7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 1/19

 

UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR “ 

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Potentialul turistic al

 judetului Brasov

Prof. coord.: Nicolae Neacşu

Studenti:  Neagoe Daniela Gabriela

Oancea Gabriela Alexandra

Anul 2/ Grupa 8

BUCURESTI

-2013-

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 2/19

  I. Localizarea si caracteristicile judeţului 

1.1 Scurt istoric al judetului:

Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în numeroasepuncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt,

traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese

decoperite(vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de

meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizației locale. 

 În această zonă au locuit dacii cumidavensi , având centrul principal la Cumidava (Raşnov). În această

perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și

culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI

Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat

infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri. 

1.2 Asezare geografică

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând

2,3% din suprafața țării (5351 km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu

 județul Covasna, în sud-est cu judeţul Buzau, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu

 județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita. 

Județul Brașov are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării. Reşedinţa judeţului

Brașov este Munincipiul Brașov .

1.3 Căi de acces

Rețeaua căilor rutiere 

Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri

naționale. 

Șosele internaționale: 

E60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brașov -

București - Constanța, E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov  

Drumuri naționale: 

DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești - Buftea - București 

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 3/19

DN1J - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz 

DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău 

DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești - Bacău 

DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Zărnești - Șinca - Șercaia

Rețeaua căilor feroviare 

Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai

importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații: 

Tronsonul Brașov - Predeal  - București  Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe -Gheorgheni  

Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș 

Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos 

Tronsonul Brașov - Hărman -  Întorsura Buzăului  Tronsonul Brașov -  Zărnești  

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social al județului

Terenurile satelor din judeţul Braşov se împart în mai multe categorii: arabil, livezi, fâneţe, păşuni,

păduri.Această divizare a pământului pe categorii de terenuri a scos în evidenţă că suprafeţele cele mai

mari sunt ocupate de păduri, fâneţe şi păşuni, ceea ce a determinat dezvoltarea creşterii vitelor ca

ocupaţie predominantă, specializată, într-un raport care să asigure necesarul de produse alimentare şi

materii prime în gospodărie. De exemplu, satul Simon are o suprafaţă de 831 ha şi un număr de 411

gospodării , cu un număr de 743 bovine şi 6733 ovine. 

Suprafeţele întinse ocupate de păşuni în hotarul satului şi în golurile de munte au favorizat apariţia a

două tipuri de păstorit: 

1.Păstoritul local cu păşunatul vitelor pe izlazurile comunale şi înnoptatul în gospodărie în satele

Fundata şi Şirnea şi cu stână mixtă pe hotarul satului, în satul Măgura. 

2.Păstoritul cu stâna la munte , practicat în toate satele.

II. Prezentarea potenţialului turistic al judeţului BRASOV 

2.1 Hidrografie, relief, climă, floră, faună, rezervaţii si monumente naturale

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 4/19

Hidrografie:

 În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de

adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate

teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale. 

 Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate

 judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul

Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi

Şercaia.Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi

Podragu) şi cu lacurile artificiale. 

Relief:

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află

Depresiundea Făgaraşului și Depresiundea Braşov, despărțite de către culmile scunde ale Munților

Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al

Făgaraşului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine,Munţii Bucegi,Piatra Craiului, Postăvaru,

Piatra Mare, Munţii Ciucaş și o parte din Munţii Întorsura Buzăului. 

Climă: 

Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul

continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că

este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate decondiţiile fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se realizează o compartimentare a

climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice. 

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de

37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al

zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 5/19

Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre

vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s .

Floră: 

In partea sudica a judetului, pe culmile muntoase, predomina flora alpina si subalpina, dezvoltandu-semai ales o vegetatie ierboasa si, in mai mica masura, cea lemnoasa. De asemenea, aici se regasesc cele

mai rare flori de munte din intreaga lume. Astfel, pe pajistile si padinile crestei Piatra Craiului creste

garofita Pietrei Craiului (monument al naturii - planta care nu se mai gaseste in alta parte pe glob),

nemtisorul, bujori de munte, vinetele de stanca, gentiene, viorele alpine si floarea de colt.

