pe baza contractului unde sînt indicate toate anuităţii privind suma
creditului, termenul, rata dobânzii, drepturile şi obligaţiile ambelor părţi, precum şi
graficul de rambursare a creditului. La acordarea creditului respective, la bancă se
întocmeşte o "cerere-chestionar pentru credit de consum", prin care se evaluiază
creditabilitatea clientului, aici se indică suma dorită, informaţiile despre solicitant,
sursele principale de venit şi alte informaţii. In urma analizării acestui chestionar
se ia decizia de creditare sau de refuz.
Pentru leasingul autoturisme banca nu stabileşte limitele minime şi maxime
a sumelor, adică este nelimitat, se acordă la o dobânda de 21% anual şi prevede un
comision de 1%, în rest similar celor alte tipuri de credite.
Plafonul maxim prevăzut pentru creditele preferenţiale este de 82,000.00 lei
iar minimul nu este stabilit, se acordă pe o perioadă maximă de 60 luni, la o rată a
dobânzii de 145 şi nu se percepe comision. Ca şi la alta tipuri de credite toate
condiţiile privind creditului preferenţial sînt prevăzute în contract.
Pentru ca o persoană juridică să acceseze un credit de la Banca de Economii
S.A., este necesar de a prezenta următorul se de documente:
Cererea de solicitare a creditului (anexa 10);
1. Copia buletinului de identitate a managerului întreprinderii;
2. Certificatul de înregistrare;
3. Statutul;
4. Licenţele de activitate;
19
5. Certificate privind atribuirea codului fiscal;
6. Rapoartele financiare pentru ultimile perioade şi alte documente la
cererea băncii .
La fel este necesar ca sa se indice sursele principale de rambursare a
creditului.
După depunerea la bancă a cererii de credit se întocmeşte un chestionar de
solicitare a creditului, prin intermediul căreia se determină principalele date despre
debitor şi se stabileşte creditabilitatea acestuia. Mai apoi se întocmeşte "raportul
privind posibilitatea acordării creditului", în care se indică principalele informaţii
despre solicitant; starea juridică a acestuia; situaţia financiară a întreprinderii;
bilanţul contabil; mărimea capitalului propriu şi a celui împrumutat; sursele
principale de rambursare a creditului; riscurile şi dezavantajele.
După acestea urmează examinarea şi evaluarea întreprinderii, a
coeficienţilor de bonitate ( lichiditate, rentabilitate, solvabilitate), a situaţiei de
îndatorare a organizaţiei, a creditabilităţii acesteia etc. In final se ia decizia de
creditare sau de refuz a cererii de creditare a persoanei juridice.
In scopul minimizării riscului de nerambursare a creditului Banca de
Economii S.A. cere garantarea creditului, atât de la persoanele juridice cît şi de la
persoanele fizice. Garantarea creditului poate fi de mai multe tipuri, astfel avem:
• Garanţii reale:
- Gaj cu sau fără deposedare
- Ipoteca
- depozitul bancare
• Garanţii personale
- Garanţia bancară
- Fidejusiunea
- Cesiunea de creanţă.
Bunurile care au constituit drept garanţii pentru eliberarea creditului este
necesar de a fi evaluate de către un specialist pentru a se întocmi "Raportul cu
privire la examinarea şi evaluarea mijloacelor fixe preconizate a fi gajate".
20
În acest raport se indică: locul de amplasare a bunului gajat; destinaţia
acestuia, caracteristica gajului; determinarea stării în care se află acesta; evaluarea
mijlocului fix (cu calculul şi indicarea principalilor indicatori de bonitate).
In cazul în care garanţia este asigurată de un fidejusor, atunci este necesar de
a se întocmi un contract de fidejusiune în care se indică informaţiile necesare
despre persoana care constituie fidejusorul, condiţia de rambursare a creditului în
caz că debitorul nu achită creditul la scadenţă, precum şi termenele de acţiune şi
expirare a fidejusiunii. Prin intermediul acestui contract fidejusorul se obligă să
ramburseze creditul în cazul în care debitorol în termenele stabilite nu-si stinge
obligaţiunile faţă de bancă.
In cazul în care garanţie este o cesiune atunci la fel se întocmeşte un
contracte de cesiune. Prin intermediul căruia se determină cedentul, şi se dă dreptul
băncii asupra fluxurilor mijloacelor financiare care au fost cesionate.
Pentru creditele acordate Banca de Economii S.A. utilizează metoda
germană de calcul a dobânzii. Conform acestei metode se iau în calcul 30 de zile
lunar şi 360 de zile anula. Dobânda se calculă după următoarea formulă:
D= (Si* Rd*30)/100*360 (3)
Unde: Si - este suma iniţială
Rd - este rata dobânzii
Dobânda poate fi fixă sau flotantă, aceasta este stipulată în contractul da
credit. Clauza contractuală privind modificarea ratei dobânzii este utilizată de
Banca de Economii S.A. cu scopul protejării contra riscului de credit. Termenele
de achitare a dobânzii la fel sînt prevăzute în contractele de creditare, banca poate
oferi o perioadă de graţie sau nu. Aceasta se achita conform planului de
rambursare.
Oferirea în condiţii competitive a produselor noi şi clasice de împrumuturi şi
leasing financiar, a permis băncii să înregistreze un portofoliu de credite şi leasing
financiar, conform situaţiei din 31.12.2010 în valoare de 3514192 mii lei, volumul
acestora s-a majorat cu 16.3 la sută fată de anul 2009.
Pe structura cele mai importante direcţii de alocare se referă la industrie,
21
comerţ, construcţii. Trebuie menţionat faptul că lansarea produselor de finanţare a
nevoilor curente şi pe termen lung ale populaţiei au permis băncii să majoreze cota
acestor credite în total portofoliu, banca conformându-se trendului înregistrat pe
piaţă.
Figura 3,1Informaţii privind credite şi leasing financiar în "Banca de Economii"
*Sursa: Elaborată de autor în baza rapoartelor financiare
4. SUBDIVIZIUNEA RELAŢII EXTERNE
Operaţiunile valutare se divizează în operaţiuni valutare care se efectuează
între rezidenţi şi nerezidenţi, cele care se efectuează între rezidenţi, cele care se
efectuează între nerezidenţi, precum şi operaţiuni valutare care se efectuează în
mod unilateral de către rezidenţi sau nerezidenţi. Operaţiunile valutare dintre
rezidenţi şi nerezidenţi se divizează în operaţiuni valutare curente şi operaţiuni
valutare de capital.
Autorizarea operaţiunii valutare este permiterea de către Banca Naţională a
Moldovei a efectuării operaţiunii valutare prin eliberarea autorizaţiei
corespunzătoare. Plăţile şi transferurile în cadrul operaţiunilor valutare pot fi
primite /efectuate în moneda naţională sau în valută străină, Plăţile şi transferurile
în cadrul operaţiunilor
valutare pot fi primite /efectuate în numerar sau fără numerar, inclusiv cu
utilizarea instrumentelor de plată, în corespundere cu cerinţele legislaţiei valutare.
Cerinţele legislaţiei valutare ce vizează modul de primire /efectuare a
plăţilor şi transferurilor în cadrul operaţiunilor valutare (în numerar sau fără
22
numerar, cu sau fără utilizarea instrumentelor de plată), moneda ce poate fi
utilizată la primirea /efectuarea plăţilor şi transferurilor menţionate (moneda
naţională sau valuta străină), cerinţa de probare a plăţilor şi transferurilor în cauza
cu documente justificative nu reprezintă restricţii.
Modul de gestionare, în cadrul operaţiunilor valutare, a conturilor în moneda
naţională şi în valută străină deschise de rezidenţi la bănci licenţiate se stabileşte de
către Banca Naţională a Moldovei. Transmiterea între rezidenţi, pe teritoriul
Republicii Moldova, a valorilor mobiliare exprimate în valuta străină ca urmare a
donării, moştenirii /legatului sau în cazurile succesiunii de drept prevăzute de
legislaţia Republicii Moldova se efectuează fără restricţii. Transmiterea între
nerezidenţi, pe teritoriul Republicii Moldova, a valorilor mobiliare exprimate în
moneda naţională şi în valută străină ca urmare a donării, moştenirii /legatului sau
în cazurile succesiunii de drept prevăzute de legislaţie se efectuează fără restricţii.
Caracteristica principalelor operaţiuni valutare
Operaţiunile valutare curente reprezintă operaţiuni valutare între rezidenţi
şi nerezidenţi care se efectuează în alte scopuri decât transferul de capital. Plăţile şi
transferurile în cadrul operaţiunilor valutare curente cuprind, fără a se limita la
acestea:
a) plăţi efectuate în cadrul comerţului internaţional cu mărfuri şi servicii,
inclusiv lucrări, precum şi plăţi şi transferuri în cadrul facilităţilor bancare de
creditare aferente comerţului internaţional (de exemplu, acreditive, credite
overdraft, overnight, cârduri de credit), cu termenele iniţiale de rambursare ce nu
depăşesc un an;
b) plăţi care reprezintă dobânda la împrumuturi /credite şi venitul net din
alte investiţii;
c) plăţi în vederea rambursării împrumuturilor /creditelor sau amortizării
investiţiilor directe;
d) transferul de mijloace băneşti destinate cheltuielilor pentru întreţinerea
familiei (denumit în continuare cheltuieli familiale);
e) plăţi şi transferuri efectuate în cadrul altor operaţiuni, care nu sînt de
23
natura operaţiunilor valutare de capital, de exemplu: plăţi legate de achitarea
tratamentelor medicale, cheltuielilor de călătorie, cheltuielilor de studii; plăţi
legate de impozite şi taxe, cu excepţia impozitelor şi taxelor aferente moştenirilor;
amenzi; plăţi legate de cheltuieli de judecată; plăţi şi transferuri în cadrul asistenţei
tehnice; plăţi aferente asigurărilor sociale, inclusiv pensii; plata cotizaţiilor de
membru al organizaţiilor internaţionale, obşteşti, religioase sau al altor organizaţii
necomerciale.
Operaţiunile valutare de capital reprezintă operaţiuni valutare între
rezidenţi şi nerezidenţi, precum şi unele transferuri unilaterale în /din Republica
Moldova, efectuate în scopul transferului de capital.
Operaţiunile valutare de capital includ operaţiunile valutare, care decurg din:
a) operaţiuni aferente investiţiilor directe;
b) operaţiuni cu bunuri imobile;
c) operaţiuni cu instrumente financiare;
d) împrumuturi /credite comerciale;
e) împrumuturi /credite financiare;
f) garanţii;
g) operaţiuni în conturi curente şi în conturi de depozit la instituţii
financiare;
h) operaţiuni aferente asigurării de viaţă;
i) operaţiuni cu caracter personal;
j) importul şi exportul valorilor valutare;
k) alte operaţiuni de capital.
