potentialul turistic al municipiului a

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII,

TINERETULUI SI SPORTULUI

LICEUL ...........................

PROIECT DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT

BUCURESTI

2010

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII,

TINERETULUI SI SPORTULUI

LICEUL CRONOS

FILIERA:TEHNOLOGICA

PROFIL:SERVICII

CALIFICARE PROFESIONALA:TEHNICIAN IN TURISM

POTENTIALUL TURISTIC

AL MUNICIPIULUI

SIGHISOARA

BUCURESTI

2

2010

CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………………...5

CAPITOLUL 1-PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI MURES………………….6

1.1 SCURT ISTORIC……………………………………………………………………6

1.2 LOCALIZARE GEOGRAFICA……………………………………………………7

1.3 RELIEFUL…………………………………………………………………………...8

1.4 CLIMA………………………………………………………………………………..9

1.5 HIDROGRAFIA……………………………………………………………………..9

1.6 VEGETATIA………………………………………………………………………..10

1.7 FLORA……………………………………………………………………………....11

1.8 FAUNA………………………………………………………………………………11

1.9 SOLURILE………………………………………………………………………….12

1.10 ORASE IMPORTANTE…………………………………………………………..12

1.11 CULTURA………………………………………………………………………….16

CAPITOLUL 2- PREZENTAREA CADRULUI NATURAL SI ANTROPIC AL

MUNICIPIULUI SIGHISOARA...................................................................................18

2.1.ISTORIA ORASULUI SIGHISOARA.....................................................................18

2.2.ASEZAREA GEOGRAFICA....................................................................................21

2.3.POZITIA GEOGRAFICA..........................................................................................23

2.4.CAI DE ACCES...........................................................................................................23

2.5.DEZVOLTAREA ECONOMICA..............................................................................24

2.6.CLIMA..........................................................................................................................25

2.7.RELIEF.........................................................................................................................25

2.8.FLORA..........................................................................................................................26

2.9.DEMOGRAFIE............................................................................................................27

2.10.POPULATIA ISTORICA.........................................................................................27

3

2.11.PERSONALITATI....................................................................................................28

2.12.OBIECTIVE TURISTICE DIN SIGHISOARA.....................................................29

2.13.IMPREJURIMILE ORASULUI SIGHISOARA....................................................37

2.14.PRINCIPALELE TRASEE TURISTICE................................................................40

CAPITOLUL 3 –POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA............42

3.1.UNITATI DE CAZARE,ALIMENTATIE,AGREMENT,TRATAMENT..............42

3.2.STUDIU DE CAZ-“DOMENIUL DANES DRACULA”..........................................50

CONCLUZII SI PROPUNERI......................................................................................................55

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................59

ANEXA 1..........................................................................................................................................60

ANEXA 2..........................................................................................................................................81

4

ARGUMENT

Ardealul este fascinant atat prin frumusetile naturii,cat si prin arhitectura splendida a oraselor

sale.Sibiul,Brasovul,Mediasul ori Sighisoara uimesc prin conservarea atat de fidela a specificului

medieval.Dintre toate acestea poate Sighisoara,mai mult decat celelalte,aglomereaza o multime de

monumente istorice,fiind cea mai mare asezare medievala conservata si locuita permanent,din Europa.Exista

o varietate de argumente care m-au convins sa vizitez cetatea Sighisoara.

Intre toate orasele tarii, Sighisoara se intipareste cel mai profund in mintea, dar si in sufletul celor

care au pasit macar odata pe stradutele pietruite ale batranului Burg medieval.

Aceste stradute, care ignora in egala masura linia dreapta si planul orizontal, ascund si dezvaluie, la

fiecare pas, intr-o elaborata dar fireasca scenografie urbana, tablouri medievale care incanta ochiul si incita

imaginatia. Farmecul si personalitatea inconfundabila a orasului s-au alcatuit in timp, prin armonizarea

depunerilor succesive ale istoriei.

Sighisoara este un oras pitoresc in care traditia s-a pastrat nealterata. Este o locatie inspirata pentru

un concediu linistit in stil medieval, dar nici cei care cauta o scurta distractie nu vor fi dezamagiti. In orice

caz cetatea din Sighisoara este un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat.

Obiectivele lucrarii se concretizeaza in:

-prezentarea generala a judetului Mures;

-prezentarea cadrului natural si antropic al municipiului Sighisoara;

-potentialul turistic al municipiului Sighisoara;

-studiu de caz-“Domeniul Danes Dracula”

Lucrare incearca sa se constituie intr-o provocare pentru toti cei care iubesc turismul si mai ales

pentru cei care vor sa-i dedice o perioada din viata si cariera lor.

5

CAPITOLUL 1-PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI MURES

1.1.Scurt istoric

Cercetarile istorico-arheologice certifica existenta activitatii umane pe meleagurile muresene inca

din neoliticul timpuriu, de asemenea arheologia atesta o deplina continuitate a structurilor socio-culturale

pentru perioada veche si straveche. Epoca romana va integra Valea Muresului si a Tarnavelor intr-un vast

complex statal (Imperiul Roman), puternic individualizat in lumea veche.

Asezarile fortificate decoperite la Târgu Mures, Cristesti, Golesti, Sarateni, Sighisoara, Ideciu de

Sus, Brâncovenesti, Iernut, Lechinta indica cu certitudine convietuirea populatiei dace cu romanii precum si

sinteza superioara a celor doua tipuri de civilizatie. Continuitatea populatiei pe aceste meleaguri este

demonstrata si de asezarile de la Sintana de Mures (sec.III-IV), Cipau (sec.III-VIII), Band (sec.V-VII),

Târgu-Mures (sec.IV-VI), Ludus (sec.V-VI), Valea Larga (sec.VII), Singeorgiu de Mures (sec.X-XI),

Neagra (sec.XI).

Intre sec. X-XI teritoriul este cuprins in formatiunea politica condusa de Gelu Romanu si apoi în cea

a lui Gyula. Dupa a doua jumatate a sec. XI si inceputul sec. XIII, regatul feudal maghiar isi întinde

dominatia in Transilvania. Incepind cu sec. al XII-lea sunt adusi in Transilvania, de catre regalitatea

maghiara, secuii si mai apoi, de la începutul sec. XIII-lea sasii. Ulterior acestia se vor organiza în scaunul

Mures (1409)-secui si Sighisoara (1337)- sasii. Activitatea comuna (1848) a tinerilor romani, maghiari,

secui si sasi a creat premisele colaborarii in lupta pentru schimbarea vechii oranduiri. Din nefericire, datorita

conservatorismului aristocratic, a neintelegerii doleantelor romanilor, a persecutiilor si a actiunilor represive

a garzilor nemesesti evenimentele au luat un curs nedorit, spre confruntarea militara. Alaturi de alte lupte ale

romanilor pentru unitatea nationala, Memorandumul a fost una dintre cele mai cunoscute interventii politice

in vederea constituirii statului national unitar roman.

Inca din 1493 in municipiul Targu Mures, sunt semnalate primele bresle. Pana la jumatatea sec.XVI,

orasul va inregistra un curs ascendent al dezvoltarii, intre 1601 si 1602 este remarcabila distrugerea aproape

completa a asezarii de catre trupele generalului Basta. Abia la 1658 se poate vorbi de refacerea cetatii, cu

toate ca inca din 1616, principele Gavril Bethlen va declara orasul municipiu.

6

In preajma anului 1848, municipiul Targu Mures cuprindea bresle din domeniul croitoriei,

cizmariei, faurarilor, lacatusilor, dulgherilor, cojocarilor, tabacarilor, farmacistilor,etc. La sfarsitul sec.

XVIII se construiesc centrala electrica, calea ferata spre Cluj, fabrica de cherestea si mobila, de spirt si

zahar.

In 1874 se infiinteaza prima intreprindere de constructii si nu dupa mult timp rafinaria de titei.

Perioada interbelica va aduce cu sine asfaltarea strazilor orasului, in proportie de 70% , construirea statiei de

epurare a apelor uzate, precum si desavirsirea sistemului de cladiri necesare învatamântului.

O evolutie interesanta a avut-o zona municipiului Sighisoara. Inca de la 1376 sunt semnalate aici

primele statute ale breslelor, iar pe la 1378 existau in Sighisoara 19 bresle cu 25 de branse mestesugaresti.

Pe la 1843, la Sighisoara se va infiinta una dintre primele tesatorii mecanice din Transilvania.Municipiul

Sighisoara este "Orasul muzeu" fiind singura cetate medievala din Europa locuita pana in zilele noastre.

Cetatea este înconjurata de un zid ce protejeaza circa 150 de case, fiecare dintre acestea fiind un unicat

arhitectural. Orasul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum rex. Sub pavaza turnului cu ceas se

adaposteste casa in care a locuit, intre 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran si tatal lui Vlad

Tepes.

1.2.Localizare geografică

Judetul Mures este situate in zona central nordica a tarii in centrul Podisului Transilvaniei, fiind

cuprins intre meridianele 23°55’ si 25°14’longitudine vestica si paralelele 46°9’si 47°00’ latitudine nordica.

Cu o suprafată de 6.714 km², ceea ce reprezinta 2,8% din suprafata tarii, judetul Mures se invecineaza la

nord – est cu judetul Suceava, la est cu judetul Harghita, la sud – est cu judetul Brasov, la sud cu judetul

Sibiu, la sud – vest cu judetul Alba, la vest cu judetul Cluj, iar la nord cu judetul Bistrita – Nasaud.

7

FIG.1 Judetul Mures

1.3.Relieful

Situat in interiorul arcului Carpatic, judetul Mures este favorizat de un relief armonios, care coboara

in trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care ii atinge creasta Calimanilor, spre Campia

Transilvaniei ( 400 m) si Podisul Tarnavelor (500-700 m), pana in lunca joasa a raului Mures de la iesirea

din judet, unde altitudinea este de numai 280 m.

Aproximativ 22 % din suprafata judetului este dominata de rama muntilor vulcanici Calimani si

Gurghiu (in nord-est si est). Situati in nordul judetului, Muntii Calimani constituie cel mai proeminent

edificiu vulcanic din Romania, cu inaltimi maxime pe varful Pietrosul (2.100 m), varful Ratatis (2.022 m), si

varful Bistricior (1.990 m). Ei se intind spre sudul judetului, pana in valea Muresului, continuandu-se cu

Muntii Gurghiului.

Munţii Gurghiului, cuprinsi intre valea Muresului si Tarnava Mare, au inaltimi mai mici,

reprezentate prin varful Saca (1.776 m), varful Tatarca (1.689 m) si varful Batrana (1.634 m).

FIG.2 Muntii Gurghiului

Formatiunile deluroase apartinand Podisului Transilvaniei sunt structurate in trei unitati: Subcarpatii

Transilvaniei, Podisul Tarnavelor si Campia Transilvaniei. Subcarpatii Transilvaniei sunt situati in partea de

est a judetului, avand altitudini cuprinse intre 600–1.000 m si sunt reprezentati prin dealurile Muresului,

Subcarpatii Tarnavelor, (Bichesu 1.080 m, Santioara 756 m, Laposu 628 m) si Subcarpatii Reghinului.

Podisul Tarnavelor, extins la sud de raul Mures are o infatisare cu totul deosebita in cadrul

formatiunilor deluroase. Dealurile sunt mai inalte (peste 600 m), iar culmile au versanti mai povarniti si

8

acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica, de unde

ii vine si numele. Podisul Tarnavelor include Podisul Targu-Mures (Dealul Nirajului 500 m) si Podisul

Jacodului (Dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor (subunitate a Podisului

Hartibaciu). Campia Transilvaniei, situata la nord de Raul Mures este o regiune mai joasa, formata din

dealuri scunde, avand in medie 400 m inaltime, fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei line si absentei

padurilor, aceasta regiune este denumita campie. Partea din judetul Mures a Campiei Transilvaniei include

Campia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.

1.4.Clima

Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Mures este continental – moderat, cu diferentieri in zona

de deal, fata de cea de munte.Temperaturile medii anuale se mentin intre 8 - 9° C in partea de vest si 2 - 4°C

in partea de est.Precipitatiile variaza intre 550 mililitri pe an in partea de vest si 1000 – 1200 mililitri in zona

montana.Vanturile predominante sunt cel de vest si nord – vest, cu intensitate si frecventa mijlocie.

1.5.Hidrologia

Teritoriul judeţului Mures are o retea de ape curgatoare, de lacuri, elestee si bazine de retentie

artificiale deosebit de bogata, dar un volum de ape subterane, freatice si de adancime mai redus. La acestea

se adauga micile bazine de apa sarata artificiale din staţiunile climaterice de interes local.

Reteaua hidrografica a judetului apartine in totalitate raului Mures, principalul colector de apa in

intreg bazinul Transilvaniei, care strabate teritoriul judetului pe o lungime de 187 km, de la Ciubotani, unde

patrunde in judet si pana in aval de Chetani unde il paraseste.

Alte cursuri de apa mai importante care strabat suprafata judetului sunt raul Tarnava Mica, al doilea

ca lungime in judet (115 km), raul Tarnava Mare (43 km), raul Niraj (78 km) si raul Gurghiu (55 km ).

9

FIG.3 Raul Tarnava Mica

In ceea ce priveste calitatea apelor de suprafata in bazinul hidrografic Mures, 46 % din total lungime

rau supravegheat apartine categoriei de calitate I; 44,9 % categoriei de calitate II si 9,1 % reprezinta apa

care depaseste limitele categoriei de calitate III. Resursele de apa de suprafata ale judetului sunt:1.200

milioane mc. din care: 950 milioane mc. pe cursul raului Mures, 200 milioane mc. pe Tarnava Mica si 50

milioane mc. pe Tarnava Mare.

Apele subterane din zona subcarpatica si de podis au debite mici si mineralizare ridicata, fiind în

general nepotabile. In luncile si terasele raurilor apar ape freatice mai bogate, dar si acestea sunt

mineralizate si dure. Ele constituie principala sursa de alimentare cu apa potabila a localitatilor din judetul

Mures. Resursele subterane sunt de 3.500 l/s.

Din totalul resurselor de apa ale judetului au fost captate si utilizate in anul 2003, un volum de 375

mii mc. de catre 90 de folosinte care au utilizat apa de suprafata si 190 folosinte care au utilizat apa

subterana.In bazin sunt amplasate 4 acumulari cu un volum total de 86,5 milioane mc., din care 71,5

milioane mc. sunt volume pentru atenuarea viiturilor si 15 milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe

raul Tarnava Mica in perioadele deficitare, necesare in sectiunea Tarnaveni, atat pentru apa potabila, cat si

pentru apa industriala.In judet se afla in constructie acumularea Rastolita, cu un volum de 40 milioane mc.,

care va asigura suplimentarea debitelor pe raul Mures, in perioadele deficitare.

Lacurile, iazurile si bazinele de retentie completeaza hidrografia judetului. Pentru Campia

Transilvaniei sunt specifice iazurile si lacurile de geneză mixta-naturala si antropica. Pe rauri s-au creat o

serie de iazuri de interes piscicol (de exemplu de-a lungul raului Paraul de Munte, iazul artificial Zau de

Campie - 133 ha, Saulia - 48 ha, Taureni – 53 ha).

