COLEGIUL ECONOMIC “DIONISIE POP MARŢIAN” ALBA IULIA

Proiect scris

pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale

pentru obţinerea

certificatului de calificare profesională nivel 3 - Tehnician în turism

Prezentarea potentialului turistic al orasului Cluj Napoca

Coordonator,

prof. DINCA CRISTIAN Absolvent,

BELCI CRISTINA

Alba Iulia

2011

Prezentarea potentialului turistic al orasului cluj napoca

I. Argument

II. Prezentarea generala a zonei

II.1 Aseazare geografica

II.2 Populatia

II.3 Caracteristici fizice

II.4 Caile se acces

III. Prezentarea potentialului turistic al orasului

III.1 Forme de turism practicate

III.2 Potential turistic cultural

IV. Prezentarea bazei tehnico-materiale existente

V. Modalitati de agrement

VI. Valorificarea potentialului turistic al municipiului Cluj Napoca

VI.1 Analiza SWOT

VI.2 Masuri de imbunatatire

Anexe

I. Argument

Municipiul Cluj-Napoca are o motenire istorica bogata. Veche capitala a Daciei Porolissensis, ridicat la

rangul de municipiu (Napoca) între anii 120-124 e.n., in timpul domniei împaratului Hadrian, apoi la

rangul de colonie, în timpul domniei împăratului Commodus, menţionat documentar încă din 1173 sub

numele de Clus (de la latinescul “clivus” = deal, colină), Clujul a avut o existenţă bogată în fapte istorice.

În 1316, Carol I Robert de Anjou, regele Ungariei, îl ridică la rangul de civitas. În 1405, regele Sigismund

de Luxemburg a declarat Clujul oraş liber şi a dispus întărirea lui cu ziduri şi bastioane.

Stravechi centru de cultura si civilizatie romaneasca, Cluj-Napoca este situat in centrul judetului, la

incrucisarea unor drumuri importante de interes national si international.

Cel mai important centru urban al Transilvaniei este un oras cu doua nume: Napoca este cel al vechii

cetati dacice, iar Cluj este termenul latinesc care l-a desemnat ulterior (vine din Clausum-orasul fiind

inchis, cantonat intre dealuri).

Mare centru cultural, universitar si industrial, Cluj-Napoca se mandreste cu alese contributii la cultura si

stiinta romaneasca. Este totodata, si un important centru de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica.

La ora actuala, in oras isi desfasoara activitatea 23 de institute de cercetare si filiale cu un personal de

inalta calificare. Municipiul Cluj-Napoca se remarca si ca un centru marcant de cultura prin cele doua

teatre dramatice, doua opere, doua teatre de papusi, patru case de cultura, filarmonica, sase muzee, intre

care Muzeul National de Istorie a Transilvaniei ce dateaza din secolul al XIX-lea.

II Prezentarea generala a zonei

II.1 Asezare geografica

Municipiul Cluj-Napoca se afla in partea centrala a Transilvaniei. Se intinde pe o suprafata de 179,5 kmp.

Inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi intre 500 si 700 m, aspectul lui imbraca forma unei

adevarate cetati. Municipiul este situat in centrul judetului Cluj, fiind resedinta acestuia.

Situat in zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, orasul este

plasat la intersectia paralelei 46° 46" N cu meridianul 23° 36" E. Se intinde pe vaile raurilor Somesul Mic

si Nadas si, prin anumite prelungiri, pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii.

Spre sud-est, ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind inconjurat pe

trei parti de dealuri si coline.

II.2 Populatia

Cluj-Napoca este al patrulea oraş din ţară în ce priveşte populaţia, potrivit Institutului Naţional de

Statistică (INS), după Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Populaţia oraşului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei

de 300 000 de locuitori numarand la data de 1 ianuarie 2008 o populaţie de 309 300 locuitori

In prezent Municipiul Cluj-Napoca este cel mai mare oras din nord-vestul Romaniei. Populatia sa

depaseste cifra de 315.000 concentrand 46,1 % din numarul total al locuitorilor judetului Cluj. Dintre

acestia ccc.85% au domiciliul stabil si 15% au resedinta temporara, fiind studenti si elevi sau angajati in

industrie, constructii si servicii.