Operaţiunile valutare de capital care implică intrarea capitalului în
Republica Moldova se efectuează fără restricţii, dacă legislaţia Republicii Moldova
care reglementează domeniul operaţiunilor valutare de capital respective nu
prevede altfel. Operaţiunilor valutare de capital care implică intrarea capitalului în
Republica Moldova, în cazul primirii de către rezidenţi de la nerezidenţi a
împrumuturilor /creditelor şi garanţiilor specificate mai sus li se aplică regimul de
notificare, care are drept scop luarea la evidenţă de către Banca Naţională a
24
Moldovei a obligaţiilor care derivă din operaţiunile menţionate ca rezultat al
notificării de către rezidenţi a acestor operaţiuni.
B.C. "Banca de Economii" S.A. efectuează operaţiuni privind repatrierea
mijloacelor băneşti, provenite din exportul de mărfuri şi servicii şi operează cu
valuta provenită din importul de mărfuri şi servicii.
Repatrierea mijloacelor băneşti - încasarea de la nerezidenţi a mijloacelor
băneşti aferente exportului de mărfuri în conturile deschise în băncile al RM, în
volumul mijloacelor indicate în declaraţia vamală şi în termenul stabilit
Prin mijloace băneşti supuse repatrierii se înţeleg mijloacele băneşti care
urmează a fi obţinute ca rezultat a exportului de mărfuri atât în valută străină, cît şi
în lei moldoveneşti, din conturile nerezidenţilor deschise în străinătate, precum şi
în RM. In acest scop exportatorul este obligat să completeze declaraţia de
repatriere numai în cazul, în care ca rezultat al exportului, vor fi încasate mijloace
băneşti. Exportatorul întocmeşte declaraţia de repatriere în trei exemplare pe care
le completează, semnează şi legalizează prin ştampila întreprinderii. După aceasta,
declaraţia de repatriere se prezintă la bancă împreună cu originalul şi copia
contractului, în baza căruia a fost întocmită declaraţia de repatriere. Este interzisă
utilizarea unei singure declaraţii de repatriere la perfectarea declaraţiei vamale de
export, în baza diferitelor contracte şi pe diferite perioade de export al mărfurilor,
precum şi la mărfurile cu diferite termene de repatriere .
Autorităţile vamale perfectează declaraţia vamală de export pentru exportul
de mărfuri, efectuat contra mijloace băneşti numai la prezentarea de către
exportator a declaraţiei de repatriere vizată de către bancă. Pentru asigurarea
controlului asupra plenitudinii repatrierii mijloacelor băneşti, Departamentul
Controlului Vamal prezintă BNM săptămânal până la data de 20 a fiecărei luni
registrele declaraţiei vamale de export (expirate sau închise).
Prin plăţi pentru import se înţeleg plăţi efectuate in folosul nerezidenţilor
atât in valută străină, cît şi în lei moldoveneşti în conturile lor deschise in
străinătate, precum şi în Moldova. In decurs de 90 zile calendaristice de la data
efectuării plăţii pentru import, importatorul este obligat sa asigure:
25
1. repatrierea mărfurilor în RM, prestarea serviciilor de către nerezidenţi în
suma mijloacelor băneşti transferate;
2. returnarea mijloacelor băneşti transferate în avans în favoarea
nerezidentului, în suma importului neefectuat.
Plăţile pentru import se efectuiază numai prin virament.
BNM este în drept de a stabili limita numerarului de valută străină
disponibilă în casa persoanelor juridice (în dependenţă de activitatea persoanei
juridice) rezidente care deţin autorizaţia BNM pentru primirea valutei străine (în
numerar, cârduri şi cecuri). Sumele care depăşesc această limită urmează a fi
predate la banca autorizată pentru vânzare. Persoanele juridice rezidente care nu
deţin autorizaţia corespunzătoare a BNM, nu au dreptul de a păstra în casă valută
străină, cu excepţia mijloacelor primite de la banca autorizată în scopul
cheltuielilor de deplasare, care pot fi păstrate în casă în termenele stabilite de
legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
Banca de Economii S.A. are dreptul de a avea poziţie valutară deschisă, dacă
altceva nu este prevăzut în Hotărârile Consiliului de Administraţie al BNM şi
documentele de remediere emise de către Banca Naţională a Moldovei referitor la
o anumită bancă, precum şi în baza Regulamentului cu privire la poziţia valutară
deschisă a Băncii de Economii S.A. Pentru a avea poziţie valutară deschisă Banca
de Economii S.A. urmează să dispună de un sistem de gestiune şi supraveghere a
riscurilor valutare.
Operaţiunile, care se influenţează asupra mărimii poziţiei valutare
deschise.
1.Calcularea veniturilor aferente dobânzii în valută străină şi primirea
veniturilor operaţionale în valută străină;
2. Calcularea cheltuielilor aferente dobânzii în valută străină şi plata
cheltuielilor operaţionale în valuta străină;
3. Tranzacţii de vânzare -cumpărare a valutei străine contra lei moldoveneşti din
contul mijloacelor ale băncii, tranzacţii de cumpărare a unei valute străine contra
altei valute străine, adică operaţiunile de conversiune a valutelor (spot, forward,
26
etc);
4. Alte operaţiuni valutare conform condiţiilor cărora, într-un mod sau altul, este
prevăzut schimbul (conversiunea) valutelor (străine şi /sau leilor moldoveneşti).
Operaţiunile cu active şi obligaţiuni ataşate la cursul valutei străine, adică
acele active şi obligaţiuni în lei moldoveneşti (de exemplu, credite acordate /
primite în lei moldoveneşti), ale căror solduri, conform condiţiilor stabilite în
contractele corespunzătoare încheiate de către bancă, se modifică în funcţie de
evoluţia cursului leului moldovenesc faţă de valuta străină la care se ataşează.
Poziţia valutară apare la data încheierii operaţiunilor, tranzacţiilor, precum şi la
data calculării veniturilor, cheltuielilor aferente dobânzii.
Data încheierii operaţiunii, tranzacţiei se consideră data realizării acordului
de către părţi (utilizând toate metodele prevăzute de legislaţia în vigoare a
Republicii Moldova şi practica internaţională) referitor la condiţiile esenţiale ale
operaţiunii /tranzacţiei (denumirea monedelor, cursul valutar, sumele mijloacelor
schimbate, data valutei) şi la alte condiţii la cererea uneia din părţi.
Modul minimizării riscului valutar rapoartele prezentate de banca
comercială privind poziţia valutar în scopul diminuării riscului valutar al băncii,
Banca Naţională a Moldovei stabileşte următoarele limite:
• privind raportul poziţiei valutare deschise:
a) raportul poziţiei valutare deschise lungi la fiecare valută străină nu trebuie să
depăşească "+10%";
b) raportul poziţiei valutare deschise scurte la fiecare valută străina nu trebuie să
fie mai mic de"- 10%";
c) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu
trebuie să depăşească"+20%";
d) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu
trebuie să fie mai mica de "-20%";
• raportul dintre suma activelor valutare bilanţiere şi suma
obligaţiunilor valutare bilanţiere nu trebuie să depăşească "+25%" sau să fie mai
mic de "-25%". Limita stipulată la punctul dat nu se răsfrânge asupra băncilor la
27
care atât suma activelor valutare bilanţiere cât şi suma obligaţiunilor valutare
bilanţiere nu va depăşi, separat pentru fiecare din acestea, 10 la sută din mărimea
capitalului normativ total.
Banca de Economii S.A. ca şi celelalte bănci din sistemul bancar este
obligată să respecte limitele menţionate la finele fiecărei zile lucrătoare.
Banca, dacă are filiale şi alte subdiviziuni separate, stabilesc de sine stătător
sublimitele poziţiilor valutare deschise pentru sediul central şi pentru
subdiviziunile menţionate ale băncii, efectuând controlul asupra respectării acestor
sublimite.
Poziţiile valutare, deschise de către bănci pe parcursul zilei, sunt controlate
de sine stătător de către banca licenţiată, reieşind din evaluarea riscului valutar.
La determinarea poziţiei valutare deschise a băncii, se calculează mărimile
şi raporturile poziţiilor valutare deschise separat pentru fiecare valută străină. De
asemenea, calculul se efectuează şi în total la toate valutele străine: separat la
poziţiile valutare deschise lungi şi separat la poziţiile valutare deschise scurte. La
finele fiecărei zile lucrătoare banca este obligată să întocmească un document
intern privind poziţia valutară deschisă, în care să se indice in mod obligatoriu
următoarele date:
• Mărimea capitalului normativ total, determinat la situaţia de la finele
ultimei zile lucrătoare a lunii, precedente celei gestionare, în conformitate cu
Instrucţiunea cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a unor
rapoarte referitoare la activitatea financiară ("Raport privind calculul capitalului
normativ total"), aprobată prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii
Naţionale a Moldovei nr.36 din 08 august 1997 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 1997, nr.64-65, art.103), cu modificările şi completările ulterioare;
Pentru calculul indicelui "Raportul poziţiei valutare deschise", pe parcursul
lunii gestionare se foloseşte mărimea capitalului normativ total, calculată la
situaţia de la finele ultimei zile lucrătoare a lunii, precedente celei gestionare.
• La fiecare valută străină: suma activelor valutare într-o anumită valută
străină; suma obligaţiunilor valutare într-o anumită valută străină; mărimea poziţiei
28
valutare deschise la o anumită valută străină, care se determina ca diferenţă dintre
sumele menţionate în subpunctele precedente, raportul poziţiei valutare deschise la
o anumită valută străină.
La totalul valutelor străine: suma mărimilor poziţiilor valutare deschise
lungi; suma mărimilor poziţiilor valutare deschise scurte; raportul poziţiilor
valutare deschise lungi, suma activelor valutare bilanţiere; suma obligaţiunilor
valutare bilanţiere;
In cazul în care mărimea capitalului normativ total este egală cu zero sau
negativă, raportul poziţiei valutare deschise nu se calculează.
Pentru fiecare valută străină suma activelor valutare, suma obligaţiunilor
valutare şi mărimea poziţiei valutare deschise se calculează, la alegerea băncii, în
valută străină şi /sau în echivalentul în lei moldoveneşti. în cazul în care suma
activelor valutare, suma obligaţiunilor valutare şi, respectiv, mărimea poziţiei
valutare deschise se calculează în valută străină, mărimea poziţiei valutare deschise
urmează să fie recalculată în lei moldoveneşti la cursul oficial al leului
moldovenesc, valabil pentru ziua, la finele căreia se calculează poziţia valutară
deschisă. In cazul în care suma activelor valutare şi suma obligaţiunilor valutare se
calculează în echivalentul în lei moldoveneşti, în scopul determinării poziţiei
valutare deschise acest echivalent (inclusiv la activele şi obligaţiunile în lei
moldoveneşti ataşate la cursul valutei străine) se calculează cu aplicarea cursului
oficial al leului moldovenesc, valabil pentru ziua, la finele căreia se calculează
poziţia valutară deschisă. Forma şi structura documentului intern privind poziţia
valutară deschisă se stabileşte de către bancă de sine stătător, ţinând cont de cele
expuse mai sus.
