CAPITOLUL I

I. POZIŢIA ŞI ACCESIBILITATEA

1.1. Aşezare si pozţie in teritoriu

Judeţul Cluj, cea mai importanta unitate administrativ-teritorială a

României din zona Transilvaniei, se situeaza în jumătatea de Nord -

Vest a ţârii, la contactul a trei unitaţi naturale reprezentative: Munţii

Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, fiind situat între

paralele 47º 28' 44" si 46º 24' 47" latitudine nordică şi 23º 39' 22"

şi 24º 13'46" longitudine estică.

Întins pe o suprafaţa de 6674,4 km², judeţul Cluj reprezintă 2,8%

din teritoriul ţării.

1.2. Accesibilitate şi infrastructura generală (reţeaua aeriană, feroviară şi rutieră, căi de acces, alei, etc)

Judeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor

importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură legături

lesnicioase cu toate zonele ţării. De asemenea, aeroportul din 

municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu

capitala ţării atât pentru cerinţele judeţului cât şi pentru ale unor

localităţi limitrofe.

Transportul aerian - este asigurat de aeroportul Someşani din Cluj-

Napoca.

Transportul feroviar - Judeţul este traversat de doua magistrale

feroviare de mare importanţa: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj

Napoca-Apahida şi alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucureşti cu

multiple ramificaţii.

Transportul rutier - Un rol important îl au drumurile europene E 60,

Borş-Oradea-Constanţa (care traversează sud-vestul judeţului Cluj,

artera importanta pentru turismul de transit) şi E 576, Cluj Napoca-

Suceava.

Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroport

pentru persoane şi marfa in extindere, care oferă curse interne şi

europene (in special legături cu Italia). Agenţiile turistice oferă, de

asemenea, curse charter externe turiştilor către cele mai solicitate

zone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Borş, care se

află in faza de construcţie, va facilita accesul turiştilor si al

mărfurilor din şi spre destinaţiile interne si internaţionale.

Trasee turistice rutiere

Cluj-Napoca-Dej-Catcau

Cluj-Napoca-Huedin-Bucea

Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii

Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica

Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci

Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej

II. CADRUL NATURAL

2.1 Relieful zonei (unitaţile montane, deluroase şi de podiş)

Relieful judeţului Cluj este în majoritate deluros, restul

(mai puţin de o treime) fiind constituit din munţi. Lipsesc

câmpiile propriu-zise, in compensaţie fiind prezente văile larg

terasate si luncile Someşului (Mic si Mare) şi Arieşului

inferior. Câmpia Transilvaniei prezintă trăsaturile unei regiuni de

podiş cu aspecte colinare, toponimul de câmpie fiind legat de

exploatarea preponderent agricolă a terenurilor. Munţii sunt situaţi

în vestul si sud-vestul judeţului şi aparţin Apusenilor. Aceştia sunt

înconjuraţi de zone mai joase, bazinete şi culoare depresionare, care

au prezentat in evoluţia lor paleogeografică subsidente

importante. Munţii Apuseni sunt cunoscuti ca un „mozaic

“petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologică,

amplificata în parte şi de un tectonism accentuat. O parte din

acest mozaic se află inclus în teritoriul judeţului Cluj:

Muntele Mare, Munţii Gilăului, Munţii Vlădeasa, Munţii

Trascăului.

Treapta montană se desfaşoara altitudinal deasupra

izohipsei de 700 m şi înscrie catenele muntoase ale Munţilor

Apuseni, respectiv Masivul Muntele Mare (1826 m), Munţii

Gilăului, Munţii Vlădeasa (1839 m), Munţii Trascăului şi se

defineşte din punct de vedere petrografic, ca o structura

constituită din şisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de

Muntele Mare si Gilău), magmatite ceramice: granodiorite,

granodiorite porfirice, diorite (Munţii Vlădeasa), ofiolite jurasic

inferioare, calcare cristaline, calcare tithonice recifale în facies

de Stramberg (Muntii Trascaului). Relieful specific este

argumentat de interfluviile largi şi netede, desparţite de văi adânci

şi înguste.

Munţii Gilău – Muntele Mare reprezintă un

compartiment monolitic al Munţilor Apuseni şi unitatea orografică

centrală a treptei montane pe teritoriul Judeţului Cluj, având ca

limita in nord Depresiunea Huedin, iar in sud Valea Arieşului, în

timp ce în est ajunge până la Culoarul Iara –Săvădisla, iar în vest se

delimitează de Munţii Bătrâna si Vlădeasa. In spaţiul geografic al

judeţului Cluj, această grupă montană se desfaşoara între văile

Arieşului şi Someşului Mic cu afluentul lui Capus şi se prelungesc

spre est, dincolo de văile Fenesului si Hasdatelor, în Dealul

Feleacului. Spre vest, legatura cu Bihorul este mai stransă,

separarea faţa de acest masiv făcându-se prin intermediul văilor

Belişului şi Arieşului Mare. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline

cu intruziuni granitice (granitul de Muntele Mare), acesta din

urmă prezentându-se, relativ central, sub forma literei ―L―, la

care se alătură, în sud-vest, sedimentarul cretacic, in care văile

s-au adâncit puternic. Relieful se prezintă sub forma unor culmi

largi si netede, separate de văi adânci şi înguste. Altitudinile cele

mai mari se află în partea sudică în vârful Muntele Mare (1826 m)

şi scad spre nord şi spre est (Balomireasa 1632 m; Dumitreasa 1638

m). Anumite suprafeţe ale celor doua masive sunt ocupate de

calcare, în care s-a format reliful carstic: chei (Runcului, Valea

Ocoliş), izbucuri, cum sunt cele ale Bujorului (intermitent) şi

Feredeului, ambele pe Valea Posaga.

Munţii Vlădeasa fac parte din prelungirea zonei înalte a

Bihorului. Acest compartiment muntos se desfaşoara (in

perimetrul judeţului Cluj) de la nord la sud, de la Crişul

Repede până la Someşul Cald, continuându-se limita printr-un

aliniament peste Platoul Padis până la Crişul Pietros. Limita estică

este reprezentată de Podişul Huedin – Paniceni şi culoarul

depresionar Huedin – Ciucea - Capus. Prezintă un relief greoi, cu

dezvoltarea clasică a celor trei suprafeţe de nivelare, iar versanţii

puternic înclinaţi (>550) prezintă procese active de meteorizare,

demonstrate de prezenţa grohotişului. Rocile caracteristice sunt

cele magmatice, dar apar şi roci cristaline ori sedimentare (calcare).

Diversitatea rocilor determină o relativă varietate a formelor de

relief. Partea centrala reprezintă o uriaşa cupolă prelungită spre

nord si est cu nişte culmi prelungi si relativ înguste. În această

regiune se înregistrează şi altitudinile cele mai mari de pe teritoriul

judeţului (Vf. Vlădeasa, 1836 m).

Munţii Trascăului sunt reprezentaţi în spaţiul geografic al

Judeţului Cluj prin compartimentul lor nordic ―arieşan şi ―

bara calcaroasă a Culmii Petrenilor dintre văile Hasdate si

Turenilor. În munte s-au format o serie de bazinete depresionare:

Răcătău, Someşul Cald, Giurcuţa, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe

cele doua Someşe s-au construit numeroase lacuri de acumulare.

Treapta dealurilor şi depresiunilor (sau deluroasă), conturată

altitudinal de izohipsele de 400 m si 700 m este reprezentată prin:

Dealul Feleacului, Culmea Petrenilor; unitaţile de Coline joase şi

înalte ale Câmpiei Transilvaniei şi depresiunile Vlaha – Săvădisla şi

Huedin.

Această treaptă morfogenetică se constituie ca o unitate

de tranzitie spre zona montană. Altitudinile medii se situeaza între

500-700 m, în timp ce energia de relief înregistrează valori de 30-

200 m, demonstrând maturitatea văilor şi implicit a reliefului. Zona

deluroasa este încadrata în Podişul Someşelor, Podişul Huedin -

Paniceni, Câmpia Transilvaniei şi ocupă nordul, nord-vestul, nord-

estul si estul judeţului, extinzându-se între Munţii Apuseni şi

Carpaţii Orientali. Interfluviile au altitudini de 500 - 650 m şi mai

rar ajung la 850 - 900 m. Înclinarea stratelor şi alternanţa

acestora (cu rezistenţe diferite la eroziune) au determinat

formarea a numeroase cueste cu frontul spre Apuseni şi spre

interiorul bazinului transilvanean. Sunt foarte frecvente

alunecările de teren de tip glimee, cum sunt cele de pe Valea

Chintaului si Borşei. Văile râurilor sunt in general largi, cu îngustări

acolo unde apar roci mai dure. Energia reliefului creşte spre periferie

spre valori de 250 – 300 m, în Dealurile Dejului şi Clujului. Se

remarcă urmatoarele subunitaţi: Dealurile Ciceului, Dealurile

Dejului şi Clujului, Dealurile Unguraşului, Dealurile Sicului,

Câmpia Fizeşului şi Masivul Feleacului, cu aspect însolit, o zona

de trecere spre Munţii Apuseni. Ca aspect se apropie mai mult

de cel al Podişului Someşan căruia îi aparţine. Altitudinile urcă

până la 756 m în vârful Feleac, 833 m în vârful Peana şi 872 m în

Măgura Salicii. Versantul nordic e mai abrupt şi margineşte

bazinul depresionar subsecvent al Clujului. Procesele de

alunecare sunt favorizate de prezenţa marnelor, argilelor şi

nisipurilor sarmatiene. Versantul nordic este mult mai prelung si

cu pante domoale. În spatele barierei culmii Sănduleştilor s-au

format o serie de depresiuni (Depresiunea Hasdatelor), iar pe

valea Feneşului un uluc depresionar asimetric (Vlaha –

Săvădisla).

