potentialul turistic in bucovina

8/17/2019 Potentialul Turistic in Bucovina

1/37

Capitolul I

Prezentarea cadrului natural

1.1 Aşezarea geografică

Bucovina este situată în partea de nord a României în nord vestul zonei turistice !oldova

pe malul drept al râului "uceava.Cea mai mare parte a Bucovinei este ocupată de mun#i şi

dealuricu foarte multă vegeta#ie.Altitudinile sunt mai importante în partea vestică a zonei $ce

corespunde spa#iului montan alCarpa#ilor %rientali&' !un#ii Rarău ( 1)*+ m !un#ii ,iumalău (

1-* m culmile domoale ale%/cinelor Bucovinei co/orând în trepte până la +00(00 m în

partea de est2 !un#ii Călimani $însud(vestul zonei& reprezintă cel mai înalt comple3 vulcanic dinCarpa#ii Româneşti $vârfulPietrosul Călimanilor 4 5100m&şi totodată cei mai tineri mun#i din

#ară.Bucovina se suprapune întotalitate 6ude#ului "uceava limita istorică între imperiul Austro(

ungar şi !oldova fiind valea"ucevei.


2/37

1.5 Relief

Relieful este alcătuit din două mari unită#i' mun#ii şi podişul "ucevei. 7n prima se

include%/cinele Bucovinei Rarăul şi mai multe culmi din mun#ii "tănişoarei spre care accesul

esterealizat din valea !oldovei.%/cinele Bucovinei sunt situate în nord(estul Carpa#ilor %rientali

şi reprezintă osu/unitate distinctă a acestora. !odul de formare al acestor unită#i de relief este

prin încre#ireascoar#ei terestre în timpul orogenezei alpine.Cea mai clară e3preşie a peisa6ului lor

se realizează între 8alea !oldovei şi 8alea"ucevei. 8alea "ucevei constituie limita lor nordică

începând de la izvoare şi până la ieşirea dinmunte la 8icovu de "us pe o lungime de )*

9m.:imita sudică porneşte din 8alea Bistri#ei la Iaco/eni şi se continuă pe 8alea

!estecanişuluiPasul !estecaniş(10;)m 8alea Putnei şi 8alea !oldovei de la Po6orata până la

Păltinoasa caresepară %/cina direc#ie concordantă cu cea a componentelor structural. %/cina

!estecanişului se suprapune zonei cristalino(mezozoice fiind alcătuită din forma#iuni

metamorfice sedimentare şi magmatice.


3/37

de Rarău ce apar#in grupuluiBretila(Rarău şi apar în partea estică a %/cinei !estecanişului ca o

fâşie îngustă de la Po6orata. spre nord(vest mica şisturi cu granati şisturi muscovitice cuar#ite(

grupul de Re/ra(Barnarşisturi sericito(cloritoase sericito(grafitoase cuar#ite negre metatufuri şi

metatufite acide şi /azice(grupul de [email protected] se aşează transgreşiv

şi discordant peste şisturilecristaline fiind reprezentate prin roci car/onatate şi roci şilicioase.

?oate se impun în relief prinforme specifice' dolomitele şi calcarele triasice care creează

reliefuri cu a/rupturi şi c@ei(:ucava ?atarca Breaza2 pe argilele cretacice foarte e3preşiv în

zona Po6orata şi pe pârâulCailor.


4/37

Rarăua.


5/37

de adăpost veri plăcute ierni cu zăpadă multă ce aşigură un strat mediu de cca *0()0 cm

grosime din decem/rie pana în martie înverşiuni termice iarna.Climatul în podiş este

moderat termic $medii anuale (-E şi amplitudine anuală de 5+E&dar precipita#iile sunt /ogate

$în 6ur de 00 mm&2 iernile sunt mai lungi cu frecven#e înverşiunitermice în depresiuni şi în

culoarele de vale iar verile sunt calde şi umede.Prin pozi#ia lor spre e3tremitatea nord(estică

%/cinele Bucovinei se include în ariaclimatului temperat moderat continental care suportă

influen#e ale climatului /oreal din nord şiunele manifestari ale climatului mai accentuat

continental din est. :imita dintre eta6ul temperatmontan şi cel /oreal montan care în sud(

estul %/cinelor se situează la ;00(1000m co/oarătreptat spre nord şi vest până la fundul

văilor la 00(-00m. "e conturează astfel două sectoareclimatice'a& unul sud(estic de predominare a climatului temperat montan cu medii anuale mai

ridicateale temperaturii între * şi grade C /& unul nord(verstic cu predominare a climatului /oreal montan mai răcoros în 6ur de +(

*grade C Bucovina se /ucură de un climat specific regiunilor montane 6oase şi mi6locii

lipsit detemperaturile prelungit scăzute vânturile şi umezeala vârfurilor înalte ca şi de

căldurile e3cesiveale regiunilor e3tracarpatice.