Bujor de munte Garofita Pietrei Craiului

Faună: 

Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele

muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele

relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase speciide ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan,

mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile,

păsări (șorecarul comun, șorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile,

cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul,

etc).

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 6/19

 

Lipan Capra neagra

Acvila Ras

Rezervaţii şi monumente naturale

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii,

plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din munţii Bucegi

cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul,

cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi

Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice

(specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului -

specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 7/19

Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava

Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi multe altele.

Muntii BucegiIn cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire,

care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita

faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv.

Pentru asigurarea unor conditii optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura, spre

exemplu, este pusa sub ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. In regim de ocrotire

mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de

capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii

floristice rare.

Masivul Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o

impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Cu peretii stancosi, cu brane si

polite pietroase, colturi ascunse si grohotisuri, Piatra Craiului este pregatita nu numai pentru incantarea

ochiului turistului iubitor de liniste si surprize permanente, ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte

mare de specii deosebite, cele mai multe din tara, raportat la suprafata sa.

Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata de creasta si pe cei doi versanti, impreuna cu unele

portiuni de padure, iar Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. in

aceste zone, culegera oricarei plante este interzisa.

Muntele Postavarul

Muntele Postavarul, aflat in S-SE judetului este aflat la 15 km de Brasov, este protejat pe o suprafata de

peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la

Dumbrava Vadului, Dealul Cetatii-Lempes, Padurea Bogatii, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina

Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 8/19

  Muntele Tampa

Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o

suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov.

Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumitteritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe

versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si

stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul

sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare

cu arbori au dat gres in mare parte.De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere

si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta

Poiana cu narcise de la Dumbrava VaduluiPoiana cu narcise de la Dumbrava Vadului  (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna

Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de

flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, imbalsamand natura cu mirosul lor. Conceptia

primitiva conform careia tot ceea ce creste in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa

fie devastata an de an in perioada infloririi, situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Pentru

pastrarea numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha.

Muntii Fagarasului

Munţii Făgăraşului  – atrag atenţia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce

constă dintr-o gamă variată de şisturi cristaline. Creasta principală are înălţimi de peste 2000m, cel mai

 înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 9/19

  2.2 Resurse turistice antropice 

Monumente istorice de artă şi arhitectură 

CETATEA FĂGARAŞULUI 

Cetatea Fagarasului a fost ridicata in anul 1310 de Ladislau Apo chiar in centrul orasului. Avand initial un

rol strategic, Cetatea si domeniile inconjuratoare au intrat in 1526 in stapanirea voievodului

Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Tara Fagarasului). Condusi de Mustafa Pasa, turcii

o ataca in 1541 si, atragandu-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Inchis in faimoasa inchisoare

"Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fara sa-si fi putut capata libertatea.

In 1599 si-a facut intrarea in cetate Mihai Viteazul. Batrana cetate i-a ramas credincioasa voievodului si

in zilele grele ale razvratirii nobilimii, dandu-i adapost lui si familiei sale.Aspectul actual al cladirii se

datoreste refacerilor si fortificarilor facute in decursul timpului. Astfel se aminteste ca in 1630 santul din

 jurul cetatii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; totodata s-a construit un pod mobil laintrare, pentru ca in caz de pericol sa poata fi ridicat.

Cu trecerea anilor, magaziile si pivnitele de aprovizionare ale cetatii au devenit celule in care erau

aruncati taranii iobagi razvratiti.

Astazi gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului cu sectiile de istorie a orasului si a Tarii Fagarasului, de altfel

si Biblioteca Municipala.

Cetatea Râşnovului  

Cetatea Rasnov, construita in secolele XIII-XIV, cu scopul de se apara impotriva atacurilor tatarilor, este

o cetate taraneasca veche, ce se afla in orasul Rasnov, din judetul Brasov. Denumirea de Rasnov are la

baza cuvantul „roz” care inseamna trandafir, atat in limba latina, cat si in limbile germana si slava,

trandafirul fiind ales ca emblema a orasului, in epoca medievala.

