„ 1 9 8 4 ” \ n 2 0 1 9„ 1 9 8 4 ” \ n 2 0 1 9Lumea de azi dep`[e[te cu mult imagina]ia lui OrLumea de azi dep`[e[te cu mult imagina]ia lui Or--

well. well. Fiecare dispozitiv, de la ceasuri pân` la frigidere, eFiecare dispozitiv, de la ceasuri pân` la frigidere, e

din ce \n ce mai conectat la Internet [i transmite undin ce \n ce mai conectat la Internet [i transmite undocumentar \n timp real al vie]ii noastre c`tre toatedocumentar \n timp real al vie]ii noastre c`tre toateimperiile „Big Brother”....imperiile „Big Brother”....

OBSERVATOROBSERVATORLA ALEGERILE LA ALEGERILE

DIN KAZAKHSTANDIN KAZAKHSTAN

Dezv`luirile unei Dezv`luirile unei jurnaliste, fa]` \n fa]`, jurnaliste, fa]` \n fa]`,

cu „siguran]a na]ional` cu „siguran]a na]ional` a Australiei”a Australiei”

Poli]ia australia -n` a executat unraid la locu in]aunei jurnaliste carea trans mis o [tirereferitoare la inten -]iile autorit`]ilor dea spiona cet`]enii.

Considerând c`ete vorba despre oprezumtiv` scurge -re de informa]iiclasificate, oamenii legii au pus \n executare un mandat de per-chezi]ie \n casa lui Annika Smethurst.

Imediat, organiza]iile media au ie[it public \n ap`rarea jur-nalistei, condamnând ac]iunea for]elor de ordine, noteaz` BBC.

Astfel, potrivit News Corp AustraliaNews Corp Australia, ac]iunea este „scanda-loas` [i neavenit`, o mi[care ce ar trebui s`-i \ngrijoreze pe to]iaustralienii care pre]uiesc libertatea \ntr-o societate deschis`”.

La rândul lor, reprezentan]iii Media, Entertainment andMedia, Entertainment andArts AllianceArts Alliance au acuzat Poli]ia de „\ncercare de a pedepsi unjurnalist pentru c` a relatat \n mod legitim despre o tem` careeste, f`r` \ndoial`, \n interesul opiniei publice”.

Potrivit jurnalistei, care lucreaz` la Sunday TelegraphSunday Telegraph [i co-laboreaz` la alte entit`]i media, Ministerul Ap`r`rii din Australiainten]ioneaz` s` confere puteri sporie agen]iei de cyber-intelli-gence Australian Signals DirectorateAustralian Signals Directorate.

Ca urmare a acestui plan, agen]ia ar urma s` aib` posibilita-tea de a accesa e-mailuri, date bancare [i mesaje ale australie-nilor, aspecte pentru care momentan nu este abilitat`. |nrepor tajele sale, jurnalista a inclus [i copii ale unor documentecare ar atesta acest plan.

A[a cum era de a[teptat, oficialit`]ile au negat aceast` in -ten]ie. Totu[i, Poli]ia a r`scolit timp de [apte ore \n locuin]a jur-nalistei, având un mandat „\n leg`tur` cu publicarea dein forma]ii clasificate [i secrete oficiale, o chestiune extrem degrav`, cu poten]ial de a amenin]a siguran]a na]ional` a Austra-liei”, dup` cum au punctat, \ntr-un comunicat, reprezentan]iifor]elor de ordine.

R. I. (uzp.org.ro - 4 Iunie 2019)R. I. (uzp.org.ro - 4 Iunie 2019)

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturi lor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturi lor Omului din România A n u l X XA n u l X XIUNIE 2019IUNIE 2019

P a g . 7

P a g . 4 - 6

P a g . 8

P a g . 3

MMoonniittoorruull DDrreeppttuurrii lloo rr OOmmuulluuii

P~PU{ARII . . .P~PU{ARII . . .

by Bogdan Petryby Bogdan Petry

Complicii turn`toruluiComplicii turn`toruluiB`sescu - B`sescu - de lade laSecuritate, Securitate, la CNSASla CNSAS

B A S A R A B I A C A E { E CB A S A R A B I A C A E { E C(...) România a jucat mereu tem`tor [i prost \n raport cu Moldova.

Politicienii n-au mai vrut s` aud`, de la un moment \ncolo, de republica de peste Prut. Gestionarea propriei corup]ii era atât de istovitoare, \ncât ideea c` ne-am mai putea lua

pe cap [i corup]ia basarabean` \i \ngrozea, pur [i simplu. Moldova a fost l`sat`, \ncet-\ncet, pe mâna serviciilor secrete [i a câtorva diploma]i

neputincio[i. Serviciile au f`cut ceea ce [tiu ele s` fac` mai bine: afaceri. {i ceea ce [tiu s`fac` foarte prost: politic`.

Au crezut c` dac` sprijin`, indirect, anumi]i politicieni-s`geat`, f`cându-le rost de bani prinfirme-paravan, vor reu[i, treptat, s` formeze o clas` politic` favorabil` României. Nu neap`ratUnirii, ci m`car statutului de sor` mai mic`, ascult`toare [i devreme acas`.

Voiam, cu alte cuvinte, s` conducem Moldova din telecomand`. Evident, nu ne-a ie[it.|n loc s` lu`m lec]ii de la unguri, c`ci avem ce \nv`]a \n domeniul `sta, noi ne-am mul]umit

s`-i demotiv`m pe basarabeni. U[urin]a ob]inerii cet`]eniei române[ti i-a f`cut pe cet`]enii Moldovei s` fie complet de -

zin teresa]i nu doar de unire, ci [i de ideea integr`rii \n UE. Nu-i intereseaz`, atâta vreme câtpot ob]ine rapid pa[aport românesc. |n lipsa unei reale presiuni populare, Moldova a devenitlocul de joac` al intereselor celor mai ciudate.

Aflat` pe lista ]`rilor care ar vrea, cândva, s` intre \n UE, Moldova a reu[it s` se strecoarepe sub radar. S-au anulat alegeri, pentru c` nu câ[tigase cine trebuia, s-a furat constant, pefa]`, cu metod` [i f`r` ru[ine. Corup]ia [i mafia st`pânesc Moldova, dar asta nu a interesatpe nimeni mai la Vest. Nimeni nu s-a revoltat, nimeni nu a ridicat din sprâncean`. Am-basadele atât de gure[e la noi au t`cut mâlc acolo de fiecare dat` când câte un pilon al stat-ului de drept a mai fost pus la p`mânt. (...)

P a t r i c k A N D R É D E H I L L E R I NP a t r i c k A N D R É D E H I L L E R I Ncatavencii.ro 11 Iunie 2019

Ast`zi, pentru prima oar` am \n]eles ce-avrut s` spun` J.F. Kenedy: „Nu te \ntreba cepoate face ]ara pentru tine, ci ce trebuie tu s`faci pentru ]ara ta.”

Ce-ai f`cut tu, române? |]i spun eu: ]i-ai furat c`ciula singur!Nu te-ai limitat la c`ciul`, ai furat o bucat`

de traves` s` o vinzi la fier vechi [i acum teplângi c` faci cu trenul 10 ore \n loc de 3, aifurat componente din sistemul de iriga]ii siapoi te-ai plâns c` \]i omoar` seceta culturile,]i-ai t`iat bucata de p`dure [i apoi ai ]ipat, dingur` de [arpe, când casa ]i-a luat-o la vale, ]i-ai p`c`lit la cântar clientul intrat la tine \nmagazin [i, apoi, ai dat din col] \n col] c` numai ai vânzare, ]i-ai vândut p`mântul ca s`-]icumperi BMW [i apoi ai jelit c` n-ai ce mânca,]i-ai aruncat gunoaiele \n râuri, lacuri, pestrad`, \n parc, [i apoi ai fost indignat c` estemizerie, ]i-ai deschis firma [i ]i-ai b`tut joc deangaja]i, apoi te-ai v`itat c` ai dat faliment.

S`-]i mai spun? Ba, ]i-ai \nv`]at [i copilul c` necinstea [i

lipsa de respect te fac „[mecher” [i plin debani.

S` amintim [i despre co rup]ie! M`i ro -mâne, câ]i ai corupt tu când n-aveai r`bdares` stai la coad`, la un ghi[eu, când vroiai ni[tefacilit`]i care nu ]i se cuveneau, când nudoreai s` mai pl`te[ti taxe ca s` te dai marecu excursii pe la dracul \n praznic?

Cu câ]i politicieni ai b`tut palma ca s`-]ifac` ,,[menurile" [i s` ajungi acolo unde numeritai?

De câte pile te-ai folosit [i câte compro-misuri ai f`cut ca s` stai cu cravata la gat, \nspatele unui birou, la o firm` baban`?

Vrei educa]ie? P`i de unde? Ai uitat cândreclamai profesorul c` ]i-a tras de urechiodrasla pentru c` era obraznic`?

Când ai luat atitudine c` cineva ascult`tare muzic`, \n autobuz, sau c` cineva facescandal \ntr-un loc public?

Când ai vorbit ultima oar` f`r` (CPM) bip-uri?

Ce-ai f`cut tu, ca cet`]ean de rând, ro -mâne?

Nimic! Ai contribuit cu vârf [i \ndesat oriprin t`cere ori prin participare.

N-ai vrut s` [tii de solidaritate, n-ai vrut s`auzi de cinste, ai vrut doar vila [i ma[ina ben-goas`, chiar dac` rahatul de la vila ta polualacul din vecin`tate [i pentru p`mântul pecare ]i-ai construit-o ai dat [pag` la primar,s`-l treac` \n intravilan.

Datorit` celor ca tine au avut de suferit ceione[ti, cei cu bunul sim] la purt`tor, cei careau [tiut c` bun`starea nu este o consecin]` a[mecheriei, mitoc`niei, arivismului [i lipsei descrupule.

Din cauza ta au ajuns ceilal]i pribegi,mul]umindu-se cu resturile de la masa altora,pentru c` tu nu te-ai implicat, pentru c` ]ienu ]i-a p`sat, pentru tu ai aplaudat ne drep t` -]ile de care te foloseai s`-]i fie bine tr`gânddup` tine [i o gloat` de buimaci care sperac` totul va fi roz, din secunda doi, dac` teurmeaz`.

Nu mai ar`ta cu degetul spre al]ii! Arat`spre tine! De-aia n-ai o ]ar` ca afar`!