?emperaturile medii ale lunilor cele mai calde iulie(august sunt în 6ur de 1* grade C iar

a celor mai reci decem/rie(fe/ruarie în 6ur de * gradeC. ecianotimpurile e3treme sunt

termic moderate ca şi precipita#iile anuale în 6ur de -00mm. =e/ulozitatea relativ ridicată

iarna şi primăvara scade în timpul verii şi toamnei îndeose/i înaugust(septem/rie(

octom/rie când predomină timpul senin şi o pronun#ată acalmie atmosferică.irec#ia

vânturilor este coincidentă cu direc#ia %/cinelor şi a principalelor văi ceea ce e3plică

predominanta vânturilor dinspre nord(vest care pe plan local îşi pot modifica direc#ia în

func#iede configura#ia reliefului. 8ânturile din sectorul estic au o frecven#ă şi durată reduse.

Cu un rol climatic deose/it de favora/il sunt /rizele de munte' cele de diminea#ă ridică

ce#urile de pe ses fundul văilor şi le dispersează în atmosfera înaltă iar cele de seară cu

caracter descendentîngrămădesc pe văi aerosoli şi ioni geri negativi care sunt de mareimportan#ă în calmareaşistemului nervos.


6/37

Peste *G din suprafa#a regiunii %/cinelor este acoperită de păduri2 sunt formate dinamestec

de fag cu /rad şi doar pe creste molid2 în vest domină molidul.7n distri/u#ia vegeta#iei forestiere

şi ier/oase se constată că eta6area se interferează şic@iar se su/ordonează zonalită#ii determinate

de pozi#ia în raport cu a3ul Carpa#ilor %rientali.Ca urmare se disting trei su/zone forestiere' a

fagului 4 în %/cina !are de tranzi#ie de la molidla fag 4 în partea centrală a regiunii şi a

molidului 4 pe versantul vestic al %/cinei


7/37

1. Resurse turistice şi importan#a cadrului natural pentru dezvoltarea turismului.

8arietatea formelor de relief /ogă#ia şi întinderea pădurilor au dus la dezvoltarea

uneifaune cinegetice diverse şi pre#ioase. ?rofeele de vânat din Bucovina au cucerit

numeroasemedalii de aur la e3pozi#iile interna#ionale. Cer/ul comun specie cu un areal îne3tindere dinspre pădurile de munte înspre cele de deal prezintă e3emplare cu o valoare

cinegetică recunoscută.Hrsul /run em/lemă a pădurilor noastre este şi el /ine reprezentat în

pădurile Bucovinei.Căpriorul şi mistre#ul sunt specii cu areal foarte răspândit pe raza

6ude#ului.Aceste specii se întâlnesc atât pe terenurile agricole limitrofe pădurilor cât şi în

păşunileîmpădurite în pădurile de deal şi c@iar în molidişuri. Cocoşul de munte lupii şi râşii

sunt altespecii reprezentante în pădurile sucevene. Călătorul care vizitează Bucovina are

şansa deose/ităde a cunoaşte păduri virgine neafectate de interven#ia omului cum ar fi

pădurile seculare"lătioara şi ,iumalău constituite în rezerva#ii naturale.Parcurile na#ionale

Rodna şi Călimani adăpostesc specii unice ori rare de floră şi faună peşteri şi peisa6e

remarca/ile. eşi cunoscută în prezent ca o #ară a molidului Bucovina de#ine şirezerva#ii

forestiere cuprinzând alte specii cum ar fi făgetul $pădurea de fag& de la

ragomirna.eparte de a epuiza lista originalită#ilor vegetale /ucovinene ?înovul !are de

la Poiana"tâmpei o pădure de pini ce vegetează pe un depozit de tur/ă se adaugă rarită#ilor

naturalisticece încântă pe vizitator şi incită la studiu pe specialist.7n Bucovina pe văile

râurilor Hz şi %ituz şi în ara 8rancei sunt întinse zone pomicoleiar podgoriile suntîmpre6muite de livezi $Cotnari ealurile Iaşilor uşi şi =icoreşti&.J>u gândesc că dacă omul

pierde pădurile şi cărările se pierde pe sine însăşiKPrivit din punct de vedere geografic şi

geologic teritoriul 6ude#ului "uceava formează unansam/lu înc@egat şi definit atrăgător prin

ineditul său atestând umiditatea teritoriului maternalşi o natură însăşi.8aria#ia terenului în


8/37

acest minunat col# de #ară oferă condi#ii ideale pentru dezvoltarea peo scară largă a unei

/ogate vegeta#ii şi faune întruc@ipând în acelaşi timp cadrul natural al unor frumuse#i de

neuitat. Acest fapt a permis locaizarea şi dezvoltarea unei culutri materiale şispirituale

deose/ite a3ate de(a lungul /azinelor @idrograficea văilor intramontane cultură şiciviliza#ie

care prin originalitatea lor s(au impus pretutindeni.