II.3 Caracteristici fizice

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva pâraie: Pârâul Ţiganilor,

Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi

păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele

Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea

Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În

rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte

bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele

specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni,

iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de

obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar

iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp.

medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C

(înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media

precipitaţiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată,

februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi

care rareori scad sub - 15 °C şi cu zăpadă din ce în ce mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde,

crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depăşeşte 30 °C).

II.4 Caile de acces

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care il traversează, lucru care asigură

legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atat pentru călători cat şi pentru marfă.Cluj-

Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Lipsa

interconectării rapide cu partea de est (in special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul

de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele

principalele din Romania, intreţinute de compania naţională de transport feroviar de

călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca

- Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar

spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale romaneşti, prin linii Intercity şi Săgeata

Albastră. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată in

imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un

aeroport internaţional, Someşeni, amplasat in partea estică a oraşului, intre strada Traian

Vuia şi albia raului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul

asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe

cursele internaţionale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu

facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul in

comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai

multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai. Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte

performant. In 2004 s-au inceput lucrarile

la autostrada A3, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca- Oradea – Budapesta. In zona municipiului,

autostrada se plasează pe traseul Mihai

Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmand să se racordeze la DN1 in localitatea Gilău, la 15 km

vest de Cluj-Napoca.

III Prezentarea potentialului turistic al orasului

Pe teritoriul municipiului Cluj Napoca se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand

forme de relief diverse precum si o serie de monumente ale naturii. La acestea se adauga

monumentele istorice ramase din timpuri stravechi, monumente de arta precum si

elemente folclorice originale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind conditii

favorabile pentru turism, odihna si tratament.

III.1 Forme de turism

Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de afirmare datorită unui potenţial

atractiv constituit din numeroase şi variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale,

monumente, obiective economice cu atribute turistice existente în perimetrul judeţului.

Turismul urban are un câmp de practicare larg deschis în municipiile Cluj Napoca, în primul rând,

respectiv în Turda, Dej şi Gherla în intravilanul cărora există o mare concentrare de obiective din

cele susmenţionate. O subliniere specială pentru Cluj Napoca, unde numărul şi importanţa lor

înscrie oraşul în situuri turistice de importanţă internaţională.

Turismul ştiinţific, va creşte ca amploare şi participare, stimulat fiind de cele 11 instituţii de

Învăţământ superior din Cluj Napoca (unele cu filiale la Dej şi Turda), între care universităţile

Babeş-Bolyai, de Medicină şi Farmacie, Tehnică, de Agronomie şi Medicină Veterinară, ce

organizează anual un mare număr de manifestări cu participare internă şi internaţională. Lor li se

adaugă alte numeroase instituţii administrative, economice sau culturale cu prezenţe similare în

domeniu;

.Turismul de afaceri decurge din oportunităţile create în ultimii 15 ani pentru investitori străini,

care în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, dar şi Agenţiei de Dezvoltare Nord-

Vest, cu numeroase alte organizaţii de promovare economică sau firme private organizează

expoziţii de prezentare şi demonstraţii pentru un public din ce în ce mai larg;

Turismul de tranzit este facilitat în afirmarea sa de traversarea Judeţului Cluj de către două artere

rutiere internaţionale E60 şi E58 ce se întâlnesc la Cluj Napoca pentru a conecta judeţul atât cu

centrul şi sudul Tării, cât şi cu Moldova. De asemenea, el este traversat de magistralele feroviare

Bucureşti-Episcopia Bihorului şi Bucureşti-Dej-Halmeu, ambele cu conexiuni transfrontaliere. In

fine, Aeroportul Cluj Napoca reprezintă o infrastructură de transport cu un trafic în creştere

continuă.

Turismul religios are în vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judeţului, dar mai ales

manifestările organizate de acestea (hramuri, pelerinaje).

Turismul extrem (zboruri cu parapanta sau deltaplanul, motocros, etc) îşi poate găsi locuri de

practicare favorabile în zona montană unde declivitatea pantelor, diferenţele de nivel, sau

fragmentarea terenului sunt optime unor astfel de activităţi

III.2 Potentialul turistic cultural

Cluj-Napoca impresioneaza prin varietatea evenimentelor sale culturale, consecinta a dimensiunilor de

important centru universitar multicultural. Festivalurile, spectacolele, expozitiile, lansarile de carte pot

satisface si cele mai exigente gusturi.