Lacul Faragau (38 ha) cu apa dulce, prezinta importanta stiintifica pentru flora si fauna sa, iar

lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, Jabenita si Sangeorgiu de Mures, cu apa sarata, prezinta interes

balneoclimateric local.In cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu este cel mai mare si mai

important lac sarat din Transilvania. Are o suprafata de 5 ha si o adancime de 18 m, prezentand fenomenul

de heliotermie, adica, paralel cu cresterea concentratiei sarurilor de la suprafata spre adancime, pana la un

anumit nivel (3-3,5 m), se produce o stratificare termica, diferentiata dupa straturile de apa.Lacul Negru,

avand o suprafata de 0,38 ha si o adancime de 6,82 m este important pentru depozitele de namol.

1.6.Vegetatia

10

Corespunzator diversitatii si complexitatii elementelor cadrului natural, asociatiile vegetale si

biotopurile faunistice se incadreaza in aceeasi categorie a trasaturilor variate.Distributia lor in cadrul

peisajului reprezinta o reflectare a conditiilor fizico-geografice trecute si actuale, oglindind conditiile de

clima si modificarile provocate de om prin inlocuirea vegetatiei spontane cu plante de cultura, pe arii din ce

in ce mai intinse.

1.7.Flora

Dispuse in etaje, plantele alcatuiesc: vegetatia etajului alpin, ocupat de pajisti cu ierburi si tufarisuri

pitice; vegetatia etajului montan, formata din rasinoase amestecate cu fag, anin alb si negru; vegetatia

etajului de deal si podis, foarte eterogena (gorun amestecat cu fag, cer, carpen, tei, frasin); vegetatia etajului

de stepa antropogena, in partea vestica a Campiei Transilvaniei (silvostepa, pajisti) si vegetatia intrazonala

(reprezentata prin paduri de lunca, stuf, papura, fanete de lunca).

1.8.Fauna

Fauna cuprinde biotipuri etajate ca si vegetatia:

etajul montan (format din biotopul padurilor de munte, biotopul apelor curgatoare de munte si

biotopul culmilor alpine si subalpine), este reprezentat prin ursul brun, cerbul carpatin, rasul,

caprioara, cocosul de mesteacan, etc ;in timp ce biotopul apelor curgatoare e reprezentat prin

pastrav, lipan, lostriţa;

etajul faunei de deal si podis in biotopurile padurilor si al domeniului forestier stepizat (reprezentat

prin caprioara, iepurele, veveriaa, fazanul, lupul), biotopul apelor curgatoare si lacustre (prin crap,

clean, somn, rac, iar dintre pasarile care traiesc in preajma lacurilor – ratele salbatice).

11

FIG.4 Veverita FIG.5 Caprioara

1.9.Solurile

In stransa concordanta cu substratul litologic, cu relieful, clima si vegetatia, invelisul de sol al

judetului este foarte variat. De pe crestele inalte ale muntilor si pana in luncile joase ale raurilor, intalnim o

gama larga de soluri.In zona de munte sunt specifice solurile montane brune, brune galbui podzolice sau

brune acide de pajisti alpine, brune de padure acide si podzolice ferifluviale, iar pe versanti soluri tinere de

grohotisuri, precum si soluri scheletice.

In zona de deal si podis, mai frecvente sunt solurile silvestre, brune inchise de padure, pe alocuri

argiluvionale, brune de padure cernoziomice, soluri erodate si coluviale la baza versantilor.

In regiunea Campiei Transilvaniei predomina solurile silvestre brune si mai ales cernoziomurile

levigate, soluri negre de faneata umeda, balane de coasta si soluri erodate, cernoziomurile levigate freatic

umede si izolat gleice si humicogleice, iar in partea vestica a acestei unitati sunt raspadite cele de cernoziom

carbonatic, in timp ce in est sunt mai frecvente cele de padure tipice, brun inchise de padure cernoziomice si

pseudorendzinice, favorizand dezvoltarea unei vegetatii forestiere, dar si formandu-se sub influenta acesteia.

1.10.Orase importante

Judetul Mures cuprinde:

4 municipii (Targu-Mures, Sighisoara, Reghin, Tarnaveni)

7 orase (Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Niraj, Sarmasu, Sangeorgiu de Padure, Ungheni).

91 comune

487 sate.

Municipiul resedinta al judetului: Targu-Mures

Municipiul Targu-Mures

Suprafata totala: 4.930 ha

Populatia stabila: 150.041 locuitori

12

FIG.6 Municipiul Targu-Mures

Resedinta administrativa a judetului Mures si important centru economic si cultural al judetului.Prin

asezarea sa geografica in culoarul larg al raului Mures, beneficiaza de avantajele care le ofera zona de

confluenta a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite si complementare: regiunea cerealiera a

Campiei Transilvaniei, Podisul Tarnavelor si zona forestiera a dealurilor subcarpatice interne.Totodata,

Targu-Mures este cunoscut in tara si strainatate ca un important centru medical, cu reusite deosebite in

planul medicinii cardiovasculare si urologice.Centru universitar si cultural cu traditie, municipiul Targu

Mures dispune de un sistem de educatie solid si flexibil, gata sa se adapteze la cerinţele pietei fortei de

munca.

Municipiul Sighisoara

Suprafata totală: 9.602 ha


Beneficiind de o avantajoasa pozitie geografica in partea centrala a Romaniei, fiind situat in culoarul

Tarnavei Mari, municipiul Sighisoara s-a afirmat de-a lungul secolelor ca un important centru comercial,

mestesugaresc, administrativ si cultural.

Centru istoric, cu cladiri seculare, considerat a fi cea mai frumoasa cetate locuita din Europa,

Sighisoara este si astazi un veritabil oras-muzeu, oferind vizitatorului modern sansa de a realiza o intoarcere

in timp in atmosfera medievala de acum cateva sute de ani.

Municipiul Reghin



Reghinul este un nume de rezonanta, cunoscut in tara si strainatate sub numele de „orasul viorilor”

sau mai recent „noua Cremona”, denumire legata de constructia de viori, avand ca emblema a oraşului

vioara. Firme specializate in constructia instrumentelor muzicale, alaturi de firme specializate in prelucrarea

lemnului, metalurgie, incaltaminte, industria alimentara si de constructii determina profilul industrial al

municipiului. In prezent, este considerat printre primele localitati in tara in ceea ce priveste numarul

societatilor comerciale privatizate raportate la numarul de locuitori.

Municipiul Tarnaveni


13


Desi atestata documentar inca din anul 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la

inceputul secolului XX, favorizata de inceperea forarilor pentru gaz metan, rentabila materie prima pentru

industrie. Preponderenta, industria chimica determina profilul industrial al zonei, alaturi de care se dezvolta

productia de geamuri si materiale de constructii, productia de mobilier, articole ceramice de uz gospodaresc

si ornamental, industria confectiilor.

Lacurile formate de-a lungul paraului Sarat in partea sud-estica a localitatii contin namol cu

proprietati terapeutice atestate, constituind o resursa naturala ce trebuie pusa in valoare.

Oraşul Ludus



Marturiile arheologice si tratatele de istorie atesta vechimea multimilenara a asezarii, continuitatea in

vietuirea comunitatii omenesti.Pozitia geografica favorabila, infrastructura in dezvoltare, existenta fortei de

munca reprezinta o baza pentru dezvoltarea investitiilor in industrie, agricultura, constructii, sfera

serviciilor.Situat pe culoarul european in reteaua de transport rutier, la distanta relativ mica de Aeroportul

Targu-Mures, dispune de retea de transport feroviar.

Orasul Sovata



Statiune balneoclimaterica, al carei renume se datoreaza lacurilor Ursu, Alunis, Verde, Negru, Rosu,

Mierlei si Serpilor, extrem de bogate in ape minerale sarate clorosodice, bromurate, bicarbonatate si/sau

usor sulfuroase.Efectul heliotermic al lacului Ursu - constand in incalzirea apei sarate de la soare -

reprezinta un caz unic in Europa. Salinitatea si temperatura apei inregistreaza cresteri de la suprafata spre

adancimi, ajungand de la 30-40ºC (la 1 m adancime), la 60ºC (la 2 m adancime).

Baile Sovata dispun de bazine pentru kinetoterapie, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie,

saune, sali de gimnastica medicala, plaje pe malul lacului Ursu si lacului Alunis, locuri de cazare in hoteluri

si vile, terenuri sportive, piscine, precum si dotari pentru canotaj, skilift si pista moderna pentru schi.

Orasul Iernut



14

Sapaturile arheologice au descoperit dovezi ale existentei omenesti in aceasta zona apartinand epocii

neolitice (4.500-2.500 i.e.n.).Sectorul economic dominant este agricultura, urmat de producerea energiei

electrice in cadrul sucursalei Mures a S.C. Electrocentrale Bucuresti S.A. si prestarea lucrarilor de

intretinere si reparatii agregate energetice.

Orasul Miercurea Nirajului



Dispune de importante resurse naturale de suprafata (terenuri agricole, pasuni si fanete naturale),

sectoarele economice dominante fiind prelucrarea lemnului, confectiile textile si produsele lactate.

Orasul Sarmasu



Prezinta dovezi de locuire inca din perioada de tranzitie la neolitic ( 2.500-1.800 i.e.n.).

Solurile fertile permit practicarea eficienta a agriculturii, suprafata arabila intinzandu-se pe 4.209 ha, iar

viile si livezile pe 119 ha.

Pasunile si fanetele intinse pe 1.644 ha, au permis practicarea cresterii animalelor.

Domurile gazeifere pe care este asezata localitatea, au oferit zonei o bogatie inestimabila: gazul

metan, o resursa energetica exploatata inca din momentul descoperirii.

Orasul Sangeorgiu de Padure



Zona dispune de resurse de gaze naturale.

Turismul reprezinta un domeniu posibil in evolutia localitatii, pentru care va fi insa necesara

elaborarea unor detalii de sistematizare in scopul dezvoltarii unei zone de agrement si sport pe ambele

maluri ale lacului de acumulare Bezid.

Orasul Ungheni



Principalele activitati economice ale locuitorilor orasului au caracter industrial si agricol.15

Cea mai importanta investitie industriala, aflata in prezent in curs de executie o reprezinta societatea

comerciala "Parc Industrial Mures" S.A., zona in care se vor desfasura activitati economice, de productie

industriala si servicii de inalta tehnologie.

1.11.Cultura

Judetul Mures dispune de un climat cultural specific, determinat pe de o parte de valorile culturale

acumulate de-a lungul istoriei, iar pe de alta parte de caracterul compozit al populatiei, generator de

diversitate culturala. Reteaua institutiilor culturale din judet este foarte diversa si cuprinde :

407 biblioteci cu 4,5 milioane volume, din care 316 biblioteci scolare cu peste 8 milioane volume si

87 biblioteci publice cu peste 2 milioane de volume. Numarul de cititori este in crestere, in anul

2002 fiind inregistrati 169.000;

7 teatre si institutii muzicale, din care 2 teatre dramatice, 2 teatre de papusi si marionete, 2

ansambluri artistice si o filarmonica;

22 muzee si case memoriale, vizitate anual de peste 240.000 persoane, 6 cinematografe, 10 case de

cultura, 333 camine culturale.

In domeniul cultural-artistic activeaza 82 asociatii culturale, 85 formatii cultural-artistice si 9

asociatii cu caracter interetnic.

Arta plastica si galerii

In municipiul Targu Mures sunt organizate diverse expozitii ale artistilor plastici la Galeria Palatului

Culturii, Galeria ,,Nagy Imre” si Galeria ,,Kulcsar Bela”. In judetul Mures exista o galerie de arta în

localitatea Ghindari.

Patrimoniul cultural al judeţului Mures cuprinde :

1.015 obiective declarate monumente istorice, reprezentand situri arheologice, cetati si fortificatii,

castele, biserici, biblioteci, cladiri etc.Dintre vestigiile istorice, se remarca Cetatea Sighisoarei, considerata a

fi "cea mai frumoasa cetate locuita din Europa" si "cel mai complet ansamblu de arhitectura medievala din

Romania". Intemeiata in anul 1191, dar mentionata documentar in 1280 sub numele de CASTRUM SEX si

mai apoi cu termenul german SCHESPURCH (1298), Sighisoara este opera constructiva a colonistilor

germani (sasii) adusi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar in secolele XII-

XIII dupa Christos. De mentionat este faptul ca din anul 1999 aceasta se afla sub patronajul UNESCO.

Alte vestigii istorice cunoscute sunt

16

Cetatea medievala-Tg. Mures, ridicata in sec. XV, extinsa si intarita in sec. XVII cu sapte bastioane;

Ruinele castelului Bethlen-Cris, (la 19 km de Sighisoara), ridicat in stilul Renasterii transilvanene,

intre 1559-1589;

Castelul Gornesti (la 17 km de Tg. Mures), construit in stil baroc, intre 1770 si 1778, situat intr-un

frumos parc dendrologic;

Castelul de la Brancovenesti (1557-1558), cladire impunatoare cu 4 turnuri.

Printre edificiile religioase se afla:

Biserica din deal-Sighisoara, una dintre cele mai vechi din Romania, mentionata documentar in

1345, care pastreaza frumoase sculpturi decorative in stil gotic si valoroase picturi murale (sec. XV),

dominand orasul prin masivitatea zidurilor sale;

Biserica Manastirii Dominicane – Sighisoara, mentionată documentar in 1298, care a suferit

numeroase modificari ulterioare si detine piese de mare valoare artistica (covoare orientale);

Biserica reformata-Tg. Mures, monument de arhitectura in stil gotic, construita intre anii 1316 -

1442, cu sprijinul voievodului Iancu de Hunedoara;

Biserica fortificata-Daia, datand din anul 1457;

Biserica fortificata-Saschiz;

Biserica evanghelica-Reghin, construita intre anii1300-1330;

Biserica leprosilor-Sighisoara, construita in stil gotic in sec. XV, care a servit ca azil leprosilor in

secolele următoare;

Biserica romano catolica - Tg. Mures, ridicata intre 1728-1750 de calugarii iezuiti,

Biserica ortodoxa de lemn – Tg. Mures.

Dintre edificiile culturale reprezentative, amintim:

Biblioteca Teleki-Tg. Mures, detinand una dintre cele mai bogate colectii de carte veche din

Transilvania, lacas al culturii europene din secolele trecute. A fost intemeiata de contele Samuel Teleki, fost

cancelar al Transilvaniei (la sfarsitul sec. XVIII). In 1802 a fost prima biblioteca publica din tara noastra.

Detine un fond de peste 200.000 volume (dupa asocierea cu Biblioteca Bolyai), numeroase lucrari avand o

valoare exceptionala. In aceeasi cladire (monument istoric, 1799-1803) este gazduit si Muzeul memorial

Bolyai, care impreuna cu expozitiile bibliotecii sunt vizitate anual de numerosi turisti din tara si strainatate;

Palatul Culturii-Tg. Mures, unul dintre cele mai impozante edificii ale municipiului ridicat intre

1911-1913. Fatada este impodobita artistic cu remarcabile statui si basoreliefuri.

Celebra "Sala a oglinzilor" retine atentia prin numarul mare de vitralii, prin oglinzile venetiene si

mobilierul elegant.

17

CAPITOLUL 2-PREZENTAREA CADRULUI NATURAL SI ANTROPIC AL

MUNICIPIULUI SIGHISOARA

2.1.Istoria orasului Sighisoara

FIG.7 Stema

Intemeierea este datata in cronicile secolului al XVII-lea la 1191 si 1198, insa prima atestare

documentara a orasului este facuta in 1280. Zona orasului este locuita, cu mici intreruperi, de aproximativ

4000 de ani,fiind atestate arheologic:o asezare din epoca bronzului, doua asezari dacice din epoca fierului,

un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si a urmasilor lor.