Pentru c` te doare \n basc` de lege, de ]ara(pe care o \njuri pe unde te duci), pentru c`te doare \n flecul de la pantof de to]i [i toate,chiar [i de mam`-ta [i pentru c`, oricât aiprimi tot ]i se pare prea pu]in cât timp vinealtul [i-]i promite mai mult.

Ai cerut, dar n-ai dat nimic \n schimb! Nicim`car un „bun` ziua” \ngrijitoarei care sp`lascara blocului sau m`car... un pet \n lada degunoi!

Azi, ai dovedit, din nou, c` e[ti cel maree[ec al t`u. Abia a[tept s` con[tientizezi asta[i s` \ncepi s` te dai cu capul de crucea de laUniversitate sau ... de carosabilul din Pia]aVictoriei, dac` o s` ]i se permit`, f`r` auto -riza]ie de la prim`rie, asta dac` nu-]i vor\ncinge cocoa[a bine „di t`t” jandarmanii,\ntr-un mod absolut democratic, cu acordul[i \n aplauzele statului de drept, al #UE,#DNA [i #SRI!

Subscriu...

C r i s t i n a C r i s t i n a R A D U R A D U F.B. 29 mai 2019

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ O.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - al Na]iunilor Unite - ECOSOC - ONUECOSOC - ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H IIon COSTEI - Consilier [tiin]ific Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieIlinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externiColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Bogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICUBogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ieColectiv de redac]ie: : Cristina Doriana CÎMPAN, Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICIDan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publica]ia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

To]i fug de guvernare ca de dracu. A demisionat brusc, dup` ce fusese readus \n scaun \nalt, unul

din semidisiden]ii \ntemni]atului. De ce? Fiindc` momentul ”Dup` noi potopul!” a sosit. Adic` potopul, nu

de ape din cer, e aici. Nu sub forma ploilor care fac ravagii [i \neac`din greu copii, ci sub un pr`p`d multiplu, diabolic, care n-are limite.

|n doi ani [i ceva, suta de lei pe care o d`dea Ceau[escu din bal-con – iar respectivii bani erau \n vistierie – s-a multiplicat ame]itor,iar banii da]i bac[i[ primarilor, parlamentarilor, acoli]ilor de partid,jura]ilor, s-au f`cut miliarde de euro – TO}I BANI LUA}I PE DATORIE.

Cump`rarea unor noi legi ale Justi]iei care s`-l scape de pu[c`rie– [i nu l-au sc`pat – a costat enorm poporul român \n ace[ti doi,trei ani care se cheam` ”Regimul Dragnea”.

To]i fug ca dracul de t`mâie de preluarea r`spunderii, de fapt pre-luarea unui sac gol, la care se adaug` uria[ele datorii, mai mari dezeci de ori fa]` de datoriile care ne-au ]inut la cozi pentru adida[i deporc [i gheare de Crevedia, zeci de ani.

Vorbesc idio]e[te mul]i despre mierea care a curs. Mierea era din al]i stupi, iar criminalii care au f`cut aceste \mpru-

muturi uria[e, f`r` a \ncerca – \n 30 de ani, cum zice sec un analist– s` bage un leu ca s` spargem cu o autostrad` Carpa]ii, se dau lafund. Banii s-au dus pentru a da cu pudr` moaca lui Dragnea, iar\naintea lui, alte moace sulemenite de politicieni netrebnici.

România trebuie s` o ia de la zero. Cu cine? Cine-i patriotul care s` se sacrifice, \ntorcând pe dos

c`ma[a cu p`duchi dedesubt a bugetului na]ional, care s` aib` cu-rajul de a ar`ta fa]a hidoas` a adev`rului?

Nu e de reparat pr`p`dul f`cut de Dragnea, ci pr`p`dul f`cut deto]i, jaful care a adus o ]ar` muncit`, chinuit`, dar cu mari investi]ii[i nedatoare, la starea de colonie [i de cer[etoare. Chinul din vremeacomunist` trebuia convertit \n r`splata democra]iei, iar bunurilepl`tite cu umilin]` [i munc` s` fi fost bucuria genera]iilor de azi caren-ar mai fi fugit \n lume.

România, dac` nu era preluat` de bandi]i, era una dintre cele maiprospere ]`ri din Europa [i din lume. Azi e pasat` de la grupare deho]i la alt` grupare de ho]i [i, prima oar`, to]i se sperie s` preia gu-vernarea, de la hapsânul PSD, f`cut mic, mic, mic, pân` la ame]itulPNL, care, cu toate voturile, tot m`runt e.

De ce [i-a dat demisia un baron reciclat? De fric`. Doar un sinuciga[ se \ncumet` s` ia azi guvernarea. Iohannis bate câmpii cu guvernul lui, iar tanti D`ncil`, ie[it` la aer

curat de sub fundul lui Dragnea, se caut` de po[eta cu bani [i vedec` nu mai are nici de ruj.

Ce-i de f`cut? Nu [tiu. S` vin` România harnic` acas`, din lume, fiindc` \n sate nu mai

e nimeni s` pun` la loc un gard luat de ape, s` replanteze o vie sauo livad`. Totul st` sub p`duri de buruieni [i sub noiane dedezam`gire.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro 8 Iunie 2019

Sub p`duri de buruieniSub p`duri de buruieni[i noiane de dezam`gire[i noiane de dezam`gire

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

C E - A I F ~ C U T T U , R O M Â N E ?C E - A I F ~ C U T T U , R O M Â N E ?

Ceea ce s-a petrecut ieri la |nalta Curte de Casa]ie[i Justi]ie ne furnizeaz` indicii cât se poate detemeinice \n sensul c` unul dintre cele mai impor-tante dosare ale istoriei recente, cel al Mineriadei din13-15 iunie 1990, urmeaz` a fi tras pe linie moarte.

Avoca]ii numero[ilor inculpa]i pentru crim`\mpotriva umanit`]ii au solicitat – [i se pare c` au ar-gumentele necesare – ca mega-dosarul, cuprinzândsute de volume, s` fie retrimis la Parchet.

Dac` se \ntâmpl` asta dup` 30 de ani de inves-tiga]ii, atunci devine de \n]eles de ce 80% dintre ro -mâni nu mai au \ncredere \n Justi]ie. De fapt, \nprocurori.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a teleportat Româ-nia cu cel pu]in zece ani \n urm`.

Dup` entuziasmul stârnit \n \ntreaga lume, entuzi-asm alimentat [i de compasiunea pentru victimeledin decembrie 1989, Mineriada a reprezentat un du[rece. Un [oc.

Care, pe de-o parte, a traumatizatpopula]ia din România, demonstrându-ic` socotelile cu Securitatea [i cu vechiulregim nu au fost \ncheiate [i, pe de alt`parte, a pus \n gard` civiliza]ia occiden-tal` asupra unor metehne profunde, nunumai ale noului sistem instaurat la put-ere, ci [i ale societ`]ii.

Pentru c` nu trebuie s` uit`m subnicio fom` – iar acest mega-dosar ar fide natur` s` ne men]in` memoria treaz`– c` atunci, la Mineriad`, printr-o me -tod` tipic bol[evic`, o mas` de oamenia fost \ndreptat`, cu sprijinul noii poli]iipolitice, \mpotriva unei alte mase de oa-meni. {i s` nu care cumva s` uit`m c` oparte semnificativ` a cet`]enilor Capi-talei a pactizat cu hoardele dezl`n]uite\mportiva studen]ilor, a dasc`lilor univer-sitari, \mpotriva partidelor, sindicatelor [ipresei.

A fost o lec]ie a istoriei, care trebuies` primeasc` o contra-lec]ie, nu numaidin partea anali[tilor [i istoricilor, dar [idin partea Justi]iei. Desp`r]irea de trecut nu se poateface doar prin angajamente. Uneori este necesar` nunumai judecata istoriei, ci [i judecata f`cut` \n in-stan]`.

Dac` acest mega-dosar al Mineriadei, la care au lu-crat procurorii timp de aproape 30 de ani, va fi re-trimis de instan]` pentru continuarea cercet`rilor,atunci ne vom afla \n fa]a a dou` ipoteze mari [i late.

1). Instan]a de la |nalta Curte a f`cut un pact cu di-avolul [i \ncearc` pur [i simplu s` le mai dea o gur`de oxigen inculpa]ilor, care sunt [i unii dintre cei maiimportan]i actori ai istoriei recente, \nfrunte cu Ion Iliescu sau 2). Din nouprocurorii au dat dovada precarit`]iipreg`tirii lor \n aceast complicat` [i im-portant` meserie.

|n oricare dintre aceste scenarii ne-am plasa, dac` dosarul este retrimis laParchet, România se g`se[te din nou\ntr-o situa]ie extrem de delicat`.

Ca s` nu spun scandaloas`! |n fa]apropriilor concet`]eni. Dintre carecâteva mi lioane au p`r`sit aceast` ]ar`,exodul fiind declan[at chiar de c`treMineriada din 1990. Dar [i \n fa]a\ntregii lumi civilizate, care refuz` s`\n]eleag` cum este posibil ca atro -cit`]ile petrecute atunci s` nu fiesanc]ionate, \ntr-un stat care sepretinde a func]iona \n respect fa]` deJusti]ie.

Acest mega-proces a debutat cucâteva scene care, dac` nu ar fi \n -c`rcate de dramatism, ar putea fi doarpatetice sau chiar comice. Asta \n raportcu gravitate provoc`rii la care estesupus` instan]a de la |nalta Curte.

|nainte de a se decide c` pro nun -]area asupra solicit`rii avoca]ilor vaavea loc pe 10 aprilie, \n sala de jude-cat` au existat câteva scene, al c`rorprotagonist a fost faimosul #Rezist#Rezist sau#Agresiv#Agresiv, cum vre]i s`-i spune]i, Mar-ian Moro[anu, zis ”Ceau[escu”.

Acesta este [i el unul dintre sim-bolurile Mineriadei din 13-15 iunie1990. Dup` ce, \n 22 decembrie, a fost

prima persoan` care a dat \n l`turi poartade intrare \n Comitetul Central, \n timpulMineriadei a fost b`tut cumplit [i desfiguratde c`tre hoardele dezl`n]uite.

De atunci, are un defect de vorbire decare a profitat imitându-l aproape la per -fec]ie pe Nicolae Ceau[escu. De unde [iporecla pe care a primit-o.