Important este faptul ca aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului Nemuritorii (1974), in

regia lui Sergiu Nicolaescu, fiind una dintre cele mai bine pastrate cetati taranesti din Transilvania.

Cetatea este cel mai frumos loc medieval, ce dateaza din timpul voievodului Mihai Viteazu

Cetatea Rasnov s-a numit “Cetate Taraneasca” deoarece principala ocupatie a constructorilor era

agricultura. Documentar, denumirea Rasnovului, apare pentru prima data in anul 1331 sub formaromano-slava de Rosnou, iar ulterior sub formele de Rosnow, Rasnow, Rosinov, Rosarum (1388).

Cea mai interesanta legenda a Cetatii Rasnovului este legata de fantana din incinta cetatii, adanca de

146 de metri, construita de doi prizonieri turci intre ani 1623 -1640 , in decurs de 17 ani, cu conditia ca

vor fi lasati sa plece in caz ca vor reusi sa termine fantana. In realitate, lipsa apei a constituit motivul

aparitiei fantanii, deoarece prin aceasta fantana locuitorii nu au mai fost obligati sa se alimenteze cu apa

din afara, putand face fata navalitorilor.

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 10/19

 

Castelul Bran

Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, cu

functii istorice, militare si economice, este cunoscut de catre turistii din intreaga lume drept Castelul lui

Dracula.

Castelul Bran a fost botezat Castelul lui Dracula in urma cu trei decenii, de catre turisti straini, veniti in

cautarea lui Dracula din filmele de groaza realizate dupa romanul lui Bram Stoker. Turistii au surprins la

intrarea in Transilvania un castel care prin infatisare se asemana cu castelul descris de catre autorul

irlandez. De aceea l-au botezat Castelul lui Dracula. Legatura intre domnitorul Tarii Romanesti, Vlad

Tepes si Dracula, vampirul sangeros, pare a fi mult mai simpla. Istoria consemneaza mai multe campanii

intreprinse de catre Vlad – Tepes – Dracula de pedepsire a negustorilor sasi brasoveni care nu se

supuneau poruncilor voievodului cu privire la comertul prin targurile din Tara Romaneasca. Si este logic

ca trecerea sa se fi facut pe la Cetatea Bran, trecatoarea cea mai apropiata de Brasov, care facea

legatura cu Targoviste, resedinta domnului muntean. Relatiile insa cu castelanii de la Bran nu au fost

prea cordiale, intrucat acestia erau reprezentanti ai Cetatii Brasovului, ostili lui Vlad Tepes .

Biserica fortificată din Codlea 

 În a doua jumătate a secolului XIII localitatea Codlea joacă un rol istoric important fiind un timp sediul

voievodatului Transilvaniei ( 1267 ) şi centru de rezistenţă al saşilor împotriva lui Carol Robert. Datorită

năvălirilor din secolul XIII a turcilor şi a tătarilor, locuitorii au fost nevoiţi să-şi construiască între anii

1421-1432 o cetate fortificată în jurul bisericii evanghelice „Sfântul Mihail şi Gavril”. Biserica este de tip

„sală” şi este unica biserică lipsită de turn din zona Ţării Bârsei. Cetatea sătească este considerată cea

mai mare fortificaţie din Ţara Bârsei.

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 11/19

 

Biserica Neagră 

Bogata viaţă spirituală a locuitorilor Braşovului se reflectă în numeroasele biserici ridicate de-a lungul

timpului, atât între zidurile cetăţii, cât şi în afara acestora. Biserica Neagră (1384-1477)- biserica SfinteiMarii, considerată cel mai reprezentativ monument de artă gotică din ţara noastră şi una din cele mai

mari clădiri în stil gotic din sud-estul Europei, a fost denumită astfel în urma marelui incendiu din 1689.