Vestigii istorice

Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, constructia actuala

reprezentand o restaurare a celei din 1672. Este singurul bastion al vechii cetati

care s-a pastrat integral.

Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea cel Batran, domnitorul

Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV-lea. Zidul de incinta are o

lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m.

Cetatea medievala Dabaca - Fosta resedinta de comitat, cetatea a avut un rol deosebit de

important in istoria Transilvaniei din secolele al X-lea - al XV-lea.

Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul al XII-lea),

constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc, renascentist si neogotic, astazi fiind

in ruine.

Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. A reprezentat o

resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul.

Monumente istorice

Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la Praga

(Palatul Hradciani).

Statuia lui Matei Corvin - Este inchinata memoriei acestei mari personalitati care a fost

Matei Corvin.

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a infaptuit prima unire a

principatelor romane.

Edificii culturale

Casa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei (1443).

Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroase piese de

colectie care au apartinut culturii dacice din Muntii Orastiei.

Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine de ansamblu a artei

populare clujene.

Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mare atractie ale orasului.

Aici pot fi vazute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate

continentele (cele exotice se afla in sere ce acopera 2000 m2).

Evenimente culturale

Principalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc numeroase festivaluri si alte manifestari

cu caracter socio-cultural, precum Festivalul International “Lucian Blaga”, Festivalul “Toamna muzicala

clujeana”, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania, Festivalul international de film “Transilvania”,

Festivalul international de animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele portilor

deschise, Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Man.In.Fest, targurile si

expozitiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele.

Monumente din epoca moderna

Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902.

Primaria Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura judetului. In aceasta cladire, se organiza

Dieta Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un memoriu in numele intregii natiuni

romane din Transilvania prin care se cerea egalitatea cu celelalte natiuni.

Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera a

arhitectului Carol Meixner.

Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc-rococo, construit

in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050 de locuri.

SIinagoga Neologa - Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul Memorial al Deportatilor,

a fost construita dupa proiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie

1887. Devastata de legionari in ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In

septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii datorate unor

explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in anul 1951.

Teatrul si Opera Maghiara - Aceasta cladire s-a construit intre anii 1909-1910, in

locul unui teatru de vara ce data din anul 1874. Ansamblul teatru-opera are o capacitate de 1000 de locuri

si functioneaza in aceasta cladire din anul 1920.

III.3 Obiectiv

Bastionul Croitorilor

Clujul medieval era înconjurat de un zid de aproximativ patru kilometri care avea peste 20 de

bastioane (turnuri). Fiecare turn a fost aparat de alta breasla (croitori, cizmari, tâmplari, sapunari, rotari,

olari, zidari etc). Bastionul croitorilor este unul dintre putinele monumente istorice care au mai ramas din

cetatea veche a Clujului. A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj, misiunea acestora a fost

întretinerea si apararea acestui turn.

Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca reprezintă colțul sud-estic al celei de-a doua incinte de

apărare a cetății Clujului. Fortificația situată pe strada Baba Novac la numărul 35 a fost construită în

secolul al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, iar înfățișarea actuală se datorează reconstruirii din

anii 1627-1629.

Bastionul are structura realizată exclusiv din piatră fățuită, dotată cu lăcașuri de tragere patrulatere,

cu ambrazuri cioplite în secțiune oblică marcate la partea superioară de bolțari. Construcția are un plan

pentagonal, cu ziduri masive și metereze largi pentru tirul artileriei de cetate. Fațada spre incintă este

prevăzută cu mai multe goluri de ușă ce permiteau accesul pe drumul de strajă. La nord se mai păstrează

un fragment din zidul masiv de piatră care are un drum de strajă pe console robuste. Pe peretele sudic s-a

montat o placă cu textul: „După Bătălia de la Guruslău, din 3 august 1601, Mihai Viteazul a poposit cu

oastea sa în Cluj în 11-15 august 1601, cinstind la Turnul Croitorilor memoria generalului Baba Novac“.