Lude#ul "uceava este situat în partea de nord est a #ării în /ună măsură cuprinzând

catinaorientală a Carpa#ilor Răsăriteni şalonat de limita sa e3trem de nordică de paralela de

-Mfrontura de stat Hcraina spre răsărit limita de demarca#ie se frânge urmând cursul râului

"iret."pre sud de la est spre vest o linie conven#ională desparte "uceava de 6ude#ele Iaşi şi

=eam# iar coloana verte/rală a Carpa#ilor parcă ar pune stavilă între 6ude#ul "uceava şi 6ude#ele

argitaBistri#a(=ăsăud !ureş şi !aramureş.7n sec#iune transversală relieful se prezintă ca un

urcuş în trepte ce porneşte pe nesim#itedin luncile "iretului spre culmile seme#e ale

Carpa#ilor.Caracteristica peisa6ului /ucovenian o constitue o/cinele împădurite interesante

creaşiiale naturii ce se continuă în şiruri paralele co/orând domol spre văi precum şi

depresiunilealungite ce înso#esc adesea pârâiele aşa numitele câmpulunguri.Petrografic zona

montană reprezintă o pană cristalină ieşind din ta/loul de gresii marnecalcare şi se continuă

până în mun#ii Hcrainei. "pre răsărit mun#ii se destramă în valuri aproape paralele şi în continuă

descreştere su/ denumirea de o/cine.Re#eaua @idrografică este /ogată creând peisa6e naturale de

o rară frumuse#e' Bistri#anumită dinspre izvoare şi Aurie îşi trage o/ârşia din zona Prislopului şi

îşi aduna în imensa(ial/ie influen#i însemna#i !oldova izvorând din %/cina !estecăniş(:ucina

de su/ plaiul!oldovei stră/ate oraşele Câmpulung şi ,ura umorului şi îsi îndreaptă /ogă#ia de

ape spreal/ia "iretului în sfârşit "iretul ce îşi trage izvoarele din Carpa#i scăpând vadul în

podişul!oldovei curgând nesting@erit molcom lene# în zeci de meandre spre sud sfârşindu(se

în unăre.Relieful variat a determinat şi o climă variată. ominata o constitue însă climatul cu

un pronun#at caracter continental cu ierni lungi şi uneori aspre cu veri căluroase mai rar

secetoaseşi cu amplitudini mari de temperatură. Aerul curat puternic o3igenat poate fi sim#itoricând în totcuprinsul 6ude#ului "uceava fapt atestat prin numărul redus de maladii

pulmonare.Precipita#iile frecvente au loc în zona montană cel mai adesea dincolo de

pasul!estecăniş în /azinul ornelor şi al Bistri#ei e3plicând prin aceasta şi vegeta#ia

a/undentădinspre vest. 7n sc@im/ spre est din ,ura umorului precipita#iile se reduc până la

*00 mmanual. 7n zona montană ec@ipele de geologi au indentificat noi şi /ogate zăcăminte


9/37

naturaleunele cu minereuri rare şi concepând noi planuri îndrăzne#e pentru punerea lor în

e3poatare.

Capitolul II

Prezentarea rezerva#iilor naturale în Bucovina

7n lucrare m(am străduit să fac o prezentare a rezervării na#ionale a aşezământelor regiunii

prezente aici în regiunea turistică Bucovina care să fie un g@id util celor ce doresc săviziteze


10/37

această regiune pentru a(şi îm/ogă#ii suflteul prin descoperirea comorilor ei de artă şi

curezervaşiile prezente aici e3presii ale unei naturi incompara/ile. =ecesitatea ocrotirii naturii s(

a impus în urma tristei constatări a reducerii considera/ilea numărului de specii de animale sau

de plante a degradării peisa6ului natural ca urmarefirească a e3ploatării ira#ionale a unor resurse

naturale. =e e3primăm convingerea că cei ce încănu au stră/ătut aceste plaiuri de legendă vor

porni cu emo#ie să cunoască armonia peisa6ului /ucovenian strălucirea culorii plantelor tainele

din via#a animalelor for#a şi /ogă#ia vie#ii lor.