Incepand cu a doua jumatate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonisti germani in sudul

Transilvaniei. Sasii intemeiaza langa apa paraului Saes (Shaas) o asezare rurala. Localitatea va imprumuta

denumirea paraului la sfarsitul secolului al XIII-lea. Se presupune ca la inceputul secolului al XIII-lea

asezarea avea o mica fortificatie pe platoul superior al Dealului Cetatii, fortificatie distrusa de invazia

mongola din anii 1241-1242 si reconstruita. Aceasta fortificatie este mentionata documentar in 1280 sub

numele de Castrum Sex.

18

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/2/2e/Coa_Sighisoara_RO.png%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

Pe platoul inferior al Dealului Cetatii se stabilesc doua ordine manastiresti: calugarii dominicani la

1298, care mentioneaza documentar localitatea sediu al manastirii Schespurch (Schassburg) si ordinul

franciscan.

In secolul al XIV-lea asezarea se urbanizeaza, ca urmare a venirii altor colonisti mestesugari.

In 1367 localitatea este mentionata ca Civitas de Segusvar.

In secolul al XV-lea se construiesc zidul si turnurile de aparare care inconjoara Dealul Cetatii. Zidul

este mentionat pentru prima data la 1490.

In secolele XV-XVII urmeaza perioada de maxima prosperitate pentru orasul cetate, fiind amplasat

la intersectia unor importante drumuri medievale.

FIG.8 Dealurile Cetatii

Sighisoara este localitatea cu cel mai vechi statut orasenesc din Transilvania (1517). Dupa numarul

mestesugarilor (25) era comparabil cu orase importante din vestul Germaniei. A intretinut un comert

infloritor cu celelalte orase sasesti, cu diferite zone ale Transilvaniei, cu Tarile Romanesti, dar a participat si

la marele comert, prin intermediul Brasovului stabilind contacte pana in Persia si Tarile de Jos. O dovada

sunt cele 35 de covoare orientale aflate si azi in Biserica Manastirii.

Invatamântul se situa la nivel ridicat, fapt dovedit si de cei 95 de studenti sighisoreni prezenti la

universitatile din Viena si Cracovia intre 1402-1520.

Scoala din deal, mentionata la 1522 se presupune ca este mai veche.

La inceputul secolului al XVI-lea orasul este un important centru artistic reunind activitatea unor

pictori, sculptori, creatori de mobilier, artisti in piatra, bronz, lemn, mesteri ai orgilor sositi din Konigsberg,

Salzburg, Boemia, Tirol dar si autohtoni, ca Elias Nicolai - cel mai mare sculptor al barocului transilvanean

- care au lasat dovezi si in cele doua biserici evanghelice: Biserica din Deal si Biserica Manastirii

(tabernacol, amvon, pietre de mormant, strane, cristelnite, o orga intre cele mai bune din

Transilvania)....................................................................................................................................

Pe plan politic Sighisoara a gazduit Diete partiale si o Dieta a Transilvaniei. La Biserica din Deal s-a

incoronat un principe al Transilvaniei. Orasul a avut legaturi cu voievozii romani si a dus o politica

favorabila habsburgilor, un exemplu este conflictul orasului cu Rakoczi, adversar al Austriei.

Arhitectura a fost influentata de diversi factori. Arhitectura militara (zid si turnuri de aparare) a fost

conditionata de folosirea masiva a armelor de foc, ceea ce duce in secolele XVI-XVII la doua suprainaltari

19

ale incintei fortificate. Arhitectura civila este influentata de cei bogati,

marturie stau edificiile din piatra din zona centrala: Casa cu cerb a

patriciatului, Casa Venetiana - locuinta primarului, Casa Vlad Dracul a

autoritatilor orasului, a corpului de paza si pentru oaspeti. Arhitectura

ecleziastica a fost marcata de cresterea numarului membrilor si a fortei

economice a comunitatii: Biserica din Deal si Biserica Manastirii

edificate in secolele XIII-XV. Biserica din Deal este cel mai important

monument al orasului si a patra ca importanta intre bisericile gotice ale Transilvaniei. Sighisorenii au fost

implicati in convulsiile istorice ale spatiului transilvan si al Romaniei actuale - voievodul Vlad Dracul,

purtator permanent al colanului din aur al ordinului Dragonului, primeste gazduire (1431- FIG.

1436) si sprijin pentru ocuparea tronului Tarii Romanesti.

In 1431 apare pentru prima data intr-un document emis de voievod denumirea romaneasca a

localitatii Sighisoara.

Razboiul taranesc din 1514 razvrateste si o parte a populatiei cetatii.

Cel mai mare voievod al romanilor, Mihai Viteazul, este sprijinit material in actiunea sa de cucerire

a Transilvaniei (1599).

La 31 iulie 1849 orasul este martor la lupta de la Albesti si a infrangerii armatei revolutionare

maghiare.

Diverse calamitati s-au abatut de-a lungul timpului asupra Sighisoarei: 1777, cea mai mare inundatie

cunoscuta de oras; 1709 ciuma decimeaza 1300 din cei 3000 de locuitori; 1738 cel mai mare cutremur; 1676

cel mai mare incendiu care distruge trei sferturi din oras.

Arhitectural Sighisoara devine o imbinare de elemente gotice, renascentiste si baroce. Cele 14

turnuri de aparare ale principalelor bresle: tabacarii, cositorarii, aurarii, franghierii, macelarii, cojocarii,

tesatorii, croitorii, cizmarii, lacatusii, dogarii, barbierii, fierarii, si Turnul cu Ceas erau construite, aparate si

reparate de catre mestesugarii grupati in aceste organizatii profesionale.

Orasul nu a putut fi cucerit, desi a suportat cateva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt

vizibile pe Turnul Cositorarilor).

Edificiile civile imbina stilurile baroc si renascentist, cele doua mari biserici stilul gotic,tarziu, in

timp se vor mai adauga stilurile Rococo, Neogotic, Goticul venetian si Secesion. Complexul arhitectonic

edificat in etape pe parcursul secolelor XIII-XVIII isi datoreaza faima pe care o are in prezent si

personalitatilor mai mult sau mai putin celebre: primarul Stephanus Mann, cronicarul Georgius Krauss,

farmacistul Andreas Bertram, preotul, carturarul si publicistul Ilarie Chendi. In mod deosebit s-au remarcat

Michael Freiherr von Melas, fiu al parohului sighisorean, general de cavalerie si comandant suprem al

20

armatei austriece în lupta de la Marengo, Hermann Oberth, savantul care a urmat Scoala din Deal, a trait o

perioada la Sighisoara si, prin pasiunea sa, a contribuit mult la patrunderea

omului in cosmos.

O mare parte a faimei orasului de astazi se datoreaza celei mai celebre

personalitati istorice - la ora actuala - dintre toate personalitatile care au avut

tangenta cu Sighisoara, voievodul Vlad Tepes, supranumit Dracula, fiu al

voievodului Tarii Romanesti Vlad Dracu. Este paradoxal, fiindca legenda

creata se bazeaza pe calitati si actiuni straine celebrului voievod.

Totul are ca punct de plecare pedepsele exemplare aplicate de Vlad Tepes adversarilor sai, intr-o

zona europeana mai toleranta si unor adversari care au amplificat intransigenta sa, insa mai ales amatorilor

de senzational, de publicatii si filme cu vampiri, incepând de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana in

prezent. Vlad Tepes - Dracula s-a nascut probabil in Sighisoara, tatal sau locuind intre anii 1431-1436 si in

orasul-cetate Sighisoara. Prin Sighisoara, celebrul Dracula a trecut in 1476, ultimul an al vietii, spre ultima

si scurta sa domnie in Tara Romaneasca. Cu Sighisoara actuala, legatura celebrului personaj istoric este

asigurata de vechea si acum celebra casa supranumita "Vlad Dracu", situata in zona centrala a cetatii -

apartinatoare autoritatilor cetatii medievale - totodata si fosta casa a corpului de paza, posibil de oaspeti, in

care exista posibilitatea sa fi fost gazduit Vlad Dracu si cei apropiati lui.

Turnul cu ceas, care a functionat ca sfat al orasului pana la 1556, judecatorie si corp

de garda pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, cuprinde din 1899 Muzeul de istorie,

unde pot fi vazute: ceramica din epoca bronzului, vase rituale dacice, ceramica

romana, instrumente medicale si famaceutice din timpul celebrului farmacist

Andreas Bertram (1670) si din timpul Mariei Tereza, mobilier variat (se remarca cel

cu intarsie), mari mecanisme de inchidere a portilor cetatii, arme, un exemplar din

primele ceasuri de perete, realizat in secolul XVI in sud-vestul Germaniei, precum

si evolutia mecanismului ceasului din turn, existent din secolul XVI, avand figurinele reprezentand zeitati

romane pentru fiecare zi din saptamana.

2.2.Asezarea geografica

La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe elemente, dintre

care doua ni se par definitorii. Primul element este pozitia lui la intersectia celor doua drumuri comerciale

21

importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o

artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.

FIG.9 Sighisoara panorama

Cel de-al doilea element este pozitia strategica in cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un

punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si

faptul ca in afara de cetatea de pamant de pe varful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati medievale

timpurii din imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic si

comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII. Este vorba de cetatile de pe

Valea Albestiului (Cetatuia), din pasunea Daii (Cetatuia), pentru a nu cita decat trei exemple.

Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de existenta acelui punct

fortificat de pe varf, cetate de pamant si lemn ce exista acolo inca din preistorie si a fost reamenajata in

secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala de granita, intrucat granita

regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul raului Tarnava Mare (sec. XII).

22

2.3.Poziţie geografica

Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in Podisul Tarnavelor

(zona raului Tarnava Mare) si se intinde de o parte si de alta a Tarnavei Mari, situat la 123 de km de la

izvoarele raului in zona de varsare a paraului Saes.

Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata intre urmatoarele coordonate: 24°46'40",

longitudine estica si 46°12'38", latitudine nordica.

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din

judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si avand in subordine administrativa

sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat

Hetiur.

2.4.Cai de acces

FIG.10 Pozitia Sighisoarei pe harta

Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, in partea centrala a tarii, pe traseul unor

insemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si

Cluj – Oradea) si rutiere (DN Brasov – Targu Mures, care este in acelasi timp un tronson din drumul

european E60, DN Sibiu – Sighisoara). Datorita acestei pozitii, distantele pana la principalele localitati de

interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km pana la Bucuresti, 120 km la

Brasov, 156 km pana la Cluj Napoca, 90 km – Sibiu, 54 km -Targu Mures.

23

Sub raport topografic, Sighisoara este asezat intr-un punct al Vaii Tarnavei Mari unde aceasta prezinta

o ingustare cu aspect de defileu taiat intr-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate in substraturi dure

de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie ii conferă orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie in

culoarul raului Tarnava Mare, rol manifestat si in trecutul istoric al localitatii . Municipiul coboara din

Dealul Cetatii (425 m), deal incoronat de cetatea medievala si intins dinspre NV spre SE, in mijlocul unei

imens amfiteatru natural, marginit la N de Dealul Stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei

care urca spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de inaltime

este de 110 m, astfel că Dealul Cetatii domina intreaga vale din amonte a Tarnavei Mari, altitudinea

maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m în V.

2.5.Dezvoltarea economica

In comparatie cu alte centre urbane medievale, centrul istoric al Sighisoarei detine caracteristici

planimetrice si arhitecturale proprii si o extraordinara valoare istorica si artistica. Dezvoltarea economica

lenta a localitaaii, comparativ cu a altor centre, explica numarul scazut de modificari urbanistice recente,

motiv pentru care centrul istoric a fost conservat in conditii foarte bune. Structura retelei de strazi si textura

pavajului reflecta cu fidelitate evolutia istorica.

Incastratiile din secolul al XIX-lea sunt izolate si integrate in aspectul arhitectonic si stilistic al

cladirilor orasului, cu o singura exceptie: cladirea actuala a primariei. In zona propusa, interventiile din

secolul al XX-lea sunt minore, exceptand strada Morii din „Orasul de Jos", a carei fatada sudica a fost

demolata in intregime in favoarea unor constructii noi, partial ridicate, prevazute pentru viitorul apropiat (in

zona-tampon).

Aproape toate orasele medievale ale Transilvaniei s-au dezvoltat in zonele joase, de relief - campii si

albii ale raurilor - care au permis o crestere radiala. Adaptarea Sighisoarei la configuratia specifica a

reliefului a dus la o varietate de planuri, de structuri ale spatiilor urbane si de constructii (Piata Hermann

Oberth).

Specificitatea structurala consta in marcarea limpede a axelor principale si in echilibrul proportiilor.

Expresivitatea aparte a structurii urbanistice deriva din combinarea a doua caracteristici. Cu exceptia

structurii originare (trama stradala, parcelarea), constructiile medievale s-au pastrat intacte in centrul istoric

al Sighisoarei: complexele de locuinte, datorate perioadelor istorice ale secolelor XV-XIX, cladirile publice

reprezentative si incinta – ziduri si turnuri..........................................................................................................

Fortificatiile s-au pastrat in proportie de 90%, comparativ cu alte centre urbane transilvanene: Sibiu, 24

Brasov, Cluj – care pastreaza doar in parte structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape

30%,Brasov 5%,Cluj15%)...................................................................................................................................

Toate aceste caracteristici definesc valoarea particulara intrinseca a centrului istoric al Sighisoarei,

fapt care transforma Sighisoara in primul centru istoric al Romaniei caruia i-au fost dedicate studiile

necesare intocmirii planului urbanistic al zonei istorice rezervate. In prezent, acesta beneficiaza de un

regulament de interventie diferentiat dupa elementele distinctive ale subzonelor din aria protejata –

componenta a patrimoniului arhitectural si urban al Sighisoarei.

2.6.Clima

Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2˚ C, valoare ce indica un potential termic relativ redus

si care scoate in evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii (9,1˚ C) si toamnei

(8.7 ˚C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie intre luna ianuarie (-4.3˚ C) si luna iulie (18,6˚ C) fiind

de 22,˚ 9 C.

Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a inregistrat in conditii de timp anticiclonic la

7 septembrie 1946, fiind de 38,1˚ C, iar minima absoluta de –32,2˚ C, in iarna anului 1942, existand conditii

locale favorabile acumularii si stagnarii timp indelungat a aerului rece. Curentii de aer au frecventa cea mai

mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Tarnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului

carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales in timpul iernii. Invaziile

frecvente ale maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. Precipitatiile sunt

neuniforme, mai bogate in intervalul aprilie-octombrie, cand cad 70 % din precipitatii. Lunile cele mai

ploioase sunt mai-iunie (in medie 90-100 mm/ m²). Precipitatiile medii anuale se inscriu intre 650 - 700

mm/ m². Cantitatea anuala de precipitatii este influentată de factorul orografic, astfel in culoarul Tarnavei

Mari se inregistrează 600 - 700 mm, iar in zona dealurilor inalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii,

Padurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot inregistra precipitatii de 700 –

800mm .

2.7.Relief

Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platformă a Marii Panonice, existenta cu sute de

milenii in urmă, este taiat in terase de curgerea apelor Tarnavei Mari si ale afluentilor sai. Conditia de

25

structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune in evidenta prezenta unor suprafete de eroziune

putin extinse in suprafata si a numeroase unitati interfluviale, iar de a lungul vaii Tarnavei Mari si a unor

afluenti, este dezvoltată lunca.

Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse intr-un adevarat labirint de

culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian), identificata in

micile platouri ale dealurilor din imprejurimile Sighisoarei, respectiv spre nord, Dealul Garii (528 m), spre

Dealul Stejaris (524 m), spre sud, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre est, Dealul Bradet cu 524 m.

Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Tarnava Mare, a faramitat vechea suprafata

de eroziune, reducand-o la interfluvii inguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a

caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur (gresie), inclinand la fel cu el, iar versantul abrupt

reteaza in cap un numar de cel putin doua strate (argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor

dispuse in siruri paralele care insotesc Tarnava Mare reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri

de domuri si branhianticlinale.

Interfluviile dispuse la sud de Tarnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe axa Tarnavei

Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de vaile Saesului si

Cainelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Cainelui si Dracului, iar la est de vale este situat Dealul

Sapartocului (628 m).

La nord de Tarnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NV-SE fata de

axa Tarnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si Cloasterfului, Dealul

Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata Tarnavei (523 m), limitat de vaile

Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale

Tarnavei Mari.

2.8.Flora

In stransa dependenta de relief, clima si sol, in aceasta zona, s-a format o vegetatie apartinand,ca si

tip,padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona

Sighisoara se incadreaza in etajul alternantei padurilor de gorun (Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus

silvatica).

Vegetatia etajului de deal este grupată in subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor. Subetajul

gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai insorite si mai uscate, ocupa versantii cu expunere

sudica.

26

Gorunetele ocupa suprafete extinse in Dealul Ciuhii, uneori in amestec cu carpenul (Carpinus

betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile inalte şi pe versantii cu expunere nordica si

nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan.

Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restranse in regiunea dealurilor cu altitudini de 400-

500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer platanoides), frasin, ulm

(Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcam (Robinis pseudacacia).

In lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul (Aluus

glutinosa).

O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste in padurile din

valea Tarnavei Mari. Tot in zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze

cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvolta bine si pe Hula

Danesului, la o altitudine de 500 m.

2.9.Demografie

La recensamantul din 2002, Sighisoara numara 32.304 locuitori, dintre care:

Romani: 24.571 (76,06 %)

Maghiari: 5.934 (18,36 %)

Rromi: 1.135 (3,51 %)

Germani: 623 (1,92 %)

Altii: 0,15%

Dupa religie, 75,72% sunt ortodocsi, 8,28% reformati, 5,98% romano-catolici, 3,74% unitarieni,

1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici s.a.

2.10.Populatia istorica

In 1910, din totalul populatiei de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 romani, 2.687

maghiari si 383 erau de alte nationalitati.

In anul 1930 numara 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 romani, 2.896 maghiari, 356

tigani, 146 evrei s.a.

Sub aspect confesional populatia era alcatuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocsi, 1.195 reformati,

1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici s.a.

27

http://ro.wikipedia.org/wiki/1930


In 1948, din totalul populatiei de 15.992 de locuitori, 9.363 erau romani, 6.320 germani, 2.136

maghiari si 560 de alte nationalitati.

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

2.11.Personalitati

Marioara Tanase (1940-1970), interpreta de muzica populara si romante

Josef Gull (1820-1899), jurist si om politic, primar al Sighisoarei intre 1866-1881

Josef Haltrich (1822-1886), filolog, culegator de legende populare sasesti

Friedrich Grünanger (1859-1929), arhitect

Zaharia Boiu (1834 - 1903), poet, publicist, membru corespondent al Academiei Romane

Johannes Kelpius (1673-1708), teolog, muzician

Georg Krauss (1607-1679), cronicar

Carl Wolff (1849-1929), economist, publicist si om politic.

Hermann Oberth (1894-1989), inventator, unul dintre parintii fondatori ai rachetei si astronauticii

Franz Friedrich Fronius (1829-1886), profesor, biolog si etnolog

Horea Teculescu (1897-1942), om de cultura, pedagog, scriitor

Radu Voina (1950-), jucator si antrenor de handbal

Eckhard Hügel (1908-1977), om de stiinta, poet

Hans Zultner (1930-), antrenor de handbal

Adrian Ivanitchi (1947-), cantaret de muzica folk

Miron Mitrea (1956-), politician

Vasi Carabuţ(1986-), realizator TV

Ursula Bedners (1920-2005), poeta

Anca Petrescu (1949-), arhitect

Gabriel Muresan (1982-), fotbalist.

28


http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Mure%C5%9Fan


http://ro.wikipedia.org/wiki/Anca_Petrescu



http://ro.wikipedia.org/wiki/Ursula_Bedners


http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasi_C%C4%83r%C4%83bu%C5%A3


http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Mitrea


http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Ivani%C5%A3chi


http://ro.wikipedia.org/wiki/Hans_Zultner



http://ro.wikipedia.org/wiki/Eckhard_H%C3%BCgel


http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Voina



http://ro.wikipedia.org/wiki/Horea_Teculescu



http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Friedrich_Fronius



http://ro.wikipedia.org/wiki/Hermann_Oberth



http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Wolff



http://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Krauss

http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Kelpius



http://ro.wikipedia.org/wiki/Zaharia_Boiu



http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Gr%C3%BCnanger



http://ro.wikipedia.org/wiki/Josef_Haltrich





http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Gull&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Marioara_T%C4%83nase


2.12 Obiective turistice din Sighisoara

Aflandu-se sub patronajul UNESCO, Sighisoara - "Nürenberg-ul

Transilvaniei" - reprezinta un punct de atractie de interes public. Mai mult chiar,

Sighisoara a reusit, prin intermediul Festivalului Medieval, sa devina - atat pe plan

national, cat si international - cunoscuta ca loc de desfasurare pentru astfel de

manifestari. Evenimentele au loc, in general, in cadrul centrului istoric medieval al

Sighisoarei, Cetatea.

La Sighisoara, pulseaza o viata culturala activa, care se manifesta prin numeroasele Festivaluri

internationale anuale, deja cunoscute: Festivalul de Arta Medievala care se desfasoara in ultimul sfarsit de

saptamana al lunii iulie, Festivalul de Muzica Academica ce promoveaza alaturi de marii artisti consacrati si

tinere talente, Festivalul Comunitatilor Nationale "Pro Etnica". Atmosfera medievala a vechiului burg se

pastreaza si datorita concertelor de orga din Biserica Manastirii, care au loc saptamanal, in ziua de vineri.

1.Monumentul"La.Chip"......................................................................................................................

Calatorul care paraseste orasul Sighisoara indreptandu-se spre Tg. Mures sau spre Medias intalneste

pe partea stanga, un delusor pe care sta un mic turn, cunoscut sub numele de monumentul "LA CHIP".

Legenda spune ca in timpul unui asediu asupra cetatii, un bun tintas ar fi lovit cu o lovitura de pusca, de pe

Bastionul din fata Turnuuli Aurarilor un pasa turc calare pe un elefant alb.

2.Biserica.din.deal..................................................................................................................................

Biserica din deal este neindoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al Cetatii Sighisoara.

Constructia acestei biserici, pusa sub patronajul Sf. Nicolae, incepe in anul 1345 si continua cu intermitente

pana in 1525.

FIG.11 Biserica din deal

29

http://s618.photobucket.com/albums/tt263/tamy_photos/?action=view&current=sighisoara-tower-clock1.jpg%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

3.Biserica Leprosilor

. ... ......................................................................................................................

Biserica Leprosilor aflata in Orasul de Jos este un monument gotic de sec. XV. A fost transformata intre

1647-1684 intr-o biserica de mici dimensiuni care deservea azilul de leprosi,

avand spre vest un amvon din care se predica celor bolnavi.

FIG.12 Biserica leprosilor

4.Biserica..Manastirii...........................................................................................................................

Biserica Manastirii dedicata Sfintei Fecioare a apartinut Manastirii dominicane (demolata la sfarsitul

sec.XIX) si a fost construita incepand din sec. al XIII-lea, fiind pomenita intr-o indulgenta data de Papa

Bonifaciu al VIII-lea in 1298.

5.Biserica Ortodoxa..............................................................................................................................

Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in

Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei

biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neoclasic adaptat

exigentelor de cult ortodox.

6.Biserica Romano-Catolica.................................................................................................................

Biserica Romano-Catolica Sf. Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii maicilor

franciscane, se afla in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, langa zidul de incinta.

7.Casa cu Cerb.......................................................................................................................................

Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii

transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si echilibrate, boltirile

parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata.

8.Casa de pe stanca...............................................................................................................................

Construita dupa marele incendiu din 1676, astazi restaurata de catre Fundatia "Veritas" este sediul

centrului educational si de schimb intercultural.

9.Casa Venetiana...................................................................................................................................

Numita asa dupa ancadramentele de piatra ale ferestrelor care imita goticul venetian, dateaza din sec.

al XVI-lea fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara poate fi vazuta in Biserica din

Deal.

10.Casa.Vlad..Dracul..............................................................................................................................

Fosta casa Paulini pare sa fie cea mai veche constructie civila de piatra din cetate, judecand dupa

bolta semicilindrica din piatra de rau de la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad Dracul" adaposteste un

30

rafinat restaurant in stil medieval care satisface pretentiile turistilor de pretutinden.

11.Catedrala..Ortodoxa

Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Cu hramul Sfanta Treime este

construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre arhitectul Dumitru Petrescu

Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.

12.Cetatea..Sighisoara

Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si in stil

renascentist si baroc. Declarat patrimoniu mondial UNESCO, Sighisoara este, de asemenea, locul de nastere

al lui Vlad Dracul.

Constituita dintr-un zid lung de 930 metri si inalt de 4 metri din piatra, ce se desfasura pe ambele

laturi ale dealului, cu drumuri de straja si creneluri, aceasta configuratie permitea folosirea cu maxim de

eficienta a arcurilor si arbaletelor ce constiutuiau armamentul principal al garnizoanei.

In secolul XV-lea, o data cu introducerea aremelor de foc, zidul a fost inaltat cu inca 4 metri iar

crenelurile au fost ingustate si indreptate in jos, acest lucru permitand aparatorilor un tir precis si eficace

importiva posibililor invadatori.

In secolul XVI si XVII, zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. Unele portiuni au fost

suprainaltate pana la 14-15 metri iar in interior, de-a lungul zidurilor s-a organizat un drum de straja ale

carui arcade si contraforturi se mai pastreaza si in ziua de azi.

Pentru o mai buna aparare si observare a zonei apropiate cetatii au mai fost inaltate inca alte 14

turnuri, menite sa intareasca si sistemul defensiv, in fata acestora au mai fost construite si bastioane si

platforme de tragere, de unde artileria putea sa deschida un foc de baraj extrem de eficace.

Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9 turnuri, care au rezistat

vitregiilor timpului.

13.Festivalul de Arta Medievala.......................................................................................................

Festivalul de Arta Medievala se desfasoara anual in ultimul sfarsit de saptamana al lunii iulie.

14.Turnul..Giuvaergiilor sigAurarilor

Mentionat documentar in anul 1511 si construit in cel mai inalt punct al cetatii, in extremitatea sud-

vestica a platoului superior, Turnul Giuvaergiilor este turnul inconjurat de cele mai multe legende avand o

importanta istorica desavarsita.............................................................................................................................

In anul 1603 turnul e renovat si intarit cu un sant si un val de pamant. In urma unei explozii care a

aruncat in aer zidul de legatura dintre Turnul Aurarilor si Turnul Frangherilor, soarta acestui turn care

detinuse vreme indelungata o pozitie cheie in sistemul de aparare al cetatii sighisorene, a fost tot mai

tragica.

31

In 1809 un trasnet ii distruge acoperisul si etajul superior iar in 1863 batrana zidire e transformata in

sala de gimnastica a Scolii din Deal, fiind si printre primele din Transilvania, ca apoi si aceasta sa fie

transformata in anul 1935 in capela mortuara.

Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai sensibile ale

Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit.

15.Turnul..Cizmarilor

La aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut ulterior, ne intampina TURNUL

CIZMARILOR, atestat documentar in anul 1594, fiind reconstruit in anul 1650.

De forma hexagonala, cu laturi inegale, incununat cu un prelung acoperis din tigla din care se prelungeste

un cochet turnulet de observare, acesta oferind un pitoresc aparte...............................................................

Asezat in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, el poarta pecetea arhitecturii baroce. Turnul care a avut

in fata sa si un bastion de artilerie, demolat in 1846.

16.Turnul..Cojocarilor

Se afla la foarte mica distanta de turnul Macelarilor, de care este legat prin poarta Torle, unde se

facea impartirea turmelor seara. Turnul este modest ca dimensiuni si forme, de plan patrat, datand din sec. al

XV-lea.

17.Turnul..Cositorilor

Reprezinta un unicat de arhitectura medievala: fundatia solida pe baza patrata, continua cu partea

mediana pentagonala care sustine zona superioara octogonala cu un acoperis hexagonal cu laturi inegale se

sprijina pe coloane masive intre care se afla metereze pentru pusti. Toate aceste schimbari de volume,la

care se adauga tencuielile ciuruite de gloante contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere

in fata acestuia, pe care batranul turn o poarta cu mandrie.

Ca element de fortificatie controleaza prin ferestrele de tragere intreaga portiune de S-E a zidului

cetatii.

Date istorice mentioneaza o reparatie facuta in anul 1583, in rest arhivele fiind destul de sarace.

Acest bastion, umplut cu pamant astazi , a fost exceptional prin pozitionare, cu o larga vedere asupra

imprejurimilor.

18.Turnul..Croitorilor

Ajungem la cea de-a doua poarta de acces a cetatii, prima "Poarta din fata" fiind strajuita de Turnul

cu Ceas. Datand probabil din secolul al XIV lea Turnul Croitorilor, se infatiseaza cu o arhitectura de o

nobila simplitate, cu un puternic acoperis, de plan dreptunghiular, el este strapuns in fata inferioara de doua

32

ganguri boltite in cruce, odinioara prevazute cu porti in ambele extremitati. Deasupra portilor turnul creste

cu inca doua etaje prevazute cu ferestre de tragere. Pe langa ferestrele de tragere cu care este prevazut

fiecare nivel, cel superior are pe laturile lungi cate trei guri de pacura.

Incendiul din Aprilie 1676, in urma caruia au ars in 6 ore trei sferturi din oras, i-a cazut victima si

Turnul Croitorilor, din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era depozitata in turn, distrugand

nivelele superioare si un mare numar de arme precum si rezervele de grau.

Turnul a fost in intregime reconstruit in anul 1679, cand a fost dotat si cu armamentul necesar.

Cu acest prilej, gangul de nord-vest a fost inchis, fiind transformat in depozit de pulbere pana in

1935, cand a fost restaurat, revenindu-se la forma initiala.

. .

19.Turnul cu Ceas..

.. La intrarea in cetate te intampina Turnul cu Ceas (denumit si Turnul Portii) ce reprezinta unul

dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala ale Sighisoarei. Sub turn inca se mai vad

urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, in turnul

principal, flancat de patru turnuri de colt ce marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a

pronunta pedeapsa capitala.

Turnul numit „turnul portii”, este cunoscut de la inceputul secolului al

XVIII lea sub denumirea de turnul cu ceas. .La 1604 turnul a fost dotat

cu orologiu al carui mecanism era din lemn,iar in 1648 ceasornicarii

sighisoreni,in frunte cu Jhonn Krischel,au inlocuit vechiul mecanism de

lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si

minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi scurgerea

orelor,a fost si el perfectionat, batand si sferturile de oră.

Langa cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat spre Orasul de

Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat doua grupuri de

statuete sculptate in lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite

ore. Langa cadranul din cetate ele sunt dispuse in trei registre. Construit

cu siguranta inca in a doua jumatate a secolului al XIV lea,turnul cu

FIG.13 Turnul cu Ceas

ceas ,un urias paralelipiped vertical a dobandit actuala infatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI

lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe atunci in Transilvania,au cazut

prada in timpul groaznicului incendiu din anul 1676.Importanta deosebita a ''Portii Principale'',a impus

refacerea grabnica a partii arse, cea ce s-a si petrecut un an mai tarziu cu acoperisul turnului.