Ei bine, Marian Moro[anu, zis ”Ceau -[escu”, a ascultat stupefiat \n sala de jude-cat` cum un domn, Peter Petre, fostulcomandant al trupelor de Securitate de laM`gurele – infernul \n care au fost trimi[i tineriire]inu]i la Mineriad` – a relatat cum i s-ar fi plânsprocurorului de atunci, doamna Oana SchmidtH`ineal`, c` M`gurele ar fi fost transformat \ntr-unlag`r de deten]ie.

Replica doamnei H`ineal` ar fi fost de un cinsim

nemaipomenit: „Vede]i-v` de treab`, c` aici altcinevadecide”. Iar Peter Petre [i-a v`zut de treab`. {i, dup`cum relateaz`, speriat s` nu fie el \nsu[i supus uneigrave condamn`ri, a declarat c` „cei care au venit laM`gurele au fost primi]i bine, li s-a dat mâncare,carne de porc, de pui, de vit`”.

„I-am „I-am pprimit binerimit bine,,ne-am comne-am compportat civilizat cu eiortat civilizat cu ei”...”...Aceast` afirma]ie l-a determinat pe Marian Moro -

[anu s`-[i ias` din pepeni. A repro[at instan]ei c`

trage de timp de luni de zile. Cât prive[te declara]ilelui Peter Petre, Moro[anu, zis „Ceau[escu”, a explo-dat. „S` ave]i parte [i s` mânca]i voi toat` via]a mân-carea pe care ne-a]i dat-o voi la M`gurele, afirmândc` ne-a]i tratat ca \ntr-un hotel de cinci stele”.

Apoi a relatat f`r` a mai putea fi oprit de judec`tor,cum au fost tinerii trata]i \n realitate la M`gurele.

Cu pumni \n ficat, \n pl`mâni, \n plex[i \n fa]`!

Au fost pu[i s`-[i bea sângele, ca s`nu murd` reasc` cimentul. |n parantez`fie spus, \n 1990, eu \nsumi am publicat\n ”România Liber`” un lung serial intitu-lat „Infernul de la M`gurele”, cu m`rturiicu tre mu r`toare ale tratamentului la careau fost victimele supuse \n aceast` uni-tate a Securit`]ii.

”Ceau[escu”, s-a dus glon] la Co tro -ceni, unde s-a \ntâlnit cu un consilier alpre[edintelui Klaus Iohannis, c`ruia s-aplâns de modul \n care decurge dez-baterea din sala de judecat`.

|ntre timp, pre[edintele instan]ei l-aconvocat \n sal`, dar Moro[anu era deneg`sit. |n mod straniu, a a[teptat pesteo or` pân` când acesta a ap`rut. S` fi fostinformat \n acest sens de la Cotroceni?

M-am oprit asupra acestor detalii,poate neesen]iale \ntr-un proces de oasemenea anvergur`, pur [i simplu pen-tru a-l face pe cititor s` \n]eleag` sub ceauspicii debuteaz` o cauz`, \n raport cu

care mai \ntâi procurorii [i apoi magistra]ii pot trecesau pot rata examenul de maturitate.

Pân` una alta, cum ar`tam mai sus, 80% dintreromâni nu au \ncredere \n Justi]ie, pentru c`, \naintede toate, nu au \ncredere \n procurori.

Sor in Ro[ca Sorin Ro[ca ST~NESCUST~NESCUZiua de Vest 29 Martie 2019

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r uMineriada, Mineriada, pe l inie moart`pe l inie moart`

P ~ P U { A R I IP ~ P U { A R I INaivitatea este o \nsu[ire specific` omului, care nu are

leg`tur` cu prostia neap`rat. Naivul este de bun` credin]`, de fiecare dat` [i nu e dis-

pus s` cread` c` cineva ar dori s`-l \n[ele, El n-ar face-o, a[a c`, prin deduc]ie simpl`, nici al]ii nu

s-ar preta la a[a ceva. Numai c` \n politic` lucrurile au stat,[i vor sta altfel mereu.

Mizele sunt mari, cât o ]ar`, a[a c` tot ce mi[c` este de-clan[at de sute, mii de conspira]ii, de o viclenie inimagi -nabil`. Pentru simularea a[a zisei democra]ii, este implicat`mul]imea, care vezi Doamne, \[i hot`re[te destinul.

|n fapt, jupânii, au nevoie de o mas` de manevr` cât mainumeroas`, pentru a se folosi de num`rul lor.

Asta este motivul real pentru care suntem invita]i la vot[i nu altul.

|n privin]a României, zarurile au fost aruncate de mult`vreme.

|ncerca]i când ave]i timp, s` vede]i filmul american”Capricorn One”. Realitatea este duplicitar` sau are dou`variante diametral opuse.

|n fond, ce este realitatea !? P`pu[arii, cei din vârful piramidei, au puterea s` dicteze

orice fel de «realitate» \[i doresc ei. Dar dac` renun]a]i s`mai fi]i naivi, o s` vede]i c` realitatea \n privin]a Românieieste cumplit` [i c` ea mai exist` doar c` rezultat al uneiiner]ii fericite, dar care nu va mai dura mult` vreme.

Nu noi ne hot`râm soarta. Suntem un teritoriu al experimentelor sociale de tot felul.Suntem cei mai dori]i [i performan]i cobai.

Nu conteaz` cine [i de ce i-a determinat pe oameni s`ias` la votul sinuciga[.

Motivele pot fi o mie, dar majoritatea lor, stupide [inegândite. O ur` teribil`, dispropor]ionat` fa]` de semeniino[tri, \n principiu.

O gândire superficiala [i tâmp`, din care exhal` sloganuripornografice.

O s` disp`rem ca na]ie \n curând [i toat` truda milenar`a acestui popor minunat, o s` dispar` nemilos pe vecie.Deja occidentalii editeaz` istorii false, cu h`r]i mincinoase\n care, \n locul României, este trecut` cu majuscule ”BUL-GARIA”. Tinerilor \ns` nu le pas` de asta...

De curând, pe o pagin` de socializare cineva, un june cuminte fracturat`, \ntreba retoric: ”Nu v-a]i s`turat s` fi]iromâni ”!?

Eu personal nu m-am s`turat, ba dimpotriv`, sunt extremde bucuros c` am avut aceast` nemaipomenit` [ans`. Darsunt câteva lucruri care m` deranjeaz` mai mult decâtorice: naivitatea simulat` a multora dintre semenii no[tri.progresismul stupid [i prost \n]eles, \n]elegerea [i compli -citatea cu r`ul [i imoralul...

Ca s` ai o Europ` prosper`, trebuie s` ai o alian]` de ]`riputernice, nu colonii umilite de codo[ii Uniunii Europene.

Suferim de un sindrom al autodevor`rii. Tineretul nostru este unul sterp, \ntre]inut de babacii cu

mul]i bani. Habar nu au ce se petrece \n jurul lor, de[i deei depinde totul.

Drag` Europa, am pierdut o ]ar`! Dac` o g`se[ti pe un-deva, din gre[eal`, prin debaralele tale, te rog s` ne-o re-turnezi. Oferim ca recompens`, iubirea fa]` de ]ar`.

Bogdan-Wil ly Bogdan-Wil ly PETRYPETRYUn grafician român pe FB - Iunie 2019

Colaborarea lui Traian B`sescu cu Se-curitatea, revelat` abia acum de investi -ga]iile f`cute de un angajat al ConsiluluiNa]ional pentru Studierea Arhivelor Secu-rit`]ii, a fost subiectul unor lungi [i aprinsepolemici, c\t [i al unui proces, intentat deel lui Mugur Ciuvic`, directorul Grupuluide Investiga]ii Politice, proces pierdut deacesta din urm`.

Aceast` colaborare a avut trei etape:mai \nt\i, racolarea lui B`sescu ca informa-tor al Securit`]ii, pe c\nd era student \nanul II la Institutul de Marin` „Mircea celB`tr\n“ din Constan]a, mai apoi prin „pre-luarea“ sa ca „surs`“, dup` terminarea fac-

ult`]ii [i \ncadrarea \n marina comercial`,[i, la final, trimiterea „\n misiune“ la An-vers. Nici una dintre cele trei etape ale co-labor`rii lui Traian B` sescu cu Securitateanu a fost, p\n` acum, oficial recunoscut`.

P r i m e l e d e z v ` l u i r iP r i m e l e d e z v ` l u i r iPovestea a \nceput demult. |n 18 februarie 1992, ziarul const`n -

]ean „Telegraf” \ncepea publicarea \n se-rial a unor nume de informatori aiSe curit`]ii, provenind, dup` cum s-al`murit ulterior, dintr-un registru special aleviden]ei aprob`rilor date de conducerealocal` de partid, la solicitarea Inspectora -

tului Jude]ean de Securitate, pentru afolosi ca informatori anumi]i membri departid.

Ea prive[te cea de-a doua „etap`“ a co-labor`rii lui B`sescu cu Securitatea, odat`cu intrarea acestuia \n Partidul Comunist.

Acestea erau uzan]ele, dup` ce NicolaeCeau[escu a interzis, la \nceputul anilor’70, ca membrii PCR s` mai fie racola]i sauurm`ri]i de poli]ia secret` comunist` f`r`avizul conducerii locale de partid, de lanivel jude]ean. „Lista cu informatorii Secu-rit`]ii“, extra[i din acest Registru cu per-soanele din r\ndul membrilor PCR pentrucare s-a dat aprobarea s` sprijine muncade Securitate, a fost deschis` de la primulnum`r al serialului din „Telegraf” de „B` -sescu Traian — Ministru al Transporturilor“.

Au urmat, \n episoadele urm`toare, [ial]ii – notabilit`]i locale, dar [i person-alit`]i vizibile, puternic mediatizate atunci,precum senatorul FDSN (viitorul PDSR)Gheorghe Dumitra[cu, fost profesor de is-torie \nainte de 1989.

|n debutul serialului, care a tulburatnop]ile multor const`n]eni de vaz`, ziarulpublica pozi]ia 19 din registru, unde seafla numele B`sescu Traian, data sa dena[tere, men]ionarea locului de munc` lavremea \n care a fost racolat (IEFMNAVROM Constan]a), cu men]iunea c`este „surs`“ din data de 5 noiembrie1977, ceea ce presupunea, deci, racolareasa la mai bine de un an de la terminareaInstitutului de Marin`, c\nd deja era ofi]ernavigator.