Necătând la aceasta, banca este obligată să prezinte la Banca Naţională a
Moldovei rapoartele necesare conform cerinţelor stabilite.
Banca de Economii S.A, are dreptul de a deschide case de schimb valutar.
Organizarea şi funcţionarea acestora este strict supravegheată de central băncii.
Casa de schimb valutar are dreptul să efectueze următoarele operaţiuni:
cumpărarea - vânzarea valutei străine, cash şi cecurilor de călătorie la persoane
29
fizice. Operaţiuni de schimb a unei valute contra alteia.
Stabilirea cursului de schimb valutar pentru persoanele fizice.
Cursul de schimb valutar pentru persoanele fizice se determină în felul
următor:
1. Filialelor li se permite să stabilească independent cursul de vânzare şi
cumpărare a valutei străine populaţiei. Banca(filiala) poate stabili acelaşi curs de
vânzare -cumpărare pentru toate casele de schimb valutar sau cursuri diferite
pentru fiecare casă în dependenţă de cerere şi ofertă pentru valuta străină.
2. Filiala nu are dreptul pe parcursul zilei operaţionale să schimbe cursul de
schimb stabilit.
3. Cursurile de vânzare -cumpărare sunt stabilite prin Ordin care este semnat
de către preşedintele băncii (filialei)şi se înregistrează întrun jurnal special.
4. La stabilirea cursului diferenţa dintre cursul de cumpărare şi cel de
vânzare a valutei străine nu trebuie să depăşească limita de 3%.
5. Zilnic, filialele sunt obligate să anunţe BNM despre cursurile practicate de
casele de schimb valutar.
6. La sfârşitul zilei operaţionale casele de schimb valutar sunt obligate să
scoată informaţia cu privire la cursuri de pe panouri.
7. Casierul casei de schimb valutar nu are dreptul să cumpere de la un client
valută străină în sumă mai mare de 50000 USD( sau echivalentul acesteia ).
Operaţiunile de cumpărare a valutei străine se efectuează la cursul de
cumpărare la ziua efectuării operaţiunii, iar operaţiunile de vânzare a valutei
străine - conform cursului de vânzare la ziua efectuării operaţiunii. CSV (casa de
schimb valutar) de sinestătător stabileşte cursul de vânzare şi de cumpărare a
valutei pentru persoanele fizice, totodată diferenţa între cursul de cumpărare şi de
vânzare (luând în consideraţie comisionul băncii) nu poate depăşi 10% din cursul
de cumpărare (luând în consideraţie comisionul băncii). CSV nu are dreptul pe
parcursul zilei să modifice cursurile stabilite, cu excepţia cazurilor că CSV
funcţionează 24 ore.
Cursurile de cumpărare şi de vânzare se stabilesc prin hotărârea, semnată de
30
conducătorul băncii, şi aprobată cu ştampila CSV. Hotărârea este înregistrată într-
un registru special. Primul exemplar al hotărârii se păstrează în CSV. Zilnic, afară
de zilele de odihnă, CSV este obligată să informeze BNM despre cursurile de
cumpărare şi vânzare stabilite.
În cazul efectuării de către angajatul CSV a operaţiunilor de schimb valutar,
până la eliberarea mijloacelor băneşti persoanei, acesta neapărat întocmeşte
certificatul-tip de schimb valutar în două exemplare, care este un document de
strictă evidenţă. Pe parcursul zilei operaţionale, în baza certificatelor de schimb
valutar întocmite, toate operaţiunile la momentul petrecerii lor trebuiesc
înregistrate în Registrele. La sfârşitul zilei de lucru la suma totală de vânzare şi
cumpărare a valutei, exprimată în lei moldoveneşti, se întocmeşte dispoziţia de
plată de casă şi dispoziţia de încasare de casă.
Dare de seamă periodică privind operaţiunile cu valuta a CSV este Raportul
privind operaţiunile de schimb valutar, care nu mai târziu decât data de cinci al
lunii ce urmează după perioada raportată este prezentat la BNM, precum şi
informaţia privind operaţiunile de vânzare-cumpărare a valutei străine pe piaţa
valutară, şi soldurile valutei în conturile clienţilor.
Condiţia şi ordinea deschiderii caselor de schimb valutar a băncii
comerciale, în cazul dat Banca de Economii S.A., suma minimă a aporturilor
băneşti în capitalul social al casei de schimb valutar care vor constitui mijloacele
băneşti circulante destinate efectuării operaţiunilor de schimb valutar în numerar
cu persoane fizice se stabileşte la valoarea de 500 000 lei. In cazul deschiderii
filialelor, casa de schimb valutar este obligată să asigure deţinerea mijloacelor
băneşti circulante formate din aporturile băneşti în capitalul social pentru fiecare
filială în parte.
Mijloacele băneşti circulante menţionate se utilizează pentru asigurarea
filialei, în scopul desfăşurării activităţii de schimb valutar în numerar cu persoane
fizice. Suma minimă a mijloacelor băneşti care urmează a fi asigurată de către casa
de schimb valutar la începutul şi în timpul programului de lucru se stabileşte la
echivalentul a 400 000 lei. Aceeaşi sumă urmează a fi asigurată şi pentru fiecare
31
filială a casei de schimb valutar. Pe parcursul activităţii sale, casa de schimb
valutar este obligată să-şi menţină mijloacele băneşti circulante, formate din
aporturile băneşti în capitalul social, cu respectarea, în cazul existenţei filialelor. In
timpul programului sau de lucru, casa de schimb valutar este obligate să păstreze
mijloacele băneşti circulante în încăperea casei de schimb valutar, a filialelor
acesteia şi /sau în conturile sale deschise
la bănci licenţiate. Păstrarea în timpul programului de lucru a mijloacelor
băneşti respective în alte locuri (celule de tezaur bancare etc.) este interzisă. Dacă,
ca urmare a activităţii sale, casa de schimb valutar suportă pierderi aferente
fluctuaţiei cursului valutar, care duc la diminuarea mijloacelor circulante sub
nivelul stabilit, aceasta este obligată, în termen de 30 de zile calendaristice, să
completeze aceste mijloace băneşti până la nivelul minim stabilit.
Stabilirea cursului valutar se numeşte cotaţie.
Există 2 tipuri de cotaţie:
directă
indirectă.
Ambele tipuri de cotaţie sunt utilizate în prezent dar predominant este
cotarea direct. In exterior raportul între valute, cursul valutar se stabileşte în
dependenţă de cursul de valută (cererea şi oferta). Cursul valutar se stabileşte în
dependenţă de conţinutul valoric a unităţii monetare.
Tipurile de cursuri valutare.
1. Cursul oficial - este stabilit de BNM. Cursul oficial este obligatoriu pentru
tranzacţiile efectuate de către agenţii economici în ziua respectivă. In Republica
Moldova de regulă se conduce după cursurile oficiale în ziua precedent în Londra.
2. Cursul efectiv - cu care efectuează băncile operaţiunile şi el diferă de cel
oficial.
3. Cursul real.
Există după modul de stabilire cursuri fixe şi cursuri flotante. Dacă cândva
cursurile valutare în ţările dezvoltate erau fixe, în prezent în majoritatea ţărilor au
trecut la cursurile flotante. Ele se stabilesc în dependenţă de cererea şi oferta.
32
Transferurile internaţionale.
Banca de Economii efectuiază transferurile internaţionale prin sistemul
„Western Union", SWIFT.
Modul de efectuare a transferurilor prin intermediul sistemului Wester
Union B.C .„Banca de Economii" S.A.
Modul de plată: La efectuarea plăţii prin intermediul transferului operatorul
punctului Western Union efectuează următoarele acţiuni:
1. Îi cere clientului încasator să îndeplinească blanşeta pentru primire a banilor.
2. Să recepţioneze blanşeta completată cu buletinul de identitate. Să verifice
corectitudinea îndeplinirii blanşetii.
3. In cazul în care suma plătită depăşeşte 65000 lei pe lună, operatorul sau un
funcţionar din secţia de contabilitate valutară este obligat să îndeplinească un
formular special pentru operaţiunea respectivă.
Plata transferului are loc după ce datele din blanşeta completată au fost
confruntate cu cele introduse în calculator .La eliberarea banilor operatorul
îndeplineşte partea dreaptă a blanşetei şi completează ordin de plată cu semnătura
saşi cea a clientului. Dacă suma transferului este cu cenţi, li se eliberează în lei
moldoveneşti la cursul de cumpărare. Ordinul de plată se întocmeşte în 3
exemplare:
I. pentru documentele de casă împreună cu originalul blanşetei pentru
primirea banilor Western Union şi tiparul de pe display Western Union.
II. în documentele zilei operaţionale în secţia operaţiuni valutare
III. i se eliberează clientului împreună cu al II -lea exemplar al blanşetei
Western Union şi Autorizaţia de scoatere a valutei peste hotare.
Transmiterea transferurilor: La transferarea banilor, operatorul punctului
Western Union efectuează următoarele acţiuni:
1. Clarifică în ce ţară clientul urmează să transfere banii şi îl informează despre
condiţiile transferurilor, despre careva restricţii existente pentru unele ţari
2. Verifică corectitudinea completării blanşetei, existenţa semnăturii clientului.
3. Primeşte de la client buletinul de identitate.
33
4. Recepţionează de la client suma urmată de a fi transferată şi comisionul
perceput pentru transfer.
5. În cazul în care suma transferată depăşeşte limita de 200 USD este necesar
de acere clientului un document ce certifică dreptul de a scoate valuta peste hotare
(declaraţie vamală, permisiunea de la BNM. Dacă banii sunt transferaţi altor
persoane decât rudelor, se permite doar 1000USD, pentru diferenţă cerându-se
document ce permite scoaterea valutei peste hotare.
6. În cazul în care suma transferului este mai mare de 100000 lei, operatorul
este obligat să completeze un formular special.
Ordinul de încasare se întocmeşte în 3 exemplare:
I - în documentele de casă împreună cu originalul blanşetei Western Union,
tiparul de pe display Western Union şi documentul care certifică dreptul de
scoatere a valutei peste hotare.
II- în documentele Secţiei Operaţiuni Valutare
III - împreună cu al II - lea exemplar al blanşetei se eliberează clientului.
Transferul bănesc poate fi restituit persoanei care 1-a trimis dacă el nu este
încă primit de destinatar. Pentru anularea transferului, plătitorul trebuie să
întocmească o cerere scrisă privind restituirea transferului cu indicarea motivului
restituirii şi îndeplinirea blanşetei pentru primirea banilor. Operatorul îndeplineşte
ordinul de plată.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) -
este o poştă electronică interbancară, bazată pe sistemul codurilor, băncile
comunică intre ele prin intermediul acestei poşte. Dreptul la SWIFT o au băncile
ce deţin licenţă de la BNM şi băncile prestigioase.