33

In registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stanga,iese o figurina la orele 6 dimineata,marcand

inceputul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se retrage si din nisa dreapta iese alta

figurina,avand in mana doua lumanari;ea anunta incetarea lucrului si totodata sosirea serii.

FIG.14 Zeii patronimici ai zilelor saptamanii

In al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai in caldarea pe care o are in fata,scurgerea

orelor.Langa el o alta figurina reprezinta pacea. In partea dreapta a cadranului dinspre Orasul de Jos,

statuetele sunt dispuse in două registre. In primul registru, sapte figurine asezate pe un disc reprezinta zeii

patronimici ai zilelor saptamanii: d i a n a [luni] , m a r t e [marti] , m e r c u r [miercuri] , j u p i t e r [joi] ,

v e n e r a [vineri] , s a t u r n [sambata] si s o a r e l e [duminica].

Duminica

Duminica ziua soarelui, este reprezentata printr-o femeie in haina albastra si fusta rosie, care are in

jurul capului raze aurii. E un simbol al aurului.

Luni

Lunea, simbolizata de zeita Lunii, Selene (identificata si cu Artemis sau Diana, zeite ale vanatoarei

si protectoare ale animalelor), este imbracata intr-un costum albastru deschis. Stapana noptii are in maini

arcul si sageata, iar pe cap luna in forma de secera, simbol al argintului.

Marti

Zeul Marte, imagine a razboiului si a mortii, reprezinta ziua de marti: un barbat cu camasa rosie si

pieptar albastru, cu cizme si in maini cu o sulita. Pe cap are semnul zodiei berbecului si simbolul medieval

al fierului.

Miercuri

Curierul zeilor, el insusi zeu al comertului, Mercur (Hermes, la greci) reprezinta ziua de miercuri.

Apare ca un flacaiandru semet, cu camasa rosie, pieptar verde si cizme cu sireturi. Semnul de pe cap

simbolizeaza mercurul care ajuta la extragerea aurului (soarele) si a argintului (luna).

Joi

Ziua de joi este simbolizata de parintele zeilor, Jupiter (Zeus, la greci); poarta o coroana aurie pe cap

34

si e imbracat cu o camasa rosie si o manta de hermina. Isi sprijina piciorul drept pe globul pamintesc si tine

in maini i nsemnele fulgerului si tunetului. Poarta pe cap simbolul cositorului care protejeaza alte metale

impotriva coroziunii si creaza aliaje noi.

Vineri

Venus (Afrodit, la greci), zeita frumusetii careia un amoras inaripat ii tine o oglin da, simbolizeaza

ziua de vineri. Cocheta, are pieptul si piciorul drept dezvelite; cu fusta verde captusita cu rosu, mangaie cu

dreapta amorasul. Pe cap, simbolul astrologic al planetei Venus (Luceafarul) era si simbol al cuprului.

Sambata

Sambata este reprezentata de zeul Saturn, tatal zeilor (asimilat cu Chronos, timpul), dar si zeu al

agriculturii, al pacii si al abundentei. Figura cu barba, camasa albastra si fusta rosie, are piciorul drept in

forma de proteza, vopsit in negru. Pe cap poarta simbolul plumbului, al noptii, opus luminii si soarelui,

sambata fiind seara saptamanii.

Ca si acoperisul,vechile figurine inlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc ca la acea data stilul

baroc era raspandit in Transilvania. La 1755,intr-o plina perioada de refacere si modernizare a cetatii au fost

reparate invelitoarea de tabla,globul si cocosul din varful turnului.Inaltimea actuala o are din anul 1804 si

masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul turnului cu ceas străluceste mai vesel datorita tiglelor

multicolore care au inlocuit vechea invelitoare de tabla.

Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung fatadele turnului cu ceas,serveau

celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti aparatori aveau in paza lor nu numai barbacaua si turnul, in care

se aflau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si pe ''parintii orasului''(sfatul orasului),care

pana in 1556 au avut sediul la primul etaj al turnului.

Scarile inguste din stejar,care asigura circulatia intre cele patru etaje,usile joase ale incaperilor

vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii.

Din anul 1899 incaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al orasului, fiind

unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor din Sighisoara si implicit din intreaga Transilvanie.

O galerie de lemn inconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici, rasunau in zilele de sarbatoare

melodii intonate de orchestra orasului.Tot de aici,paznicul turnului repeta prin batai de toba numarul orelor

scurse,anuntate mai intai de orologiu,dovedind astfel ca este treaz si vegheaza. Acum ,de la acest nivel se

intinde in fata vizitatorului o priveliste ce va ramane pentru totdeauna intiparită in minte ca o imagine

feerica.

Turnul cu Ceas este un unicat in Romania, purtand numele ceasului (care are rol de poarta) cu

figurine.

20.Turnul..Fierarilor

35

In secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensiv a suferit cele mai multe transformari. Timp

de 50 de ani au fost daramate : Turnul Lacatusilor la 1894 si Manastirea Franciscanilor, pentru a creea

spatiu necesar actualei Biserici Catoliceiar in anul 1886 a fost demolat Turnul Dogarilor pentru a se ridica

palatul administrativ. Din arhiva se paote afirma ca Turnul Dogarilor este cel mai vechi dintre turnurile

catatii Sighisoara. Primarul Martin Eisenburger, in anul 1631, dispune la daramarea Turnului Barbierilor, pe

locul acesta fiind construit Turnul Fierarilor.................................................................................................

Este adosat zidului de incinta, datorita adosarii, turnul pare mult mai inalt vazut de la exteriorul

cetatii, latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta. Sub acoperisul abrupt in patru ape fatadela celor

doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere, cu goluri de tragere si guri de pacura, creand astazi un

efect decorativ deosebit.

21.Turnul..Franghierilor

Datand probabil din sec. al XIII-lea, acest turn, ca si Turnul Aurarilor a facut parte din vechea

fortificatie de pe varful dealului.Aparand coltul de nord-vest al platoului de sus, avand un plan patrat

suprapus peste un zid mai vechi.

In urma cercetarilor intreprinse in 1935, s-a descoperit urmele unor creneluri dintr-un zid mai vechi.

Reparat in anul 1630, el a fost ulterior transformat in locuinta pentru paznicul cimitirului.

22.Turnul..Macelarilor

Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa intre Turnul Frangherilor si Turnul Macelarilor,

are o deosebita valoare documentara, intrucat s-a pastrat pe toata inaltimea, lasand sa se citeasca cu claritate

fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii cetatii..................................................................

Turnul Macelarilor se ridica cu cinci laturi in afara zidului de incinta, a sasea constituind-o insusi

zidul.

Construit probabil in secolul al XV -lea, reconstruit in secolul al XVI - lea, documentele il amintesc

pentru prima data abia in anul 1680.............................................................................................................

Pozitia sa la poalele celei mei abrupte portiuni ale dealului ce coboara de pe platoul superior spre

platoul inferior explica importanta strategica a acestui post de aparare.Continuindu-ne drumul dupa cativa

pasi zidul e strapuns de un chochet arc de poarta numita de localnici "torle".Aceasta denumire se crede ca

provine de la cuvantul romanesc tirla, referindu-se la o portita prin care se ajungea la tirla cu oi a locuitorilor

din cel mai vechi cartier romanesc al orasului, Cornesti situat in apropierea portii.

Turnul Macelarilor este o constructie octogonala inaltata pe o baza hexagonala pentru a se obtine

camp de vedere peste bastionul aflat in fata sa.

23.Turnul..Tabacarilor

Turnul Tabacarilor este plasat pe latura de S-E este unul dintre cele mai vechi turnuri, fapt sustinut si

36

de arhitectura simpla si eficienta: baza patrata, dimensiunile bazei reduse, acoperis intr-o singura apa

inclinat inspre interiorul cetatii........................................................................................................................

Lipit de acest turn in anul 1631, Turnul Barbierilor a fost distrus mai tarziu. Urmele acestuia se mai

pot vedea si astazi pe tencuiala zidurilor invecinate.

2.13.Imprejurimile orasului Sighisoara

Imprejurimile Sighisoarei, deosebit de pitoresti, cu bogate si valoroase monumente istorice si

arhitectonice constituie de asemenea, obiective turistice interesante, demne de a fi cunoscute de vizitatorii

vechii asezari de pe Tarnave.

Albesti

La 6 km de Sighisoara, pe DN 13, ajungem in comuna Albesti unde, in 1848,

armata maghiara condusa de generalul Bem a fost infranta de trupele tariste, batalie in

care si-au pierdut viata poetul maghiar Petofi Sandor si publicistul german Anton Kurz..

Un monument format dintr-o coloana de marmura in capatul careia se afla un

vultur cu o sabie in cioc, ridicat in 1899, strajuieste groapa comuna in care se gasesc

osemintele revolutionarilor cazuti in lupta din vara anului 1849.

Tot aici se poate vizita Casa memoriala Petofi Sandor, inaugurata in 1904, inchinata

vietii si activitatii poetului revolutionar, luptator impotriva tiraniei si exploatarii nobiliare. Muzeul cuprinde

mai multe exponate dintre care amintim exemplare ale diferitelor editii din opera poetului, inclusiv traduceri

in limbi de mare circultie internationala, portrete, desene, fotografii ale lui Petofi, ale membrilor familiei

sale, ale conducatorilor revolutiei din 1948-1949, arme, harti si o serie de planuri ale bataliei.

Malancrav

Din Sighisoara spre Medias, pe DJ 14, trecem prin comuna Danes (10 km), apoi dupa

alti 9 km o luam la stanga si ajungem in comuna Laslea; de aici, pe o sosea comunala

neasfaltata, dupa alti 12 km se ajunge in satul Malancrav. Biserica din localitate,

construita pe la 1350, in aceeasi perioada cu Biserica din Deal, constituie un monument

37

specific goticului transilvanean. Lacasul, de tip bazilica, are trei nave fara bolti, cu clopotnita inglobata

navei centrale, iar corul incheiat in trei laturi, este boltit in ogive cu console decorate intr-o maniera

naturalista. Picturile murale, relativ bine pastrate,

dateaza din anul 1405.

Cris

Intorcandu-ne in comuna Danes, la 9 km spre sud, pe DJ 14 ajungem in satul Cris, cunoscut datorita

castelului fostei familii nobiliare Bethlen, edificiu in care stilul gotic se imbina cu elemente renascentiste.

Castelul a fost construit intre anii 1559-1683, pe fundatii vechi, piatra pentru ridicarea acestuia fiind adusa

de la cariera de la Racos. Castelul se ridica pe un mic deal in mijlocul satului; constructie cu plan

dreptunghiular, cu un foisor pe latura sud-vestica, care da spre curtea interioara, edificiul cu ziduri groase si

turnuri de aparare cuprinde peste 40 camere mari si luminoase.

FIG.15 Castelul fostei familii nobiliare Bethlen

La sfarsitul secolului al XVI-lea s-a ridicat un bastion masiv de forma cilindrica; in partea exterioara

a ultimului etaj au fost montate statui cu osteni. Turnul interior, rotund, are geamuri inguste cu vitralii. Aici

era capela, bogata biblioteca a familiei si, tocmai sus "sala miresei", numita si "sala placerilor".

Danes Castelul este inconjurat de un foarte mare parc unde se af la si un lac interior. Unul din contii

Bethlen avea pasiuni botanice, astfel ca multi arbori si plante de aici constituie o raritate. In parc se afla un

colt de odihna cu mese si banci minunat taiate si sculptate in marmura alba, care poarta semnatura celui mai

mare sculptor medieval din Transilvania: Fecit Elias Necolai, 1649 (atat statuia,cat si masa cu bancile se

gasesc la Muzeul Brukenthal din Sibiu).

Saes

La 9 km de Sighisoara, pe DN 106, in directia Agnita, intalnim comuna Saes unde poate fi vizitata o

biserica, monument de arhitectura datand din secolul al XIV-lea; atrag atentia pictura realizata in 1520, cu

vadite influente ale Renasterii, precum si o cristelnita de bronz.

38

Pe aceeasi ruta, dupa alti 8 km, se ajunge in comuna Apold; aici se pastreaza biserica fortificata,

construita, probabil, in secolul al XV-lea; zidul curtinei, cu turnuri patrate de aparare, este destul de bine

conservat. Deasupra navelor, in podul bisericii, se inalta galerii de aparare cu metereze, iar deasupra corului,

opus masivului turn-clopotnita, exista un zid de aparare cu metereze si guri de tragere.

Saschiz

La 20 km de Sighisaara, pe DN 13 (E60), in directia Brasov, se afla

comuna Saschiz, centru mestesugaresc activ in veacul al XVI-lea, vestit mai

ales prin breasla olarilor. In localitate pot fi vizitate cetatea taraneasca si

biserica fortificata.

FIG.16 Cetatea taraneasca

Vestigiile cetatii satesti, situata in partea de apus a comunei, cuprind o suprafata relativ mare, fapt

ce dovedeste ca ea servea ca loc de refugiu si pentru alte sate.

Cetatea este atestata documentar in anul 1470, intr-un act emis de cancelaria regelui Ungariei, Matei

Corvin. Curtina cetatii prezinta un plan poligonal, inconjurand coama dealului; turnurile de aparare, relativ

scunde, au forma unor paralelipipede cu baza patrata si acoperisul intr-o singura apa; in partea interioara ele

prezinta asemanari cu Turnul tabacarilor din Sighisoara. Biserica fortificata este una din cele mai

reprezentative si mai vechi constructii de acest gen din tara. Constructia bisericii a inceput in 1495, lucrarea

fiind terminata in anul urmator, fapt consemnat de doua inscriptii, una amplasata pe peretele corului si

cealalta pe o tigla a acoperisului. Ca stil arhitectonic,edificiul este inrudit cu alte biserici-fortificate pe care

le intalnim in localitati apropiate cum ar fi Bunesti, Cloasterf, Iacobeni etc. Zidul imprejmuitor a fost

demolat, iar turnul-clopotnita, mai nou decat biserica prezinta asemanari cu Turnul cu Ceas din Sighisoara,

in forma avuta anterior marelui incendiu din 1676. De plan dreptunghiular, cu puternice console prevazute

cu guri de aruncare la etaj, turnul-clopotnita are, in cele patru colturi ale bazei acoperisului, turnulete care

semnifica faptul ca localitatea se bucura de dreptul de jus gladii.

FIG.17 Biserica fortificata

Biserica, cu o singura nava, cor pentagonal alungit, cu un etaj de aparare fortificat, beneficiind de

goluri de tragere, amplasat sub acoperis, pe intreaga suprafata a constructiei, este inconjurata de 39

contraforturi legate cu arcade, deasupra carora se inalta parapete de zid, prevazute cu metereze si guri de

aruncare; un turn patrat flancheaza altarul. Dintre obiectele aflate in biserica o valoare deosebita prezinta un

potir gotic, lucrat in jurul anului 1480 de catre un artist necunoscut.