Câmpia Transilvaniei, prezintă aspect colinar cu relief

monoton legat de prezenţa rocilor sedimentare puţin rezistente

(argile, argile carbonatice, argile marnoase, gips, sare).

Numele de câmpie e legat nu de formele de relief, ci de

folosintele agricole.

Înalţimile nu depăsesc decât în puţine locuri 500 m, iar

energia reliefului se mentine între 40 m si 100 m. Câmpia Înalta

(Dealurile Unguraşului, Dealurile Sicului, Dealurile Gădălinului)

ocupă partea din vecinatatea culoarului Someşului şi are înalţimi în

jur de 500 – 550 m, trecând uneori chiar de 600 m, fragmentarea

este accentuată, iar reţeaua hidrografică puternic ramificată.

Specifice sunt cuestele pe care se dezvoltă organisme torenţiale

active si alunecări de teren (Jucu de Sus). Versanţii Coastei

Grindului prezinta numeroase organisme torenţiale active, dar şi

pante parţial stabilizate.

Depresiunea Vlaha - Săvădisla situată în bazinul mijlociu al

râului omonim este legată genetic de fracturile tectonice locale, dar

mai ales de eroziunea diferenţiata datorată varietaţii petrografice,

eroziune amplificată mult dupa tăierea defileului de la Surduc.

Depresiunea Huedin este mai extinsă decât prima şi reprezintă

fundul unui vechi golf-paleogen. Este mărginită în sud-vest de

Masivul Vlădeasa. La limita muntelui prezenta liniilor tectonice o

conturează clar, în schimb trecerea spre Podişul Păniceni – Huedin

se realizează treptat. Morfologia culoarului depresionar este

definită de confluenţele largi ale văilor şi dezvoltarea

monolaterală a luncilor, datorită meandrărilor puternice ale

Crişului Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele

două trepte, iar nivelul terasei a –III –a este doar parţial

conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a

oraşului Huedin.

Treapta culoarelor depresionare şi luncilor se înscrie

altitudinal între 200–300 m şi 350 -600 m. Se remarcă

subunităţi joase (200-300 m): Culoarul Someşului (Dej-Vad),

Culoarul depresionar al Someşului Mic (Dej-Apahida),

Depresiunea Turda – Campia Turzii, Culoarul depresionar Poieni

– Negreni, luncile râurilor Fizeş şi Valea Batinului sau

Unguraşului şi subunităţi mai înalte (350-600 m): Culoarul

depresionar Huedin - Capuşu Mare; Depresiunea Vlaha – Săvădisla;

Culoarul Someşului Mic (sectorul Apahida – Gilău, ce prezintă

altitudini cuprinse între 350 m si 500 m), luncile râurilor: V.

Florilor, V. Morii, V. Arieşului, V. Racilor, V. Sărata, V. Feneşul,

V. Ierii, V. Hasdate, V.Turenilor, V. Larga, V. Tritenilor, V. Lata.

Aceste culoare depresionare reprezintă arii de convergenţa

ale fluxurilor energetice (curenţi de aer, apă), materiale (căi de

comunicaţie rutieră, feroviară) sau umane (frecvenţa si densitatea

aşezărilor, concentrarea populaţiei). Morfometric, depresiunile

amintite se definesc printr-o altitudine moderată 200-300m,

energia reliefului mica (0.1-10 m), iar peisajele geografice se

înscriu prin reflexele canalizării curenţilor aerieni şi hidrici, cu

o nota de discordanţa în raport cu treapta deluroasă şi montană.

2.2. Clima

La nivelul întregii ţări clima este temperat-continentală de

tranziţie, specifică Europei Centrale, cu patru anotimpuri bine

definite. Datorită poziţiei sale, clima judeţului Cluj exprimă

etajarea reliefului, beneficiind de un climat continental moderat. În

medie temperatura anuală se situează în jurul valorilor 8 - 9ºC,

fiind uşor mai ridicată decât temperatura medie anuală din nordul

ţării (8ºC).

Media precipitaţiilor se situează între valorile de 670 – 1000

mm, peste media pe ţară care este 677 mm. Circulaţia aerului este

predominant vestică. Această circulaţie a aerului este evidentă

numai pe vârfurile înalte, respectiv la Staţia Meteorologică

Vlădeasa (1836 m). În podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei,

ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase, vânturile

se canalizează de-a lungul văilor. La Cluj-Napoca frecvenţele

maxime apartin direcţiilor nord–vest (12,6 % ), vest (10,5 %), nord–

est (8,5%), sud–est (8%). Vitezele medii ale circulaţiei aerului sunt

cuprinse intre 20 si 30 m/s, aceleaţi viteze înregistrându-se şi în

cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, în centrul şi

nordul Câmpiei de Vest şi pe Culoarul Mureşului. Durata de

strălucire a soarelui la nivelul judeţului se încadrează în

valorile corespunzatoare zonei deluroase şi de munte a României,

unde ceaţa şi zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezintă o

frecvenţa mai mare. În aceste cazuri numarul mediu anul de ore de

strălucire a soarelui fiind de 1800 – 2000.

2.3. Vegetaţia

Datorită particularităţilor reliefului, vegetaţia este variată şi

urmăreşte treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul

judeţului se identifica trei etape, diferenţiate în funcţie

de climat şi de orientarea culmilor. Etajul subalpin

cuprinde in general culmile înalte de peste 1550 m din

masivele Vlădeasa şi Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.

Pajiştile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel,

elementele predominante sunt: iarba stâncilor, iarba vântului etc.

Etajul forestier este reprezentat de păduri de foioase si raşinoase

(molidul în amestec cu bradul şi cu fagul). Fagetele, a căror limită

superioară se ridică până la 1000 m, sunt constituite din păduri de

amestec-fag si molid. Se întâlnesc mai rar: ulmul, frasinul şi

carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, având

ca limită superioară altitudinea de 550-600 m. Pădurile naturale sunt

alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuşti cum ar fi

păducelul, alunul etc. Terenurile agricole se întind la baza etajului

forestier, ocupând cea mai mare parte a judeţului. Etajul silvostepei

corespunzator Câmpiei Transilvaniei şi Podişului Someşan, este

reprezentat de pajişti situate pe cursurile apelor şi pe versanţii sud-

estici.

2.4 Fauna

Complexitatea reliefului şi a vegetaţiei judeţului favorizează

prezenta unei faune bogate ca număr şi specii. Astfel, în etajul

subalpin se întâlnesc rozătoare, păsări, reptile cum ar fi: vipera

comuna, şopârla de munte şi altele. Etajul pădurilor este populat cu

mamifere şi păsări. Mamiferele sunt reprezentate de: ursul brun,

mistreţul , căpriorul, lupul, râsul,viezurele şi mai rar veverita. În

regiunile calcaroase este răspandit jderul de pădure şi iepurele.

Pădurile adăpostesc o varietate largă de specii de păsări cum ar fi:

cocoşul de munte, mierla şi acvila de munte ce reprezintă o raritate a

naturii. În cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele

specii: păstrăvul-ce populeaza râurile si pârâurile de munte, cleanul,

mreana - în râurile de podiş şi câmpie.

2.5.Oglinzi de ape, ape minerale şi termale, nămoluri terapeutice

Judeţul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat

constituit din retele hidrografice de suprafaţa, cascade, acvifere

cu ape minerale, lacuri sărate şi cu apa dulce, cascade.

Reţeaua hidrografică a judeţului Cluj este reprezentată de

bazinele a trei râuri principale: Someşul, Crişul Repede si Arieşul.