Banca organizează şi duce evidenţa relaţiilor de corespondent cu băncile
străine, relaţia de corespondent cu o bancă străină se efectuiază pe următoarele
trepte:
1. FinComBank decide cu ce bancă din străinătate doreşte să corespondeze;
2. întocmeşte cererea şi o transmite prin SWIFT;
3. Banca corespondent examinează cererea în baza prezentării
34
următoarelor documente:
• Statutul băncii;
• Situaţia economico-financiară (fluxul mijloacelor băneşti, raportul veniturilor
şi cheltuielilor, capitalul propriu, previziunea financiară).
După ce sînt aprofundat studiate toate documentele banca corespondent din
străinătate decide de a coresponda sau nu. Banca client este informată prin
scrisoare originală sau prin SWIFT.
Banca de Economii S.A. efectuiază şi operaţiuni cu cecuri de călătorie.
Cecurile de călătorie "American Express" se accepta in toata lumea, in milioane de
hoteluri, magazine si restaurante. Ele pot fi de asemenea schimbate in bani cash in
oricare din cele 1.700 de agenţii turistice, oficiile si reprezentante "American
Express", in banei, la birouri de schimb valutar si alte locuri care "nu încasează
comisioane".
1. Cecurile de călătorie "American Express" sunt comode de folosit, la fel ca si
banii in numerar, si se emit in valoarea a oricărei din cele 12 valute.
2. Vânzarea cecurilor American Express in dolari S.U.A - 1%, min 5$
3. Vânzarea cecurilor American Express in mărci germane - 1%, min
10DEM(5EUR)
4. Cumpărarea cecurilor American Express in dolari S.U.A - 1,5%, min 5$
5. Cumpărarea cecurilor American Express in mărci germane - 2%, min
10DEM(5EUR).
5. SUBDIVIZIUNEA DE ORGANIZARE ŞI EVIDENŢĂ A
OPERAŢIUNILOR DE CASĂ
In capitolul dat este prezentat modul de efectuare a operaţiunilor de casă,
modul de încasare a numerarului şi transportare a valorilor, asigurarea integrităţii
valorilor şi respectarea disciplinei de casă.
Casele de încasări efectuiază operaţiile de primire a numerarului pe baza
documentelor necesare în dependenţă de forma depunerii, de exemplu, pentru
depunerea de numerar cu foaie de vărsământ cu chitanţă şi borderou de la agenţii
35
economici şi persoane fizice , pentru depunerile de numerar din operaţiile interne
ale băncii se folosesc ordinul de încasare, care se întocmeşte de referentul de la
grupa de evidenţă contabilă, alte depuneri ca vărsăminte în bugetul de stat, în
fonduri speciale publice - pe ordine de încasări cu recipisă stabilite de instituţiile
stabilite.
La depunerea numerarului pe foaie de vărsământ cu chitanţă şi borderou,
formularele se completează de către depunător.
La primirea formelor de vărsământ cu chitanţă şi borderou de la
contabilitate, casierul verifică prezenţa şi caracterul identic al semnăturilor
reverenţelor responsabili de grupă conform specimenelor disponibile, dacă suma
înscrisă în cifre şi litere în foaia de vărsământ este identică cu suma înscrisă în
chitanţă şi borderou. în caz că deponentul doreşte să predee numerar pe baza a mai
multor documente atunci casierul încasează mijloacele băneşti pe fiecare document
în parte. Pe masa casierului nu trebuie să fie alţi bani decât cei ei depunătorului.
După numărarea banilor, verificând suma de pe foaia de vărsământ şi suma primită
real de la depunător casierul îi eliberează o chitanţă, care stabileşte veridicitatea
depunerii banilor, o semnează şi aplică ştampila. Colaboratorilor băncii li se pot
elibera în loc de recipisă copii ale ordinelor de încasare semnate de casier cu
aplicarea amprentei ştampilei casierului.
La sfârşitul zilei operative de lucru casierul totalizează sumele încasate, pe
grupe sau pe fiecare referent pe baza documentelor de casă, după care totalurile
rezultate sînt trecute în situaţia încasărilor şi apoi confruntate cu totalurile înscrise
de câtre referenţi în jurnalele de casă. Casierul semnează în jurnalul de casă atât
pentru confruntarea exactităţii sumei, cît şi pentru primirea documentelor de casă
din ziua respectivă, iar referentul semnează situaţia încasărilor în dreptul totalului
respectiv.
La închiderea casei, casierul încasator va preda casierului-şef situaţia
încasărilor împreună cu documentele de casă, precum şi registrul de evidenţă a
numerarului manipulat de către personalul casieriei. Numerarul poate fi transmis la
casiul-şef în timpul zilei de câteva ori, controlând, de casier, corespunderea
36
efectivă a sumei prezente cu suma totală a documentelor de încasare pe care a fost
primit. Tot numerarul încasat se trece la venituri în casa circulantă la sfârşitul zilei
şi este înregistrat în conturile respective la balanţa instituţiei băncii în aceiaşi zi
lucrătoare.
Băncii de Economii S.A. i se eliberează numerar şi se încasează numerar de
la ca plusuri de către Direcţia operaţiuni a Băncii Naţionale şi băncile comerciale
în modul stabilit de Banca Naţională a Moldovei pentru efectuarea şi evidenţa
operaţiunilor de casă de plată şi încasări, reflectându-le în contul
corespondent ai instituţiei băncii în Centrul de decontări.
Deservirea de casă a instituţiilor băncilor de către direcţia operaţiuni a
Băncii Naţionale a Moldovei sau alte instituţii ale băncii în cazurile prevăzute de
prezentul regulament se efectuiază în baza acordurilor încheiate reciproc.
Toate instituţiile băncilor aplică o modalitate unică de prelucrare, formare şi,
ambalare a bancnotelor şi monedei, stabilite de Banca Naţională a Moldovei.
Organizarea şi activitatea caselor de numărare.
Numărarea biletelor de bancă se efectuiază de către casierii brigăzilor de
numărare.
Fiecare brigadă având în frunte un controlor, care poate fi un lucrător
experimentat al casei sau un contabil.
Controlorii brigăzilor primesc de la casier gentile cu numerar şi borderourile
însoţitoare şi le înregistrează într-un registru. După care casierul casei transmite
controlorului gentile de încasări goale , registrele, foile de itinerar şi situaţia, la
rândul său, verifică corespunderea numărului genţilor primite cu numărul arătat în
jurnal. Controlorii păstrează gentile cu numerar primite în decursul zilei lucrătoare
într-un dulap metalic, cărucior sau sertarul unei mese speciale.
După numărarea valorilor casierul comunică suma reală de numerar şi cecuri
controlorului care, la rândul său, confruntă suma anunţată cu suma indicată pe faţa
şi versoul borderoului însoţitor.
Casierul şi controlorul brigăzii verifică perfectarea corectă a cecurilor din
carnetele de cecuri de decontare încasate în genţi. Dacă sumele anunţate de casier
37
sînt identice cu cele arătate în borderoul însoţitor, atunci controlorul transmite la
semnat borderoul însoţitor, în caz de necesitate şi recipisa, după care controlorul
contrasemnează borderoul şi recipisa şi înscrie sumele în situaţia de control.
In cazul unor divergenţe între suma reală din geantă şi suma indicată în
borderoul însoţitor, casierul este dator să verifice împreună cu controlorul suma
numărată şi să renumere biletele cu acea valoare, în a cârei sume au fost depistate
divergenţe.
Ca o confirmare a minusului şi a plusului se întocmeşte un proces verbal pe
faţa borderoului însoţitor şi a recipisei la geantă semnate de casier şi controlor,
precum şi de reprezentantul unităţii care a predat încasarea de numerar, dacă acesta
a asistat la renumărarea banilor.
Despre lipsa de numerar controlorul înştiinţează şeful casieriei, iar în lipsa
unei sume mai mari de 100 lei şi conducătorul instituţiei băncii.
Eliberarea de numerar şi valori din casele de plăţi.
Eliberarea de numerar din casele băncii se efectuiază :
a) unităţilor economice, instituţiilor - pe cecuri băneşti de o formă stabilită;
b) debitorilor individuali, care primesc împrumuturi în bancă,
deponenţilor şi pensionarilor - pe ordine de plată. In acelaşi mod se perfectează şi
eliberarea de numerar pentru plăţi legate de întreţinerea aparatului administrativ şi
alte plăţi ale instituţiilor băncilor.
Pentru efectuarea operaţiilor de plată şeful casieriei eliberează casierului
plătitor un avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţă a numerarului
manipulat.
Persoanele responsabile ale agenţilor economici şi instituţiilor reprezintă
cecurile de numerar şi alte documente de primire a numerarului referinţelor
responsabili care, după verificarea necesară, eliberează către persoana beneficiară
marca de control de la cecul de numerar sau a bonului decupabil de la ordinul de
plată pentru prezentarea în casă.
Primind documentul de plată ( cecul de numerar, ordinul de plată ) casierul
estre obligat:
38
* să verifice prezenţa semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să permită
eliberare de numerar şi caracterul identic a modelului de semnături cu
specimenele;
* să confrunte suma arătată în document în cifre cu suma cu suma arătată cu
litere;
* să verifice prezenţa în document a semnăturii de primire a numerarului;
* să verifice prezenţa datelor din paşaport sau alt document de legitimare a
persoanei beneficiare;
* să cheme beneficiarul pe numărul documentului de plată şi să-1
întrebe ce sumă are de primit;
* să verifice numărul mărcii de control sau a bonului de casă cu
numărul
documentului de plată şi să lipească marca de control sau bonul respectiv pe cec
sau ordin;
* să pregătească suma, să o elibereze beneficiarului şi să semneze
documentul de plată.
La sfârşitul zilei operative casierul plătitor verifică, dacă sumele primite pe
baza documentelor respective împreună cu numerarul pe care îl are, corespund
sumei primate ca avans, după care întocmeşte situaţia casierului plătitor, pe care o
semnează şi o confruntă cu totalul jurnalelor de casă.
Soldul format în modul stabilit ţi documentele de plată pe zi, împreună cu
situaţia, se predă de către casier contra recipisă în registrul de evidenţă a
numerarului manipulate şefului casieriei care, verificând situaţia, o semnează şi o
expediază în documentele zilei.
La finele zilei numerarul care a rămas din avans se pune într-un sac care se
leagă strâns cu o sfoară fără noduri şi rupturi. Pe etichetă se arată data ambalării,
suma depusă şi se aplică semnătura şi ştampila nominală a casierului. Primirea de
către casierul şefa acestui sac se efectuiază verificându-i integritatea, ambalajul
corect.
Numerarului disponibil a casei operaţionale şi alte valori din tezaure se află
39
sub răspunderea conducătorilor, contabilului-şef, şi şeful casieriei instituţiei băncii.
Toate bancnotele şi alte valori trebuie să se păstreze în tezaur. In interiorul
tezaurului bancnotele şi alte valori trebuiesc păstrate pe stelaje metalice cu condiţia
că aceste stelaje au grile şi se încuie cu lacătul.
In tezaur valorile e necesar să se păstreze separat:
• numerarul casei operaţionale;
• valuta străină;
• aurul, platina şi alte metale preţioase;
• alte valori.