5.1 Rezerva#ii floristice.


11/37

7n !un#ii %/cinele Bucovinei '

a& Rezerva#ia :ucina o/iectiv floristiccuprinde tanovul ,aîna şituat la 1500m în

punctulde confluen#ă al pârâului ,aîna cu pârâul Balcani şi care reunite se scurg în

valea :ucava.Hnul din relictele arctice deose/it de interesante pentru oamenii de ştiîn#ă şideopotrivă pentru turişti il constituie mesteacănul pitic . 7n arealul său sudic mondialaflăt

în #ara noastră la :ucina în Bucovina şi la :uci $arg@ita&. ?ufele de mesteacăn pitic

cresc pe un strat gros de tur/ă şi muşc@i de tip arctic asociate cu merisor şi afîn . Pe

ramuri se dezvoltă [email protected]şişul astfel format este învadat $pe latura estică& mai ales de

pîn şilvestru şi molid şi de specii de salcie.:a !arginea vestică vegetează mestecenii

pufoşi .intre plante cele mai întalnite sunt' /um/ăcari#a şi gramînee de mlaştîna . Pe

lângă o fauna foarte /ogată $lup urs vulpe cer/ no/il căprior etc.& Ion =emes a

descoperit trei speciide fluturi conşiderate rarită#i . /& Rezerva#ia Răc@itişul !are o/iectiv floristic este localizată pe versantul dealului

cuacelaşi nume imediat la sud de satul Benea de pe valea !oldovei superioare

laconfluen#a pârâului ?atarca.Renumele rezerva#iei este dat de relictul glaciar Jstrugurele

ursuluiK su/ar/ust cecoa/itează cu merişorul şi afînul într(o pădure de şilvestru secondat

de molid şimesteacăn.c& Rezerva#ia Ciumârna o/iectiv floristic şituată pe o pantă împadurită din

apropiereacătunului cu acelaşi nume comuna 8atra !oldovi#ei şi a sâşoselei ce

traversează %/cina!are înfiin#ată pentru prote6area plantei de interes ştiin#ific

J?rientales >uropaeK raritateeuropeană.Rezerva#ii forestiere nu s(au delimitat încă deşi

întinsele şi /ătrânele păduri aşteaptălegiferarea. e men#ionat şi e3isten#a a două

rezerva#ii dendrologice 'd& Parcul endrologic de la ,ura umorului cu o suprafa#ă de 55 de @ectare şi peste *00

deesen#e lemnoase $în ma6oritate e3otice&.e& Parcul endrologic de la Câmpulung !oldovenesc

% atrac#ie turistică deose/ită o constituie şi ar/orii ocroti#i datorită fie vârstei

şidimenşiunilor ieşite din comun fie rarită#ii şi importan#ei lor deose/ite motive pentru care

suntsau tre/uie declarate monumente ale naturii


12/37

Hlmii multiseculari $)00 ( 00 de ani& de la Câmpulung !oldovenesc pro/a/il cele mai

/atrâne e3emplare din #ară'

?isa ( aflătă în parcul central din Câmpulung !oldovenesc2


13/37

5.5 Rezerva#ii forestiere.7n !un#ii Rarău( ,iumalău '

Rezerva#ia forestieră Codrul secular "lătioara de -*+0 @a se află pe versantul estic

almasivului Rarău respectiv al vârfurilor Popii Rarăului ?odirescu şi Arşi#a Rea prelungîndu(se

spre est atât pe culmile Batca :eşi Batca cu Plai şi Batca =eagră cât şi pe văile Pârâului lui Ion

Pârâul Hrsului Pârâul Ciurgau şi Pârâul "lătioara2 rezerva#iaeste eta6ată între -00m şi

1+50m.in punct de vedere geologic teritoriul codrului secular "lătioara apar#ine

cuveteimargînale mezozoice având cele mai mari dimenşiuni în limita înferioară a /azinului.>ste evidentă prezen#a calcarului şi a dolomitelor prin aşa(numitele lippe ce apar

su/forma de diguri neîntrerupte în aval şi în amonte de [email protected]ă condi#iilor sta#ionale

deose/ite pădurea fiind ferită de curen#ii de aer de mareîntenşitate aici nu s(au produs

do/orâturi de vânt de mare întenşitate $do/orâturile reprezintă ar/orii cazu#i din cauza condi#iilor

meteorologice e3treme cum ar fi vântul sau zăpada &.