2.14.Principalele trasee turistice

Trasee turistice care includ municipiul Sighisoara :

1. Brasov - Fagaras - Sibiu - Saliste - Sebes - Alba-Iulia - Blaj - Medias - Sighisoara - Prejmer - Brasov

2. Cluj Napoca - Gherla - Reghin - Targu Mures - Sovata - Odorheiu Secuiesc - Sighisoara - Medias - Turda

- Cluj Napoca

3.Oradea – Alesd – Huedin – Cluj-Napoca – Turda – Aiud – Alba-Iulia - Sebes – Sibiu – Fagaras –

4. Codlea – Brasov– Rupea – Sighisoara – Mures – Ludus – Turda – Cluj-Napoca – Huedin - Alesd –

Oradea

5. Sighisoara - Saes - Apold - Bradeni - Netus – Agnita

FIG.18 Unitati de cazare

Trasee turistice in judetul Mures si Municipiul Sighisoara :

Excursii de o zi:

La munte:

Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea paraului Bistra,

in directia nord;

Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul Salard, pe

valea Salardului, spre nord-est;

Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), in directia nord-est;

Pasul Bucin (1.287 m), intre Sovata si Gheorgheni;

City break:

Sighisoara, cu Cetatea Medievala, Turnul cu Ceas, Biserica din Deal, Biserica fostei manastiri

dominicane, Casa "Vlad Dracul";

40

Statiuni balneare, rezervatii, helestee;

Sovata (pe drumul E60 si DN13), cu Lacul Ursu (adanc de 18,4 m), lacurile Alunis, Verde, Negru,

Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate si sodice;

Sangeorgiu de Mures (pe drumul DN15), cu baile sarate avand cel mai bogat continut de iod din

Europa;

Zau de Campie, pe soseaua dintre Ludus si Beclean, cu rezervatia de bujor de stepa si helestee;

Padurea Mociar, rezervatie forestiera aflata pe versantul stang al Vaii Gurghiului, la confluenta

acestuia cu raul Muresul;

Toplita (pe drumul DN15), cu bai termale;

Excursii de doua zile:

Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;

Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si DN13C);

Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) – Piatra Singuratica (peste 1.500 m);

Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, in directia nord din orasul Bicaz.

CAPITOLUL 3-POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA

3.1. UNITATI DE CAZARE,ALIMENTATIE,AGREMENT SI TRATAMENT

41

http://www.tourismguide.ro/include/uc_components/06_pics_top_discovery_popup.php?id=1502&L=2%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/include/uc_components/06_pics_top_discovery_popup.php?id=1038&L=1%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_binderbubi_sighisoara_3641.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

HOTELURI

Hotel..Dracul

Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON

Hotel..Steaua

Sighisoara Tarife incepand de la: 20 EUR

Hotel..Casa..Wagner


Hotel..Korona


Hotel..Sighisoara


Hotel..Poenita

Sighisoara Tarife incepand de la: 87.2 RON

Hotel..Denis


Hotel Rex

Sighisoara Tarife incepand de la: 34,00 EUR

Hotel BinderBubi

Sighisoara Tarife incepand de la: 248,00 RON

Hotel Claudiu

Sighisoara Tarife incepand de la: 32,00 EUR

42

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_claudiu_sighisoara_465.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_claudiu_sighisoara_465.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_binderbubi_sighisoara_3641.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_binderbubi_sighisoara_3641.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_rex_sighisoara_2353.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_rex_sighisoara_2353.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_denis_sighisoara_1387.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_denis_sighisoara_1387.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_poenita_sighisoara_1195.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_poenita_sighisoara_1195.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_sighisoara_sighisoara_793.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_sighisoara_sighisoara_793.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_korona_sighisoara_746.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_korona_sighisoara_746.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_casa_wagner_sighisoara_712.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_casa_wagner_sighisoara_712.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_steaua_sighisoara_671.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_steaua_sighisoara_671.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_dracul_sighisoara_1038.php



Hotel Transilvania


PENSIUNI

Pensiunea..Casa..Saseasca


Pensiunea..Casa..Legenda


Pensiunea Casa cu Cerb


Pensiunea..Casa..Epoca


Pensiunea..Raluca..Ioana


Pensiunea..Joker


43

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_joker_sighisoara_1537.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_joker_sighisoara_1537.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_raluca_ioana_sighisoara_1235.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_raluca_ioana_sighisoara_1235.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_epoca_sighisoara_1114.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_epoca_sighisoara_1114.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_cu_cerb_sighisoara_959.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_cu_cerb_sighisoara_959.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_legenda_sighisoara_395.php



http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_saseasca_sighisoara_1502.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_saseasca_sighisoara_1502.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_transilvania_sighisoara_2253.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/hotel_transilvania_sighisoara_2253.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_saseasca_sighisoara_1502.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_casa_legenda_sighisoara_395.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

Pensiunea..Citadela


Pensiunea Baier Hoff Tarife incepand de la: 100-120 RON

Sighisoara

Pensiunea Schneiderturm

Sighisoara Tarife incepand de la: 100-120 RON

Pensiunea Fronius Residence


Pensiunea Bella Vista


Pensiunea San Gennaro


Pensiunea Pivnita lui Teo

Sighisoara Tarife incepand de la:120 RON

Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara

Tipuri de unitati / Numar Anii

44

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_pivnita_lui_teo_sighisoara_1700.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_pivnita_lui_teo_sighisoara_1700.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_san_gennaro_sighisoara_1967.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_san_gennaro_sighisoara_1967.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_bella_vista_sighisoara_3456.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_bella_vista_sighisoara_3456.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_fronius_residence_sighisoara_2442.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_fronius_residence_sighisoara_2442.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_schneiderturm_sighisoara_4750.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_schneiderturm_sighisoara_4750.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_baier_hoff_sighisoara_1209.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_baier_hoff_sighisoara_1209.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_citadela_sighisoara_1684.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_citadela_sighisoara_1684.php

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_baier_hoff_sighisoara_1209.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_schneiderturm_sighisoara_4750.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_fronius_residence_sighisoara_2442.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_bella_vista_sighisoara_3456.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_san_gennaro_sighisoara_1967.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

http://www.tourismguide.ro/tgr/pensiunea_pivnita_lui_teo_sighisoara_1700.php%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

2009 2008 2005

Hoteluri 12 12 11

Pensiuni 19 11 11

Hanuri 1 1 -

Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 1 1 1

Camping 2 1 -

Total 35 26 23

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Se observa o crestere usoara in ceea ce priveste construirea si amenajarea de noi sructuri de primire

turistică cu funcţiuni de cazare in Sighisoara insotita si de o crestere a numarului de locuri disponibile. In

anul 2005 numarul de locuri disponibile era relativ scazut. O explicatie poate fi aceea ca turistii frecventeaza

si alte tipuri de unitatii de cazare cum ar fi fermele agroturistice in detrimentul pensiunilor, locuinte

secundare sau cazare la rude parinti ori prieteni.

Capacitatea de cazare turistica existenta

Tipuri de unitati / Numar locuri Anii

2009 2008 2005

Hoteluri 668 600 534

Pensiuni 313 250 220

Hanuri 22 20 -

Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 8 8 8

Camping 300 300 -

Total 1311 1178 762

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Unitati de alimentatie

Restaurant Joker

Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 - 23:00

Restaurantul va ofera o gama larga de preparate culinare din bucataria traditionala

ardeleneasca si unele specialitati din bucataria internationala.

Resturant Hotel Sighisoara

45

http://restaurant.triburi.com/restaurant/Resturant-Hotel-Sighisoara_3.html

http://restaurant.triburi.com/restaurant/Restaurant-Joker_1.html

Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente erganizate in

grup restrins.

Restaurant Denis Danes

La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite dupa retete

alese, in compania vinurilor de vita nobila atent selectionate. In restaurantul

hotelului se pot servi cele mai variate creatii culinare. Restaurantul va ofera o

atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente de orice fel.

Restaurantul Hotelului DENIS va asteapta!

Restaurant Europa 2000

Restaurant Europa 2000 din Sighisoara, va ofera atat meniuri traditionale

romanesti,cat si meniuri internationale.

Bucatarul sef pregateste fiecare meniu proaspat tinand cont de dorintele

dumneavoastra speciale.

Pizerii: Pizzerie “JO”, 4 Amici, Admil, Flamingo, Pizza Albatros, Pizza Italiana

Baruri, puburi si terase: Bar Emma Srl, Music Pub, Culture Pub, Bar Studio

Unitati de agrement

Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No Limits, Discoteca Black Box,

Discoteca Kramer Culture PUB, Club B

Piete: Piaţeta Şcolii De Muzică Piaţa Turnului Cizmarilor Piaţa Răţuştelor Piaţa Cetăţii Piaţa Sigma

Teatre : Teatrul popular Sighişoara , Teatru National Targu Mures, Teatrul Ariel

Cinema: Tineretului

Unitati de tratament

Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures

Statiunea Sangiorgiu de Mures

Analiza circulatiei turistice

. Capacitatea si activitatea turistica in Sighisoara

46

http://restaurant.triburi.com/restaurant/Restaurant-Europa-2000_2.html

http://restaurant.triburi.com/restaurant/Restaurant-Denis-Danes_14.html

Anul Nr. locuri Nr. locuri in

functiune (mii

locuri – zile)

Sosiri (Mii) Innoptari (Mii)

2005 762 114.30 16.5 35.6

2008 1178 191.4 22.2 50.4

2009 1311 327.7 40.6 84.2

Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

. Capacitatea si activitatea turistica in Sighisoara (romani, straini)

Anul Nr locuri in

functiune(mii

locuri,zile)

Sosiri Innoptari Indici de utilizare

neta a capacitatii

in functiune (%)

Romani

(mii)

Straini

(mii)

Romani

(mii)

Straini

(mii)

2005 114.3 13.5 3.0 25.1 10.6 31.1

2008 191.4 17.7 4.4 35.5 14.9 26.5

2009 327.7 32.48 8.12 67.5 16.7 25.6


Se poate observa clar o crestere in turism a capacitatii de cazare aflata in functiune in Sighisoara, in

aceasta perioada. Ponderea sosirilor in perioada 2005 – 2008 a avut o crestere , dar anul 2009 s-a inregistrat

o crestere a sosirilor cu 83% mai mare fata de 2008 si cu 146% fata de 2005, numarul turistilor inregistrand

o crestere semnificativa.

Numarul de innoptari are de asemenea o evolutie pozitiva cu o crestere spectaculoasa in anul 2009,

cu 67% fata de 2008 si cu 136% fata de 2005. Din punct de vedere al structurii turistilor sunt cu

preponderenta turisti romani,numarul turistilor straini fiind relativ mic si inregistrand o scadere in anul

2008.

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune scade in aceasta periada de la 31.1% la

25.6% si deci si rentabilitatea spatiilor de cazare scade.

Sejurul mediu este de 2,16 zile in 2005, 2,27 zile in 2008 si 2,07 zile in 2009,inregistrand astfel o

evolutie relativ constanta.

Densitatea circulatiei turistice a inregistrat un trend ascendent de la 0.51 tur/ loc la 1.18 tur/ loc.

Circulatia turistica a Sighisoarei a cunoscut, in perioada 2005-2009, o serie de modificari atat de ordin

cantitativ, cat si de ordin structural, datorita in special fenomenului de tranzitie, a situatiei economice

precare, dar si a interesului deosebit al turistilor pentru petrecerea timpului in zone noi nepoluate.

47

Incasarile din turism- Sighisoara detine un valoraos potential natural si antropic, pe baza conditiilor

geografice climaice si istorice existente. In regiune exista posibilitatea de a face din munca de turism un

sector economic important cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca.

Turisiti cazati in unitatile de cazare din Sighisoara

Tipuri de unitati/ Numar sosiri Ani

2005 2008 2009

Hotel Romani

Straini

8.4 8.14 14.90

1.9 2.03 3.7

Pensiune Romani

Straini

4.92 5.13 9.40

1.03 1.3 2.34

Hotel Pentru Tineret(Hostel) Romani

Straini

0.3 0.2 0.32

0.07 0.07 0.1

Han Romani

Straini

- 0.5 0.74

- 0.1 0.2

Camping Romani

Straini

- 3.9 7.12

- 0.9 1.78

Total Romani

Straini

13.5 17.7 32.4

3 4.4 8.1


Majoritatea turistilor atat romani, cat si straini au preferat sa se cazeze in structuri de primire

turistica sub forma hotelurilor si a pensiunilor, o motivatie poate fi comfortul oferit de aceste unitati, dotarile

pe care le au, serviciile pe care le ofera,dar si increderea alinierii acetor structuri la cerintele impuse odata cu

intrarea in comunitatea europeana.

. Numarul de innoptari in unitatile de cazare din Sighisoara

Tipuri De Unitati/ Numar innoptari Ani

2005 2008 2009

Hotel Romani

Straini

16.3 16.3 30.8

6.9 6.8 7.8

Pensiune Romani

Straini

7.3 10.3 19.5

3.2 4.4 4.8

48

Hotel pentru tineret(Hostel) Romani

Straini

1.5 0.4 1

0.5 0.15 0.2

Han Romani

Straini

- 0.7 1.4

- 0.3 0.3

Camping Romani

Straini

- 7.8 14.8

- 3.4 3.6

Total Romani

Straini

25.1 35.5 67.5

10.6 14.9 16.7


3.2.STUDIU DE CAZ-„DOMENIUL DANES DRACULA”

49

FIG.19 –HARTA DOMENIULUI DANES DRACULA

PENSIUNEA DRACULA

Asezata pe cursul Tarnavei mari, intr-un minunat decor natural, in apropierea localitatii Danes, la

doar cativa km de legendara cetate a Sighisoarei, Pensiunea Dracula Danes ofera servicii de cazare, servirea

mesei, precum si posibilitatea petrecerii intr-un mod placut a timpului la piscina cu bar, posibilitatea de a

calari sau de a lua lectii de calarie la centrul ecvestru si agrement din apropierea peniunii.

Cazare

- 28 de locuri in camere duble

- 1 apartament

Servicii

- Baie cu dus

- Televizor si cablu TV

- Piscina in aer liber cu bar & terasa

Restaurantul

50

http://www.dracul.ro/agrement_cal_dracul_danes.html

http://www.dracul.ro/centru_ecvestru_dracul_danes.html

- 60 de locuri in restaurant

- 65 de locuri pe terasa

- 60 de locuri in crama

- Specialitati romanesti si internationale

Camera confort:

02.01.2010-01.05.2010 - 140 RON

01.05.2010-01.10.2010 - 160 RON

01.10.2010-28.12.2010 - 140 RON

Apartament:

02.01.2010-01.05.2010 - 180 RON

01.05.2010-01.10.2010 - 190 RON

01.10.2010-28.12.2010 - 180 RON

*Micul dejun (bufet suedez) este inclus in pretul camerei. Camerele sunt pentru 2 persoane. Unde

este posibil se poate pune un pat suplimentar la cerere pentru copii pana la 14 ani, 40 lei pat suplimentar +

15 lei/mic dejun. Animale de companie nu se accepta in camera, se pot gazdui in ferma unitatii. Taxa

hoteliera este inclusa in pretul camerei.

Agrement

Pentru amatori si pasionati de cal si echitatie oferim cursuri teoretice de ingrijire si cunoastere a

calului, cursuri de initiere si perfectionare in practica calariei,iar pentru avansati circuite calare pe trasee in

grupuri de 2 pana la 5 persoane, plimbari cu trasura,cu sania individual sau in grupuri de 5-17 persoane,

teren de minifotbal,drumetii sau plimbari cu bicicleta in imprejurimi.