Potrivit Registrului cu persoanele dinr\ndul membrilor PCR pentru care s-a dataprobarea s` sprijine munca de Securi-tate, registru care cu prin de informatoriiSecurit`]ii membri de partid din jude]ulConstan]a, Traian B`sescu a fost folosit ca„surs`“ de c`tre locotenentul major MihaiAvramides de la Securitatea Port Con-stan]a \ncep\nd cu data de 5 noiembrie1977.

Momentul era unul dificil. Sensibilit`]ile românilor legate de fosta

poli]ie politic` comunist` erau \nc` puter -nice, iar \n aceea[i perioad` senatorul ]` -r` nist Constantin Ticu Dumitrescu \n ce pu- se b`t`lia sa public` pentru deconspirareaSecurit`]ii, cu o larg` sus]inere public`,afirm\nd c`, at\ta vreme c\t nu vor fi pu -blicate numele informatorilor, „]ara astanu va ie[i din criza moral` \n care se afl`“.

Ziarul const`n]ean „Telegraf” \[i funda-menta demersul public`rii numelor de in-formatori tocmai pe aceast` afirma]ie, iarexemplul ministrului Transporturilor eraconsiderat drept gr`itor din acest punct devedere: „for]\nd o conjunctur` s`-i devin`favorabil`, c`lc\nd \n picioa re con[tiin]e,turn`torul B`sescu se ca]`r` cu repezici-une \n cr`cile noii st`p\niri“.

Aceasta era percep]ia timpului [i a celordin ora[ul \n care locuise at\]ia ani asupraascensiunii lui Traian B`sescu – din Con-stan]a, de pe Aleea Zmeurei, la Bucure[ti,\n Bulevardul Aviatorilor, de la Inspec-toratul Naviga]iei Civile la Ministerul Tran -sporturilor.

Din cauza scandalurilor legate de\nstr`inarea flotei, condi]ie \n care tot maimul]i marinari \ngro[au r\ndurile [ome -rilor, la care se ad`uga [i acesta al presu-pusei sale colabor`ri cu Securitatea, TraianB`sescu devenea impopular \n propriulora[ – ceea ce, probabil, l-a determinat,atunci c\nd a fost cazul, s` nu-[i aleag`Constan]a drept circumscrip]ie electoral`la depunerea candidaturii pentru un locde deputat \n Parlamentul României, citocmai jude]ul Vaslui.

Nu are nimic s`-Nu are nimic s`- [[ i rei re pp roro [[ ezeezeF`r` \ndoial`, scandalul public izbucnit

\n februarie 1992 \n leg`tur` cu acest as-pect nebulos din propriul lui trecut nuputea s` r`m\n` f`r` replic`.

|n cele din urm`, dup` mai bine de olun` de la dezv`luiri, Traian B`sescu aconfirmat colaborarea cu Securitatea. Lasolicitarea unui reporter, „ministrul B` -sescu a confirmat c` a semnat o serie denote informative, \n perioada \n careocupa func]ia de comandant de nav`“,arat` cotidianul „Telegraf” la 8 aprilie1992, ca [i motivul invocat pentru aceast`colaborare, care s-a f`cut, dup` cumafirma B`sescu, „conform prevederilorLegii 23 (privind secretul de stat – n.m.) aregimului ceau[ist“.

O lun` mai t\rziu, r`spunz\nd la \ntre-barea „V` teme]i de publicarea dosarelordvs. de Securitate?“ pus` de revista „Ex-pres Magazin”, ministrul B`sescu a afirmatf`r` echivoc: „Nu am s`-mi repro[ez nimic(…). Niciodat` vreun comandant din flotaromân` nu [i-a p\r\t echipajul“. {i a con-tinuat: „Nu m` tem deloc. Este cel mai fru-mos lucru care s-ar putea face [i care arsp`la moral aceast` na]iune. Nu m` temde nimic. Nu am nimic s`-mi repro[ez,asta \n mod cert“. Jum`t`]ile de adev`r au\nv`luit acest caz.

|n 18 iunie 1998, un nou scandal pub-lic privind colaborarea unor politicieni cuSecuritatea a aprins, din nou, spiritele(fiind aduse \n discu]ie cazurile vice -pre[edintelui PN}CD Vasile Lupu [i cel alministrului s`n`t`]ii, UDMR-istul FrancisBarany).

Traian B`sescu, pe atunci vicepre[e -dinte al Partidului Democrat [i ministru alTransporturilor, afirma la o conferin]` depres` a partidului, r`spunz\nd unei \ntre -b`ri, c` a semnat, \n calitate de coman-dant de nav`, rapoarte c`tre Navrom, careajungeau apoi la Securitate.

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

”Petrov”, ca nume conspirativ. . .”Petrov”, ca nume conspirativ. . .

„Mai ia o dat` de la B`sescu!”„Mai ia o dat` de la B`sescu!”

B`sescu se preg`te[te s` plece la Bruxelles s`-i ia locul Monic`i MacoveiB`sescu se preg`te[te s` plece la Bruxelles s`-i ia locul Monic`i Macovei– pe care el a trimis-o acolo – pentru a „\ntoarce” poporului experien]a pe– pe care el a trimis-o acolo – pentru a „\ntoarce” poporului experien]a pecare a c`p`tat-o ca fondator al „regimului mafiot” din România. care a c`p`tat-o ca fondator al „regimului mafiot” din România.

Nu are rost s` recapitulez acum ce au \nsemnat pentru români cele dou`Nu are rost s` recapitulez acum ce au \nsemnat pentru români cele dou`mandate de pre[edinte ale lui B`sescu. Stagnare economic`, sc`deri demandate de pre[edinte ale lui B`sescu. Stagnare economic`, sc`deri desalarii, crize politice continue, c`tu[e, abuzuri, distrugerea viitorului europeansalarii, crize politice continue, c`tu[e, abuzuri, distrugerea viitorului europeanal Republicii Moldova, e[ecul intr`rii \n Spa]iul Schengen, blocarea proiecteloral Republicii Moldova, e[ecul intr`rii \n Spa]iul Schengen, blocarea proiectelorde autostr`zi [i câte altele. Acum v` cere s`-i asigura]i o sinecur` la Bruxelles,de autostr`zi [i câte altele. Acum v` cere s`-i asigura]i o sinecur` la Bruxelles,ca recompens` pentru realiz`rile sale. Voi decide]i dar, mai \nainte, poateca recompens` pentru realiz`rile sale. Voi decide]i dar, mai \nainte, poateciti]i articolul lui Marius Oprea.citi]i articolul lui Marius Oprea.

A d r i a n N ~ S T A S EA d r i a n N ~ S T A S E21 Mai 201921 Mai 2019

Complicii turn`torului B`sescu - de la Securitate, la CNSAS

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

B`sescu a opinat c` dosarul lui de laSecuritate nu poate ap`rea \ntr-un ziar,deoarece a lucrat „12 ani \n str`in`tate“ [i,din aceast` cauz`, dosarul „trebuie aduscu camionul“.

El a precizat c` PD cuno[tea activitatealui de comandant de nav` [i c`, \n opiniasa, acum apar \n pres` doar dosarele celorcare nu mai s\nt „utili serviciilor secrete“,dar a refuzat s` comenteze cazurile luiLupu [i Barany, a c`ror demisie fusesedeja solicitat` de premierul Radu Vasile.

Ce \nsemna \ns` „a fi util serviciilor se-crete“, Traian B`sescu nu a fost \ntrebat [inici nu a spus.

Un Un pproces c\roces c\[[titiggat. Cu noi dezv`luriat. Cu noi dezv`luriEpisodul colabor`rii lui Traian B`sescu

\n calitatea lui de comandant de nav` cuSecuritatea, racolat fiind de locotenentulAvramides de la Securitatea Port Con-stan]a, a fost reluat de Mugur Ciuvic` \n14 februarie 2004.

Dup` ce a fost readus` \n discu]ie notadin Registrul cu persoanele din r\ndulmembrilor PCR pentru care s-a dat apro -ba rea s` sprijine munca de Securitate,care \l men]ioneaz` ca „surs`“, Traian B` -sescu se vedea din nou confruntat cu um-brele trecutului.

|n aceea[i zi, a ie[it \n ap`rea sa par-tidul. Biroul de pres` al Partidului Demo-crat declara c` „pre[edintele PD nu acu noscut nici un ofi]er pe numeleAvramides. Pre[edintelui Traian B`sescunu i s-a adus niciodat` la cuno[tiin]` c` arfi fost surs` a Securit`]ii. Drept urmare, nuaccept` nici un fel de responsabilitatepen tru \nscrisurile ce se aflau \n registrelefo[tilor prim secretari“.

Traian B`sescu a reac]ionat [i elprompt, afirm\nd: „Nu am fost niciodat`informator al Securit`]ii [i nici nu mi s-apropus s` devin a[a ceva (…). Nici un co-mandant de nav`, nici un ofi]er de marin`nu [i-a turnat echipajul la organele de Se-curitate. Ca [i comandant, \ntr-adev`r, la\ntoar cerea dintr-o c`l`torie trebuia, con-form legilor de atunci, s` informez subsem n`tur` pe armator \n leg`tur` cuzonele unde am fost, persoanele cu caream stat de vorb`, eventualele problemede ordine [i disciplin` din r\ndul echipa-jului, starea tehnic` a navei angajate \nvoiaj. Niciodat` rapoartele nu au vizat ati-tudinea oamenilor fa]` de regim“.

Preg`tindu-[i candidatura la pre[e -din]ie, B`sescu l-a [i dat \n judecat` peCiuvic`. {i a c\[tigat.

|n cursul procesului din 2004, \n vir-tutea dreptului la ap`rare, Mugur Ciuvic`a solicitat institu]iilor care de]in arhive aleSecurit`]ii s` l`mureasc` situa]ia de colab-orator al Securit`]ii a candidatului B` -sescu.

Conform unui document care a fostf`cut public \n circumstan]ele acestui pro-ces, emis de c`tre Unitatea Militar` 01150(Arhiva) din cadrul Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, Traian B`sescu figura \n evi-den]ele p`strate ca fost „colaborator alDirec]iei de Contrainforma]ii Militare“(Direc]ia a IV-a din cadrul Securit`]ii), pevre mea c\nd era student la Institutul deMarin` „Mircea cel B`tr\n“.