Configuraţia reliefului imprima reţelei hidrografice caracter

radiar pe versanţii muntoşi şi o scurgere subsecvenţa în perimetrul

depresionar. Densitatea reţelei de râuri este mai ridicată la munte

(0,7 – 0,9 km/km²), faţă de deal (0,4 – 0,6 km/km²) sau câmpie

(0,1 – 0,3 km/km²). Teritoriile cu resurse de apă moderate

corespund regiunilor limitrofe spaţiului montan (4-8 l/s.km²) şi

ariilor depresionare intramontane (5 – 10 l/s.km²). Spaţiile aferente

Câmpiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului şi Dejului reprezintă

teritorii cu resurse de apă deficitare ( 1 – 2 l/s.km²), mult sub

valoarea medie a ţării (4,57 l/s.km²). Necesarul de apă potabilă a

judeţului este asigurat prin lacuri de acumulare cu funcţii complexe

(Beliş – Fântânele, Tarniţa, Someşu Cald, Gilau, Floreşti,

Drăgan) precum şi o salbă de lacuri pe râul Fizeş – afluent al

Someşului, şi afluenţii săi cu utilitate piscicolă, dar şi mici lacuri pe

pârâul Chinteni, Hăsdate, Valea Racilor. O categorie aparte o

constituie lacurile sărate utilizate în scopuri balneare şi de

agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe

lacustre (Cojocna). Apele subterane sunt exploatabile pentru

alimentarea cu apă potabilă, industrială şi tratament balnear.

Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apă

regenerabile în lunca şi terasele Someşului Mic din care se

alimentează numeroase localitaţi urbane şi rurale ale judeţului.

Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal şi campie nu

au calitati potabile datorită mineralizarii şi duritaţii ridicate, cât

şi proprietaţilor biologice şi bacteriologice necorespunzatoare. Se

impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului având în

vedere faptul că reprezintă rezerva de apă pentru viitor. Acest lucru

impune evaluarea resurselor de apă potabilă disponibilă în cazul

extinderii reţelei de alimentare cu apă potabilă a tuturor satelor

din judeţ. În acest sens este necesară introducerea în portofoliul

de proiecte a unor analize şi studii privind resursele de apă

subterană existente şi posibilitatea extinderii gradului de exploatare

într-un mod sustenabil.

2.6. Ocrotirea naturii

În judeţul Cluj au fost desemnate 24 de arii naturale protejate

de importanţă naţională, conform Legii nr. 5/2000 privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea

a III-a - zone protejate precum şi în anexele H.G. 2151/2004 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, H.G.

1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată

pentru noi zone şi H.G. 1143/2007 instituirea de noi arii naturale

protejate (Fig. nr.2.6.1.).

Fig. nr. 2.6.1. Ariile naturale protejate de interes naţional din

judeţul Cluj

Cele 24 de arii naturale protejate sunt incluse în

următoarele categorii definite de către Uniunea Internaţională

pentru Conservarea Naturii (UICN) şi transpuse în legislaţia

naţională prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007

aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011:

Monumente ale naturii:

1. Peştera Vârfuraşu – speologic

2. Peştera Mare de pe Valea Firii – speologic

3. Peştera din Piatra Ponorului – speologic

4. Cariera Corabia – geologic

5. Gipsurile de la Leghia – mixt

6. Zona Fosiliferă Coruş – geologic

Rezervaţii Naturale:

1. Fânaţele Clujului – „La Copârşaie” – botanic

2. Fânaţele Clujului – „La Craiu” – botanic

3. Suatu I şi II – botanic

4. Valea Morilor – botanic

5. Pârâul Dumbrava – botanic

6. Lacul Ştiucilor – mixt

7. Valea Legiilor – zoologic

8. Stufărişurile de la Sic – mixt

9. Cheile Baciului – mixt

10. Cheile Turzii – mixt

11. Cheile Turenilor – mixt

12. Sărăturile şi Ocna Veche – botanic

13. Molhaşul Mare de la Izbuc - botanic

14. Dealul cu Fluturi – zoologic (lepidopterologic)

15. Pădurea Ciuaşului – zoologic

16. Rezervaţia de orbeţi de la Apahida – zoologic

Fig. nr. 2.6.2. Pădurea Ciuaşului

Fig. nr. 2.6.3. Rezervaţia de orbeţi de la Apahida

Fig. nr. 2.6.4.. Fânaţele Clujului

Fig. nr. 2.6.5. Aspect din Rezervaţia Naturală Lacul Ştiucilor

Fig. nr. 2.6.6. Zona Fosiliferă Coruş (Monument al naturii)

Peisaje protejate:

1. Făgetul Clujului – mixt

2. Parcul Natural Munţii Apuseni

Fig. nr. 2.6.7. Harta Parcului Natural Apuseni (PNA)

Fig. nr. 2.6.8. Lacul de Acumulare Fântânele, PNA

Cele 24 de arii naturale protejate de interes naţional

ocupă 4,68% din suprafaţa judeţului Cluj, respectiv 31195 ha (Fig.

nr. 5.3.3.5.). Începând cu anul 2011, odată cu intrarea în

vigoare a Ordinului MMP 2387/2011 pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România, suprafaţa siturilor de importanţă

comunitară a crescut cu peste 43%, ajungând de la 8,09% (53 994

ha) la 11,57% (77 164 ha) (Fig. nr. 5.3.3.5.). De asemenea,

începând cu anul 2011, odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii

de Guvern 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România (SPA), suprafaţa ariilor de protecţie

avifaunistică a crescut cu aproximativ 21%, ajungând de la

8,51% (56 773 ha) la 10,28% (68 578 ha) (Fig. nr. 5.3.3.5.). Trebuie

menţionat faptul că un procent semnificativ din siturile de

importanţă comunitară (SCI) şi siturile de protecţie avifaunistică

(SPA), astfel încât suprafaţa totală a reţelei Natura 2000 se

calculează prin însumarea SCI-urilor cu a SPA-urilor minus

suprafeţele de suprapunere. Începând cu anul 2011, suprafaţa

siturilor Natura 2000 din judeţul Cluj a crescut cu peste 48%,

ajungând de la 11.52% (76 845 ha) la 17.08% (113982 ha).

Împreună cu ariile naturale protejate de interes naţional, suprafaţa

totală a reţelei de arii naturale protejate din judeţul Cluj este de 114

408 ha (17,15%), în creştere cu cca. 48% faţă de anul 2007 III. III.

III.CADRUL SOCIAL-ECONOMIC

III.1 .Popuţtia si aşezările umane

Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj-Napoca,

Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla şi un oraş - Huedin, 75 comune

şi 420 de sate. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică

(sursa: w.insse.ro), la nivelul anului 2011, judeţul Cluj avea o

populaţie stabilă de 659.370 locuitori. Din totalul populaţiei

judeţului, 434.201 locuitori trăiesc în municipii sau oraşe,

(gradul de urbanizare fiind de 65,9 %) şi 225.169 persoane locuiesc

în comune (34,1%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile,

judeţul Cluj se situează pe locul 4 în ierarhia judeţelor.

Tabelul 3.1.1. Populaţia totală a judeţului Cluj, 2011

Din care:

III.2 .Structura populaţiei

Populaţia stabilă: 659,4 mii (659370) persoane

Gospodării: 253,6 mii (253624) gospodării

Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 304,8 mii locuinţe (304810

locuinţe din care: 303716 locuinţe convenţionale şi 1094 alte unităţi

de locuit)

Clădiri: 143,7 mii clădiri (143661 clădiri din care: 143065 clădiri cu

locuinţe şi 596clădiri cu spaţii colective de locuit)

Detalierea pe municipii, oraşe şi comune din judeţul Cluj a

indicatorilor de mai sus este prezentată în Anexă.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20

octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Cluj a fost de 659,4 mii

persoane, din care: 641,5 mii au fost persoane prezente, iar 17,9 mii

temporar absente. Din totalul populaţiei stabile, 434,2 mii persoane aveau

domiciliul1 /reşedinţa2 în municipii şi oraşe (65,9%), iar 225,2 mii

persoane locuiau în comune (34,1%). Din punctul de vedere al mărimii

populaţiei stabile, judeţul Cluj se situează pe locul 4 în ierarhia judeţelor.

Tabelul 1. Distribuţia populaţiei stabile pe principalele

localităţi ale judeţului CLUJ

Populaţia stabilă - persoane-

TOTAL JUDEŢ 659370

din care, în localitatea:

MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 309136

MUNICIPIUL CAMPIA TURZII 20677

MUNICIPIUL DEJ 31702

MUNICIPIUL GHERLA 20203

MUNICIPIUL TURDA 43472

ORAS HUEDIN 9011

AGHIRESU 6938

AITON 1048

ALUNIS 1190

APAHIDA 10072

ASCHILEU 1544

BACIU 10065

BAISOARA 1891

BELIS 1164

BOBALNA 1534

BONTIDA 4690

BORSA 1568

BUZA 1237

CAIANU 2282

CALARASI 1976

CALATELE 2197

CAMARASU 2587

CAPUSU MARE 3250

CASEIU 4306

CATINA 1964

CEANU MARE 3410

CHINTENI 2926

CHIUIESTI 2292

CIUCEA 1504

CIURILA 1522

CATCAU 2065

COJOCNA 3914

CORNESTI 1437

CUZDRIOARA 2648

DABACA 1465

FELEACU 3835

FIZESU GHERLII 2447

FLORESTI 21832

FRATA 4099

GEACA 1575

GILAU 7973

GARBAU 2398

IARA 3690

ICLOD 4075

IZVORU CRISULUI 1616

JICHISU DE JOS 1140

JUCU 4152

LUNA 4110

MAGURI-RACATAU 2194

MANASTIRENI 1439

MARGAU 1444

MARISEL 1468

MICA 3524

MIHAI VITEAZU 5270

MINTIU GHERLII 3636

MOCIU 3167

MOLDOVENESTI 3246

PALATCA 1156

PANTICEU 1746

PETRESTII DE JOS 1455

PLOSCOS 677

POIENI 4724

RECEA-CRISTUR 1351

RISCA 1401

SACUIEU 1441

SANDULESTI 1731

SAVADISLA 4309

SIC 2405

SANCRAIU 1628

SANMARTIN 1348

SANPAUL 2275

SUATU 1700

TRITENII DE JOS 4127

TURENI 2208

TAGA 1909

UNGURAS 2746

VAD 1944

VALEA IERII 864

VIISOARA 5226

VULTURENI 1486

NEGRENI 2296

Structura etnica a populatiei stabile a judetului Cluj

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut

pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se astfel

dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate

şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele

provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul

populaţiei stabile a judeţului, 523,4 mii persoane (79,38%) s-au declarat

români. S-au declarat de etnie maghiară 103,5 mii persoane (15,69% din

populaţia stabilă), de etnie romă 22,5 mii persoane (3,41% din populaţia

stabilă), de etnie germană 0,7 mii persoane (0,10% din populaţia stabilă),

de etnie evreiască 0,2 mii persoane (0,03% din populaţia stabilă), de etnie

ucraineană 0,2 mii persoane (0,03% din populaţia stabilă), de etnie

italiană4 0,2 mii persoane (0,03% din populaţia stabilă), de etnie turcă 0,1

mii persoane (0,01 % din populaţia stabilă) şi de alte etnii 2,0 mii

persoane (0,32% din populaţia stabilă). Numărul persoanelor pentru care

nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente)

a fost de 6,7 mii persoane, reprezentând 1,00% din populaţia stabilă a

judeţului.

Structura populatiei in judetul Cluj este:

- in functie de nationalitate: romani - 77,59 %, maghiari – 19, 85 %,

rromi – 2,22 %, germani – 0,15 %, alte nationalitari – 0,19 %

- in functie de religie: romani ortodocsi – 69,9 %, greco-catolici –

5,1 %, romano-catolici – 4,4 %, reformati – 14,1 %, alte confesiuni –

6,5 %.

III.3 . Industria

Productia industriala ce se realizeaza in judetul Cluj este

destinata acoperirii cerintelor de consum pe piata interna, cat si

livrarii catre partenerii externi.

Valoarea productiei industriale realizata in anul 2007 se

cifreaza la 4363,3 milioane lei (preturi curente) reprezentand in

conditii comparabile de preturi, o crestere de 7,4 % fata de

nivelul inregistrat in anul 2006. Realizarea volunului productiei

industriale a avut loc in cea mai mare parte pe seama industriei

prelucratoare, ponderea acesteia, in totalul productiei industriale

fiind de 92,5%. Indicele productiei industriale pe opt luni din anul

2008 comparativ cu aceeasi perioada din anul 2007 a fost de

100,9%, iar in luna august 2008 comparativ cu luna august 2007 a

fost de 93,0% (Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj).

Indici superiori fata de perioada 1 ianuarie – 31 august

2007 s-au inregistrat in activitatile: fabricarea produselor din

cauciuc si mase plastice, industria constructiilor metalice si a

produselor din metal, alte activitati extractive, industria

metalurgica si a produselor din metal, productia de mobilier si

alte activitati industriale, productia si furnizarea de energie electrica

si termica, gaze si apa calda, edituri poligrafie si reproducerea pe

suporti a inregistrarilor, fabricarea substantelor, a produselor

chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale, industria

altor mijloace de transport, industria de aparatura si instrumente

medicale de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie,

industria altor produse din minerale nemetalice.

Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj

Descresteri mai importante s-au inregistrat in anul 2008 in

: industria alimentara si a bauturilor, fabricarea articolelor de

imbracaminte. Industria pielariei si a produselor din piele,

fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie,fabricarea

substantelor, a produselor chimice si a fibrelor sintetice si

artificiale, industria metalurgica si a produselor din

metal,industria constructiilor metalice si a produselor din metal,

industria de masini si echipamente,productia de mobilier si alte

activitati industriale s.a.

O crestere spectaculoasa s-a inregistrat la activitatea de

productie a echipamentelor, aparatelor de radio, televiziune si

comunicatii si in mai mica masura la industria altor mijloace

de transport. Valoarea productiei livrata la export pe opt luni din

anul 2008 reprezinta 30,3% din totalul productiei livrate.

Principalele ramuri industriale in judetul Cluj sunt: industria

alimentara si a bauturilor, industria altor produse din materiale

nemetalice (sticlarie, ceramica, materiale de constructii), industria

metalurgica, industria chimica si a fibrelor sintetice si

artificiale, productia de mobilier si alte activitati industriale.

III.4 . Agricultura si silvicultura

Conditiile naturale variate ale judetului ofera posibilitatea

dezvoltarii unei agriculturi complexe, care constituie o ramura

importanta in economia judetului participand semnificativ la

realizarea produsului intern brut.

Suprafata totala a judetului este de 667.440 ha, in care se

regasesc toate formele de relief: dealuri si podisuri 395.210 ha,

munti 104.075 ha, depresiuni montane si intracolinare 108.000 ha,

campie 60.155 ha.

Diversitatea productiilor agricole ale comunelor reprezinta

caracteristica definitorie a agriculturii judetului:

- Exploatatii agricole mici caracterizate de practicarea unei

agriculturi de subsistenta si

diversitate in alegerea tipurilor de culturi agricole;

- Surplusurile de productie sunt mici;

- Resurse umane reduse datorita migratiei rural – urban. In anul

2003 trendul emigratiei si al imigratiei urmareste acelasi tipar ca in

1995: cresteri ale populatiei datorate imigratiei nete se constata in

aria proxim urbana, iar scaderi ale populatiei datorate emigratiei

nete se constata in aria ce insumeaza comunele din Campia

Transilvaniei si cele montane;

- Procedura pentru comasarea terenurilor destul de anevoioasa

din cauza birocratiei conduce la faramitarea activitatilor

antreprenoriale in domeniul agricol;

- Surplusurile sunt convertite in produse necesare traiului prin

intermediul pietelor agroalimentare fiind prea mici pentru a putea fi

convertite in mijloace de productie pentru a rentabiliza exploatatia

agricola;

- Cu cat urcam pe scala altitudinii geografice, cu atat volumul si

gama productiilor agricole scad: comunele ce apartin arealului

Muntilor Apuseni se incadreaza in grupa ce insumeaza cote

inferioare ale productiei agricole;

- Rentabilizarea activitatilor zootehnice este in mare masura

dependenta de gradul de prelucrare pe plan local a produselor

animaliere in unitati industriale de capacitate mica si mijlocie.

Categorii de folosinta a terenurilor

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

Rezulta ca din suprafata agricola 99% este sector privat si 1%

sector de stat si domeniu public. Suprafata agricola din domeniul

privat de 419.907 ha este detinuta de 129.207 proprietari,

revenind pe proprietar 3,25 ha, iar la suprafata arabila incarcatura pe

producator este de 1,36 ha

La inceputul anului 2008 in judet functionau 316

exploatatii agricole comerciale constituite in conformitate cu

prevederile OUG nr.108/2001 privind exploatatiile agricole.

Acestea exploataza 42.442 ha teren agricol din care 33.463 ha

arabil, 1584 ha plantatii pomicole, 88 ha vii, 7.646 pajisti naturale.

Din cele 316 exploatatii agricole comerciale 215 sunt

exploatatii vegetale, 48 sunt exploatatii zootehnice, 53 sunt

exploatatii mixte.

In baza legii 31/1990 sunt constituite 68 ca societati

comerciale (SRL), in baza Legii nr.36/1991, sunt constituite 14

societati agricole , iar in baza altor acte normative sunt constituite 9

societati comerciale.

Structura culturilor din arabil si productiile medii, pentru anul 2008

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

Teren ocupat: 119.558 ha

Ogoare: 58.235 ha

Suprafata arabila: 177.793 ha

Productia agricola de bunuri si servicii agricole (date statistice

inregistrate pana in anul 2006) - mii

RON –

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Suprafata totala a fondului forestier al judetului Cluj este

de 153.497 ha, repartizata pe cele opt Ocoale Silvice astfel: Cluj-

Napoca: 18.259 ha; Gherla: 18.972 ha; Huedin: 22.324 ha; Dej:

18.350 ha; Gilau: 14.874 ha: Turda: 25.101 ha; Belis: 17.066 ha si

Somesul Rece: 18.551 ha.

In registrele Directiei Silvice Cluj, pe ocoale silvice,

figureaza urmatoarele fonduri de vanatoare:

- Ocolul Silvic Dej cuprinde 7 fonduri de vanatoare;

- Ocolul Silvic Gherla cuprinde 10 fonduri de vanatoare;.