Ea a fost refacută şi mărită în decursul a 100 ani. Clădirea , lungă de 89m, înaltă de 21m şi lată de 38m

are un turn înalt de 65m, inclus ulterior. În biserică se află o renumită orgă de 4 000 tuburi şi o celebră

colecţie de covoare orientale. De amintit sunt şi uşile din sec.XVII decorate în stilul renaşterii, vitralii,

culpturi în piatră, interioare şi exterioare şi piese de mobilier de sec.XVIII. 

Muzeul de Etnografie

Muzeul de Etnografie din Brasov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei,

ilustrand prin patrimoniul sau de peste 10.000 de piese, civilizatia comunitatilor rurale din zona Bran,

zona Rupea, Tara Oltului si Tara Barsei.

Expozitia permanenta "Patrimoniul Textil" cuprinde, intr-o tratare succinta, o problematica comuna

tuturor zonelor etnografice, anume mestesugul tesutului si aplicarea lui functionala in organizarea

interiorului si a costumului popular.

Expozitia ofera prilejul unei inedite interpretari etnologice moderne aplicata acestei lumi sensibile,tactile si vizuale, reusind sa descifreze sensul tesaturilor, amploarea lor, limitele, motivele decorative,

diferenta contexturilor, efect al tehnologiilor diverse

si a cunostintelor profesionale transmise din generatie in generatie.

Patrimoniul textil al muzeului reprezinta un esantion a ceea ce au insemnat traditiile textile ale acestui

oras si ale zonelor inconjuratoare. Aceste traditii merita sa fie cunoscute de public.

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 12/19

  Muzeul de Arta

Muzeul de Arta Brasov adaposteste in salile de la etaj o galerie nationala ce reuneste opere apartinand

celor mai valorosi artisti romani.

Expunerea ilustreaza evolutia romanesti de la anonimii transilvaneni din secolele XVII-XVIII pana la

creatiile unor artisti contemporani.

Remarcabila prin valoarea sa este colectia Nicolae Grigorescu, a doua ca marime din tara.

La subsolul muzeului este amenajata expozitia de Arta Decorativa Europeana si Orientala, ce infatiseaza

vizitatorilor piese de portelan si sticlarie produse in vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres,

Capo di Monte, Murano si atelierele din tara.

La parter sunt organizate lunar expozitii temporare cu participare nationala si internationala. Bilunar, in

sala mare de la parter se organizeaza concerte, recitaluri, lansari de carte etc.

Muzeul judeţean de Istorie 

Muzeul Judetean de Istorie Brasov functioneaza in Casa Sfatului, cladirea vechiului Sfat al orasului,

monument istoric si de arhitectura atestat documentar inca din secolul al XV-lea.

Infiintat pe baza colectiilor Muzeului Sasesc al Tarii Barsei si a colectiilor Muzeului Asociatiunii ASTRA,

muzeul conserva si valorifica bogate colectii de arheologie si istorie: piese din paleoliticul mijlociu,

ceramica si unelte din epoca fierului, descoperiri din castrele romane de la Rasnov si de pe valea Oltului,

unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor mestesugaresti, privind istoria farmaciei, documente,

monede, arta decorativa si multe altele.

Expozitia permanenta: "Brasov - Istorie, Cultura, Civilizatie" numara cca. 3000 piese expuse in 17 sali, pe

cele trei niveluri ale cladirii.Biblioteca are peste 15.000 de volume. Detine bunuri culturale clasate inTezaurul patrimoniului cultural national.

Casa memorială Ştefan Baciu 

Casa Muresenilor" - este primul muzeu consacrat memoriei unui roman din diaspora: brasoveanul care a

ajuns sa fie foarte cunoscut (si recunoscut, mai ales ca formator) in arealul culturii latino-americane.

Muzeul a fost inaugurat in 24 iunie 2006.

Din seria manifestarilor cu public pe care le organizeaza Casa "Stefan Baciu" recomandam bilunarele

intalniri artistice sincretice (literatura, arta plastica, muzica) cu genericul Sonete la Casa galbena (care au

loc joia, la orele 17.00) si Colocviile Baciu (conferinte lunare, sustinute de invitati din Brasov si din tara).

Casa memorială Gheorghe Dima 

Casa memoriala Gheorghe Dima este situata in Piata Sfatului nr. 25 din inima Brasovului.

Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 – 4 iunie 1925) a fost un compozitor, dirijor si pedagog roman. In

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 13/19

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 14/19

*să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie, de unităţi comerciale, de

instalaţii, de amenajări adiacente etc. , într-un cuvânt de baza materială şi de infrastructura necesară

pentru a facilita activităţile turistice; 

Judeţul Braşov dispune de o bază tehnico- materială foarte diversificată

şi în dezvoltare: 

Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran în perioada 2002-2004

Localitatea  2002  2003  %

‘03/’02  2004 

%

‘04/’03 

Moeciu-Cheia  4 6 + 50 11 + 83,3

Moeciu de Jos  21 34 + 61,9 41 + 20,6

Predeluţ  2 6 + 200 14 + 133,3

Moeciu  4 6 + 50 24 + 300

Bran Poarta  1 4 + 300 9 + 125

Bran  24 23 - 4,16 41 + 78,3

Sohodol  - 3 + 300 13 + 333,3

Simon  5 12 + 140 19 + 58,3

Poarta  4 6 + 50 17 + 183,3

Şirnea  3 2 - 33,3 12 + 500

Peştera  1 1 0 3 + 200

TOTAL  69  103  +56.47  206  + 100 

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 15/19

Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran(2002-2004)

Localitatea  2002  2003  % ‘03/02  2004  % ‘04/’03 

Moeciu-

Cheia 

16 79 + 393,75 124 + 56,96

Moeciu de

Jos 

167 263 + 57,49 299 + 13,69

Predeluţ  8 33 + 312,5 65 + 96,97

Moeciu  9 39 + 333,3 96 + 146,15

Bran Poarta  6 35 + 483,3 79 + 125,71

Bran  112 166 + 48,21 267 + 60,84

Sohodol  6 29 + 383,33 42 + 44,83

Şimon  28 110 + 292,85 192 + 74,54

Poarta  16 35 + 118,75 63 + 80

Şirnea  11 9 - 18,18 39 + 333,3

Peştera  3 8 +166,66 20 + 150

TOTAL  382  806  +110.99  1286  + 59.55 

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 16/19

  Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. Locuri):

2002  2003  2004 

Nr.  Înnoptăriturist  16.727

24.893 28.190

Nr. Locuri cazare 

382

806 1286

Indicatorul ofertei 

43,78

30,88 21,92

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare: 

Nr. Innoptări turist 

Indicatorul ofertei = ----------------------------

Nr. Locuri disponibile

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

2002  2003  2004 

Nr. Înnoptări turist 

16.727

24.893 28.190

Nr. Locuri cazare 

382

806 1286

Indicatorul ofertei  43,78 30,88 21,92

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare: 

Nr. Innoptări turist 

Indicatorul ofertei = ----------------------------

Nr. Locuri disponibile

Servicii de alimentaţie 

Bucătăria românească începe să fie cunoscută şi peste hotare, unele feluri de mâncare bucurându-se de

succes prin gustul deosebit, armonia sortimentelor şi chiar originalitate. 

Bucătăria românească poate fi definită ca un tot unitar, dar dacă analizăm structura mâncărurilor din

punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentării, al structurii şi asocierii

diferitelor materii prime, vom constata că există particularităţi zonale şi regionale. Fiecare provincie

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 17/19

istorică are un specific aparte care s-a menţinut, s-a completat şi s-a îmbogăţit din punct de vedere

sortimental şi calitativ.  De-a lungul istoriei bucătăria zonei a cunoscut influenţele bucătăriei austro-

ungare şi munteneşti. In judeţul Braşov se foloseşte mult slănina afumată, bine pregătită, care se

consumă în tot timpul anului, chiar şi vara, fie ca atare, sau este folosită la prepararea diferitelor

mâncăruri. Mâncărurile obţinute în bucătăria din zonă sunt mâncăruri grase, gustoase şi piperate, se

realizează pe bază de carne şi în special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele şibrânzeturile (zona Bran fiind prin excelenţă o zonă a brânzeturilor) precum şi ouăle. 