Cu alte cuvinte, dac` B`sescu nu in-tenta acest proces, nu am fi aflat niciodat`(fapt confirmat acum) c` el era „omul Se-curit`]ii“, turn`tor \nc` din anul II de fa -cultate, denun]\ndu-[i colegii, cu numeleconspirativ „Petrov“.

La Institutul de Marin` func]iona un„ceist“, cum era numit, prescurtat, ofi]erulde contrainforma]ii al unit`]ii, care moni-toriza at\t cursan]ii, c\t [i profesorii Institu-tului, mai ales cu privire la fidelitatea fa]`de regim. |n genere, marinarii erau atenturm`ri]i din cauza contactelor lor implicitecu str`inii, contacte asupra c`rora regimulcomunist din România devenise de-adreptul paranoic, pe m`sur` ce NicolaeCeau[escu l`sa deoparte orice scrupul \n\nt`rirea puterii personale [i instaurareadictaturii.

Cu at\t mai mult, \nc` din faza depreg`tire trebuiau controla]i ofi]erii careaveau s` \i comande. A devenit, de acum,cert c` studentul Traian B`sescu de la In-stitutul de Marin` a fost un asemeneainfor mator.

Chiar de atunci, de c\nd Mi nis terul Ap` -r`rii Na]ionale a f`cut public documentulprin care se dovedea c` acesta colaborasecu securistul de la facultate, ca o prim`reac]ie, Traian B`sescu, liderul de partid [icandidatul la Pre[edin]ia României, nu [i-a ascuns furia fa]` de publicarea acestorinforma]ii despre trecutul s`u.

Apoi, c\nd firea sa aprins` s-a mai li -ni[tit, a venit [i vremea explica]iilorcump`nite. Traian B`sescu a recunoscutc` a fost nevoit ca, \n anul al II-lea de fa -cultate, la prima ie[ire pe mare, s` „deacu subsemnatul“ \n fa]a „ceistului“ unit`]ii,dar c` nu [i-a turnat vreun coleg, ci doara r`spuns unor \ntreb`ri benigne, care pri -veau mai degrab` propria via]` [i „ori-entare“, precum [i atmosfera de acas`,din familie, a[a cum, spunea el, to]i colegiis`i au fost sili]i s` o fac`.

Nu a fost confirmat atunci de vreunuldintre ei, iar \n lista „colaboratorilor“ Se-curit`]ii, racola]i cu acel prilej, al verific`riistuden]ilor din anul al II-lea de la Institutulde Marin`, figura doar numele s`u. Iar deacum, dup` cum arat` dezv`luririle de pesite-ul „Europei Libere” (romania.euromania.eu--ropalibera.orgropalibera.org), au ie[it la iveal` at\tcoper]ile dosarului s`u de informator, c\t[i dou` note informative despre colegii dela Institutul de Marin`. Dou`, p\n` acum.

Securi tatea veche Securi tatea veche [[ i nou`,i nou`,\n ap`rarea \n ap`rarea pp rere [[ edinteluiedinteluiColaborarea lui Traian B`sescu cu Se-

curitatea a r`mas \n penumbra \n care oa-menii cu un trecut compromis [i-l ascund,at\ta vreme c\t el i-a putut \ntr-un fel saualtul recompensa pe cei care ar fi pututface lumin` \n leg`tur` cu aceasta. \nc` dec\nd a ap`rut \n 1992, \n Registrul cu per-soanele din r\ndul membrilor PCR pentrucare s-a dat aprobarea s` sprijine muncade Securitate, B`sescu a fost protejat at\tde ofi]erul care-l recrutase, c\t [i de in-stitu]iile Statului.

Pe 29 noiembrie 2005, o echip` a tele-viziunii Antena 3 a stat de vorb` cu fostullocotenent major de securitate MihaiAvramides, pensionat din fosta Direc]ie aPenitenciarelor. El a negat c` ar fi fost celcare l-a recrutat pe B`sescu [i a sus]inutc` s-a \nt\lnit cu Traian B`sescu „doar devreo dou` ori, la sf\r[itul anilor ’70“.

Mihai Avramides, ofi]er de contrain-forma]ii penitenciare, recuno[tea c` a fost[i ofi]er de Securitate \n portul Constan]a,dar afirma c` singura lui misiune eraaceea de a str\nge informa]ii tehnice,sus]in\nd c` a povestit telefonic aceste de-talii inclusiv membrilor Colegiului Na]ionalpentru Studierea Arhivelor Securit`]ii.

Mihai Avramides a declarat pentru re-porterii Antenei 3 c` „este scos la\naintare din r`zbunare“, c` [efii lui din

acea vreme „[tiau mai multe despre acti -vitatea lui Traian B`sescu, dar nu s\nt\ntreba]i“.

|n fond, declara]ia lui contrazicea afir -ma]ia lui B`sescu, potrivit c`reia nu l-acunoscut niciodat` pe ofi]erul de Securi-tate Avramides.

C\t despre „[efii“ din Securitate desprecare pomenea Avramides, ei au t`cut.

Dup` 1989, Dumitru Nicu[or [i Con-stantin Decu, de la fosta Securitate dinConstan]a, cei care l-au „preluat“ ca„surs`“ pe Traian B`sescu dup` ce Avra -mides a plecat prin transfer de la Securi-tate la Direc]ia Penitenciare, au avut toatemotivele s` tac`.

Primul a ajuns general [i [eful SRIIalomi]a, iar cel de-al doilea, Decu, fostcoleg de la {coala de Ofi]eri a Ministeruluide Interne cu Avramides, a fost p\n` \n1997 [eful SRI Constan]a.

S-au g`sit [i ofi]eri din fosta Securitatecare s`-i ia direct ap`rarea lui TraianB`sescu.

|n 6 octombrie 2005, Gheorghe Dinu adeclarat c`, din pozi]ia sa de fost [ef Ser-

viciu Contraspionaj al Inspectora tului Ju -de]ean de Securitate de la Con stan ]a, [tiec` „B`sescu nu a fost in for matorul meusau al subalternilor mei“, f`r` s` precizeze\ns` dac` Securitatea Portului Constan]a ise subordona sau dac`, \nc`lc\nd princi -piul conspirativit`]ii muncii, ofi]erii \i ra-portau asupra fiec`rui informator racolat.|n schimb, fostul securist l`sa s` se\n]eleag` c` alta ar fi fost situa]ia lui TraianB`sescu la Anvers, c`ci „\n toat` lumea,numai ambasadorii, dar foarte rar, nu aufost ofi]eri acoperi]i“.

Serviciul Român de Informa]ii (mo[te -nitorul arhivei Securit`]ii) a c`utat s` as-cund` orice posibil` urm` spre desc\lcireai]elor colabor`rii lui TraianB` sescu cu Securitatea.

De pild`, cu privire la

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?Cariere secreteCariere secrete

mediafax-foto-alexandru-dobremediafax-foto-alexandru-dobre

ofi]erul de Securitate Avramides dinPortul Constan]a, SRI habar n-avea deactivitatea acestuia \n UM 0757 \ntre1977 [i 1982, perioada \n care B`sescucolaborase cu securistul, nici m` caratunci c\nd trebuia s` furnizeze dateunei alte institu]ii a Statului.

|n 2001, la o adres` a penitenciaruluiBr`ila, pe care am extras-o din dosarulde cadre al lui Mihail Avramides de laArhiva Administra]iei Pe ni tenciarelor,cu nr. G-S/2096 din 02.02.2001, princare peni tenciarul cerea UM 0764 Con-stan]a – SRI s`-i comunice adeverin]elecu \n cadr`rile \n grupele de munc` alelui Avramides, SRI Constan]a r`spun-dea cu urm`toarea not`: „V` comu-nic`m c` din verific`rile efectuate dec`tre noi, rezult` c` acesta a fost cadruactiv al unit`]ii noastre, probabil (s.m.)\n perioada men]ionat` de dumneav-oastr` \n adres`“.

Dar dosarul de cadre de la peniten-ciare al lui Avramides, pe care l-am g` -sit \n arhiva Administra]iei Na]ionale aPenitenciarelor, confirm` c` acesta era,\n perioada \n care Traian B`sescu fi -gureaz` ca „surs`“ a Securit`]ii, cu acor-dul partidului, „ofi]er operativ principalla Serviciul de Securitate al portuluiConstan]a (UM 0757), lucr\nd \n cadrulcolectivului «navigatori români» [i ocu -p\ndu-se \ndeosebi de «navele petro -liere»“.

To]i securi[tii care puteau cunoa[teepisoade sensibile din trecutul lui Tra-ian B`sescu au gravitat, c\t acesta a fostministru [i mai apoi pre[edinte alRomâniei, \n cercul s`u de apropia]i, pecare-i proteja.

Printre ace[tia, nu numai fo[tii se-curi[ti const`n]eni, ajun[i [efi \n Servi-ciul Român de Informa]ii, c\t mai alesfo[tii securi[ti care-i cuno[teau trecutulde la Anvers, unde a condus reprezen-tan]a comercial` a Navromului [i deunde provenea „camionul de rapoarte“despre care B`sescu pomenea \nder\ndere.

B`sescu, sub „braB`sescu, sub „bra]]ululde acode acopperire“ al foerire“ al fo[[tilor stilor sppioniioniCalitatea rela]iilor lui Traian B`sescu

cu Securitatea la Anvers a dep`[it-o cumult pe aceea a unui informator cu an-gajament al Securit`]ii, pe care o avus-ese ca student, sau „surs`“, \n calitatealui de comandant de nav`.

{tefan Andrei, fostul ministru de Ex-terne [i al Comer]ului Exterior, afirma,\ntr-un interviu acordat unui post deteleviziune, c` nimeni nu putea s` fietrimis \ntr-un post \n str`in`tate dec\t cuacordul Securit`]ii. {tefan Andrei a maispus c` avizul pentru plecarea la oricepost \n str`in`tate era dat de o comisiedin sec]ia de cadre a PCR, condus` deElena Ceau[escu, dar c` aceast`comisie era, de fapt, su bordona t` Se-curit`]ii.

Excep]ie de la aceast` procedur`,spunea el, nu a f`cut nici trimiterea laAnvers a lui Traian B`sescu. Dat` fiindprotec]ia de care s-au bucurat dinpartea lui to]i cei care l-au cunoscut pefostul pre[edinte atunci, nici unul nu aspus nimic despre ce a f`cut, de fapt,B`sescu la Anvers.