Statuia lui Baba Novac se înalță în spațiul verde de lângă bastion, spre piață.

Bastionul a fost restaurat in anul 1924 si transformat in muzeu de catre Comisiunea Monumentelor

Istorice, o alta restaurare avand loc in 1959. In ultimele decenii bastionul a fost lasat in paragina desi au

existat intentii declarate din partea reprezentantilor municipalitatii de a folosi potentialul turistic al

acestuia.

Cu toate acestea, in 2007-2009 a fost restaurat si refunctionalizat, iar in prezent el gazduieste

Centrul de cultura urbana, care cuprinde o cafenea literara la subsol, o sala de conferinte si spatii

expozitionale.

IV. Prezentarea bazei tehnico-materiale existente

Fiind vorba de unul dintre cele mai populate orase din Romania si unitatile de cazare si alimentatie

sunt foarte raspandite si diversificate, concepute astfel incat locuitorii orasului, turistii dar si studentii sa

fie multumiti. Pornind de la aceasta premisa, municipiul Cluj Napoca ofera:

IV.1 Unitati de cazare

Buget redus

Sport

Vlădeasa

PAX.

Buget mediu

Continental, Situat în colţul Pieţei Unirii, fostul hotel New York se află în centrul principalelor

atracţii turistice ale oraşului.

Fullton,

Victoria

Best Western Hotel Topaz, Oferă o atmosferă prietenoasă într-o zonă liniştită din aproprierea

centrului oraşului. Conţine pe lângă un restaurant obişnuit, restaurantul Ciuleandra, cu specific

românesc.

Meteor,. Un hotel situat în centrul comercial al Clujului, aproape de diverse obiective economice şi

administrative.

Transilvania,. Oferă 290 locuri, dotate cu baie, telefon internaţional, televiziune prin cablu,

televizor color, parcare, garaj, piscină, sală de gimnastică, salon de coafură, frizerie, bar de zi, 3

restaurante, săli de conferinţă, cofetărie şi room-service.

Olimp. Hotelul pune la dispoziţia clienţilor săi 50 locuri de cazare în 29 de camere, dotate fiecare

cu acces wireless la Internet, minibar, telefon, cadă/cabină duş, televiziune prin cablu, precum şi

servicii de restaurant, sală de conferinţă şi bar. Hotelul oferă facilităţi de acces persoanelor cu

handicap locomotor.

De lux

Onix, Situat în centrul oraşului Cluj-Napoca, are camere, apartamente şi suite de trei şi patru stele.

Toate camerele sunt dotate cu jacuzzi (sistem de hidromasaj), aer condiţionat, calculatoare

conectate la internet, televiziune prin cablu, mini-bar şi telefon.

Rimini, Complexul Hotelier Rimini, oferă confortul şi serviciile unei dotări de 4 stele, fiind

rezultatul unui important program de investiţii, efectuat din dorinţa de a extinde şi profesionaliza

serviciile hoteliere oferite de Vila Rimini.

Casa Albă,

Agape, str. Iuliu Maniu, Hotelul este situat în centrul oraşului, la câteva minute de plimbare de

Biserica Sfântul Mihail, statuia Regelui Matei Corvin şi Palatul Banffy.

City Plaza, Situat în centrul istoric al oraşului, pe o strada liniştită, în apropierea unor importante

instituţii publice (Primăria) şi a Parcului Municipal, dar şi comerciale.

Premier,

Opal,

Golden Tulip Ana Dome, .

Deja Vu,. Prima unitate hotelieră de 5 stele din oraş, pune la dispoziţia clienţilor: 2 camere cu pat

matrimonial, 8 camere cu pat dublu, 3 suite cu terasă proprie, 1 apartament (decorat cu mobilier art

nouveau), o sală de conferinţe, un restaurant, o cafenea şi o terasă de vară.

Cămine pentru tineri, pensiuni

Do - Re - Mi, hotel sezonier (iulie - august). Este inclus în programul Visit Eastern Europe.

IV.2 Unitati de alimentatie

Hubertus. Diverse specialităţi româneşti şi maghiare vă stau la dispoziţie în cel mai vechi şi cel

mai select restaurant din Cluj-Napoca. Cunoscut pentru specialităţile sale vânătoreşti.