Rezerva#ia forestieră Codrul secular ,iumalău(8alea Putnei se află pe versantul nord(vestic

al muntelui ,iumalău în /azinul superior al pârâului Putna pe teritoriul comunei Po6orata

cuprinzand o suprafa#ă de +150 @a2 pădurea este dominata de molid cue3emplare în vârstă de

până la 1+0 de ani2 stratul ier/aceu este dominat de afin şimerişor iar poienile sunt acoperite cu

un covor floral alcătuit din degetăru# clopo#eicre#işoare cinci degete etc."(a constat că cele

două rezerva#ii forestiere cu structuri pluriene au un sol @otorâtor înedificarea unui fotoclimat


14/37

ec@ili/rat şi în protecşia solului.istrugerea 6nepeni#urilordin zona montană superioară

indiferent de criterii are rezultatedezastruoase asupra o/ârsiei pârâurilor a de/itului apelor

pluviale asupra factorilor climatici provocând în principal avalanşe de zăpadă şi alterând

ec@ili/ru /iologic milenar.Refacerea pădurii ier/acee în condi#iile defrişării 6nepenişurilor este

doar de moment şi nu întoate cazurile posi/ile. 7n acest fel coastele mun#ilor înalte sunt private

de startul doarte redusde @umus atât prin e3ploatarea 6neapănului cât şi prin păşunat.

5.+ Alte tipuri de rezerva#ii.

7n !un#ii %/cinele Bucovinei '

a& Rezervatia paleontologica ( lippa triaşica( de pe pârâul Cailor aval de


15/37

c& Rezerva#ia geologică Piatra pînului este situată în malul drept al !oldovei în aval

deconfluen#a cu pârâul 8oronet unde apar desc@ise depozite oligocene' menilite

inferioaremarne /ituminoase gresia de liOa şi disodilele superioare specifice pânzei

8rancea.

%/iective geomorfologice'

a& C@eile :ucaveilângă !oldova "ulita2 /& C@eile ?atarcei lângă Benea2c& C@eile Brezei pe valea !oldovei în aval de Breaza2d& C@eile Botusului pe valea !oldovei în amonte de Botus2e& C@eile Pârâul Cailor2 C@eile Po6oratei sau C@eile "tra6ii între Po6orata şi Câmpulung2f& C@eile "tramtura Roşie din amonte de Prisaca ornei2g& C@eile de pe 8alea Putnei.

Padurile'

a& !estecaniş(10;)m între valea Putnei şi valea Bistri#ei Aurii2 /& Izvor(1100m între izvoarele "ucevei şi ale !oldovei2c& Carli/a/a(155*m între izvoarele Carli/a/ei şi ale "ucevei2d& Po@onis(155*m2e& Pascanu(15*0m2f& ?rei !ovile(100m de pe %/cina


16/37

d& C@eile !oara racului aflate pe valea pârâiaşului cu acelaşi nume cu o suprafa#ă de

10@a2

e& C@eile ugrenilor sau C@eile Bistritei.

5.Rezervatia paleontologică "tratele de Po6orataQ este situata în c@eia de la Piatra"tra6ii cu o

suprafa#ă de 1 @a.

+.Piatra Doimului stânca situată la apus de @otelul Rarău are o suprafa#ă de 1 @a.

5. Protec#ia şi conservarea resurselor turistice în rezerva#ii.


17/37

%/iectivele fundamentale ale prote6ării mediului încon6urător au devenit azi

coordonateleunei adevărate politici ecologice statului nostru. 7n acest spirit inovator organele

conduceriilocale de pe întreg teritoriul patriei noastre se acordă o mare aten#ie păstrării

frumuse#ilor naturale împletind tot mai strîns gândirea economică cu cea financiară. :a rândul

lor tradi#iilerodnice de conservare a cadrului natural al meleagurilor /ucoveniene au împlinit

de6a două pătrate de veac.

:ucrarea se dovedeşte a fi un îndemn sincer şi generos de a se adopta în

Bucovinaconservarea şi valorificarea ra#ională a resurselor naturale ale #ării noastre şi educa#ia

ecologică atuturor iu/itorilor de frumuse#e naturală precum şi cristalizarea unor atitudini corecte$

ecologice& pentru care tre/uie să o avem fa#ă de mediu.Protec#ia naturii în general şi a

/iodiversită#ii în special are ca o/iectiv principal păstrarea nealterată a ecosistemelor naturale

$ecofondului& şi a fondului genetic $genofondului& lanivel glo/al şi regional în vederea asigurării

ec@ili/rului între componenetele naturale alemediului pe de o parte şi între acestea şi societatea

umană pe de altă parte.Conservarea /iodiversită#ii tre/uie a/ordată ca nou domeniu

pluridisciplinar de cercetaredezvoltat ca răspuns la crizele cu care se confruntă astăzi lumea vie.