Mai \nt\i, \l pomenim pe SilvianIonescu, fost ofi]er de Securitate care,dup` propriile declara]ii, r`spundea, \nultimii ani ai regimului Ceau[escu, dere]elele de spionaj ale României socia -liste \n vestul Europei, fiind tocmai [efulServiciului I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din cadrul departamentu-lui extern al Securit`]ii.

Despre apropierea dintre SilvianIonescu [i Traian B`sescu nu trebuie s`mai intru \n detalii – ea a fost una denotorietate.

Al doilea, Marin Antonescu, a fost[eful sub acoperire al reziden]ei Secu-rit`]ii de la Bruxelles. El nu a ascuns c`l-a \nt\lnit direct pe Traian B`sescu, \n

perioada \n care acesta se afla \n postla Anvers. Acesta spunea despre rela -]iile cu Traian B`sescu de atunci c`am\ndoi au fost acolo, „ca s` zic a[a,contemporani“: „Ne \nt\lneam frecvent[i profesional, pe linie consular`, dar [ica [i colegi, ca români \n Belgia“.

Trec\nd de la PDSR la PD, odat` cuascensiunea politic` a lui Traian B` -sescu, Marin Antonescu a devenit vi-cepre[edinte al Organiza]iei D\mbovi]a[i consilier jude]ean pe listele PD.

Al treilea ofi]er cu misiune \n Belgia,Vasile Stanciu, cu „acoperirea“ de con-silier I al Ambasadei Republicii Socia -

liste România la Bruxelles [i gradul delocotenent-colonel de Securitate, a fost„cooptat“ \n Serviciul Român de In-forma]ii [i a avansat p\n` la func]ia de[ef de „unitate special`“, \n spateleacestei denumiri ascunz\ndu-se faptulc` el coordona ofi]erii acoperi]i ai ser-viciului.

B`sescu l-a recunoscut la o \nt\lnirecu cadrele de conducere ale SRI, care aurmat instal`rii sale ca pre[edinte alRomâniei. Cu acea ocazie, le-a spuscelor prezen]i c`, dac` cineva dore[tes` afle mai multe despre el, s`-l \ntrebepe colonelul Stanciu, pe care \l v`zuse\n sal`. |l cuno[tea pe acesta cu graduls`u vechi, ne[tiind c` Stanciu fusesef`cut general de c`tre Iliescu \n 2003.

Adrian Isac, cel de-al patrulea per-sonaj din „careul de a[i“ al Securit`]ii \nBelgia, a lucrat \n spionajul Românieisocialiste \n mai multe posturi, subacoperire diplomatic`.

Ca semn al \ncrederii pe care i-oar`ta, dar [i ca recompens`, pre[edin-tele Traian B`sescu l-a \ns`rcinat pefostul spion român \n Belgia cu organi-zarea eliber`rii ostaticilor români r`pi]i\n 2005 \n Irak.

La \nceputul lunii aprilie 2006,Ovidiu Ohanesian a relatat o discu]iepe care a avut-o cu pre[edintele TraianB`sescu, referitoare la \mprejur`rileeliber`rii ziari[tilor r`pi]i. „L-am \ntrebatpe pre[edinte de ce l-a trimis s` neelibereze tocmai pe generalul IsacAdrian. Acum [tiu c` Isac Adrian l-a\nso]it \mpreun` cu Silvian Ionescu(agen]i DIE) pe Traian B`sescu laAgen]ia României de la Anvers \n pe-rioada 1987-1989. Au fost [i au r`masbuni prieteni de familie [i de afaceri, cei

doi fiind recompensa]i imediat dup` ceB`sescu a ajuns pre[edinte“.

Nu doar securi[tii care l-au cunoscut\n exterior, ci [i fo[tii [efi ai lui B`sescude la NAVROM au fost recompensa]i deacesta.

Cornel Idu, fostul director Navrom,inculpat \n dosarul „Flota“ pentru\nstr`inarea frauduloas`, dup` 1989, acelei mai mari p`r]i a flotei comercialeromâne[ti pe care o gestionase \n aniiconstruirii socialismului, a fost benefi-ciarul a dou` prescrieri, sc`p\nd deorice r`spundere penal`.

La \nceputul mandatului de pre[e -

dinte al lui Traian B`sescu era deja unuldintre cei mai boga]i operatori de nave,averea sa fiind estimat` la 60-65 demilioane de dolari, c\t [i al unor con-tracte extrem de avantajoase \ncheiatecu marina militar`.

Una din firmele sale a primit \n 2005contracte de repara]ii pentru c\tevanave, printre care [i bricul „Mircea“,care se ridicau la peste 100 de miliardede lei vechi. Contractele i-au fostatribuite prin \ncredin]are direct` dec`tre Gheorge Marin, comandantul flo -tei militare, un protejat al pre[edinteluiB`sescu.

Un alt apropiat al lui Traian B`sescudin anii petrecu]i la Anvers, fostul ofi]erde marin` Lauren]iu Mironescu, a ajunsdeputat de Constan]a al fostului PartidDemocrat Liberal, partidul preziden]ial.

C\t despre „ultimul de pe list`, cuvoia dumneavoastr`“, Theodor Stolo-jan, „drag` Stolo“, fostul [ef al Unit`]iide Aport Valutar Special, [eful cel mareal unit`]ii din Securitate pentru carelucra B`sescu [i unde se v`rsa valutaf`cut` de acesta la Anvers, chiar nu tre-buie s` mai vorbesc.

Investigatorii CNSAS,Investigatorii CNSAS,transtrans formaforma]] i de Germina Nai de Germina Naggââ]]\n t`inuitori\n t`inuitoriR`m\neau, \n aceast` situa]ie, doar

arhivele. Dar, dup` cum se [tie, acesteaau r`mas, p\n` acum, t`cute.

La CNSAS, Traian B`sescu a fost ve -rificat \n 2002, \n 2004, \n 2006 [i \n2009, cu acela[i verdict: nu a colaboratcu Securitatea.

De fiecare dat`, Direc]ia de Inves-tiga]ii a transmis Colegiului c` nu exist`date cu privire la el. De[i datele, iat`,

existau, ca [i informatorul „Petrov“,alias Traian B`sescu, acesta fiind raco-lat, cu angajament, \nc` de pe b`ncileInstitutului de Marin`, \n 1972, cum in-dica adresa MApN din 2004, care a fostcu bun` [tiin]` ignorat` la ultimeleverific`ri ale pre[edintelui B`sescu.

O simpl` coroborare a numelui decod al acestuia cu dosarele de urm`rireinformativ` ale colegilor s`i ar fi dusc`tre adev`r. Dar nu s-a \nt\mplat a[a.

Ori s-a \nt\mplat, dar adev`rul a fost\mpiedicat s` ias` la iveal`.

|n 2012, CNSAS a redeschis un dosarde verificare pentru Traian B`sescu, lasolicitarea ziarului „Ring”.

Dosarul i-a fost atribuit Iulianei M`gi -rescu, de la Departamentul de Inves-tiga]ii al CNSAS, aceasta descoperind,se pare, documente care demonstrauc` Traian B`sescu a colaborat cu Secu-ritatea.

Pe 13 iulie 2013, Iuliana M`girescuse arunc` de la etajul 9 al unui bloc dinsectorul 6; cazul nu a ap`rut nic`ieri \npres`.

|n 16 octombrie 2013, Traian B` -sescu primea al cincilea verdict de ne -co laborare cu Securitatea, redactat deDirec]ia de Investiga]ii, condus` de Ger-mina Nagâ]. Pre]ul? Moartea unei an-gajate a CNSAS.

|n februarie 2014, ca urmare a ul-timei „sentin]e“ a institu]iei, care \lscotea pentru a cincea oar` basmacurat` pe pre[edintele B`sescu, mi-amdat demisia din Grupul de Dialog So-cial, care o premiase pe Germina Nagâ],[efa Direc]iei de Investiga]ii, pe care oconsideram principalul vinovat de t`i -nuirea dosarului de Securitate al lui Tra-ian B`sescu [i propuneam ca acesta s`fie ales \n locul meu \n GDS.

Atunci am fost ]inta unui val de critici– s-au \ntors \mpotriva mea „to]i oa-menii pre[edintelui“, chiar unii dintrecei care acum \i dezv`luie trecutul mur-dar.

Cu acea ocazie, \ntr-un drept la re -plic` adresat revistei „Observator cul-tural”, Germina Nagâ], acumre pre zentanta USR \n Colegiul CNSAS(care, dac` [i-ar respecta programul dereform` moral`, i-ar retrage sprijinulpolitic), ar`ta c` nici o investiga]ie a in-stiu]iei „nu se face cu tem`, ci cu temeilegal“ [i asigura c` „nici o persoan` dininstitu]ie, indiferent \n ce departamentar lucra“, nu protejeaz` [i nici nuv\neaz` pe nimeni.

A fost nevoie, iat`, ca unul dintrefo[tii s`i subalterni s` fac` \n zilelenoastre o simpl` coroborare a datelor,pentru ca adev`rul s` ias` la iveal`(este drept, lucr\nd f`r` s` spun` ni -m`nui). {i de moartea unei angajate aCNSAS, subaltern` a doamnei Nagâ],care nu-[i luase acelea[i mijloace deprecau]ie.

Adev`rul este c\teodat` scump pl`tit[i adev`rul este c` acum fostul pre[e -dinte B`sescu \mi pare mai pu]in josnicdec\t cei care l-au protejat [i l`udat at\taamar de vreme, r`pind României maibine de un deceniu de normalitate.

Marius OPREA Marius OPREA 16 Mai 2019

Article printed from Observator Cultural: https://www.observa-

torcultural.ro URL to article:https://www.observatorcultural.ro/arti-

col/complicii-turnatorului-basescu-de-la-securitate-la-cnsas

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

Cariere secreteCariere secrete

Moment istoric laBlaj: Papa Francisca beatifcat [apte eroi martiri

Cei [apte episcopi greco-catolici martiribeatifica]i, duminic`, au l`sat poporuluiromân o "pre]ioas`" mo[tenire, ce poatefi sintetizat` \n dou` cuvinte - libertate [imi lostivire, a transmis Papa Francisc, \nfa]a a zeci de mii de persoane, care aupar ticipat la Sfânta Liturghie oficiat` peCâmpia Libert`]ii de la Blaj.