- 3 padocuri si 2 terenuri pentru detenta cailor

- Antrenament in aer liber

- Manej circular acoperit

-Grajduri prevazute cu:

- 14 boxe pentru cai

- 8 locuri ponei

- Selarie, punct sanitar

- Servicii de pensiune pentru cai

- Calarie pe ponei

51

- Calarie terapeutica

- Curs de ingrijire a cailor

Club house

- Spatiul de primire, informare si documentare

- Intruniri intre prieteni si pasionati ai calului

- Spatii de lucru si detenta a cailor: 3 padocuri si 2 terenuri

- Antrenament in aer liber

- Manej circular acoperit

Ferma

Miniferma pentru animale

Grajduri prevazute cu:

- 14 boxe pentru cai

- 8 locuri ponei

- Selarie, punct sanitar

- Servicii de pensiune pentru cai

Centru copii

- Calarie pe ponei

- Calarie terapeutica

- Curs de ingrijire a cailor

CENTRU ECVESTRU

Domeniul centrului ecvestru se intinde pe o suprafata de 5 hectare in care locul central este ocupat

de activitatile cu si in jurul calului.

Cazare

- 16 locuri (camere cu pat matrimonial)

- 1 apartament

52

Servicii

- Baie cu dus

- Televizor & cablu TV

- Sala de conferinte (70 de locuri): video-proiector, flip-chart, internet, tv

- Sala de consiliu (12 locuri)

- Berbecue in foisor sau mese campenesti (produse traditionale)

- Loc de joaca pentru copii

- Mini-ferma animale



- Specialitati romanesti si internationale

Cultura ecvestra

- O expozitie permanenta pe teme ecvestre completeaza..ambianta printr-o incursiune pedagogica in

universul fascinant al calului.

Camera confort:

02.01.2010-01.05.2010 - 160 RON

01.05.2010-01.10.2010 - 170 RON

01.10.2010-28.12.2010 - 160 RON

Apartament:

02.01.2010-01.05.2010 - 180 RON

01.05.2010-01.10.2010 - 190 RON

01.10.2010-28.12.2010 - 180 RON

*Micul dejun (bufet suedez) este inclus în pretul camerei. Taxa hoteliera este inclusa in pretul

camerei. Camerele sunt pentru 2 persoane. Unde este posibil se poate pune un pat suplimentar la cerere

pentru copii pana la 14 ani, 40 lei pat suplimentar + 15 lei/mic dejun. Animale de companie nu se accepta in

camera, se pot gazdui in ferma unitatii.

HANUL DRACULA DANES

Hanul Dracula, situat intr-un peisaj pitoresc pe valea Stejareni la doar 5 km de cetatea Sighisoara, va

poate oferi momente inedite de liniste si recreere. Puteti pescui in lacurile de langa han sau sa va bucurati de

53

clipele minunate petrecute in sanul naturii, alaturi de o sumedenie de animale salbatice si domestice ce le

veti gasi cu placere intr-o mica gradina zoologica.

Cazare

-21 de locuri

-2 apartamente cu pat matrimonial

-5 camere cu trei paturi cu grup sanitar propriu

-1 camera dubla cu grup sanitar propriu

Servicii

- Baie cu dus

- Televizor si cablu TV

- Locuri amenajate pentru pic-nic

- Lacuri pentru pescuit

- Mini-gradina zoologica

- Mini-insula cu lebede

- Locuri de joaca amenajate pentru copii

- Stana amenajata

Restaurantul



- specialitati romanesti si internationale

Pentru pranz oferim o gama larga de preparate culinare.

Pentru servirea meselor se v-a stabili meniul inainte de sosirea clientilor cu 24 de ore inainte.

* Micul dejun este inclus in pretul camerei. Taxa hoteliera este inclusa in pretul camerei.

Tarif de vara

Camera: 160 RON

Apartament: 180 RON

Rezervari la: 0265 772211

54

CONCLUZII SI PROPUNERI

In urma realizarii acestei lucrari se pot trage urmatorele concluzii, tendinte cu privire la turismul din

Sighisoara, se pot pune in evidenta punctele slabe si tari ale zonei. Se disting urmatoarele tendinte ale

turismului in Sighisoara:

un numar mereu crescand de turisti doresc sa-si satisfaca hobby-urile si interesele lor speciale,

bazate pe natura, activitati economice si interese profesionale;

sporirea numarului de vacante de durata mai scurta, aceasta permitand dezvoltarea mai multor

destinatii turistice, iar pentru satisfacerea cererii, ocazia de a oferi facilitati pentru turisti;

turistii devin mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii de buna calitate, utilitati si servicii pe

masura si tarife /preturi adecvate calitatii in calatoriile lor;

calatoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinte, reuniuni etc. continua sa se dezvolte, aducand

beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participa la astfel de actiuni sunt in

acelasi timp si turisti "de vacanta" care doresc sa cunoasca zona pe care o viziteaza;

sporeste numarul turistilor care sunt preocupati de problemele de mediu natural, prin urmare, cresc

cautarile unor destinatii foarte putin poluate si fara probleme de mediu; ca urmare a acestor orientari,

foarte multe destinatii sunt preocupate in adoptarea unor programe de dezvoltare si doresc sa

incurajeze turismul de buna calitate, care evita problemele de mediu, optimizandu-se si beneficiile

economice;

turismul utilizeaza intr-o masura tot mai mare, tehnologia moderna in domenii ca servicii de

rezervare sau marketing; in ultima perioada internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de

informare si marketing.

Puncte tari:

■ numeroasele trasee turistice, puse la dipozitia turistilor, pentru a ajunge cat mai usor la obiectivele

turistice pe care doresc sa le viziteze.

■ baza de cazare in dezvoltare, serviciile oferite de acestea sunt dintre cele mai diverse, dar inca in

dezvoltare;

■ posibilitatile de agrement oferite, diferite sporturi, fiind o zona destul de prielnica pentru astfel de

sporturi.

55

Puncte slabe:

dezvoltarea infrastructurii lasa de dorit, drumurile fiind factorul principal al retinerii turistilor in ceea

ce priveste vizitarea acestei zonei;

slaba amenajare a obiectivelor turistice, nefiind suficient amenajate;

lipsa unor investitori importanti, care sa faca o infuzie de capital. Investitiile in turism, caracterizate

de valoarea mare a cheltuielilor si termen de recuperare indelungat. Persoanele care au investit au

facut-o indeosebi in capacitati mici, adresate in special unei clientele atent selectate si nu masei mari

a turistilor. Investitorii straini au evitat domeniul turismului, acest lucru fiind determinat de situatia

economica si politica instabila a Romaniei.

valorifcarea insuficienta a potentialului turistic, slaba promovare a acestuia;

pasivitatea autoritatilor locale in ceea ce priveste dezvoltarea turismului prin obtinerea de finantari;

Propuneri de valorificare

In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului Sighisoara este necesar

luarea unor masuri concrete :

Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate.

Strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, prin

crearea unei baze de date continand agentii de turism din Romania si prin furnizarea continua

de informatii – calendar al venimentelor, actualizarea produselor si alte activitati similare,

plasarea reclamelor in publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la targurile de

turism din Romania.

Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata in

crestere, iar municipiul Sighisoara cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine

pozitionat, astfel incat se poate incepe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.

Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelor de transport in

comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari servicii, a

echipmentelor tehnico edilitare.

Necesitatea infiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea unor

politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local in vederea eficientizarii

actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta parte obiectivele pe

care un astfel de serviciu si le propune:

• promovarea sustinuta a “dezvoltarii turistice in scopul cresterii beneficiilor obtinute de pe urma

valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala;

56

• promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara in special si a judetului Mures in general, atat pe

plan national, cat si pe plan international;

• realizarea unor programe in parteneriat cu oficiile de turism de pe langa primariile oraselor infratite cu

municipiul Sighisoara;

• abordarea sistematică a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze intr-un cadru coerent, pe o baza

locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati in turism;

• identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este scazut si inaintarea de

propuneri in vederea introducerii cat mai rapide a acestora in circulatia turistica;

• analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de asociere cu Primaria

municipiului Sighisoara in vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale;

• initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat

de importantăa.

Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea investitorilor straini

Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia ue

Organizarea unor tururi / circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

Organizarea unor evenimente / manifestari cultural-artistice etc. (in parteneriat public / privat),

care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare si dinamizare a

turismului local

Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o imagine pozitiva a

turismului din municipiul Sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, harţi si ghiduri turistice,

ilustrate etc.)

Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de date completa

si operativa, privind oferta turistica din municipiu si proximitati:

• baza turistica: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

– restaurante, cluburi, puncte de agrement;

– agentii de turism si rent-a-car;

• puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte atractii cultural-istorice) ce sa fie incluse in

diverse tururi ale orasului

• modalitati de petrecere a timpului liber (agrement);

• trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces;

• servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;

57

monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi – fluxul turistic, cererea turistica,

factorii motivationali etc.:

• numarul de turisti romani si straini, ponderea cererii interne si externe in totalul cererii turistice anuale;

• indicele modificarii in timp a cererii turistice interne si externe;

• repartitia pe zone de provenienta (tari) a cererii turistice externe si provenienta regionala a cererii turistice

interne;

Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaþi in dezvoltarea turismului pe plan

Local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private – ant,

Antrec, ong-uri, agenti privati de turism – hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.), activarea

parteneriatului public-privat intr-un efort cumulat de relansare a turismului clujean, explorarea posibilelor

parteneriate regionale si a avantajelor colaborarii cu agentiile de promovare din alte judete.

Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia turismului local, cu

participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil, institutiilor de

invatamant cu specific de turism si altor factori competenti (reprezentantii autoritatilor

locale, Consiliul Judetean si Prefectura Cluj, Agentia de Dezvoltare Nord Vest,

reprezentantii sectorului agroturistic etc.), avand ca finalitate identificarea resurselor si a

posibilitatilor de finantare a unor proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe

termen scurt, mediu.

Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru lucratorii si lung

profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru pensiunile mici

etc.

58

BIBLIOGRAFIE

1. Camarda A., „Economia Turismului”, Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2005

2. Cucu V. „Oraşele României”. Editura Ştiinţifică Bucureşti

3. Dubowy E. „Sighişoara- un oraş medieval” Editura Tehnică Bucureşti

4. Ioncicã, M. „Economia Serviciilor”, Bucuresti, Editura Uranus, 2000

5. Minciu R. „Economia Turismului” Bucuresti Ed. Uranus 2000

6. Nistoreanu P. „Economia Turismului- Teori Si Practica” Bucuresti Ed.ASE 2002

7. Sighişoara - mic îndreptar turistic

8. Şoneriu I. „Orasul Sighişoara” vol VIII

9. Vancea A. „Monografia judeţului Târnava Mare- Sighişoara” editura

10. www. Sighişoara.com

59

ANEXA 1

FIG.1-TURNUL CU CEAS

60

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/6/69/Turnul_cu_ceas.jpg

FIG.2-FESTIVALUL SIGHISOARA

61

http://pozedinromania.ro/Albums/81/orasul-sighisoara_244/festival-sighisoara._2013.jpeg

FIG.3-STRADA IN CETATEA DIN SIGHISOARA

62

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9a/Sighisoara.jpg

FIG.4\5-PANORAMA SIGHISOARA

63

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d2/Sighisoara_200609.jpg%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

FIG.6 BISERICA ORTODOXA

64

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/07/Orthodox_Trinity_Church_in_Sighi%C5%9Foara_%28Segesv%C3%A1r%2C_Sch%C3%A4%C3%9Fburg%29.jpg

FIG.7 VEDERE DIN TURNUL CU CEAS

DOMENIUL DANES DRACULA

65

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1a/Sighisoara_view_from_the_clock_tower.jpg

PENSIUNE

66

CRAMA

69

CENTRU ECVESTRU

72

HANUL

78

ANEXA 2

Calendarul evenimentelor din Sighisoara in 2010 - festivalul Medieval Sighisoara:

IUNIE

1. 1 iunie – Ziua Internationala a Copilului

2. 1 iunie - "Lumea mirifica a copilariei"- 1 iunie, ziua internationala a copilului- expozitie de carte si recital

de poezie - sectia pentru copii a Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”

3. 26 iunie: Ziua Drapelului National

4. Festivalul “Sighisoara Film Fest”

5. Luna iunie: Expozitie de pictura – Rodica Costeanu-Sighisoara, Muzeul de Istorie – sala de expozitii

temporare din incinta Turnului cu Ceas

6. 21-25 iunie - Tabara de engleza (pentru elevii claselor IX-XI) – Fundatia Veritas Sighisoara

7. 26 iunie - Ziua mondiala de lupta împotriva drogurilor

8. 28 iunie - 2 iulie - Tabara de engleza (pentru elevii claselor IX-XI) – Fundatia Veritas Sighisoara

9. 30 iunie - Stolnicul Constantin Cantacuzino în literatura româna - evocarea operei lui - sectia pentru

adulti a Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”

IULIE

1. 8-10 iulie - Targul Mestesugarilor – Fundatia Veritas Sighisoara

2. 23-25 iulie: Festivalul “Sighisoara Medievala”

3. 29 iulie: Ziua Imnului National

4. Lunile iulie - septembrie: Armonii cromatice la Sighisoara – manifestari metamuzeale organizate de

Muzeul de Istorie în colaboare cu DJCCPN Mures – sala de expozitii temporare din incinta Turnului cu

Ceas

AUGUST

1. 1-11 august: Festivalul de Muzica Academica

2. 12-21 august: Festivalul ProEtnica - Centrul Educational Interetnic pentru Tineret

3. 18 august - Personalitati marcante ale culturii romanesti: Mihail Sorbul (125 de ani de la nasterea lui) -

expozitie de carte si evocarea operei - sectia pentru adulti a Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”

81



Ceas

SEPTEMBRIE

1. 4-5 septembrie: Festivalul Fanfarelor

2. 15-22 septembrie: Saptamâna Mobilitatii Europene

3. 22 septembrie: Ziua Mondiala fara Masini

4. Luna septembrie: “Zilele patrimoniului European” – expozitie temporara de dicata Zilelor Patrimoniului,

Muzeul de Istorie – sala de expozitii temporare din incinta Turnului cu Ceas

5. 29 septembrie - Un monument al ortodoxiei romanesti – parintele ieromonah Arsenie Boca (100 de ani de

la nasterea sa) - sectia pentru adulti a Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”



Ceas

OCTOMBRIE

1. 1 octombrie: Ziua Internationala a Persoanelor Varstnice

2. 12 octombrie - 130 de ani de la nasterea scriitorului Mihail Sadoveanu - evocarea operei lui si expozitie

de carte - sectia pentru copii a Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”

3. 25 octombrie: Ziua Armatei Române

4. Festivalul Sighisoara Muzicala

5. Lunile octombrie – noiembrie: Program de pedagogie muzeala, Muzeul de Istorie - sala de expozitii


NOIEMBRIE

1. 13-14 noiembrie: Festivalul de folclor “Datini” – Asociatia L.C.S. Speranta

2. 18 noiembrie : 75 de ani de la nasterea poetului Nicolae Labis – expozitie de carte si masa rotunda - sectia

pentru adulti a Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”

82

3. Lunile octombrie – noiembrie: Program de pedagogie muzeala, Muzeul de Istorie - sala de expozitii


DECEMBRIE

1. 1 decembrie: “1 Decembrie - Ziua Nationala a Romaniei”:

1 decembrie: Lansare de carte – Numarul III al anuarului Muzeului de Istorie Sighisoara, Sala de lectura a

Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”

1 decembrie - "1 Decembrie- Ziua Nationala a Romaniei" - Marea Unire 1918 - recital de poezie si expozitie

de carte la Biblioteca Municipala “Zaharia Boiu”

2. 15 decembrie – “Traditii si obiceiuri de sarbatorea Nasterii Domnului” în operele scriitorilor români si

straini – sectia pentru copii a Bibliotecii Municipale “Zaharia Boiu”

3. Advent 2010 :

3 decembrie - Targul de Sf. Nicolae

12 decembrie - Marsul Luminilor

20-22 decembrie - Targul de Craciun

16 decembrie - Concertul Ecumenic

4. 21 – 25 decembrie : Christmas Celebration Week

Acces Sighisoara

Activitati Sighisoara

Atractii Sighisoara

Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul datorita Festivalului

Medieval. Pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme, apar intempestiv cavaleri, calugari,

vrajitori, clovni si duhuri intrupate, veniti dintr-o lume in care fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind

frica dar si neostoita inclinatie spre aventura.