Conservarea /iodiversită#iivizează trei o/iective' investigarea şi descrierea diversită#ii lumii vii

în#elegerea efectelor activită#ilor umane asupra speciilor comunită#ilor şi ecosistemelor şi

dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru prote6area şi restaurarea diversită#ii

/iologice.Ini#iativele de protec#ie a naturii au pornit de la necesitatea salvării speciilor floristice

şifaunistice rare sau amenin#ate cu dispari#ia idee care s(a e3tins asupra unor teritorii naturale

sauantropizate de importan#ă na#ională sau interna#ională declarate parcuri sau rezerva#ii.

Cel mai important demers în conservarea elementelor cadrului natural şiFsau cultural(istoric il

reprezintă crearea pe cale legislativă a re#elei de arii prote6ate la nivel na#ional

şiinterna#ional.Comişia Parcurilor =a#ionale şi a Ariilor Prote6ate $C=PPA& din cadrul

HniuniiInterna#ionale pentru Conservarea =aturii $IHC=& defineşte aria prote6ată ca o suprafa#ă

de terensau acvatică destinată în mod special protec#iei şi conservării /iodiversită#ii resurselor

naturaleşi culturale şi gestionată conform unor legi şi reglementări 6uridice.>3isten#a în anumite

teritorii cu grade diferite de antropizare a unor situri sau elemente cultural(istorice $monumente

religioase ar@itectonice istorice ansam/luri ur/anistice deose/ite etc.& cuvaloare de


18/37

patrimoniu care însă din diferite motive se pot află în stadii mai mult sau mai pu#inavansate de

degradare impune protec#ia şi conservarea acestora prin do/ândirea statutului dezone prote6ate.

5.* Categorii de arii prote6ate delimitate de Hniunea Interna#ională pentru Conservarea

=aturii $IHC=&

:ucrarea de fa#ă reprezintă o sinteză a activita#ilor de ocrotire a naturii desfăşurate. Amcăutat

să prezint în lucrare tot ce se cunoaşte la această dată despre rezerva#iile /ucovineneturistului.

%mul a do/ândit în ultimul timp certitudinea că mica noastră planetă este o insuli#ă devia#ă în

univers limitată ca întindere şi deocamdată fără confirmarea e3isten#ei altor fiin#era#ionale cel

pu#in în apropierea sistemului nostru planetar. %pro/lemă ma6oră a omului moderneste

conservarea mediului în care trăieşte a mediului încon6urător. intre fiin#e omul a produscele

mai multe sc@im/ări unele utile altele vătămătoare şi ireversi/ile care au dus în multecazuri la

despădurirea naturii. Acum a apărut ideea în#elegerii naturiiinterpretării legilor evolu#iei sale a

utilizării resurselor sale în mod c@i/zuit. %amenii de ştiin#ă presupun că în actualul sistem de

vânătoare dacă aceasta v(a mai continua cei ce vor veni dupănoi nu vor mai cunoaşte multedintre speciile prezente încă în rezerva#ii. !entalitatea omului de până acum era de a prote6a

natura fără a avea în vedere urmările. "e impun o politică ecologicămondială ra#ională o

e3ploatare c@i/zuită a solului care este sursa de via#ă a vegetalelor afaunii a întregii

omenirii.Clasificarea realizată de IHC= delimitează 10 categorii de arii prote6ate în func#ie

deo/iectivele urmărite în arealele supuse protec#iei şi de modul de gestionare a resurselor

naturalespecific fiecărei categorii. "istemul de clasificare dezvoltat de IHC= acoperă un

domeniu cuprins între uz minimal şi uz intensive al ecosistemelor de către comunită#ile umane.7nconformitate cu normele şi clasificarea IHC= cele 10 categorii necesare gestionării dura/ile

aresurselor naturale pot fi incluse $conform propunerilor Consiliului >uropei oficializate

prinRezolu#ia $+& +0 adoptată la 5) octom/rie 1;+& în grupe'


19/37

,rupa A include * categorii de arii prote6ate monitorizate de C=PPA $ComişiaParcurilor

=a#ionale şi a Ariilor Prote6ate din cadrul IHC=& şi de Centrul mondial de monitorîngşi avizate

te@nic la cerere de C=PP'

a& Rezerva#ii ştiin#ifice sau rezerva#ii naturale integrale $Roşca ( Bu@aiova PeşteraCloşanicrîns $


20/37

prevederilor Conven#iei Interna#ionale de la Ramsar $1;1&respectiv Conven#iei

interna#ionale privind protec#ia patrimoniului mondial natural şicultural adoptată de

Conferin#a ,enerală a H=>"C% $1) nov. 1;5&..

,rupa reuneşte în general teritorii vaste orientate în general către agrement de calitateşi încare principiile de conservare a patrimoniului natural sunt luate în considerare. Aici pot

fiincluse'

a& Proprietă#i private /& "ate $ "ăpân#a de e3.&etc.