- Ocolul Silvic Turda cuprinde 12 fonduri de vanatoare;

- Ocolul Silvic Huedin cuprinde 1 fond de vanatoare;

- Ocolul Silvic Cluj-Napoca cuprinde 13 fonduri de vanatoare;

- Ocolul Silvic Somesul Rece cuprinde 2 fonduri de vanatoare;

- Ocolul Silvic Belis cuprinde 2 fonduri de vanatoare;

Fondul forestier este administrat de opt ocoluri silvice,

conform Directiei Sivice Cluj, si sunt 166 de padurari care

intreprind actiuni specifice pentru paza si controlul circulatiei

materialului lemnos.

Fondul forestier de stat administrat de DSC se intinde pe

70.344 ha, iar cel privat administrat pe baza de contracte cu

Directia Silvica este de 42.053 ha. Pentru alte peste 40.000 de ha nu

au fost incheiate contracte de administrare. In anul 2008 au fost

regenerate 292 ha din fondul forestier de stat din judetul Cluj, 182

ha fiind impadurite, in timp ce pe suprafetele private administrate cu

contract au fost impadurite 20 ha, conform Directiei Silvice Cluj

(DSC). In padurile judetului Cluj salasluieste o varietate

fascinanta de animale salbatice. Maiestuosul cocos de munte,

falnicul cerb, delicatul caprior si agilul iepure pun in valoare din

plin biotipurile prielnice fiecaruia, laolalta cu flamandul lup, fiorosul

mistret si masivul urs. O preocupare de baza pentru Directia Silvica

Cluj o constituie activitatea de ocrotire a efectivelor de vanat.

Mentinerea efectivelor optime pe specii se realizeaza prin

practicare a vanatorii recreativ-sportive. Se organizeaza vanatori

cu turistii straini la speciile de vanat principale, bine

reprezentate, cum ar fi: urs, cerb, cocos de munte, mistret,

caprior si vanat mic, la ocoalele silvice : Cluj, Belis, Turda,

Somesul Rece , Gilau si Huedin.

3.5. Dotari tehnico-edilitare (energie, apa, canal, incalzire,

parcuri, etc)

Energie electrica

Societatea comerciala care furnizeaza energie electrica,

SC Filiala de Furnizare a Energiei Electrice “Electrica Furnizare

Transilvania Nord SA”, la peste 1.120.000 de clienti din judetele:

Cluj, Bihor, Maramures, Satu Mare, Salaj si Bistrita Nasaud, se

bazeaza pe o experienta si traditie de peste 100 de ani in domeniul

energetic. Structura clientilor este urmatoarea: 7% agenti

economici si 93% consumatori casnici. FFEE Electrica Furnizare

Transilvania Nord functioneaza in actuala structura de la 1

august 2007, in conformitate cu H.G. 675/2007, urmare a

reorganizarii prin divizare partiala, in scopul separarii activitatii de

furnizare a energiei electrice de activitatea de distributie a

energiei electrice. Electrica Furnizare Transilvania Nord, cu sediul

in Cluj, isi desfasoara activitatea pe o arie de 34,160 km² prin

intermediul celor sase Agentii de Furnizare pe care le are in

componenta. Agentia de Furnizare Cluj Napoca, furnizeaza energie

electrica pentru 307 614 clienti din judetul Cluj.

Structura clientilor este urmatoarea:

- 23 165 agenti economici (din care 229 mari consumatori si

22 936 mici consumatori);

- 284 449 consumatori casnici.

Energie termica

Energia termica distribuita in anul 2007 pe teritoriul

Romaniei, a fost, potrivit INS, de 14,18 milioane gigacalorii, cu

2,37 milioane gigacalorii mai putin fata de anul 2006. Cea mai

mare parte din totalul energiei termice (86%) a fost distribuita

catre populatie, cu 1,7 milioane gigacalorii mai putin decat in anul

2006. Diminuarea energiei termice distribuita in anul 2007 a

avut mai multe cauze, cea mai importanta fiind uzura fizica si

morala a instalatiilor de producere si distributie a energiei termice cu

o vechime in exploatare de 30-40 ani. Un rol important l-a avut si

debransarea de la reteaua centralizata a unui numar mai mare de

consumatori, acestia apeland la incalzirea cu lemne sau la instalarea

unor centrale termice proprii. De energia termica distribuita la

nivel national au beneficiat locuitorii din 131 de localitati,

respectiv din 116 municipii si orase. Sase orase au renuntat anul

trecut la distributia de energie termica.

Localitati in care se distribuie energie termica (la 31

decembrie 2006):

surse de incalzire existente la nivelul judetului o centrale de

termoficare (numar de puncte termice) o cazane o alte tipuri de

centrale (ex cu combustibil gazos...)

Gaze naturale si combustibili lichizi

Reteaua de gaze naturale

Evolutia deservirii judetului cu gaze naturale 2005 – 2007

Reteaua de gaze naturale in judetul Cluj este intr-o continua

extindere asa cum se vede si din statistici. Se preconizeaza ca pana

la finele anului 2010 intregul judet sa poata beneficia de retea de

gaze naturale.

Sisteme bazate pe energii regenerabile In ultima perioada

am devenit constienti de riscurile la care suntem expusi

folosind energia electrica, petrolul si alte surse de poluare. Aceste

riscuri s-au transformat in probleme odata cu schimbarea, pe

plan mondial, a climei din cauza poluarii, produsa prin arderea

combustibililor fosili, ceea ce a produs efectul de sera. In acest scop

se duc multe campanii pentru protejarea mediului, insa daca nu

renuntam la energia conventionala si sa ne axam pe dezvoltarea

energiilor regenerabile, vom ajunge in postura in care nu vom

mai putea trai pe Pamant. Un al doilea motiv pentru care

cercetatorii indeamna liderii lumii sa foloseasca alternative verzi

este si faptul ca aceste resurse sunt pe cale de a se epuiza. Energiile

regenerabile sunt irosite continuu de natura. Acestea se refera la

energii bazate pe razele Soarelui, nucleul Pamantului si

interactiunile gravitationale ale Lunii si ale Soarelui cu oceanele.

Prin urmare, exista energii regenerabile de origine eoliana,

solara, hidro, geotermica si provenind de la biomasa.

Energia eoliana, teoretic, poate acoperi necesarul de

electricitate pe plan mondial, insa, principala problema intampinata

in ceea ce priveste aceasta sursa de energie, este reprezentata de

instabilitatea vantului.

Energia solara termica este bazata atat pe producerea apei

calde, ce este folosita mai apoi ca apa menajera in cladiri, cat si

cu scopul de a produce energie electrica prin actionarea turbinelor

(in centrale experimentale cu randament mic, de 15%).

Sursa hidro de mare putere este exploatata intr-un

procent maxim in tarile industrializate, ajungand ca productia de

energie hidro in anul 2000 sa fie de 2.700 TWh pe an. Energia

produsa prin aceasta sursa este stocata in baraje pentru momentele

in care este cererea mare.

Sucursala Hidrocentrale Cluj are in componenta sa trei mari

amenajari hidroenergetice in bazinele raurilor Somes, Cris si Bistrita

Transilvana.

Potentialul hidroenergetic din aceste bazine este fructificat

prin 9 centrale hidroelectrice, 44 microhidrocentrale (din care 12

sunt retrase din exploatare) si o statie de pompare, amplasate in

judetele: Cluj, Bihor, Bistrita Nasaud, Mures, Maramures, Satu

Mare.

Pe langa producerea de energie electrica in hidrocentrale,

sucursala asigura:

- furnizarea de servicii de sistem pentru Sistemul Energetic

National

- furnizarea de energie electrica consumatorilor casnici,

micilor consumatori industriali si

pentru consumurile proprii activitatilor sucursalei

- protectia civila

- reducerea impactului amenajarilor hidroenergetice asupra

mediului

- furnizarea de apa bruta pentru sistemele de alimentare cu

apa a municipiilor Cluj-Napoca, Oradea si Bistrita.

Putere instalata totala: - 551 MW in CHE si 10 MW in Statia

de Pompare.

Numar total de hidroagregate in CHE: 17 hidroagregate si 2

agregate pompare

Numar total de hidroagregate in MHE: 107

Productia de energie in anul mediu hidrologic: 1,1 TWh/an

In cadrul SH Cluj este implementat si functioneaza

Sistemul Integrat de Management

Calitate -Mediu, conform ISO 9001:2000 si ISO 14001:1996.

Canalizare publica si spatii verzi, la 31 decembrie 2006

Apa potabila

In Romania anului 2008, sunt oameni care nu beneficiaza de

retele de distributie a apei potabile.

Astfel, in Romania, sistemele existente de furnizare a apei

curente, acopera consumul a doar 68% din populatie. Calitatea apei

furnizate de cele circa 1.400 instalatii de tratare a apei potabile

(in majoritate cu tehnologii invechite si ineficiente) se afla

adesea sub standardele acceptate din punctul de vedere al

parametrilor chimici. Aceasta concluzie a fost trasa de

Administratia Nationala „Apele Romane”.

Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Cluj

Se remarca o scadere a cantitatii de apa potabila distribuita

consumatorilor in ultimii ani (2005 - 2006), urmata de crestere in

anii 2007 si 2008 . O cauza a scaderii volumului de apa potabila

ar fi pierderile mari de apa datorita retelelor invechite, precum

si lipsa infrastructurii pentru distributia apei potabile in zonele

rurale in special. Conform datelor Institutului National de

Statistica (INS), pierderile de apa potabila au fost foarte mari, de

aproape 41% din consum la nivelul tarii.

In municipii si orase, pierderile au reprezentant circa 44

%. Pierderile de apa au fost cauzate de uzura avansata a

conductelor de aductiune si distributie a apei potabile, precum si de

uzura fizica si morala a echipamentelor de captare si pompare.

III.5 .Dotari comerciale, sanitare si sportive

(magazine, spitale, terenuri de sport)

Datele la nivel national indica cresteri semnificative

pentru produse nealimentare, este vorba in principal de produse

de folosinta indelungata la care populatia are acces in baza

creditelor neguvernamentale. Accesul relativ facil la credite de

consum de uz personal poate reprezenta un element care produce

crestere, este in egala masura un potential pericol odata cu atingerea

nivelului de saturatie in ceea ce priveste gradul de indatorare al

populatiei. Se remarca cresteri valorice ale comertului cu

amanuntul incepand din anul 2001, corelat cu cresterea puterii de

cumparare a populatiei. In ultimii ani au fost deschise diverse

super/hipermarketuri, cum ar fi Selgros, Kaufland, Cora, Real,

Auchan, Carrefour mai ales in municipul Cluj-Napoca sau in

mediul urban.

Clujul este si un puternic centru clinic, solicitat de

pacinti din multe judete ale Transilvaniei si chiar din alte zone ale

tarii.In anul 2007 asistenta medicala a populatiei judetului a fost

asigurata in 24 spitale cu 7195 paturi, un sanatoriu antituberculos (95

paturi) , o policlinica in sistemul de ocrotire a sanatatii de stat,

numeroase cabinete private si 5 policlinici particulare, in activitatea

medico-sanitara fiind antrenati 3803 medici si stomatologi si 5611

personal sanitar cu pregatire medie.Raportand numarul populatiei la

cel al medicilor revine, in medie, la fiecare medic, 219 locuitori. In

anul 2007 au beneficiat de asistenta medicala, in unitati spitalicesti,

261 mii persoane, totalizand 1994 mii om-zile spitalizare, durata

medie de internare pentru o persoana fiind de 7,6 zile.In ultimii ani

au aparut in reteaua sanitara un numar apreciabil de unitati de

asistenta medicala prin cabinete private, preponderent cu profil

stomatologic, cat si pentru prepararea si comercializarea

medicamentelor si pentru analize de laborator.La finele anului 2007

functionau in acest sector 5 spitale,5 policlinici, 371 cabinete

medicale de specialitate, 428 cabinete stomatologice, 50

laboratoare medicale si 143 laboratoare de tehnica dentara, 34

depozite farmaceutice si 206 farmacii. Consiliul Judetean Cluj a

achizitionat un numar de 5 autospeciale pentru Serviciul

S.M.U.R.D din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.

Repartizarea acestora este urmatoarea: 1 autospeciala pentru zona

Huedin, 1 pentru zona Dej-Gherla, 1 pentru zona Turda-Campia

Turzii si 2 autospeciale pentru Municipiul Cluj Napoca

Judetul Cluj se afla printre judetele cu traditie in ceea ce

priveste domeniul medical. Centru universitar este recunoscut si ca

centru medical, cu medici foarte bine pregatiti si spitale dotate la

standarde europene..

In judetul Cluj se practica un numar de 45 ramuri de sport

din totalul de 64 ramuri recunoscute oficial care se practica in tara.

- Numarul de unitati sportive de drept public – 62

- Numarul de unitati sportive de drept privat – 635

- Numarul de sectii pe ramuri sportive afiliate la Federatiile de

specialitate – 185

- Numarul Asociatiilor Sportive Judetene - 164 din care :

- Asociatii sportive fara personalitate juridica - 145

- Asociatii Judetene pe ramuri de sport - 19

In cadrul structurilor sportive cu sectii de performanta isi

desfasoara activitatea un numar de 4440 sportivi legitimati din care

13 sportivi la 7 ramuri de sport au fost nominalizati in loturile

olimpice in vederea participarii la J.O. 2008. Aproximativ 800 de

sportivi au indeplinit baremurile pentru obtinerea clasificarii

sportive specifice fiecarei ramuri de sport. Procesul de selectie,

initiere si promovare este asigurat de 208 profesori, antrenori si

instructori sportivi. In cadrul finalelor C.N. s-au obtinut un nr. de

167 medalii de aur, 192 argint si 163 bronz. Pe plan international

participarea sportivilor clujeni s-a materializat prin obtinerea a

unui total de 76 medalii din care 24 de aur, 40 de argint si 12 de

bronz. - S-au desfasurat un numar de 443 competitii sportive. - 109

sportivi de performanta au beneficiat de sprijin financiar.

- Au avut loc 24 actiuni de selectie cu un numar de 1617 participanti

la selectii.

- 219 sportivi au fost selectionati la cluburi.

La finele anului 2007 – Directia pentru Sport a Judetului Cluj,

in colaborare New Idea Group si partenerii Consiliul Judetean Cluj si

Consiliul Local al municipiului Cluj - Napoca, partenerii media -

TV, radio si presa scrisa, a organizat premierea celor mai buni

sportivi ai judetului Cluj sub denumirea ―Gala Campionilor

Clujeni‖, eveniment de mare amploare, organizat la Teatrul

National Cluj, unde in cadrul unui spectacol deosebit au fost

premiati sportivii cu rezultate deosebite pe plan mondial si european

precum si antrenorii si managerii echipelor, care si-au adus

contributia la realizarea obiectivelor generele ale activitatii sportive

judetene.

Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca, Consiliul Judetean

Cluj si Agentia Nationala pentru Sport au acordat sprijin financiar

pentru Sport in anul 2007 pentru aducerea bazelor sportive la

standarde internationale in vederea organizarii la Cluj – Napoca a

unor competitii de mare anvergura.

La Sala sporturilor “Horea Demian” s-au executat lucrari

de reparatii capitale si renovare a 2 vestiare, amenajarea

grupurilor sociale cu spatii special amenajate pentru persoane cu

dizabilitati, s-a amenajat vestiarul pentru. arbitrii, sala de

conferinte si sala antidoping, s-a inlocuit partial suprafata de joc,

s-au adus instalatii pentru iluminatul salii, s-au modernizat fotoliile

de la tribuna oficiala precum si bancile pentru public la tribuna A.

La Sala de judo s-a reusit confectionarea podiumului pentru

competitii si refacerea partiala a instalatiilor sanitare si electrice.

La Sala de gimnastica s-a achizitionat aparatura si materiale

pentru antrenament si competitie sala primind din luna

septembrie noua denumire in onoarea primei gimnaste clujene

medaliata la J.O. – Melbourne -1956 ―Sonia Iovan‖ iar la sala de

scrima s-a inlocuit suprafata de antrenament si concurs.

La Hotel STADION – s-au achizitionat materiale necesare

bunei functionari a acestuia. In ceea ce priveste situatia sportului

scolar din judetul Cluj, Directia pentru Sport a Judetului Cluj a

colaborat cu Inspectoratul Scolar Judetean privind sustinerea

calendarului sportiv scolar. Pentru actiunile desfasurate in colaborare

cu I.S.J. Cluj, Directia pentru Sport a pus la dispozitie atat bazele

sportive cat si asistenta tehnica de specialitate. Astfel, pe

parcursul anului 2007 s-au desfasurat actiuni precum Campionatele

Nationale ale Liceelor, fazele finale desfasurandu-se in Sala

Sporturilor ―Horea Demian si Campania ―Mesajul Meu Antidrog

–sport, organizata de catre Centrul Judetean de Prevenire si

Consiliere Antidrog in colaborare cu Primaria Municipiului Cluj,

Inspectoratul Scolar Judetean, organizandu-se competitii la

ramurile de sport atletism, baschet handbal, fotbal, fotbal – tenis,

natatie, tenis de masa si sah.

III.6 .Servicii pentru populatie (posta, telefonie,

autoservire, depanare, frizerie, etc)

Abordarile ce vizeaza dezvoltarea economica locala vad

in dimensiunea spatiala un determinant ce contribuie esential la

inegalitatea sanselor in dezvoltare. Capitalul informational al

comunelor se bazeaza pe trei indicatori principali care pun in

evidenta existenta abonamentelor radio-tv si telefonie fixa raportate

la 1000 locuitori. Terminalele prin care comunicarea se realizeaza

(televizor, radio si telefon) reprezinta bunuri pe care le detine o

gospodarie. Este in fapt si abordarea cea mai buna, devreme ce la ora

actuala abonamentele TV sunt inregistrate pentru toti posesorii de

aparate TV in plata facturilor de energie electrica. Referitor la

retelele de telefonie, in 2003 existau 19 abonamente telefonice

la 100 locuitori. Pe langa Romtelecom, companii de specialitate au

inceput sa castige cote de piata prin oferirea de pachete de servicii si

preturi competitive (ex: UPC, RDS, etc).