Primind bancnotele şi valorile în tezaur, funcţionarii responsabili de
integritatea valorilor, verifică fiecare personal: pachetele complete, incomplete şi
mixte, pe numărul de pacheţele şi înscrisele de pe cartonaşele de protecţie, iar
moneda pe înscriile atârnate pe saci. Bancnotele şi valorile primite în tezaur se trec
în registre. Registrele se ţin de către casierul-şef.
Înainte de a încuia tezaurul, deţinătorii de chei sînt obligaţi să verifice
nemijlocit m tezaur că :
a) toate valorile, registrele şi documentele expuse păstrării în tezaur sînt
introduse acolo;
b) prezenţa efectivă a caselor circulante şi altor valori corespunde datelor
evidenţei contabile şi soldurilor indicate în registre.
c) toate dulapurile, geamurile, obloanele sânt închise, iar ventilatoarele şi
lumina deconectată.
6. SUBDIVIZIUNEA DE ÎNCASARE ŞI TRANSPORTARE A
VALORILOR
Modalitatea de lucru cu investitorii constă în următoarele, se încheie
contractul de prestare a serviciilor de broker în procesul circulaţiei HVS emise de
Ministerul Finanţelor al RM între Bancă şi Investitor.
Investitorii ce doresc să participe la licitaţia ordinară de vânzare a HVS
completează cererea de participare la licitaţie.
40
Investitorul poate să participe atât din numele său, cît şi din numele
clienţilor săi - completează cererile de participare la licitaţie.
Cererile de participare la licitaţie sînt recepţionate din momentul
comunicării de către BNM a condiţiilor de petrecere a licitaţiilor ordinare.
Recepţionarea cererilor ia sfârşit în ajunul zilei desfăşurării licitaţiei: pentru
nerezidenţi - la ora 13.00, pentru rezidenţi - la ora 17.00.
Investitorul are dreptul să deţină cel mult 50% din volumul HVS cu acelaşi
ISIN, propuse spre vânzare pe piaţa primară sau aflate în circulaţie.
Funcţionarul băncii înregistrează cererea recepţionată de investitor în
Registrul evidenţei cererilor primite, verifică declaraţiile despre venituri de la
Inspectoratul Fiscal în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare, după ce
eliberează ultimului un aviz despre recepţionarea cererii.
Investitorii nerezidenţi şi întreprinderile mixte pot procura FIVS numai cu
permisiunea Ministerului Finanţelor al RM. Se solicită permisiunea de la
Ministerul Finanţelor pentru investitorii nerezidenţi care au depus cereri de
participare la licitaţie (în permisiune se specifică denumirea Investitorului, ţara de
origine, volumul mijloacelor ce vor fi investite şi perioada de circulaţie) în ajunul
zilei petrecerii licitaţiei.
Funcţionarul băncii generalizează cererile primite de la investitori şi în ziua
desfăşurării licitaţiei expediază Departamentului Credite şi Operaţiuni de Piaţă al
BNM cererile de cumpărare a HVS, perfectate separat pe fiecare tip de HVS,
utilizând poşta electronică cu elementele semnăturii electronice şi de transport,
elaborate şi implementate de BNM pentru asigurarea decontărilor interbancare.
Cererile de cumpărare a FIVS, recepţionate după ora 10.00, precum şi
cererile perfectate cu abateri de la normele stabilite şi cu erori nu se admit la
licitaţie.
Mijloacele băneşti ale investitorilor care au depus cereri de participare la
licitaţie (costul HVS + comisionul de broker) sînt rezervate cu o zi înainte de
petrecerea licitaţiei, dacă nu este stipulat altceva în contract. Cererile investitorilor
pentru care nun au fost rezervate mijloace băneşti sînt respinse.
41
Banca, la convenirea cu investitorii, poate:
a) să rezerveze mijloacele lor în suma cererilor şi comisionului pentru
servicii;
b) să sustragă în mod incontestabil suma cererilor câştigătoare de pe
conturile lor de decontări conform rezervelor licitaţiei plus comisionul pentru
serviciile de decontări acordate.
La primirea de la BNM prin intermediul poştei electronice a avizelor de
cumpărare a HVS la licitaţie, funcţionarul băncii anunţă Investitorul, care cereri
sînt satisfăcute şi la ce preţ.
Mijloacele investitorilor rezervate la cererile nesatisfacute sau rezervate
suplimentar la cererile satisfăcute sînt rambursate pe conturile lor de decontări în
timp de o zi după primirea de la BNM a avizului despre cererile satisfăcute.
Banca eliberează investitorilor, care se prezintă la bancă, certificatul de
confirmare, semnat de şeful secţiei HV, despre procurarea HVS după primirea de
la BNM a avizului despre cererile câştigătoare şi perfectarea operaţiunilor
contabile. Investitorii nerezidenţi primesc aceste certificate de confirmare despre
procurarea HVS şi mişcarea pe contul memorandum 7401 «HVS şi creanţe primite
în custodie», contul lor «repo» conform contractelor de prestare a serviciilor de
broker încheiate între ei şi Bancă prin fax, în conformitate cu contractele încheiate.
Executarea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare pe piaţa secundară cu
concursul băncii: investitorii care doresc să-şi realizeze HVS până la expirarea
termenului de răscumpărare înaintează către bancă o cerere de vânzare conform
anexei 6h; investitorii care doresc să cumpere HVS pe piaţa secundară înaintează
către bancă o cerere. Nu se tranzacţionează HVS, termenul de circulaţie al cărora
este mai mic decât 3 zile.
Pentru introducerea modificărilor în sistemul de evidentă a HVS la
efectuarea tranzacţiilor pe piaţa secundară se perfectează următoarele documente:
1 - pentru reînregistrarea HVS din portofoliul unui client al băncii în
portofoliul altui client, ambii fiind clienţii băncii, se perfectează formularul de
transfer Formularul este completat de funcţionarul băncii, pentru fiecare client
42
separat şi apoi oferit pentru semnare. Investitorii nerezidenţi recepţionează
formularele pentru semnătură prin fax, înapoindu-le în acelaşi mod.
2- pentru reînregistrarea HVS din portofoliul unui client în portofoliul
Băncii sau în portofoliul altei bănci - dealer, sau în portofoliul clientului altui
dealer se perfectează formularul de transfer care este expediat la BNM, până la ora
15.00 în ziua efectuării plăţii, prin curier sau mesaje interbancare. în cazul cînd
tranzacţia este efectuată între Investitor şi Bancă, Investitorul semnează cererile de
vânzare sau cumpărare a HVS sau contractul de vânzare -cumpărare a HVS.
Sumele HVS răscumpărate la valoarea nominală, precum şi
dobânzile la obligaţiunile de stat sînt transferate la conturile clienţilor după
primirea mijloacelor de la BNM cel târziu în termen de o zi după scadenţă.
Modalitatea de lucru la efectuarea operaţiunilor cu HVS pe piaţa primară, în
ajunul zilei desfăşurării licitaţiei, după încasarea cererilor de la toţi investitorii,
funcţionarul băncii generalizează toate cererile şi perfectează cererile cumulative
din partea investitorilor pentru participarea la licitaţiile BNM de vânzare-
cumpărare a HVS pe piaţa primară. Funcţionarul este în drept să depună până la 10
cereri la însărcinarea investitorilor, în diferite volume şi la diferite preţuri.
Cererile investitorilor nerezidenţi se includ în cererea cumulativă în rânduri
separate, specificând la rubrica «Note» denumirea Investitorului şi ţara de
reşedinţă.
Cererile investitorilor nerezidenţi se includ în cererile Băncii în baza
permisiunilor eliberate de Ministerul Finanţelor.
Funcţionarul băncii, în ajunul zilei desfăşurării licitaţiei, perfectează cererile
din partea Băncii (banca şi filialele sale) pentru participare la licitaţiile BNM de
vânzare a HVS pe piaţa primară. Se permite să depună până la 5 cereri în nume
propriu. Banca, ca dealer primar, are dreptul să deţină cel mult 50% din volumul
HVS cu acelaşi ISIN, propuse spre vânzare pe piaţa primară sau aflate în circulaţie.
In ziua desfăşurării licitaţiei (marţi), până la ora 10.00, cererile de cumpărare
a HVS din nume propriu şi la însărcinarea investitorilor, perfectate separat, se
expediază Departamentului Credite şi Operaţiuni pe Piaţă al BNM de către
43
funcţionarul băncii, utilizând poşta electronică cu elementele semnăturii
electronice şi de transport, elaborate şi implementate de câtre BNM. Cererile
primite şi acceptate de DCOP se înregistrează în Lista preliminară generală a
înregistrării cererilor în ordinea recepţionării lor.
Modalitatea de lucru la efectuarea operaţiunilor cu HVS pe piaţa secundară:
In scopul comercializării eficiente a HVS de către Bancă şi Investitor pe
piaţa secundară se efectuează zilnic cotările HVS, care se expediază la BNM
prin intermediul mesajelor interbancare. Totodată se efectuează cotarea zilnică a
HVS prin intermediul sistemului REUTERS, unde sînt deschise pentru fiecare
bancă - abonată a acestui sistem câte 2 pagini destinate pentru cotarea zilnică a
HVS dematerializate:
1. Cotarea bonurilor de trezorerie şi bonurile de administraţie a
decalajului de casă;
2. Cotarea obligaţiunilor de stat.
In vederea posibilităţii efectuării tranzacţiilor la preţurile cotate de către
Bancă, necesităţii restructurării portofoliului Băncii şi în baza cererilor de vânzare-
cumpărare pe piaţa secundară a investitorilor se efectuează sondajul BNM şi cotarea
efectuată de bănci expus în reuters: se telefonează la dealerii primari pentru a afla
cererile şi ofertele lor de vânzare sau cumpărare, apoi, alegând variantele cele mai
optimale, se ia decizia de vânzare sau cumpărare.
La efectuarea operaţiunilor pe piaţa secundară (vânzare /cumpărare,
operaţiuni Repo, gajul HVS şi altele) între Bancă şi BNM, alte bănci comerciale,
agenţi economici şi cetăţeni se efectuează următoarele activităţi:
1. perfectarea contractului de vânzare -cumpărare conform anexei 1 Oh;
2. perfectarea formularelor de transfer la schimbarea proprietarului HVS
pentru prezentare la BNM;
3. efectuarea transferului de mijloace vânzătorului în cazul cumpărării HVS
de către Bancă.
La primirea recurselor creditare de la BNM sau alte bănci comerciale se
efectuează gajarea LIVS aflate în portofoliul Băncii. In baza Contractului de
44
amanet se perfectează formularul de transfer a HVS din contul 1 în III al Băncii
sau II al altei bănci comerciale, care se expediază la BNM prin fax sau curier, iar în
fişierul de evidenţă a HVS aflate în portofoliul Băncii se face înscrierea despre
gajarea HVS: volumul HVS gajate, data rambursării creditului.