Ciuleandra,. Restaurant cu specific românesc, deschis în cadrul hotelului Best Western Topaz.

Casa Ardelenească, Pe lângă meniul tradiţional românesc, aici veţi găsi şi cântece populare

româneşti, alături de diverşi artişti din zonă.

Matei Corvin Intim, O varietate de mâncăruri ardeleneşti, frecventat de personalităţi locale şi

naţionale.

Topaz, Meniu rafinat din bucătăria internaţională, eleganţă şi stil. Restaurant deschis în cadrul

hotelului Best Western Topay.

Akropolis, Specific grecesc. Lângă restaurantul propriu-zis se află un fast-food şi un bar, cu intrare

separată.

Beijing, Mâncare chinezească.

Shanghai,. Într-un cartier rezidenţial, la câţiva kilometri de centrul oraşului, oferă specialităţi

chinezeşti dintre cele mai variate.

Marty Caffe, O atmosferă selectă în centrul oraşului, alături de variate preparate din bucătăria

internaţională.

Lugano,

V. Modalitati de agrement

Aquina

Un complex de agrement sportiv de cea mai inalta clasa, care satisface orice exigente in calitatea

serviciilor dotat cu: piscina, sala de forta, sauna, jacuzzi, baie de aburi, salon de masaj, solar, bar, dar mai

ales, mult profesionalism.

Gradina Botanica "Alexandru Borza"

Gradina Botanica a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca a fost infiintata in anul 1920 de catre prof.

Alexandru Borza. Asezata in partea de sud a orasului, este una din cele mai frumoase si mai complexe

gradini botanice din sud-estul Europei. Gradina ocupa o suprafata de 14 ha teren, pe care sunt cultivate

aproximativ 10.000 specii de plante provenite de pe toate meridianele Terrei.

Parcul Central

Stadion "Dr Constantin Radulescu"

Baza de agrement Record

Complex de Natatie Politehnica

Bazinul Olimpic.

Teren de fotbal Avram Iancu

Parcul Sportiv "Iuliu Hatieganu"

Parcul Sportiv a fost creat intre 1930-1932 la initiativa profesorului Iuliu Hatieganu, rectorul universitatii,

in memoria unicului sau fiu care a murit la varsta de 8 ani. Scopul parcului era de a oferi tinerilor clujeni

(in special studentilor) posibilitatea de a avea acces la un parc dotat pentru activitati recreative. Situat in

partea dreapta a raului Somes, parcul are o suprafata de 25 ha.

Cetatuia

Cetatuia - la nord de Piata Unirii, de cealalta parte a Somesului, ofera o panorama unica asupra orasului.

Sun

Sun este prima baza de agrement din Cluj-Napoca in care va puteti relaxa avand la dispozitie

facilitati multiple: Restaurant, Teren de tenis, Teren de fotbal, Strand si Discoteca.

Cluburi

Crema. Este o cafenea specific londoneză, aflată într-o clădire cu tentă de club lounge. În fiecare

lună au loc petreceri exclusiviste cu tematică diversă.

Diesel, Probabil cel mai vechi şi cel mai scump club din Cluj-Napoca, este structurat pe trei nivele.

Periodic au loc concerte ale principalelor trupe româneşti şi evenimente cosmopolite.

Kharma, Într-un decor magnific, au mixat aici DJ Rhadoo, DJ Internullo, DJ Raoul, DJ Ben, DJ

Mike, DJ Claus şi alţii.

Roland Garros, Un loc unic şi plin de stil, în inima oraşului. Vara este deschisă terasa spre

Someşul Mic.

Stone,

Tutankamon in prezent Obsession , Cel mai recent deschis club din Cluj-Napoca, dar şi cel mai

mare din oraş

VI. Valorificarea potentialului turistic al municipiului Cluj Napoca

VI.1 Analiza SWOT

Puncte tari:

Oraş bogat în monumente istorice şi un vast patrimoniu arhitectural: Biserica Franciscanilor,

Statuia ecvestra a lui Matei-Corvin, Catedrala Ortodoxa, Muzeul Naţional de Arta (al doilea

muzeu din tara ca zestre de arta romaneasca), Gradina Botanica, Casa lui Matei Corvin şi multe

altele.