% astfel de grupă prezintă deci înainte de toate un interes recreativ dar şi culturalestetic

şi natural. Amena6ările necesare în acest caz reclamă anumite implantări

culturalesportive recreative. Activită#ile umane tradi#ionale sau noi compati/ile cuo/iectivele vizatesunt în general permise2 circula#ia motorizată este în general permisă

însă poate fi reglementatăîn anumite zone de interes special $cu monumente

naturale&.Categoriile de arii prote6ate aferente celor patru grupe pot fi gestionate în

cadrul şistemuluina#ional de conservare2 e3perien#a interna#ională atestă faptul că

no#iuni ca Parc =a#ionalParc =atural Rezerva#ie acoperă teritorii şi sim/olizează

sisteme de protec#ie uneori foartediferen#iate de la un continent la altul de la o #ară la

alta pe zone climatice etc.

5.) Criterii de selec#ie şi gestionare activită#i premise

Rezerva#ii ştiin#ifice sau rezerva#ii naturale integrale $Categoria I IHC=&Aceste rezerva#ii

prote6ează speciile şi fenomenele naturale pertur/ate cât mai pu#in cu putin#ă cu scopul de a avea

e3emple reprezentative din punct de vedere ecologic ale mediuluinatural.%/iective'

a& !en#inerea unui cadru natural destinat cercetării ştiin#ifice2

/& Ini#ierea unor /aze pentru monitoringul mediului2

c& Promovarea unor centre pentru formarea specialiştilor în domeniul protec#ieimediului şi

ecologiei2

d& Conservarea resurselor genetice $genofondului& într(o stare reală de evolu#ie


21/37

"u/ aspect educa#ional rezerva#iile ştiin#ifice servesc drept o/iect de studiu

constituindadevărate la/oratoare în aer li/er.at fiind caracterul cât mai întegral de conservare al

acestor arii prote6ate este de dorit caşi cercetarea ştiin#ifică să fie planificată şi realizată cu cea

mai mare aten#ie astfel încât să sereducă la ma3imum eventualele pertur/ări ale ec@ili/rului

ecologic.Rezerva#iile naturale stricte tre/uie să includă ecosisteme remarca/ile care

con#infenomene naturale sau specii vegetale şiFsau animale de importan#ă na#ională2 în cadrul lor

accesul pu/licului va fi înterzis fiind e3cluse activită#ile turistice sau de agrement2 adesea

elecuprind ecosisteme sau /iocenoze fragile care au o importan#ă particulară pentru

conservareagenofondului sau zone care oferă o mare diversitate din punct de vedere /iologic

geologic saugeomorfologic2 dimensiunile lor sunt determinate func#ie de suprafa#a minimă

necesară pentru ale asigura integritatea şi pentru a permite realizarea o/iectivelor pentru care au

fost înfiin#ate ogospodărire ştiin#ifică şi o protec#ie integrală.>3emple de rezerva#ii ştiin#ifice înCarpa#ii !eridionali ' Rezerva#ia ştiin#ifică Pietrosu!are Rezerva#ia ştiin#ifică Piatra

Rea.Parcurile na#ionale $categoria a II(a IHC=&.

"unt areale e3tinse cu peisa6e naturale men#inute ca atare pentru a oferi protec#ie unuiasau

mai multor ecosisteme de interes ştiin#ific educa#ional sau recrea#ional. :a cea de(a 10(aadunare

generală desfăşurată în India la =eO el@i(1;); IHC= a definit parcul na#ional astfel' oregiune

terestră sau acvatică realtiv întinsă care con#ine eşantioane reprezentative de regiuninaturale

importante panorame de importan#ă na#ională şi interna#ională sau animale şi plantesituri

geomorfologice şi @a/itate care prezintă un interes particular din punct de vedere

ştiin#ificeducativ şi recreativ.!ăsurile de protec#ie şi conservare sunt luate de către autorită#ile

competente la cel maiînalt nivel pentru a împiedica sau a elimina pe cât posi/il e3ploatarea

regiunii şi pentru aveg@ea într(o manieră eficientă asupra respectării caracteristicilor ecologice

geomorfologice sauestetice care au stat la /aza creării sale.7n conformitate cu legisla#ia din

România' :egea ;F1;+ :egea 1+F1;;* :egea *F5000:egea )5F5001 su/ statutul de parc

na#ional sunt reunite suprafe#ele de uscat şi acvatice care păstrează nemodificat cadrul natural cuflora şi fauna sa destinate cercetării ştiin#ifice recreăriişi turismului."copul principal al creării

parcurilor na#ionale îl reprezintă deci protec#ia şi conservareaecofondului şi a

genofondului2Activită#i permise criterii de selec#ie şi gestionare' vizitatorii sunt admişi în

parcurilena#ionale numai în scop educativ cultural şi pentru odi@nă iar amena6ările recreative de

masă$piscine terenuri de campare etc.& vor fi instalate în afara limitelor parcului2 în acest