La rambursarea creditului se perfectează formularele de transfer a LIVS din
contul III, respectiv II în I, care se expediază la BNM prin fax sau mesaje
interbancare şi se fac înscrierile de deblocare a HVS.
La efectuarea operaţiunilor pe piaţa secundară (vânzare -cumpărare,
operaţiunile Repo şi altele), între Investitor şi alţi investitori, Bancă, alte bănci
comerciale, se efectuează următoarele activităţi:
- încheierea contractului de vânzare - cumpărare conform anexei 1 Oh;
- perfectarea formularelor de transfer la schimbarea proprietarului HVS pentru
prezentare la BNM;
- efectuarea transferului de mijloace vânzătorului în cazul cumpărării HVS de
către Investitor;
- reţinerea comisionului de broker;
- asigurarea convertirii mijloacelor băneşti destinate pentru procurarea
HVS, dacă Investitorul este nerezident şi este prevăzut în contract sau la
ordinul lui.
La primirea resurselor creditare de către investitori, garantând cu HVS aflate
m portofoliul investitorilor. In baza contractului de amanet şi dispoziţiei de blocare
primită din secţia de creditare în fişierul de evidenţă a HVS ale Investitorului care
a contractat creditul şi depune în gaj HVS, se face înscrierea despre gajarea HVS:
volumul HVS gajate, perioada de blocare a HVS care constituie obiectul gajului.
Dacă HVS nu se află în subcontul nr. II al Băncii de Economii S.A., atunci se
perfectează formularul de transfer. La rambursarea creditului de către Investitor şi
primirea dispoziţiei de deblocare se face înscrierea de deblocare a HVS.
Evidenţa HVS procurate din contul mijloacelor investitorilor se ţine separat
de dealerul primar pentru fiecare Investitor în parte în nivelul II al sistemului
electronic de înscriere în conturi a HVS dematerializate pe fiecare investitor -
45
client al Băncii aparte în conformitate cu Regulamentul BNM cu privire la
sistemul electronic de înscriere m conturi a HVS dematerializate nr. 9/08 din 2
februarie 1996. Evidenţa HVS procurate din contul mijloacelor Băncii (inclusiv
mijloacele filialelor) se ţine în nivelurile I, III ale sistemului electronic de înscriere
în conturi a HVS dematerializate.
Evidenţa HVS aflate în portofoliul Băncii: la orice dată conţine următoarea
informaţie: totalitatea HVS aflate în portofoliu, ISIN-ul lor, descrierea, data
procurării, preţul de cumpărare, cantitatea procurată (unităţi), volumul total la
preţul de cumpărare şi la valoarea nominală, unde au fost procurate (piaţa primară
sau piaţa secundară), informaţii despre HVS gajate BNM sau altor bănci
comerciale.
La fel pentru HVS din portofoliul Băncii se ţine evidenţa contabilă zilnică a
soldurilor pe conturile care oglindesc operaţiunile cu HVS din portofoliul Băncii.
Evidenţa HVS aflate în portofoliul investitorilor se ţine separat pe fiecare
investitor, în fişiere separate, unde este cuprinsă următoarea informaţie:
- date despre Investitor: numele, prenumele sau denumirea completă a
agentului economic, adresa sau sediul, datele paşaportului sau buletinului de
identitate pentru persoanele fizice sau numărul certificatului de înregistrare al
persoanelor juridice, codul fiscal, telefon, fax, numărul contractului de prestare a
serviciilor de brokeraj în procesul circulaţiei HVS şi data semnării lui, contul
memorandum 7401, contul «repo» : data efectuării tranzacţiilor cu HVS, descrierea
şi ISIN-ul lor, volumul lor, operaţiunile efectuate cu HVS (venituri / cheltuieli),
total HVS din portofoliu, blocarea HVS gajate şi perioada de gajare.
In scopul asigurării integrităţii datelor în sistemul de evidenţă a HVS se
efectuează copiile pe suporţi electronici ai informaţiei referitoare la HVS din
portofoliul Băncii şi HVS aflate în portofoliul investitorilor sau se formează o
arhivă în alt computer.
7. SUBDIVIZIUNEA CONTABILITATE
Conţinutul dării de seamă a Băncii de Economii S.A .se face în felul
46
următor, banca alcătuieşte şi prezintă conform SNC 30 "Dezvăluiri in dările de
seamă financiare a băncilor şi altor instituţii financiare" următoarele dări de seamă
financiare:
• Raportul privind rezultatele financiare;
• Bilanţul contabil(anexa nr. 11);
• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;
• Nota explicativă la raportul contabil.
Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte după modelul stabilit
de Banca Naţională a Moldovei. Veniturile şi cheltuielile procentuale se reflectă in
darea de seamă după metoda calculării. La valoarea netă este ţinută evidenţa
veniturilor /cheltuielilor rezultate din vânzarea şi reevaluarea hârtiilor de valoare şi
a valutelor străine. Veniturile şi cheltuielile din dobânzi sunt descifrate separat.
Profitul (pierderea) net(ă) este calculat(ă), ca diferenţa dintre suma veniturilor şi
suma cheltuielilor. Reducerile pentru pierderi la credite sunt formate din contul
cheltuielilor până la impozitare. Separat sunt descifrate veniturile şi cheltuielile,
care nu provin din dobânzi.
Bilanţul contabil în cadrul Băncii de Economii este întocmit in lei
moldoveneşti după modelul aprobat de către Banca Naţională a Moldovei. In
bilanţul contabil activele şi pasivele sunt grupate in dependenţă de conţinutul şi
natura lor şi sunt reflectate după criteriul micşorării lichidităţii.
Fluxul mijloacelor băneşti reprezintă intrările şi ieşirile mijloacelor băneşti
şi echivalentele acestora. Mijloacele băneşti sunt mijloacele băncii din conturile
"Nostro", numerar in casierie şi bancomate şi depozitele la vedere. Echivalentele
mijloacelor băneşti reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem de
lichide care pot fi uşor convertite in sume determinate de mijloace băneşti, al căror
risc de schimbare a valorii este neînsemnat.
Nota explicativă la raportul contabil include o descifrare mai detaliată a
sumelor reflectate in bilanţul contabil şi in dările de seamă financiare precum şi
informaţii suplimentare.
Banca de Economii S.A. va prezenta anual raportul financiar consolidat in
47
conformitate cu cerinţele Standardului Naţional de Contabilitate nr.27 "Rapoarte
financiare consolidate si contabilitatea investiţiilor in întreprinderile fiice".
Bilanţul contabil reprezintă o tabelă din 2 părţi: partea stingă active şi
dreapta pasiv. In activul bilanţului se reflect mijloacele grupate pe tipuri, iar în
pasiv pe surse de formare. Prin urmare atât în active cît şi în pasiv sunt grupate
aceleaşi mijloace numai că după diferite criteria deaceea totalul activului şi
pasivului trebuie să fie egal. Ambele părţi ale bilanţului sunt compuse din 5
capitole, 2 în active şi 3 în pasiv.
Fiecare capitol arată un grup de active sau pasive format după un anumit
criteriu. Capitolele sunt compuse din subcapitole care arată componenţa lor şi
reprezintă starea activelor şi pasivelor la data întocmirii bilanţului. Posturile de
active sunt grupate în bilanţ în ordinea creşterii lichidităţii mijloacelor începând de
la cele mai puţin lichide (active nemateriale) şi terminând cu cele mai lichide
(mijloace băneşti). Pasivele sunt grupate în ordinea creşterii exigibilităţii datoriilor
adică în ordinea restituirei datoriilor de către întreprindere.
Cel mai mic termen de scadenţă (până la 1 an) îl au datorie faţă de furnizori,
salariaţi, faţă de buget şi unele credite bancare. Spre deosebire de datoriile pe
termen lung şi scurt în posturile capitalului propriu sumele trebuie să se acumuleze
permanent.
Bilanţul contabil reprezintă bilanţul băncii la sfârşitul perioadei de
comunicare a datelor. El are menirea de a reflecta starea financiară a băncii la data
gestionară. In Bilanţul contabil se vor indica conturile claselor active, obligaţiuni şi
conturile de capital. Bilanţul contabil reprezintă gruparea de tipuri şi surse de
formare a lor. Cu ajutorul informaţiei din bilanţ utilizatorii pot afla de ce mijloace
dispune întreprinderea, care este starea şi structura a lor. Toate mijloacele
economice şi surse de formare a lor sunt prezentate în bilanţ sub formă bănească.
Bilanţul contabil reflectă doar mijloace de care dispune întreprinderea şi care sunt
confirmate de documente justificative.
Bilanţul contabil se întocmeşte şi se prezintă la 31 martie, 30 iunie, 30
septembrie, 31 decembrie. Prin urmare bilanţul contabil la data întocmirei nu
48
reflectă utilizarea mijloacelor însă numai starea lor.
Băncile, supuse supravegherii de către Banca Naţională a Moldovei, sunt
obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte referitoare la activitatea financiară.
Rapoartele se prezintă în formă electronică, în conformitate cu Instrucţiunea
privind modul de prezentare de către bănci a rapoartelor în formă electronică la
Banca Naţională a Moldovei. Toate rechizitele rapoartelor trebuie să fie
completate, dacă banca nu are nimic de reflectat referitor la anumite activităţi din
raport, categoria respectivă trebuie să conţină un zero.
In rapoarte sumele în lei se rotunjesc până la un leu. In rapoarte nu trebuie
să figureze bănuţi.
Mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul
oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data gestionară. In rapoarte coeficienţii
se reflectă cu două cifre după virgulă. Totalele şi subtotalele din rapoarte
trebuie verificate transversal cu categoriile din alte rapoarte. înainte de prezentare
la Banca Naţională a Moldovei, sumele din rapoarte se confruntă cu sumele din
rapoartele precedente. Dacă au loc modificări sau divergenţe esenţiale de la o
perioadă la alta, concomitent cu raportul în formă electronică se expediază o notă
explicativă pe suport hârtie.
Informaţia din aceste rapoarte trebuie să reflecte starea financiară a băncii la
sfârşitul zilei operaţionale a perioadei gestionare (lună, trimestru, an, etc).
Rapoartele, se prezintă cel târziu la data de cincisprezece a lunii următoare
perioadei gestionare.
Băncile trebuie să ţină cont de rezultatele controalelor, efectuate de către
inspectorii Băncii Naţionale, la întocmirea rapoartelor prezentate la următoarea
dată gestionară care vine după examinarea rapoartelor privind controlul la
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei. Concomitent cu
rapoartele în formă electronică se expediază pe suport hârtie o notă scrisă cu
explicaţiile detaliate privind modificările efectuate ce ţin de înlăturarea
neajunsurilor depistate în cadrul controalelor.
După aprobarea rapoartelor financiare anuale de către adunarea generală a
49
acţionarilor, dar nu mai târziu de 30 aprilie a anului curent, băncile trebuie să
prezinte repetat la Banca Naţională a Moldovei rapoartele în formă electronică (la
situaţia din 31 decembrie) modificate în urma auditului. Concomitent cu rapoartele
în formă electronică se expediază pe suport hârtie o notă explicativă detaliată
privind ajustările efectuate.
Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine
Preşedintelui Băncii. Ţinerea evidenţei contabile şi asigurarea controlului
executării operaţiunilor şi înregistrarea lor in Centrala băncii este exercitată de
Contabilul şef al băncii, iar in filiale de contabilii şefi ai filialelor. Preşedintele şi
directorii filialelor sunt obligaţi să creeze condiţiile necesare pentru a asigura
ducerea corectă a evidenţei contabile, oportunitatea formării şi prezentării dărilor
de seamă, să asigure îndeplinirea exactă de către toate subdiviziunile şi serviciile a
cerinţelor contabilului şef cu privire la întocmirea documentelor şi prezentarea
informaţiei pentru evidenţă. Răspunderea pentru formarea politicii de evidenţă,
ţinerea corectă a evidenţei contabile, prezentarea in termenii stabiliţi a dărilor de
seamă contabile corecte şi veridice o poartă contabilul şef al băncii. Contabilul şef
asigură corespunderea operaţiunilor contabile legislaţiei Republicii Moldova in
vigoare şi actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.
Cerinţele contabilului şef cu privire la confirmarea documentară a
operaţiunilor şi prezentarea in contabilitate a documentelor justificative sunt
obligatorii pentru toţi lucrătorii băncii. Fără semnătura contabilului şef sau a
persoanelor împuternicite documentele de decontare şi de eliberare - încasare a
numerarului, obligaţiunile financiare şi creditare sunt considerate nevalabile şi nu
pot fi primite pentru executare.
Evidenta contabilă in bancă este ţinută in conformitate cu cerinţele
Standardelor Naţionale de Contabilitate. Evidenta contabilă este ţinută in limba de
stat.
Evidenta sintetică in cadrul SA Banca de Economii este ţinută in
conformitate cu "Planul de conturi al evidentei contabile in bănci şi alte instituţii
financiare din Republica Moldova".
50
Bilanţul contabil include soldurile pe conturile din cele 7 clase:
1. active;
2. obligaţiuni;
3. capital şi rezerve;
4. venituri;
5. cheltuieli;
6. conturi condiţionale;
7. conturi memorandum.
La conturile de active, obligaţiuni, capital, venituri şi cheltuieli evidenţa
contabilă se duce prin metoda înscrierii duble. La conturile condiţionate evidenţa
este ţinută după metoda Debit sau Credit. La conturile memorandum evidenţa
contabilă este ţinută conform metodei simple "Intrări / Ieşiri". Banca alcătuieşte
bilanţul sintetic zilnic, lunar şi anual pe toată banca. Toate filialele băncii formează
bilanţul sintetic de sinestătător. Bilanţul totalizat conţine bilanţurile tuturor
filialelor. In bilanţ nu sunt permise solduri negative cu excepţia contra-conturilor,
contului 4655, conturilor de venituri / cheltuieli aferente dobânzilor sporite la
credite /depozite ( la stornarea dobânzilor cazul nerespectării prevederilor
contractuale ) şi conturilor de clearing.
Nu se permite formarea overdrafturilor la conturile clienţilor. Soldurile şi
rulajele din evidenţa analitică trebuie să corespundă datelor din evidenţa sintetică.
In fiecare zi trebuie să fie format şi tipărit bilanţul contabil desfăşurat pe toate
conturile, înregistrările contabile efectuate greşit se corectează, cu permisiunea
contabilului-şef sau persoanei împuternicite, prin stornarea operaţiunii, in cazul
utilizării greşite a conturilor sau prin stornarea sau contabilizarea in plus a
diferenţei, in cazul contabilizării greşite a sumei, in baza documentelor de
corectare justificative.
Înregistrarea contabilă a corectărilor se efectuează in ziua depistării
acestora. Corectarea înregistrărilor contabile greşite care necesită trecerea la
scăderi a mijloacelor din conturile clienţilor se efectuează in conformitate cu
prevederile actelor normative. Conturile clienţilor deschise in conformitate cu
51
Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind deschiderea, modificarea şi
închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova nr.297 din 25.11.2004 si a
Codului Fiscal.
Toate conturile analitice (inclusiv cele interne) sunt înregistrate in registrul
conturilor deschise. Conturile sunt deschise de către contabilul-şef sau de
persoanele desemnate pentru aceasta. Conturile analitice sunt deschise in
conformitate cu "Structura conturilor analitice deschise in cadrul B.C. Banca de
Economii S.A.", aprobată de către preşedintele băncii.
Operaţiunile de decontare sunt executate conform Regulamentelor Băncii
Naţionale a Moldovei privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea
plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova.
Operaţiunile de casă în sistemul B.C. Băncii de Economii S.A. se execută
conform Regulamentului cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din
Republica Moldova (hotărârea nr.200 din 27.07.2006 aprobat de Consiliul de
administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei) şi "Normelor privind organizarea
compartimentului casierie pentru deservirea persoanelor juridice in B.C. "Banca
de Economii" S.A.
Operaţiunile contabile sunt formate, confirmate şi executate de către
lucrătorii subdiviziunii contabilitate. Toţi contabilii în întrebările ce ţin de evidenta
contabilă se subordonează contabilului-şef.
Toate documentele sosite în timpul zilei operaţionale trebuie să fie
prelucrate şi reflectate in conturi in aceiaşi zi. Dispoziţiile contribuabililor şi
organelor fiscale pentru transferul impozitelor şi a altor plăţi obligatorii in buget şi
fondurile extrabugetare, cu condiţia existenţei resurselor financiare pe contul
contribuabilului, sunt executate nu mai târziu de finele zilei următoare zilei intrării
dispoziţiei.
Gestiunea eficientă a activităţii de plasare a resurselor a permis băncii să
înregistreze o optimizare a structurii activelor. La începutul perioadei ponderea
activelor generatoare de dobânzi în total active a constituit 72,82 la sută. Dinamica
volumului resurselor la finele perioadei precedente a influenţat şi mărimea
52
activelor generatoare de dobânzi. Banca alocând în aceste scopuri o parte din
activele sale lichide şi resursele scadente pe perioade foarte scurte. In aceste
condiţii, volumul activelor generatoare de dobânzi în perioada curentă constituie
cu 5,24 la sută mai mult comparativ cu anul 2009.
8. GESTIUNEA LICHIFITĂŢII BILANŢILUI BĂNCII DE
ECONOMII S.A.
In economia de piaţă autoritatea, starea financiara a băncii depinde de
lichiditatea si solvabilitatea lor .
Lichiditatea în mod direct înseamnă posibilitatea transformării rapide a
mijloacelor bancare în forma băneasca. Cu cît e mai mare ponderea mijloacelor
lichide în totalul mijloacelor proprii ale băncii cu atât este mai mare si lichiditatea
băncii.
Mijloacele lichide , de fapt, sînt neomogene si includ doua clase:
• mijloacele lichide de prim ordin (în forma imediată)
• mijloace lichide de ordin doi
In prima clasa intră mijloace din casieria băncii de primul ordin, cambii
si alte hârtii de valoare de acest fel.
în a doua clasa intra active lichide ale băncii in termen de executare de 30 de
zile (hârtii de valoarea realizate convenţional)
Factorii principali care influenţează asupra lichidităţii băncii sânt:
1. corespunderea între termenii si sumele mijloacelor acumulate şi a
celor amplasate
2. structura pasivelor băncii cu cît e mai mare ponderea depozitelor la termen
cu atât e mai înalta si lichiditatea băncii.
3. structura activelor băncii cu cit e mai mare ponderea activelor riscanta cu
atât mai joasa e lichiditatea băncii
4. stabilitatea financiara a altor banei si instituţii creditare care au
prezentat credite sau depozite in alte băncii.
Pentru asigurarea situaţiei financiar-monetare stabile a băncii si protecţiei
53
intereselor creditorilor bancari si a depunătorilor, băncile comerciale din Republica
Moldova sînt obligate sa respecte normativele economice obligatorii privind
activitatea bancară stabilite de BNM :
1. angajamentele băncii
2. mărimea maximala a creditelor acordate unor debitor
3. indicatorii lichidităţii curente si de durata medie a lichidităţii bilanţului
contabil
4. rezerve obligatorii
In procesul analizei lichidităţii bilanţului scopul principal este determinarea
lichidităţii reale, corespunderea ei normativelor stabilite, stabilirea factorilor care
pot cauza abaterea coeficienţilor de lichiditate de la norma.
Pentru dirijarea lichidităţii bilanţului sau, banca calculează următorii
coeficienţi pe care-i prezintă sistematic în dările de seama către Banca Naţionala:
1. Pentru a determina corelaţia dintre mijloacele proprii ale băncilor si
angajamente se utilizează coeficientul Kl:
Kl = Mp/A, (4)
Unde: Mp - mijloacele proprii ale băncii
A - angajamentele ei. Acest coeficient nu trebuie sa fie mai mic de 0.05(5%),
adică mijloacele proprii ale băncii trebuie sa reprezinte minimum 5% din
angajamente.
2. Factorii cantitativi de baza ce determina lichiditatea sînt tipurile
depozitelor atrase, sursele si stabilitatea lor. Aici apare necesitatea calculării
coeficientului K2:
K2=D/Mp, (5)
Unde: D - depunerile cetăţenilor
Mp - mijloacele proprii ale băncii. Acest coeficient arata corelaţia dintre
sumele depunerilor cetăţenilor si mijloacelor proprii ale băncii. Acest coeficient nu
trebuie sa depăşească 1.
3. Datoria maxima a unui debitor este reglementata de coeficientul K3:
K3=K/Mp, (6)
54
Unde: K- datoria totala a unui debitor plus 50% din suma angajamentelor
extrabilanţiere oferite unui debitor.
Acest coeficient nu trebuie sa fie mai mare de 0.3(30%),ceea ce înseamnă că
nici un credit acordat nu trebuie sa depăşească 30% din mijloacele proprii ale
băncilor pentru a menţine echilibrul financiar.
Datoria totala a unui debitor plus 50% din suma angajamentelor oferite, care
depăşesc 10% din mijloacele proprii ale băncii se califica drept un credit mare.
Eliberarea a unui astfel de credit se efectuiază numai la hotărârea Consiliului
Băncii.
4. In procesul dirijării lichidităţii bilanţului bancar este necesar de
determinat indicile lichidităţii curente -K4:
K4=AL/A, (7)
Unde: AL - active lichide ale băncii (mijloace băneşti în casa, soldurile
conturilor legate de alte instituţii creditare, obligaţiuni statale care aparţin Băncii,
credite si alte plăti până la rambursarea cărora n-a mai rămas mai mult de o luna).
Acest indice trebuie sa fie mai mare de 0.3, adică el presupune acoperirea
datoriilor curente ale băncii cu nu mai puţin active curente decât 30% din valoarea
acestor datorii.