Vom auzi zgomotul armurilor, sabiilor si murmurul din piata medievala, iar papusarii din coviltir,

saltimbanci, menestreli, cavaleri si domnite, vor invada stradutele inguste, reinviind atmosfera Epocii

medievale.

Personaje imbracate in matase si dantele, cu armuri si sabii ale costumelor fabuloase de epoca – regi

si regine, printi si printese, cavaleri si domnite – dar si masti caraghioase vor trezi fantezia celor care vor

pasi pe stradutele burgului medieval.

83

Ca in fiecare an Festivalul Sighisoara Medievala se desfasoara la sfarsitul lunii iulie. Editia

Festivalului Medieval Sighisoara 2010 se va desfasura in perioada 23 - 25 iulie 2010.

Program Festivalul Sighisoara Medievala

21 Iulie 2007

FESTIVALUL SIGHISOARA MEDIEVALĂ 2007

PROGRAM

VINERI 27 IULIE

Piata Cetaţii

12:00-13:30

Festivitate de deschidere

Parada indragostitilor

Centrul orasului – str. 1 Decembrie 1918 – Parada costumelor medievale

Declaratii de dragoste

13:30-14:00

Cantece si dansuri din Renastere - Ansamblul Huniadi Cantores (Hunedoara)

14:15-15:30

„Un colet de la contele Gozzi” - Spectacol commedia dell’arte- UNATC Bucuresti

15:30-15:45

Cavalerii Cetatii Rosii - „Once”

15:45-16:30

Dialoguri de dragoste

16:30-16:45

Animatie

16:45-17:30

Concurs de declaratii de dragoste

19:00-20:00

„Saltarello”: muzica si dansuri medievale, urmate de curs de dansuri medievale - Ansamblul Istoric

Passamezzo (Cluj)

20:30-22:00

„Un vis in noaptea miezului... de vara” - UNATC Bucuresti

22:30-24:00

84

„Nosferatu” de F.W. Murnau (1922): proiectie de film mut cu improvizaţii muzicale live - Ansamblul

Einuiea (Bucuresti)

Piata Ratustelor – Curtea copiilor

10.00-12.00

Atelier de confectionat papusi

14:00-15:00

„Ursul pacalit” - Spectacol cu papusi - Trupa „Peter Pan”

15:15-17:15

Animatie cu papusi

17:30-18:30

„Gradina mea” - Spectacol cu papusi - Trupa „Junior”

18:45-20:00

Animatie cu papusi

22:00-23:00

„Povestea morarului” - Teatru de umbre pentru adulti - Trupa „Peter Pan”

Piateta de la Scoala de muzica – Curtea comediantilor

10:00-12:00

Atelier „Commedia dell’arte” - Sandu Mihai Gruia

14.00-16.00

Teatrul „Cameleon” - Sighisoara

16:30-17:00

„Ratusca cea urata” - Teatrul „Citadel” - Sighisoara

17:15-18:15

Farse medievale - UNATC Bucuresti

18:30 -20:30

Atelier „Commedia dell’arte” - Sandu Mihai Gruia

21:00 -21:30

„Frumusetea lichida” - Trupa „Life Force”

21:30-22:00

„Fire Show” - Trupa „Life Force”

Biserica din Deal

16.00-16.45

85

Portret componistic Joseph Bodin de Boismortier: concert de oboi - Ansamblul de oboi Pavel Tornea

(Brasov)

16:45-17:30

„Auff Toccata Manier”: recital de orga - Wilhelm Schmidts – orga (Cluj)

Biserica Manastirii

18:00-19:00

Recital de orga (in colaborare cu Parohia Evanghelica Sighisoara) - Adrian Marcovici (Timisoara)

Biserica Romano-catolica

20:30-21:15

„Quem pastores laudavere”: muzica instrumentala din Evul Mediu si Renastere - Ansamblul Capella

all’Antico (Polonia)

Catedrala Ortodoxa

19.30-20.15

Concert vocal de muzica veche - Ansamblul coral Armonia (Sighisoara)

Turnul cu Ceas

14:30-15:15

Vernisajul expoziţiei foto si lansarea CD-ului „Biserici sasesti fortificate din Transilvania” (Asociatia

Mioritics) Sala Renastere: minirecital de clavicord – Wilhelm Schmidts (Cluj)

Sala Festiva a Primariei – Sectiunea conferinte

17.00-18.00

Cristian Ionescu – Bucuresti - „Kabbala medievala, simbolismul si mistica numerelor”

18.00-19.00

dr. Cosmin Rusu (Cluj-Napoca) - „Al treilea timp. Timpul petrecerii in orasele Transilvaniei medievale

tarzii”

19.00-20.00

Adriana Antihi (Muzeul de Istorie Sighişoara) - „Personalitati de seama ale culturii sighisorene: dr. Josef

Bacon – fondatorul Muzeului de Istorie Sighisoara”

Piata Sigma

18:00-19.00

Piata aspirantilor

19.00-20.30

Free folk

21.00-24.00

86

Ada Milea

Victor Socaciu si Biroul Executiv

SAMBATA 28 IULIE

Piata Cetatii

10:00-11:00 Concurs de declaratii de dragoste

11:00-11:30

Animatie

12:00-12:45

„Stampe japoneze”: concert de muzica nipona - Ansamblul Einuiea (Bucuresti)

14:00-14:45

Poveste cu Sfofarlic - UNATC Bucuresti

14:45-15:00

Animatie

15:00-16:00

Spectacol commedia dell’arte - UNATC Bucuresti

16:00-17:00

„Inuendo” - Ordinul Cavalerilor de Transilvania – Hermannstadt

17:00-17:15

Animatie

17:30-18:30

Concert „Truverii” (Bucuresti)

19:00-20:00

„La cortegiana innamorata”: spectacol renascentist de comedie-balet pe muzica de Monteverdi şi

contemporani ai sai, urmat de curs de dansuri renascentiste - Ansamblul Istoric Pasamezzo (Cluj)

20:30-21.00

„Estampida”: muzica instrumentala din Evul Mediu si Renastere - Ansamblul Capella all’Antico (Polonia)

21:00-21:30

Cavalerii Cetatii Rosii - Lupte cavaleresti

22:00-23:45

„Faust” de F.W. Murnau (1926): proiectie de film mut cu inserturi din Bulgakov si improvizatii muzicale

live - Ansamblul Einuiea (Bucuresti)

Piata Ratustelor – Curtea copiilor

10:00-12:00

87


14:00-14:30

„Vasilache si Marioara” - Spectacol cu papusi - Paul Ionescu 14:30-16:30

„Circus maximus” - Spectacol cu marionete - Trupa „Peter Pan”

17:00-18:00

Ghicitori muzicale - Trupa „Junior”

18:00-19:30

Lectii de dans medieval

20:00-21:00

„Mica sirena” - Teatrul „Mihai Popescu” Targoviste


14:00-14:15

Prolog la Curtea comediantilor

14:20-15:00

„Casuta cu paiate” - Spectacol cu papusi - Trupa „Curtea comediantilor”

15:00-15:15

Farsa - Trupa „Curtea comediantilor”

15:20-16:10

„Jederman” - Trupa „Curtea comediantilor”

16:15-16:30

„Farsa medicului” - Compania de arta „Studio 24”

16:30-17:30

„Traditii europene” - Trupa „Curtea comediantilor”

17:30-18:20

Spectacol commedia dell’arte - Trupa de spectatori ambulanti – Alex Mazgarean

18:20-18:40

„Farsa cuvei” - Compania de arta „Studio 24”

18:40-19:10

„Perechile lui Shakespeare” - Trupa „Curtea comediantilor”

19:10-19:25

„Farsa indragostitilor” - Trupa „Curtea comediantilor”

19:25-20:10

Teatru medieval - Trupa „Residui” (Italia)

88

20:20-20:40

Mini concert - Trupa „Raiceiros” (Spania)

20:40-21:00

Mini concert - Trupa „Truverii”

21:00-21:10

Jocuri cu focul - Trupa „Curtea comediantilor”

Biserica din Deal

16:30-17:15

„In te Domine speravi”: concert de muzica sacra - Claudia Codreanu – mezzosoprana, Inna Oncescu – orga

(Bucuresti)17:15-18:15

„Golden Age of English Choir Music”: concert de muzica vocala renascentista - The Tiffin Boys’ Choir

(Marea Britanie)

Biserica Manastirii

13:30-14:15

„Piacevolmente”: fantezii pentru vioara fara bas de Telemann - Melinda Béres – vioara (Cluj)

20:30-21:15

„Cantionerul lui Petrarca”: recital de poezie si chitara - Irina Movila si Marius Bodochi – recitatori, Olivia

Iancu si Claudiu Lobont – chitara (Bucuresti)

Biserica Romano-catolica

15:00-15:45

„Kleine Kammermusik”: comemorare la 340 de ani de la moartea lui Telemann - Ansamblul Les Plaisirs

(Cluj-Napoca)

Catedrala Ortodoxa

19.30-20.15

Concert vocal de muzica veche - Corul de camera „Da Capo”, dirijor Grigore Cudalbu (Bucuresti)


11.00-12.00

Lector univ. dr. Ionut Costea (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Statutul romanilor de pe

Pamantul Craiesc in Evul Mediu”

12.00-13.00

pr. drd. Vasile S. Muntean (Univeristatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Blestemul la romani in Evul

Mediu”

13.00-14.00

89

drd. Mihai Florin Hasan (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Despre practicile divinatorii, magie si

vrajitorie in Evul Mediu (XIV-XV). Studiu de caz: Ungaria si voievodatul Transilvaniei”

Piata Sigma

18:00-19.00

Piata aspirantilor

19.00-20.30

Free folk

21.00-24.00

Nicu Alifantis

Mircea Baniciu si Vlady Cnejevici

DUMINICA 29 IULIE

Piata Cetatii

10:00-12:00

„Cine este Anselmo” - Spectacol commedia dell’arte - UNATC Bucuresti

12.00-12.45

„La portile Orientului”: concert de muzica veche romaneasca - Ansamblul Trei Parale (Bucuresti)

14:30-15:00

Animatie

15:00-16:00

Concurs de declaratii de dragoste - Festivitate de premiere

16:00-16:30

Animatie

16:30-17:45

„Cearta si impacaciune” - Spectacol commedia dell’arte - UNATC Bucuresti

18:00-19:00

„Va place... cum va place?” - UNATC Bucuresti

19:00-20:00

„Povestiri bizantine”: concert de muzica bizantina - Ansamblul Einuiea (Bucuresti)

20:30-21:30

Spectacol de foc - Shadows

22.00-23.00

„Cearcanul de langa soare”: recital din lirica populara romaneasca - Irina Movila si Ansamblul Trei Parale

(Bucuresti) 23:30

90

Retragere cu torte

Piata Rătuştelor – Curtea copiilor

10:00-12:00


14:00-15:00

„Misterul unui miez de vara” - Trupa „Boboceii timiseni”

15:00-15:30

Animatie cu papusi

15:30-16:15

„Ridichea uriasă” - Trupa „Boboceii timiseni”

16:30-17:30

Animatie cu papusi

17:30-19:00

Lectii de dans medieval

19:30-20:15

„Peripetiile unui bob de mazare” - Trupa „Boboceii timiseni”

20:30-21:30

„Olario trop, trop, trop” - Trupa „Boboceii timiseni”


10:30-11:30

Atelier de teatru - Atelier de dansuri - Trupa „Curtea comediantilor”

11:30-12:15

„D’ale lui Pacala” - Spectacol pentru copii - Compania de arta „Studio 24”

12:15-13:15

Atelier de traditii europene - „Muzica ingerilor”

Atelier despre muzica veche europeana - Trupa „Curtea comediantilor”

13:15-13:30

Jocuri cu steaguri si jonglerii - Trupa „Curtea comediantilor”

13:40-15:20

„Necazurile lui Pantalone” - Spectacol de commedia dell’arte - Compania de arta „Studio 24”

15:20-15:55

Concert - Trupa din Germania

15:55-16:05

91

„Farsa duelului” - Compania de arta „Studio 24”

16:05-16:50

Teatru medieval - Trupa „Elf” (Lituania)

16:50-17:00

„Farsa medicului” - Compania de arta „Studio 24”

17:00-17:40

Teatru medieval - Trupa „Tirena” (Croatia)

17:40-17:50

„Farsa betivului” - Compania de arta „Studio 24”

17:50-18:30

„Farsa Maitre Patlin” - Trupa „Jodicus” (Portugalia)

18:30-18:45

„Farsa indragostitilor” - Trupa „Curtea comediantilor”

18:45-19:15

„Perechile lui Shakespeare” - Trupa „Curtea comediantilor”

19:15-20:00

Concert - Trupa „Raiceiros” (Spania)

20:00-20:15

Farsă - Trupa „Curtea comediantilor”

20:15-21:00

Concert - Trupa „Truverii”

21:00-21:15

Jocuri cu focul - Trupa „Curtea comediantilor”

Biserica din Deal

16.30-17.30

„Soweit die Wolken gehen”: concert din Barocul vest-european - Ansamblul Barocco Locco (Olanda-

Belgia-Germania-Marea Britanie)

17.30-18.15

„Echo Sounding”: improvizatii muzicale live pe teme arhaice

Biserica Manastirii

13.30-14.15

„Menestrelii de la Castelul Hunianzilor”: concert de muzica medievala si renascentista - Ansamblul Huniadi

Cantores (Hunedoara) 20.30-21.15

92

„Amantii insangerati”: muzica de scena (compozitor Irinel Anghel) a spectacolului cu acelasi nume din

dramaturgia medievala japoneza (Teatrul National Bucuresti)

Irinel Anghel, Andrei Kivu, Matei Ioachimescu, Andrei Marcovici – instrumente exotice (Bucuresti)

Biserica Romano-Catolica

15.00-15.45

„Dialog intre epoci – de la Bach la contemporani”: recital de contrabas - Botond Kostyák – contrabas

(Elvetia-Franta)

Catedrala Ortodoxa

19.30-20.15

Concert vocal de muzica veche - Ansamblul coral Armonia (Sighisoara)


11.00-12.00

Ioan Fedor Pascu (Sighisoara)- „Cetate si fraternitate. Altruism si egosim in lumea breslelor ardelene”

12.00-13.00

Nicolae Tesculă (Muzeul de Istorie Sighisoara) - „Peregrini, artisti si mistici la Sighisoara in secolul al

XVII-lea” 13.00-14.00

Liviu Cimpeanu (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Institutiile urbane din orasele sasesti”

Piata Sigma

18:00-19.00

Piata aspirantilor

19.00-20.30

Free folk

21.00-24.00

Alexandru Andries

Ducu Bertzi si invitatii sai: Marius Batu, Iulian Baldovin, „Cantos”, invitat special Florian Pittis

24.00

Foc de artificii

* Organizatorii isi rezerva dreptul de a face modificari, care vor fi anuntate din timp.

93

potentialul turistic al municipiului a

Documents