22/37

conte3t estede la sine în#eles că statutul de parc na#ional nu poate fi atri/uit decât unui teritoriu

al cărui peisa6se află într(un stadiu natural sau seminatural.>3emple de Parcuri =a#ionale în

Carpa#ii !eridionali ' Parcul =a#ional Retezat Parcul =a#ional Călimani etc!onumente ale

naturii $categoria a III(a IHC=&!onumentele naturii con#in unul sau mai multe elemente naturale

şi care au valoareunică datorită rarită#ii sau reprezentativită#ii calită#ii estetice sau semnifica#iei

culturale.

>3emple de parcuri naturale în Carpa#ii !eridionali'

Parcul =atural 8ânători =eam#.

esigur printre factorii ce concură la men#inerea unui mediu natural nealterat de

factorulantropogen se numără şi rezerva#iile naturale vreate căz mai intense. % importan#ă

deose/ită o prezintă pe tot cuprinsul său vegetal în secial al pădurilor pe tot cuprinsul #ării.

>3ploatareaa/uzivă a pădurilor a avut implica#ii dezastruoase ' anar@izarea cursurilor de ape

eroziuni cucaracter toren#ial inunda#ii catastrofale modificări de climă do/orâturi masive de

vânt negativederivate din impactul om(natură. 8ec@ile tradi#ii de conservare a naturii sunt

reflectate în gri6a păstrării nealterate a patrimoniului forestier şi în crearea de rezerva#ii care

cuprind o multitudinede aspecte legate de ecositemele naturale. =atura în toată plenitudinea ei

este într(o permanentă transformare în continuă evolu#ie.%crotirea ei prin reducerea şi

eliminarea factorilor poluan#i şi crearea de rezerva#ii naturale câtmai interne vă permite refacerea

în unele cazuri a ec@ili/reului /iologic alterat sau men#inereacadrului natural e3istent. %ricare ar

fi pozi#ia adoptată şi locul acordat în lume speciei umaneomul nu are dreptul să distrugă o specie

animală sau vegetală evocând prete3tul că aceasta nuserveşte la nimic . =u avem dreptul de a

e3termina ceva ce nu am creat. % plantă umilă o insectăminusculă cuprind mai multă frumuseşe

şi mai mult mister decât cea mai minunată dintreconstruc#iile noastre.%mul are suficiente motive

o/iective pentru a #ine la salvarea naturii săl/atice.


23/37

Capitolul III

>lemente de promovare turistică în Bucovina


24/37

întărituri Cetatea de "caun a "ucevei una dintre cele mai cunoscute până în prezent s(a /ucurat

de faimă deose/ită de(a lungul timpului. Identificîndu(se cu gloriamilitară şi cu idealul de

independen#ă al întregului popor Cetatea de "caun a "ucevei a avut o istorie nu numai /ogată în

evenimente şi fapte de luptă ci a însemnat adesea şi principalul element de rezisten#ă al întregii

!oldove împotriva celor ce doreau să osupună.

d&


25/37

de soare văzut de la o înăl#ime de1)- m. Acum 10 milioane de ani stâncile formau un recif

acoperit de apele calde aleoceanului. Cu timpul însă apa s(a retras permi#ând ca stâncile să fie

ridicate iar apoifragmentate dând naştere acestui peisa6 săl/atic. Peisa6ul rezerva#iei adăposteşte

o florafoarte /ogată care se compune mai ales din plante ocrotite de lege

>stetica satelor /ucovinene $plantele cu flori înfrumuse#ate prin sculpturi în lemn

por#icerdacurifântâni etc& oraşele pline de lumină şi verdea#ă minunatul port /ucovenian

conferă unaer de distinc#ie de originalitate de permanentă săr/ătoare în ara de "us fapt ce

uimeşte şiatrage un număr din ce în ce mai mare de turişti străini.

!ânăstiri prezente în Regiunea turistică Bucovina sunt'

a& !ănăstirea Ar/ore

/& !ănăstirea Bogdanac& !ănăstirea ragomirnad& !ănăstirea umor e& !ănăstirea !oldovi#af& !ănăstirea Putnag& !ănăstirea "ucevi#a@& !ănăstirea 8orone#


26/37


27/37


28/37


29/37


30/37


31/37


32/37


33/37


34/37


35/37


36/37


37/37

potentialul turistic in bucovina

Documents