5. Coeficientul lichidităţii K5,caracterizează activele medii ale băncii cu
termenul de amortizare mai mare de 1 an:
K5=CA/ (Mp+At), (8)
Unde: CA - activele băncii cu termen de rambursare mai mare de 1
an.
At - angajamentele cu termen de amortizare mai mare de 1 an. Acest
coeficient trebuie sa fie mai mic sau egal cu aceeaşi coeficienţi se calculează lunar
la prezentarea bilanţului si se compara atât cu normele stabilite de Banca Naţionala
cît şi-n dinamica.
9.ANALIZA SISTEMULUI ORGANIZATORIC Ş MANAGEMENTUL
SERVICIILOR CADRE.
55
Pe plan organizatoric, conducerea, administrarea şi controlul sunt la fel ca şi
la societăţile pe acţiuni, băncile dispun de un for de conducere (Adunarea
Generală), de structuri care îi asigură gestiunea curentă (Preşedinte, Comisia de
Administraţie, comitetul de directive ), de organe proprii de control (comisie de
cenzori, controlul intern al băncii).
Spre deosebire de societăţile pe acţiuni, băncile sunt obligate să se supună în
activitatea lor reglementarilor emise de BNM, pentru aplicarea politicii monetare,
de credit, valutare, de plaţi, de asigurări a prudenţei băncii şi de supraveghere a
societăţilor bancare.
Pentru activitatea curenta băncile îşi deschid:
- Filiale - care reprezintă persoane juridice.
- Sucursale- care sînt reprezentanţe ale societăţii băncii.
La finele anului 2010 BC Banca de Economii S. A. gestiona cea mai extinsă
şi dezvoltată reţea pe întreg teritoriul ţării, numărul de subdiviziuni a băncii
constituind 468 sau 44.8 la sută din total la nivel sistem bancar. Banca gestionează
activitatea a 37 filiale si 431 reprezentante, asigurind oferirea tuturor produselor şi
serviciilor bancare pe teritoriul întregii ţări.
Fiecare subdiviziune a Băncii de Economii S.A. implimentează politicile şi
procedurile băncii în ceea ce priveşte calitatea şi performanta produselor şi
serviciilor puse la dispoziţia clienţilor băncii.
Identificarea locaţiilor pentru amplasarea noilor subdiviziuni ale băncii în
punctele cu cerere concretă de produse şi servicii bancare pe de o parte şi
optimizarea parametrelor de activitate a tuturor subdiviziunilor, pe de altă parte au
constituit preocupări de bază ale gestionarei reţelei în anul precedent.
In ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei în perioada precedentă banca si-a
concentrat eforturile preponderent asupra dezvoltării intensive şi calitative ale
reţelei, fiind realizată îmbunătăţirea de deservire a clienţilor, prin extinderea
spectrului de servicii prestate, dotarea subdiviziunilor cu tehnica de calcul
performantă, ajustarea programului de munca în conformitate cu fluctuaţia
nivelului cererii, instruirea personalului etc.
56
In ceea ce priveşte structura organizatorică a Băncii de Economii S.A. ea
reprezintă o societate pe acţiuni, în care capitalul majoritar îl deţine statul.
În cazul structurii organizatorice a unei bănci, centrala ocupă un loc aparte,
ea fiind centrul vital al băncii.
Centrala băncii execută următoarele funcţii:
1. Elaborează strategii de dezvoltare a băncii;
2. Stabileşte politica de creditare a băncii;
3. Efectuiază studii de marketing;
4. Organizează acţiuni de pregătire a cadrelor;
5. Asigură lichiditatea;
6. Stabileşte nivelul dobânzilor şi a comisioanelor;
7. Stabileşte plafonul de credite;
8. Contractează împrumuturi;
9. Asigură echilibrul între resurse şi plasamente servicii;
10.Angajează, promovează, concediază personalul de conducere a
unităţilor subordonate.
Rezultă, rolul determinant al managementului centralei în desfăşurarea
activităţilor tuturor unităţilor teritoriale.
In ceea ce priveşte echipa băncii, Banca de Economii S.A. reprezintă o
echipă de peste 2400 de angajaţi profesionişti, responsabili şi energici. Manageri,
persoane cu experienţă şi tineri specialişti împreună zi de zi depunând maxim efort
pentru a acorda clienţilor ei servicii calitative intr-o ambianţă plăcută.
Din numărul total al angajaţilor băncii, 21 de persoane sunt manageri.
In anul gestionar activitatea direcţiei personal a fost orientată spre o
dezvoltare în continuare a colectivului de lucru, formarea unei echipe unice de
specialişti profesionişti, capabili să îndeplinească efectiv sarcinile etapei
contemporane de dezvoltare a băncii.
O atenţie deosebită se acordă chestiunilor ce ţin de selectarea, angajarea şi
pregătirea cadrelor, ridicarea nivelului lor profesional, conformarea structurii
băncii, structurii subdiviziunilor, regulamentelor Direcţiei personal, sarcinilor
57
băncii la etapa actual, realizarea cerinţelor Politicii de Personal şi Codul de
Eticheta a colaboratorilor băncii, remunerarea şi menţinerea angajaţilor băncii,
asigurarea garanţiilor sociale ale salariaţilor în Contractul Colectiv de Muncă şi
legislaţiei în vigoare. Recrutarea personalului s-a efectuat reeşind din obiectivele
strategice şi programele propuse de bancă.
La finele perioadei precedente din 2405 angajaţi :
- 595 specialişti
- 1311 operaţionişti
499 personal auxiliar
Din numărul total de angajaţi - 73.6% sunt femei, 36.6 % colaboratori în
vârsta de pina la 30 ani.
Banca a continuat promovarea diverselor forme de instruire şi programe de
dezvoltare a personalului, în scopul îmbunatâtirii procesului de deservire a
clienţilor.
58
CONCLUZIE
Acest raport a fost întocmit în urma efectuării practicii de producţie în
cadrul Băncii Comerciale „Banca de Economii" S.A. pe parcursul perioadei ……..
In această perioadă am studiat procesul de organizare a activităţilor
instituţiei date, am luat cunoştinţă cu acte legislative şi normative în domeniul
bancar, precum şi acte normative interne.
Orientarea prioritară în activitatea băncii este deservirea completă şi
calitativă a clienţilor, crearea sistemului modern de decontări internaţionale,
lărgirea spectrului serviciilor acordate agenţilor economici, asigurarea stabilităţii
financiare a băncii, în conformitate cu normativele economice obligatorii stabilite
de BNM. Sarcina principală în activitatea băncii este asigurarea intereselor
financiare, comerciale, sociale ale tuturor clienţilor prin plasarea capitalului în cele
mai favorabile şi eficiente proiecte de investiţii.
In scopul protejării intereselor legitime ale acţionarilor,
depunătorilor şi clienţilor, în bancă funcţionează un sistem eficient de control
intern asupra efectuării operaţiunilor bancare.
Politica în sfera lucrului cu clienţii se bazează pe convenienţa reciprocă şi pe
colaborare de afaceri. Elaborarea şi implementarea noilor tehnologii bancare,
menţinerea calităţii serviciilor la nivel înalt au devenit priorităţi în relaţiile cu
clienţii băncii. Tendinţa băncii către creşterea stabila a veniturilor, luând în
consideraţie interesele acţionarilor şi ale clienţilor, şi-a găsit reflecţie în rapoartele
de activitate ale băncii, care demonstrează prezenţa potenţialului financiar, de
cadre şi tehnici al băncii.
Resursele unei bănci sunt: banii; timpul; oamenii sau resursele umane;
factorii intangibili sau activele necorporale cum ar fi informaţia, reputaţia,
59
consecinţele şi experienţa profesională; activele corporale cum ar fi clădiri,
echipamentele şi vehiculele; resurse materiale şi energetice. Unul din cele mai
importante aspecte ale managementului implică alocarea eficientă a acestor
resurse.
Organizarea activităţii Băncii de Economii este recomandabilă în
următoarele două direcţii majore: dezvoltare şi consolidare, fiind axată pe
realizarea în bune condiţii a următoarelor obiective strategice:
• Consolidarea poziţiei de instituţie financiară sistemică, universală şi
dinamică;
• Poziţionarea şi menţinerea printre liderii sistemului bancar din republică,
• Satisfacerea necesităţilor clienţilor la cele mai înalte standarde bancare;
• Majorarea valorii băncii;
Acestea se referă la obiectivele generale ale băncii, dar în domeniul
lichidităţii, pentru menţinerea la nivel şi ca să nu influenţeze asupra situaţiei băncii,
banca poate utiliza următoarele strategii:
- Aprecierea riscului de lichiditate;
- Calcularea indicatorilor de lichiditate şi estimarea influenţei factorilor
asupra lor;
- Lichiditatea poate fi obţinută prin investiţii în active ce au o scadenţă
foarte scurtă (portofoliul de titluri şi depozite astfel construite încât o anumită
sumă considerată ca suficientă pentru intervenţii să fie scadentă în fiecare zi sau
prin investirea în titluri cu pieţe secundare foarte lichide.
- Menţinerea rezervelor minime obligatorii;
- Formarea onor fonduri de rezerva corespunzătoare;
- Stabilirea unui report eficient între active şi sursele de provenienţă a
acestora;
- Stabilirea unui report eficient între creditele acordate pe diferite
termene şi depozitele clienţilor;
- Întocmirea unui grafic de scadenţe eficient;
60
BIBLIOGRAFIE
1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21 iulie
1995.
2. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995.
3. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la suficienţa
capitalului ponderat la risc din 31 mai 1995.
4. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 1/09 privind încheierea
acordurilor cu persoanele afiliate, inclusiv acordarea creditelor din 10 noiembrie
1995.
5. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 17/09-01 cu privire la
clasificarea creditelor şi rezervarea mijloacelor în fondul de risc din 12 iunie 1996.
6. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 23/09-01 cu privire la
autorizarea băncilor din 15 august 1995.
7. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 33/09-01 cu privire la
acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi din 18 septembrie 1996.
8. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 5/08 cu privire la modul de
formare şi de menţinere a rezervelor obligatorii la de cître băncile comerciale ale
Republicii Moldova din 26 decembrie 1995.
9. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 53/09-01 cu privire la
exigenţele faţă de administratorii băncii din 26 martie 1997.
10. Hotărîrea Băncii Naţionale a Moldovei nr.330 privind Recomandările cu
privire la sistemele de control intern în băncile comerciale din Republica Moldova
din 9 noiembrie 1998.
11. Instrucţiunea cu privire la modul de întocmire şi prezentare de cître bănci a
rapoartelor financiare din 8 august 1997.
61
12. Ion Turcu. Operaţiuni şi contracte bancare. Bucureşti, 1997, p. 298.
13. Grigorita C,"Activitate bancara"- Chişinău, ULIM 2002.
14. Grigorita C,"Activitate bancara" , ediţia a Ii-a, Chişinău 2004.
15. Lucian. C. Ionescu. Băncile şi operaţiunile bancare. Bucureşti, 1996, p.
385.
ANEXE
62