Telefonia mobila s-a dezvoltat rapid la nivel national si

implicit si in regiune, piata fiind disputata in principal intre

companiile Orange si Vodafone. Numar de abonamente telefonice in

anul 2007 – reteaua de telefonie fixa

Reteaua de telefonie fixa Romtelecom, s-a dezvoltat in ultimii

ani, tinind cont de statistici si datorita deiversificarii serviciilor

oferite (televiziune prin cablu, internet). Sigur, aceasta dezvoltare

a venit pe fondul existentei concurentei pe piata. In ceea ce

priveste societatea informationala, aceasta este caracterizata prin

cresterea exploziva a informatiei „digitale”, disponibila prin

intermediul produselor tehnologiei informatiilor si comunicatiilor.

Parametrii acestei cresteri in judetul Cluj, la nivelul anului

2004, sunt:

-o cresterea numarului de abonati la serviciile de telefonie

mobila a crescut cu 38%, ajungand la 235 abonati la 1000

locuitori;

-o ponderea gospodariilor care detin PC in total gospodarii a crescut

de la 6% la 7,3%; o numarul salariatilor angajati in teleworking,

din sectorul economico-financiar a crescut cu 66%.

La nivel national, intre 1999 si 2003 s-a inregistrat o

rata de crestere a numarului de PCuri de 228%, cu o crestere

anuala medie de 34,5% (8,3 PC-uri la 100 locuitori in 2004 )

iarnumarul utilizatorilor internet a crescut in aceeasi perioada cu

563%, cu o rata spectaculoasa de crestere de 60% pe an (19,1

utilizatori Internet la 100 locuitori in 2004). In acelasi timp, in ceea

ce priveste dezvoltarea in domeniul IT, in 2006 tara noastra avea

4,44 puncte, anul trecut crescuse la 5,32 iar anul acesta am ajuns la

5,46 puncte, fiind pozitionati pe penultimul loc in clasamentul tarilor

comunitare, devansand doar Bulgaria. In aceasta situatie, cel mai

mult ne-a tras in jos lipsa internetului. Astfel, cel mai mic

punctaj a fost obtinut la gradul de conectare la internet al populatiei

si firmelor. Statisticile la nivel national indica faptul ca

intreprinderile mari (peste 250 de angajati) sunt cele care utilizeaza

produsele ITC in cea mai mare masura, procentele in randul IMM-

urilor fiind reduse in randul tuturor indicatorilor: ponderea

intreprinderilor ce detin PC-uri, ponderea numarului de salariati ce

utilizeaza PC/Internet, ponderea intreprinderilor care au un web-

site propriu.

Vanzarile prin internet sunt inca slab dezvoltate, atat la

nivelul regiunii cat si la nivel national (in medie sub 2% din

intreprinderi vand prin internet iar procentul celor care cumpara

prin internet este asemanator).

In judetul Cluj, numarul firmelor cu capital romanesc

care dezvolta produse software pentru pietele din strainatate este

in crestere, cu sanse de diversificare si dezvoltare de produse

software proprii cu valoare adaugata ridicata. (solutii ERP,

solutii in domeniul multi-media, managementul calitatii, e-

learning, e-government, inovatia de proces, etc).

De asemenea, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei

Informatiei (MCTI) a conectat la internet de mare viteza zece

comune din judetul Cluj prin includerea acestora in proiectul

'Economia Bazata pe Cunoastere'.

Prin acest proiect s-au informatizat: primaria, scoala,

biblioteca publica si Punctul de Acces Public la Informatie (PAPI)

din fiecare localitate inclusa in proiect. Cele zece comune in care au

fost implementate Retelele Electronice Locale (RECL) sunt:

Marisel, Viisoara, Sanpaul, Suatu, Catina, Cornesti, Baisoara,

Frata, Bobalna si Iara.

Acesta este doar un inceput tinand cont de fondurile europene

alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de IT la toate nivelele: de

stat sau privat. Vom asista in urmatorii ani la o explozie de proiecte

de dezvoltare pe platforme informatizate.

Servicii postale

In anul 2007, numarul unitatilor postale existente in judet era de 220,

din care:

- oficii (23 in mediul urban si 23 in mediul rural)

- ghisee (6 in mediul urban si 29 in mediul rural)

- agentii: 118

- circumscriptii: 21

Dezvoltarea serviciilor postale rapide pe intreg teritoriul

tarii reduce monopolul postei romane, mai ales ca la nivel european

este urmarita eliminarea monopolului si dezvoltarea pietei

concurentiale.

IV. CADRUL CULTURAL – ISTORIC

IV.1 . Dotari culturale (camine si case de cultura,

biblioteci, cinematografe)

In spatiul comunitar european cultura se axeaza pe doua

principii fundamentale.

Primul este pluriculturalismul caracterizat prin multilingvism

si plurietnism. Al doilea principiu este cel al unei relatii

spirituale si materiale intre persoane si institutii. De altfel,

cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create

in cadrul unei comunitati umane si a institutiilor necesare pentru

comunicarea acestor valori.

Judetul Cluj detine inca din trecut statutul de

pluriculturalism, multilingvism si plurietnism, deoarece este

incadrat in regiunea Transilvania, care face parte din Europa

Centrala sau din cea de-a treia Europa, concept definit de

valorile pluralismului si ale tolerantei culturale. Astfel, pe langa

o populatie predominanta (de peste 79%) de romani, exista si

populatie de etnie maghiara, 17% si germana, 0,13%, precum si alte

etnii, mai slab reprezentate ca procent.

Dintre aceste comunitati, cea romaneasca este majoritara si

participa in mod preponderent la viata culturala, spirituala si

artistica a judetului.

Comunitatea maghiara este bine reprezentata in viata culturala

prin existenta teatrelor, organizatii si institutii culturale, precum si

scoli in limba maghiara.

Celelalte comunitati s-au restrans atat ca numar, cat si ca mod de

vietuire si activitate in planul vietii spirituale si culturale a Clujului.

Astfel, aceste comunitati isi afirma valorileculturale intr-un spatiu

ce polarizeaza in jurul sediilor comunitare, al publicatiilor si scolilor

in limba materna, precum si al bisericilor.

Astfel, formele lor de exprimare culturala sunt festivalurile,

spectacolele sau reprezentarile culturale si sarbatorile traditionale si

bisericesti.

In ceea ce priveste comunitatea rroma, aceasta este

caracterizata de o crestere demografica si de o viata culturala

exprimata prin muzica, dansuri traditionale si preocupari in arta

mestesugareasca.

Resedinta judetului, municipiul Cluj-Napoca este o

adevarata cetate culturala cu prestigiu recunoscut si peste

hotarele tarii.Aici functioneaza o filiala a Academiei Romane,

filiale ale uniunilor de scriitori,compozitori si artisti plastici, teatrul

national si Opera Romana de stat, Teatrul maghiar si Opera

Maghiara de Stat, Teatrul de papusi cu sectii in limba romana

si maghiara, Filarmonica de Stat, studiouri teritoriale ale

Societatilor Nationale de Radio si Televiziune, posturi private de

radio si televiziune prin cablu, Muzeul de Arta, Muzeul de

Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o

sectie in aer liber, muzee care, prin numarul impresionant de

exponate reprezinta cultura materiala si

spirituala a populatiei romane si a etniilor conlocuitoare din

Transilvania faurita si traita de-a lungul secolelor de viata in comun.

De asemenea, functioneaza de multi ani un teatru dramatic

in municipiul Turda, muzeele de istorie din Turda,Dej si Gherla,

Muzeul Memorial Octavian Goga din comuna Ciucea, Gradina

Botanica din Cluj-Napoca – puternic centru de atractie a turistilor

romani si straini- care dispune de o colectie de specii rare realizate

prin colaborare cu institutii de profil de pe diferite meridiane ale

globului.

Dupa cum se observa, municipiul Cluj Napoca concentreaza

peste 80% din volumul activitatilor culturale.

In mediul rural al judetului, datorita situatiei caminelor

culturale, centrelor de cultura si arta populara traditionala,

bibliotecilor comunale, punctelor muzeale, activitatea culturala nu

este prea bine reprezentata.

Astfel, caminele culturale din judetul Cluj sint in prag de

renovare. Peisajul satelor de munte si-a pierdut, de mult timp, izul

unei sarbatori culturale. In cladirile menite sa reprezinte cultura din

mediul rural nu a mai calcat, de ani intregi, picior de om. Au ramas

doar incaperi prafuite, geamuri sparte si lacate pe usi, invechite si

ele. Locul, unde se tineau multe nunti si-a pierdut chiar si ecoul unei

melodii folclorice, cintata de lautari. Astfel, Caminul cultural din

comuna Marisel este in curs de reabilitare, in Somesul Rece, de 15

ani s-a pus lacatul pe usa, iar acum e in prag de darimare, in

Gilau, activitatile din caminul cultural sint in floare, iar satenii

se pot bucura de diferite serbari culturale, precum spectacolul

etniilor, care a adus la un loc romi , maghiari si romani, sau

festivaluri folclorice.