Judeţul Cluj este un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional.

Condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism la nivelul judeţului:

drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna şi de vară, odihnă de scurtă şi de lungă durată,

tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc.

Dintre obiectivele turistice din judeţ de mare interes amintim: Cheile Turzii, Munţii Apuseni, 50

km până la munţii Băişoara, 70 km până la vârful Vlădeasa, 80 până la Bazinul Ponor (în care pot

fi întâlnite numeroase peşteri, unele dintre ele unice în lume prin caracteristicile lor) şi Padiş, Băile

Cojocna.

Cazarea turiştilor este asigurată printr-o reţea asigurată din 16 hoteluri( 2121 de locuri, un

motel cu 17 locuri şi 2 campinguri cu 1330 de locuri, dintre care amintim: Hotel restaurant

Transilvania, Napoca, Sportul, Vila Rimini, Casa Albă, Continental, Onix, Topaz, Onix, Meteor

Atracţie sporită datorată unui număr mare de restaurante şi cluburi: Del Blue, Maestro, Hubertus,

Chicago’s, Mc Donald’s, Castelari, Kharma, Diesel, Crema, Marty Caffe, Pizza Y, New Croco şi

multe altele.

Valorificarea potenţialului băilor Someşeni care până în 1990 atrăgeau peste 200.000 vizitatori

anual

Existenţa unui număr mare de agenţii de turism care organizează excursii în ţară şi peste hotare:

Aerotravel, Air Transilvania, Alina Tours, Work Events and Travel, etc

Puncte slabe:

Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al municipiului Cluj-Napoca, cauzată şi de lipsa

unui Centru de informare turistică la Cluj-Napoca;

Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în mediul rural)

cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar

putea beneficia;

Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism durabil de

finanţare pe termen lung (există oportunităţi de garantare a finanţării din fonduri proprii, cum ar fi

impozitul perceput de Consiliul local pe locul de cazare);

Lipsa unei autostrăzi reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai accesibile

în România;

Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi prost întreţinute), lipsa

unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare şi pentru maşini mici ş.a. descurajează

turiştii potenţiali;

Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie

internaţională;

Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii etc.;

Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai oraşului;

Majoritatea restaurantelor din municipiu prezintă doar un meniu în limba română;

Calitatea redusă a serviciilor şi standardelor în România (de la grupuri sanitare până la atitudinea

personalului angajat) face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la preţuri comparabile,

beneficiază de servicii superioare.

Oportunitati

Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca, ca un centru de afaceri şi de investiţii, oferă premiza

dezvoltării turismului în municipiul Cluj-Napoca (atât prin creşterea numărului de vizitatori, cât şi

prin creşterea investiţiilor), cu precădere a turismului de afaceri, dar şi a celorlalte forme de turism

(turismul cultural şi de agrement, turismul de tranzit, agroturismul şi turismul ecologic etc.);

Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca ca principal centru academic-cultural şi medical al

Transilvaniei, cu o îndelungată tradiţie şi cu un prestigiu mondial, reprezintă tot atâtea argumente

pentru dezvoltarea unui turism cultural-academic în Cluj-Napoca, precum şi a aşa-numitului med-

turism (turism medical, stomatologic, estetic) – una dintre tendinţele actuale, pentru care

municipiul Cluj-Napoca reprezintă o destinaţie favorită;

Deschiderea municipiului Cluj-Napoca ca pol de integrare europeană oferă oportunităţi

suplimentare de dezvoltare a municipiului, inclusiv în sectorul turistic, de finanţare şi de atragere a

investitorilor şi a turiştilor;

Dezvoltarea resursei umane (mediul academic oferă personal cu o înaltă calificare şi servicii de

consultanţă profesionale);

Diversitatea etno-culturală sporeşte atracţia pentru turiştii străini;

Reţeaua de comunicaţii bine dezvoltată;

Aeroportul cu tot mai multe destinaţii internaţionale;

Darea în folosinţă a autostrăzii Borş-Braşov va atrage mai mulţi turisti străini, datorită reducerii

distanţei şi duratei călătoriei până în municipiu;

Avantajele climatice oferă posibilităţi de a atrage turişti în toate anotimpurile;

Valorificarea superioară a potenţialului turistic al municipiului, amenajarea unor zone de

agrement, înfrumuseţarea imaginii oraşului etc., reprezintă oportunităţi care pot fi exploatate de

factorii interesaţi de dezvoltarea turismului local.