Cei [apte episcopi greco-catolici româniproclama]i duminic` Ferici]i sunt: ValeriuTraian Fren]iu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu,Tit Liviu Chinezu, Ioan B`lan, AlexandruRusu [i Iuliu Hossu. Ei au fost tortura]i [iprigoni]i de regimul comunist [i au murit\ntre anii 1950 - 1970.

"Voi a]i suferit din cauza discursurilor [iac]iunilor bazate pe discreditare, care du-ceau pân` la expulzarea [i la distrugereacelui care nu putea s` se apere [i redu-ceau la t`cere vocile disonante", a spusPapa Francisc.

Suveranul Pontif a subliniat c`, \n fa]apersecu]iei "ne\ndur`toare" din partea re-gimului, cei [apte episcopi au dat dovad`de o credin]` [i de o iubire "exemplare"pentru poporul lor.

"Cu mare curaj [i cu t`rie interioar`, aupreferat s` sufere o dur` deten]ie [i oricefel de tortur` decât s` \[i renege aparte-nen]a la iubita lor Biseric`. Ace[ti P`stori,martori ai credin]ei, au recâ[tigat [i aul`sat poporului român o pre]ioas` mo[te-nire pe care o putem sintetiza \n dou` cu-vinte: libertate [i milostivire", a afirmatPapa Francisc, conform AgerpresAgerpres.

R E A L I T A T E A . N E TR E A L I T A T E A . N E T

1 Iunie 2019

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

w w w . o a d o . r ow w w . o a d o . r oMM oo nn ii tt oo rr uu ll

DD rr ee pp tt uu rr ii ll oo rr OO mm uu ll uu ii

|n ultima zi a vizitei apostolice, Papa Francisc a ajuns pe Câmpia Li|n ultima zi a vizitei apostolice, Papa Francisc a ajuns pe Câmpia Li--

bert`]ii de la Blaj unde oficiaz` ceremonia de beatificare a [aptebert`]ii de la Blaj unde oficiaz` ceremonia de beatificare a [apte

episcopi greco-catolici martiri, \n fa]a a peste 100.000 de pelerini.episcopi greco-catolici martiri, \n fa]a a peste 100.000 de pelerini.

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

MONITORULMONITORULDREPTURILOR DREPTURILOR

OMULUIOMULUIeste o publica]ie de ana liz`

social` [i atitudine civic`, fon-dat` \n 1999, editat` de Orga-niza]ia pentru Ap` rarea Drep - turilor Omului din Ro mânia(O.A.D.O.) [i se distribuie gratuitinstitu]iilor gu ver na mentale, re -pre zen tan ]ilor or ganiza]iilorinter na]ionale de profil, mem-brilor comisiilor specializate aleParlamentului, parte nerilor dincadrul societ`]ii civile [i oficiilordiplomatice acreditate \n Româ-nia.

OBSERVATOROBSERVATORLA ALEGERILE LA ALEGERILE

DIN KAZAKHSTANDIN KAZAKHSTANScriu acest articol ca o analiz` a situa]iei politice

din cea mai mare ]ar` din Asia Central`, cu ritm dedezvoltare fulminant.

O societate relativ tân`r`, c`ci [i-a c`p`tat inde-penden]a \n decembrie 1991, desprinzâdu-se defosta URSS [i tranformându-se \n ceea ce este azi Re-publica Kazakhstan.

}ara, ajuns` la un ritm de dezvoltare demnde invidiat, este printre cele 30 de stateale lumii ca ritm de dezvoltare [i primadin Asia Central`.

Analiza mea privind alegerile anti-cipate pentru cea mai \nalt` func]ie\n stat, cea de Pre[edinte, a fost co-rect`. Nu puteam vedea s` conduc`]ara pentru urm`torii cinci ani decâtpe cel care a fost, rând pe rând, mi-nistru de Externe, Prim-ministru,purt`tor de cuvânt al Parlamentului [iPre[edinte al Senatului, de la formareatân`rului stat [i pân` ast`zi, un om cu oprobitate de necontestat [i cu experien]` \nadministrarea unei ]`ri atât de mari, binecunoscutpoporului kazakh: dl Kassym-Jomart Tokayev.

Domnia sa a câ[tigat alegerile cu 70,8%, practicf`r` [anse pentru ceilal]i candida]i, mai mult sau maipu]in cunoscu]i de cei 11.800.000 de cet`]eni cudrept de vot, dintre care 800 de mii de votan]i [i-auexprimat op]iunea \n str`in`tate.

Trebuie s` spun \n fa]a urnelor s-au prezentetdou` milioane de tineri care au votat pentru primaoar` [i care sunt sigur c` s-au consultat cu familia\nainte de vot, cunoscut fiind faptul c` \n societateakazakh` deciziile luate \n familie sunt „liter` de lege”.

Mai trebuie avut \n vedere c` victoria clar` a dom-nului Tokayev vine dup` demisia nea[teptat`, oare-cum [ocant` pentru na]iunea kazakh`, a celui care acondus ]ara spre progres [i prosperitate cu mân` defier timp de 30 de ani, nimeni altul decât cel care afost liderul incontestabil al na]iunii sale, NursultanNazarbayev, actualul Pre[edinte al partidului de gu-vern`mânt, [ef al Serviciului de Securitate [i membru\n Curtea Constitu]ional` a Kazakhstanului.

Ca participant la aceste alegeri, ca observator, \ncapitala ]`rii, Nur-Sultan, al`turi de colegul meu,domnul inspector Emil S\rbu, \n echipa interna]ional`de jurnali[ti din Germania, Italia, Grecia, Rusia, Un-garia, Singapore, Malaezia, Republica Dominican`,Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Israel etc., [i pot s`spun, f`r` teama de a gre[i, c` au fost organizate im-pecabil, cu o logistic` de ultim` or`, cu urne trans-

parente [i cabine de vot, unde chiar [i orbii \[i puteaumanifesta op]iunea electoral`, folosind un dispozitivtip Braille.

Au fost eliminate orice forme de fraud`, totul fiind\nregistrat, monitorizat [i consemnat \n registrelesec]iilor de votare.

Personal, eu [i colegul meu, am solicitat [i am fostdu[i s` observ`m exerci]iul electoral \ntr-o unitatepenitenciar` unde erau persoane cu drept de vot,aflat` la circa 25 km. de capital`. Aici au votat 350de re]inu]i, \ntr-o \nc`pere devenit` sec]ie de vot. To]icei afla]i \n custodia poli]iei, au votat conform legii.Organizarea a fost impecabil`, nediferen]iindu-se cunimic fa]` de sec]iile din ora[.

Men]ionez c` elemente din opozi]ie au fostnemul]umite de alegeri, reclamând o manipulare

la nivel na]ional [I au ie[it \n strad` \n marileora[e ale ]`rii ca s`-[i manifeste dezacordul

cu rezultatul elctoral, a[a cum se\ntâmpl` \n orice ]ar` democrat`.

Dac` am compara num`rul ne mul -]umi]ilor fa]` de cel al celor care s-auprezentat la urne exprimându-[i op]i -unea prin vot liber, cu certitudinebalan]a este \nclinat` puternic spre ac-tualul Pre[edinte ales, domnul Kassym-

Jomart Tokayev. Ca oriunde, voin]amajorit`]ii trebuie respectat`!

De[i s-au efectuat câteva sute de ares t`ridin rândul manifestan]ilor care [i-au exprimat

nemul]umirea prin violen]e, s` nu uit`m c` aceast`]ar` este \n plin proces de democratizare [i alinierela stadardele occidentale, c` societatea civil`, chiardac` timid, \ncepe s` se formeze [i s` se consolideze,conceptul de voluntariat prinde contur, la fel [i sin-dicatele [i cea de a patra putere \n stat, presa liber`,toate la un loc sunt dovada c` se dore[te a fi o ]ar`de tip occidental, unde statul de drept, Constitu]ia [idemoctra]ia dau valen]ele [i premizele respect`rii cuadev`rat a drepturilor fundamentale ale omului.

La centrul de pres` de la Hotelul ”Duman”, au r`s -puns \ntreb`rilor noastre mai mul]i speciali[ti \ndome niul alegerilor, parlamentari, interlocutori din]`rile de provenien]` a jurnali[tilor.

Un moment de maxim` informare referitor la rela -]iile interna]ionale ale Kazakhstanului a fost \ntâlni-rea de la Ministerul de Externe cu Secretarul de Statal ministerului, excelen]a sa, R. Vasilyev, care, timpde dou` ore [i jum`tate, a r`spuns, \ntr-o englez`impecabil`, numeroaselor \ntreb`ri, mai mult saumai pu]in incomode, puse de jurnali[tii veni]i dintoate col]urile lumii.

F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

PRE{EDINTE FONDATOR O.A.D.O.PRE{EDINTE FONDATOR O.A.D.O.

Director GeneralDirector Generalal publica]iei “al publica]iei “Monitorul Drepturilor OmuluiMonitorul Drepturilor Omului””

|n sezonul |n sezonul estival 2019,estival 2019,HOTELUL DONAHOTELUL DONAdin Mamaiadin Mamaiav` a[teapt` pev` a[teapt` pebooking.combooking.com

Scandal \n Olanda pe tema migran]ilorScandal \n Olanda pe tema migran]ilorUn raport ofi-

cial ASCUNDE vio-lurile [i crimelecomise de migran]i

Un membru alguvernului olandez[i-a dat demisia,dup` ce presa adescoperit c` a\ncercat s` ascund`infrac]iunile grave,precum violuri [icrime, comise deunii migran]i, infor-meaz` [tirile TVR.

Potrivit surseicitate, „documen-tul men]ioneaz` in-

frac]iuni mici, cum ar fi furtul din magazine sau din buzunare, \n timp ce altelemult mai grave, cum ar fi violurile sau omorurile, sunt trecute, la un loc, la cate-goria «[i altele», ca [i cum ar fi lipsite de importan]`”.

Raportul, coordonat de Mark Harbers, secretar de stat pentru Justi]ie [i Securi-tate, a fost prezentat Parlamentului olandez, dar presa este cea care a descoperitc` sub titlul „[i altele” figureaz` fapte grave comise de migran]i.

Acum, potrivit sursei citate, jurnali[tii se \ntreab` dac` "infrac]iunile gen violsau omoruri au fost \ngropate cu bun` [tiin]`”.

Totodat`, raportul men]ioneaz` c` mare parte din infrac-tori sunt fal[i solicitan]i de azil, \ntrucât ei provin din ]`riconsiderate drept sigure - cum ar fi Maroc sau Algeria.