Unitati si instalatii de tratament

Timişu de Sus Staţiunea este localizată la poalele Masivului Piatra Mare şi ale MasivuluiPostăvaru, la 16

km de Braşov.Descriere: Timişu de Sus este o staţiune climaterică cu funcţionare permanentă.

Climatultonic-stimulant, aerul curat şi ionizarea puternică a atmosferei recomandă staţiunea pentru

odihnă şi recreere dar şi pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, a nevrozelor, asurmenajului fizic şi

intelectual.Timişu de Sus este punct de plecare pentru drumeţii spre masivele Piatra Mare şi Postăvaru

sau spre cabanele Trei Brazi, Pârâul Rece, Poiana Secuilor.

Poiana Braşov Staţiunea se află în judeţul Braşov, la poalele masivului Postăvarul, la 12 kmde

Braşov.Descriere: Poiana Braşov este cea mai complexă staţiune unde se pot practica sporturilede iarnă,

fiind în acelaşi timp şi un important centru turistic internaţional. Turiştii pot urca pe Vf. Cristianu Mare

cu o modernă telecabin. Poiana Braşov este locul ideal pentru petrecerea vacanţelor.Staţiunea este

recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, astărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual. 

Predeal. Este situat în judeţul Braşov, între Munţii Bucegi, masivul Postăvaru, masivulPiatra Mare şi

Munţii Baiului, la 25 km de Braşov.Descriere: Predeal este oraşul situat la cea mai mare altitudine (1100

m) din România.Staţiunea climaterică este deschisă turiştilor tot timpul anului, iar iarna se pot

practicasporturile de iarnă (partie de schi iluminată electric, telescaun, teleschi). Din Predeal se pot

efectua excursii către cabanele montane: Gărbova, Trei Brazi, Clăbucet-sosire, Susai,Timiş, Piatra Mare.

IV. Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al judeţului 

In România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adecvată care să

permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort, fapt ce s-a

realizat ulterior şi nu erau agenţii specializate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând la Bran, am întâlnit

turişti care veneau pentru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare a localităţii din punct de

vedere turistic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiştii care

se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei

care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi

pentru înlesnirea accesului, mai ales în zona muzeului, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi

a unei şosele laterale, ce ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 18/19

stringentă amenajarea unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât

mai mult cu cât, o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare. Crearea unei pieţe ar

oferi turiştilor posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran.

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru

dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor extrem de favorabilpentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroşi turişti neîncumetându-se să

pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un

alt segment de vârstă al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor.

Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc şi sănătos, de o

bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie bine pusă la punct.

Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turiştilor

 într-un mod care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult.

Pentru aceasta propunem:

*amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului; *organizarea în incinta Castelului Bran a unor întâlniri pe înserat cu Contele Dracula (legenda care a adus

atât de mulţi turişti la Bran, mai ales străini); *amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urmând să înveţe să călărească şi totodată avândposibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurimi; *prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi; *valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de Bran; *asigurarea serviciului de ghid în zonă; *dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat alserviciului de transport);

Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere noi atracţii. Priceperea şi talentulconducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiştilor care au fost deja în Bran sărevină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia din urmă sunt atraşi în special derenumele castelului sau de calităţile naturale ale zonei. 

7/22/2019 Potentialul turistic al judetului BRASOV.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-turistic-al-judetului-brasovdocx 19/19

 

Bibliografie:

  http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405

  http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov

  http://www.brasovean.ro/cat_despre_judetul_brasov.html

  http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=782

  http://www.informatiipublice.ro/turism/brasov-brasov/1511-arii-protejate-rezervatii-naturale-

si-monumente-ale-naturii-brasov 

  http://www.alziar.ro/resurse/brasov_monumente.pdf

  http://www.fagarasonline.ro/articole/cetatea_fagaras.php

  http://www.descopera.net/cetatea-rasnov.html

  http://www.brasov.ro/going-out/muzee

  http://www.infopensiuni.ro/cazare-brasov/case-memoriale_brasov/

  http://www.brasovtourism.eu/page_60.html