Riscuri

Imaginea nefavorabilă a României în străinătate, prejudecăţile care încă mai persistă;

Exodul forţei de muncă şi fluctuaţia personalului;

Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;

Costul ridicat al investiţiei;

Starea precară a unor drumuri în municipiul Cluj-Napoca şi în zonele limitrofe;

Folosirea în prea mică masură a potenţialului turistic, implicarea redusă a agenţilor de turism în

promovarea potenţialului turistic, colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul

turistic, incapacitatea de a implica întreg sectorul turistic în sprijinul unui program de marketing

turistic care vizează întreaga comunitate, incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a

standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională;

Dezavantaje competitive – unele oraşe de frontieră au mai multe şanse în a dezvolta proiecte

transfrontaliere în turism, însă Clujul dispune de o reţea de agenţii de turism foarte bine dezvoltată.

Dincolo de aceste dezavantaje, municipiul Cluj-Napoca rămâne capitala Transilvaniei, aşadar

merită un turism bine dezvoltat.

VI.2 Masuri de imbunatatire

O strategie iniţială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, prin

intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date conţinând agenţii de turism din România şi

prin furnizarea continuă de informaţii – calendar al evenimentelor, actualizarea produselor şi alte

activităţi similare, plasarea reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la

târgurile de turism din România.

Există câteva segmente de piaţă care merită o atenţie specială:

• Turismul de afaceri

Datele actuale menţionează turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing de explorat pe

termen lung.

Multe din unităţile de cazare din municipiul Cluj-Napoca dispun de săli de conferinţe dotate cu

facilităţi corespunzătoare pentru întâlniri şi convenţii de afaceri, simpozioane, reuniuni, sesiuni ştiinţifice

şi pentru turism (confort, mediu, instalaţii de comunicare şi proiecţie etc.).

• Turismul cultural şi ecoturismul

Studiile internaţionale arată că ecoturismul şi turismul cultural reprezintă nişe de piaţă în creştere,

iar municipiul Cluj-Napoca cu proximităţile sale are un potenţial ridicat şi este bine poziţionat, astfel

încât se poate începe capitalizarea acestor resurse şi oportunităţi.

Asociaţia Română pentru Turism Ecologic (RETREAT) şi-a exprimat intenţia de a deschide noi

pensiuni în zona parcurilor naţionale ş.a..

Pe partea culturală, se poate introduce Muzeul Etnografic în circuitul târgurilor meşteşugăreşti.

Mini vacante si turism de weekend

Ca urmare a unui studiu sociologic, s-a ajuns la concluzia că motivele principale pentru care

respondenţii respectivi au vizitat zona ca turişti sunt următoarele: 1) vizitarea obiectivelor istorice,

culturale şi naturale; 2) petrecerea mini-vacanţelor şi concediilor; 3) petrecerea week-end-ului.

Combinaţia de turişti de mini-vacanţe şi de week-end sugerează că ar trebui acordată o atenţie specială

acestui segment de piaţă, printr-o publicitate regională şi prin campanii de informare. În actualele condiţii

economico-sociale ale ţării, cu o majoritate a populaţiei aflată sub standardul minim al posibilităţilor de

practicare a unui turism decent, turismul de scurtă durată din zonele periurbane oferă posibilităţi largi de

practicare unui mare număr de persoane. Ca urmare, el devine o veritabilă linie de start a turismului de

perspectivă

Turiştii straini

Datele actuale arată că o parte importantă din turişti vin din alte ţări, majoritatea dintre acestia

provenind dintr-un număr relativ mic de ţări. Unii turişti străini tind să stea pentru perioade mai lungi de

timp, unii folosesc zona ca destinaţie primară pentru şederi mai lungi.

Oficiile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din România în 20 de alte ţări

oferă posibilitatea unei strategii de marketing specializate şi ţintite către potenţialii turişti străini.

O tendinţă care se remarcă în ultimii ani este dezvoltarea aşa-numitului med-turism.