R a l u c a O A N } ~R a l u c a O A N } ~

23 Mai 2019

„1984” \n 2019„1984” \n 2019Lumea de azi dep`[e[te cuLumea de azi dep`[e[te cu

mult imagina]ia lui Orwell. mult imagina]ia lui Orwell. Fiecare dispozitiv, de laFiecare dispozitiv, de la

ceasuri pân` la frigidere, eceasuri pân` la frigidere, edin ce \n ce mai conectat ladin ce \n ce mai conectat laInternet [i transmite un docuInternet [i transmite un docu--mentar \n timp real al vie]iimentar \n timp real al vie]iinoastre c`tre toate imperiilenoastre c`tre toate imperiile„Big Brother”„Big Brother”

Kalev Leetaru, profesor asociat la Ge-orge Washington University Center,semneaz` un articol |n Forbes |n carearat` cum unul dintre cele mai cunos-cute romane ale sfâr[itului de secol XX,care a introdus \n cultura modern` ter-menul „Big Brother”, a profe]it lumeade azi. O lume distopic` \n care ne vomreg`si mai mult decât oricând dac`vom reciti cartea britanicului, tip`rit` \nanul 1949.

Cel mai faimos roman al lui GeorgeOrwell, „1984” va împlini, luna viitoare,70 de ani.

Privind \napoi la predic]iile sale [i lastarea lumii de ast`zi, cât de mult aavut dreptate \n predic]iile sale privindstarea de supraveghere distopic` \ncare fiecare cuvânt este monitorizat, \ncare discursul care nu este acceptateste [ters, \n care istoria este rescris`sau eliminat` cu totul, iar oamenii potdeveni „non-persoane” din cauza opi-niilor neagreate de cei afla]i la putere?Iat` c` predic]iile lui Orwell au fost|nfrico[`tor de precise”, scrie Kalev Lee-taru.

Public`m mai jos analiza profesoru-lui american:

|n 1984, statul decidea ceea ce con-stituia un discurs acceptabil \n men]ine-rea ordinii societ`]ii.

|n 2019, exist` un mic grup de com-panii private din Silicon Valley [i direc-torii lor care exercit` puterea absolut`asupra a ceea ce ni se permite s` ve -dem [i s` spunem \n mediul online.

|n 1984, existau doar câteva ]`ric`rora le apar]ineau majoritatea ce -t`]enilor lumii/\n 2019, exist` doar câ-teva imperii social media c`rora leapar]in majoritatea „netizens” (utiliza-torii de internet - n. red) lumii.

|n 1984, statul conducea suprave-gherea [i cenzura discursului.

|n 2019, companiile social mediadesf` [oar` armate uria[e de modera-tori umani [i de algoritmi care suprave-gheaz` utilizatorii 24 de ore din 24,semnalându-i pe cei care comit „cri-mele de gândire” [i [tergându-le exis-ten]a.

Cei care comit prea multe crime degândire sunt exila]i la statutul de „per-soan` f`r` personalitate” de c`tre ace-lea[i companii private, f`r` nici oin terven]ie sau chiar \n contradic]ie cuvoin]a statului [i f`r` nici un drept deapel.

|n 1984, celor care s`vâr[eau crimede gândire deosebit de grave, li se [ter-gea orice urm` a existen]ei lor.

|n 2019, companiile social media potinterzice pe oricine, oricând, din oricemotiv.

Cei exila]i din gr`dinile \ngr` dite cupere]i ale social media sunt pedepsi]icu [tergerea fiec`rei post`ri pe care auscris-o vreodat`, fiecare \nregistrare aexisten]ei lor fiind izgonit` \ntr-o gaur`de memorie.

Cei care \ndr`znesc s` men]ionezenumele celor care au p`r`sit lumea di-

gital` sau s` critice aceast` izgonire alor se pot confrunta [i ei cu exilul, \ngri-jor`rile lor fiind eliminate, st`pânii asi-gurându-se astfel c` „non persoana”\nceteaz` s` mai existe.

|n 1984, guvernul rescria [i [tergeaistoria care devenea incomod`.

|n 2019, guvernele rescriu lini[tit co-municatele de pres` pentru a eliminadeclara]ii anterioare care s-au doveditgre[ite sau pentru a ad`uga declara]ii\n sprijinul afirma]iilor lor actuale. |ntretimp, „dreptul de a fi uitat” (Dreptul la[tergerea datelor) al Uniunii Europeneacord` cet`]enilor obi[nui]i posibiliteade a [terge amintirile curate ale so-ciet`]ii din trecutul lor, permi]ându-les` „renasc`” f`r` povara „p`catelor lordin trecut”.

|n 1984, „telescreenurile” actualeaveau rolul de dispozitiv de transport [ide supraveghere a informa]iilor, pre-cum [i de a umple spa]iile publice [iprivate cu camere [i microfoane moni-torizate de guvern.

|n 2019, telefoanele inteligente aupreluat acest rol, ac]ionând atât pe fe-reastra noastr` c`tre lumea digital`, cât[i pe mijloacele prin care numeroasecompanii private, de la brokeri de datela companii de social media, suprave-gheaz` fiecare mi[care.

Cu toate acestea, lumea noastr` deazi dep`[e[te cu mult imagina]ia lui Or-well, \n care fiecare dispozitiv - de laceasuri [i pân` la frigidere, de la ter-mostate [i pân` la pr`jitorul de pâine-este din ce \n ce mai conectat la Inter-net [i transmite un documentar \n timpreal al vie]ii noastre c`tre toate acesteimperii private de supraveghere.

|n 1984, statul f`cea uz de imperiuls`u vast de supraveghere pentru amen]ine ordinea.

|n 2019, un peisaj de companii pri-vate care este atât de mare \ncât nupoate fi contorizat, monitorizeaz`, mo-netizeaz` [i ne manipuleaz`.

|n 1984, guvernul î[i folosea sistemulde supraveghere pentru a \ndrepta fie-care cet`]ean al s`u c`tre un stat dorit.

|n 2019, companiile private facacela[i lucru, construind profiluri decomportament [i interese pentru fie-care utilizator |n parte, pe care apoi lefo losesc pentru a-i \ndrepta spre com-portamentul ideal.

|n 1984, guvernul finan]a vastul im-

periu al echipamentulelor [i personalu-lui necesar pentru a men]ine o su pra -veghere constant` a cet`]enilor s`i.

|n 2019, publicul \nsu[i finan]eaz`marele imperiu de supraveghere caremonitorizeaz`, monetizeaz` [i manipu-leaz`.

Cet`]enii sunt cei care achizi]ioneaz`cele mai recente dispozitive digitale, leactualizeaz` [i le men]in, la intervale re-gulate, pl`tesc pentru serviciile dealimen tare [i de internet necesare co -nec t`rii lor [i acord` drepturi nelimitateprivind cele mai intime informa]ii alelor unor companiilor private.

|n 1984, scopul final al imperiului desupraveghere masiv` era acela de asus]ine [i a consolida puterea statului.

|n 2019, scopul final al imperiului desupraveghere \n mas` la nivel mondialeste de a sus]ine [i consolida putereacompaniilor social media.

|ntr-adev`r, asem`n`rile sunt aproa -pe la fel de infinite, ca [i cuvintele c`r]ii.

„Cine controleaz` trecutul con„Cine controleaz` trecutul con--troleaz` viitorul.troleaz` viitorul.

Cine controleaz` prezentul conCine controleaz` prezentul con--troleaz` trecutul”troleaz` trecutul”.

Una peste alta, la 70 de ani de la pu-blicarea romanului „1984”, se pare c`aproape fiecare aspect al comentariuluilui Orwell asupra Societ`]ii Suprave-gheate s-a împlinit.

Singura diferen]` este c` Orwell av`zut supravegherea [i controlul cadou` elemente apar]inând statului, \ntimp ce, \n realitate, lumea suprave-gheat` pe care am ajuns s` o cu -noa[tem azi este una \n care com- paniile private care monitorizeaz` [imanipuleaz` societatea o fac doar pen-tru câ[tigul comercial.

Pe m`sur` ce alerg`m gr`bi]i spre olume din ce \n ce mai orwellian` a su-pravegherii \n mas` [i a cenzurii, poatec` ar trebui s` ne g`sim pu]in timp s`recitim „1984” pentru a \n]elege maibine lumea spre care ne gr`bim.

|n cele din urm`, pe m`sur` cealerg`m tot mai rapid spre o lume dince \n ce mai orwellian` de suprave-ghere [i cenzur`, poate c` ar trebui cuto]ii s` ne facem pu]in timp [i s` reci-tim „1984” pentru a \n]elege mai binelumea spre care ne gr`bim.

Luciana POP Luciana POP 18 Mai 2019

Mondo CaneMondo Cane

Persoanele care Persoanele care solicit` o viz` solicit` o viz` pentru SUA pentru SUA vor trebui vor trebui s` men]ioneze s` men]ioneze [i conturi le [i conturi le de pe re]elele de pe re]elele de socializarede socializare

Statele Unite ale Americii le solicit`,\ncepând cu aceast` lun`, persoanelorcare vor viz` s` men]ioneze ce conturiau pe re]elele de socializare, un de-mers care \nt`re[te m`surile de secu-ritate aplicate imigran]ilor, po trivit

Bloomberg.Ini]iativa a fost propus` anul trecut

[i va fi aplicat` \ncepând cu aceast`lun`, \n baza unui ordin, semnat \n2017 de pre[edintele Donald Trump,prin care solicitan]ii de vize sunt veri-fica]i sever, potrivit unui oficial al De-partamentului de Stat.

Aproximativ 14 milioane de turi[ti [i710.000 de imigran]i care ajung \nSUA vor fi afecta]i de aceast` decizie,conform autorit`]ilor americane.

Oficialul de la Casa Alb` a motivataceast` m`sur` prin faptul c` securi-tatea na]ional` este pe primul plan [iorice solicitant sau imigrant este veri-ficat, inclusiv \n ceea ce prive[te istori-cul c`l`toriilor, informa]ii despremembri familiilor, adresele unde a lo-cuit.

„American Civil Liberties Union” nua fost de acord cu acest demers,argumentând prin faptul c` arputea crea "un mediu propicepentru discriminare".

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~ 2 Iunie 2019

Pagin` realizat` Pagin` realizat` pe baza pe baza materialelor materialelor selectate de laselectate de la