In comuna Margau, caminul cultural nu si-a inchis inca portile si

serveste mai ales la intruniri de partid sau parastase, un alt mod de a

privi cultura. Dupa anul 1989, bibliotecile si librariile au

cunoscut un reviriment cultural, prin deschiderea unor noi

edituri, traducerea de carti, organizarea targurilor de carte,

lansari si expozitii de carte. In ultima perioada se resimte, insa,

o scadere a interesului pentru cartea tiparita, justificata de o

crestere a pretului cartilor si de un acces usor la informatie si lectura

prin utilizarea Internetului.

Numarul si activitatea bibliotecilor

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Biblioteca Judeteana „Octavian Goga”

Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj este continuatoarea

unei bogate traditii de lectura publica la Cluj (sec. XIX), iar in

decursul anilor a reusit sa-si dezvolte colectiile cu caracter

enciclopedic si serviciile oferite utilizatorilor, devenind azi una

dintre cele mai mari si importante biblioteci publice judetene din

Romania. De la infiintarea ei biblioteca a functionat in diferite

localuri si sub diferite denumiri:

- ca Biblioteca Populara infiintata de stat in 1921 - in cadrul

Universitatii "Regele Ferdinand I"

- ca Biblioteca a Consiliului Judetean al Sindicatelor - pe strada

Emile Zola nr. 1 (1949)

- ca Biblioteca Populara a Municipiului Cluj - in P-ta Libertatii nr.

2 (1949)

- ca Biblioteca Centrala Regionala - in P-ta Malinovsky nr. 5 (azi

P-ta A. Iancu) (1950) si in P-ta Stefan cel Mare nr. 1

- ca Biblioteca Municipala (1963) si ca Biblioteca Judeteana - in

P-ta Stefan cel Mare nr. 1 in Palatul Culturii (1956) fostul Palat

al Justitiei

Astazi, Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj, este o

institutie publica in slujba comunitatii clujene cu scopul de a

contribui la cresterea prosperitatii spirituale si materiale a

membrilor comunitatii locale, prin crearea si promovarea

accesului la o vasta arie de idei si informatii, prin asistenta de

specialitate oferita, prin promovarea interesului pentru lectura si

invatare pe tot parcursul vietii. Achizitia de carti si alte tipuri

de documente relevante, organizarea si punerea la dispozitia

publicului a intregii colectii de documente, informarea

prompta prin servicii specializate, programele culturale si

educative sunt modalitati prin care colectivul de specialisti ai

bibliotecii vin in intampinarea cerintelor utilizatorilor bibliotecii.

La finele anului 2007 existau in judet 420 de biblioteci czre

detineau 10 568 mii volume .Din totalul unitatilor functionau:

o bibioteca de interes national, 12 biblioteciapartinand

institutiilor de invatamant superior, 60 biblioteci specializate,

267 biblioteci scolare si 81 de biblioteci publice.

4.2. Valori etnografice si folclorice (arhitectura traditionala,

instalatii si tehnici populare, port popular, folclor muzical

coregrafic si literar, sarbatori folclorice, festivaluri, obiceiuri,

traditii si ritualuri satesti)

Arhitectura populară, aşa cum o vedem noi astăzi nu constituie, de fapt, decât o ultimă secvenţă a unui îndelungat proces de dezvoltare

(aflat încă în mers), care din punct de vedere al valorilor estetice şi spirituale, se afirmă ca o însumare a etapelor precedente, prin aporturi specifice. Valori ale arhitecturii tradiţionale din centrul Transilvaniei urmăreşte transformările şi evoluţia construcţiilor din cadrul gospodăriei ţărăneşti, pe o perioadă de timp cuprinsă între sfârşitul secolului al XVIII-lea şi până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Sunt zone unde monumentele de arhitectură populară s-au păstrat mai mult sau mai puţin intacte până în prezent. Vom face referire aici la: Zona Munţilor Apuseni (Mocănimea Văii Ampoiului, Mocănimea Văii Arieşului, Mocănimea Trascăului, Buciumănimea, Ţara Moţilor,), Zona Valea Mureşului, Zona Valea Sebeşului, Zona Podişul Secaşelor, Zona viticolă Alba.  Evoluţia locuinţelor, de la cele cu o singură încăpere la cele cu mai multe, înregistrează următoarele categorii caracteristice de la apariţia lor şi până în zilele noastre: casa cu o înăpere de locuit, casa cu o încăpere de locuit şi o cameră, casa alcătuită dintr-o cameră de locuit cu tindă şi cămară, casa cu două încăperi de locuit fiecare cu acces separat, casa cu trei încăperi de locuit. Fireşte că în cadrul fiecărei categorii există variante şi subvariante, a căror clasificare ar fi mai puţin utilă şi greu de realizat. Şurile şi grajdurile ocupă al doilea loc ca importanţă în gospodăria ţărănească, îmbinate de cele mai multe ori cu grajdul destinat adăpostirii vitelor sau a oilor. Nu este o noutate faptul ca acest tip de construcţie ce datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a păstrat într-o formă neschimbată arhitecturală şi funcţională până în prezent, oferindu-ne un model foarte uşor de reconstituit. Fiind primele anexe care reţineau atenţia trecătorilor, porţile şi ferestrele au ridicat şi alte probleme, pe lângă cele funcţionale, au devenit faţa socială a gospodarilor. De aceea, preocupările pentru înfrumuseţarea lor au fost tot mai susţinute în toate zonele judeţului Cluj, unde se găseau esenţe lemnoase, care le ofereau meşterilor posibilităţi de evidenţiere a decorurilor încrustate, traforate sau pictate. Cu tot progresul rapid al industriei, s-au dezvoltat în judetul Cluj, o serie de industrii casnice ţărăneşti, ale căror sisteme complexe sunt acţionate de forţa apelor. Astfel putem aminti: morile de măcinat cereale, vâltorile folosite la finisarea pânzeturilor, şi şteampurile folosite la

prelucrarea minereului de aur.  Cercetarea arhitecturii tradiţionale din judeţul Cluj a făcut posibilă identificarea caracteristicilor esenţiale ale acesteia şi o confirmare a valorii ei într-un cadru unitar al celei din România. Studiul asupra fondului arhitecturii valoroase, este o sursă de informaţii pentru cei care vor dori să proiecteze şi să construiască bazându-se pe lunga experienţă tradiţională, iar anumite aspecte de ordin general sesizate sunt valabile pentru întreg cuprinsul ţării.

Port popular

Portul popular din această parte a ţării se deosebeşte ca aspect şi

colorit. Iile, carese fac din cânepă, in sau bumbac, sunt încreţite în faţă, pe

lângă gât cu fire colorateformând astfel un galon. Aceste puncte de

broderie se execută pe muchia creţilor formând motive geometrice în

culoare roşie la femeile tinere şi în negru la cele în vârstă. Pe mâneci sunt

aşezate cele trei şiruri de râuri obişnuite, în lungime, dar la acesteii şi pe

linia orizontală se pot broda la fel râuri cu aceleaşi motive. Mânecile

suntîncreţite în partea de jos ca şi la gât, formând acelaşi galon, de unde

porneşte volanul.La Bistriţa- Năsăud, iile sunt terminate la gât cu un

guler îngust brodat care seaplică peste creţi.Pe mânecă, în direcţia unde se

termină linia umărului, ia are un galon de broderielat. În partea de jos,

mâneca la fel ca şi la gât este încreţită pe o manşetă brodată, deunde

porneşte volanul, care este conturat cu un râu îngust.Culorile folosite în

broderii sunt: roşu, negru, galben, albastru, fire de aur şiargint.În această

regiune se folosesc broderii şi mărgele, care prin colorit şi sclipiriimprimă

broderiilor o rară frumuseţe.Partea de jos a iei se face simplă, nebrodată,

iar fotele sunt ţesute din lână şifoarte înguste. De obicei în această

regiune cele două fote nu au acelaşi model deţesătură. Fota din faţă este

mai simplă, iar pe marginea de jos are un galon îngust. La odistanţă de

20-30 cm de primul galon este ţesut al doilea, mult mai lat decât primul

(de 3-4 ori mai lat).

Fota din spate este ţesută tot din lână cu fond roşu şi cu galoane

alese, foarteînguste, aşezate în linii orizontale. Pe timp mai răcoros,

peste costum se poartă o vestă din catifea neagră, decoratăcu motive

florale brodate cu mărgele colorate. Cojocul lung cu mâneci, care este

împodobit cu broderii florale sau formegeometrice în culori vii şi cu

ciucuri din mătase pe piepţi, spate şi mâneci, completează portul popular

în timp de iarnă.

Sărbătoarea Stufului la Sic

Sărbătoarea este dedicată localnicilor din comuna Sic şi localităţie

învecinate, proprietarilor de terenuri din zona Bazinului Fizeşului şi

turiştilor pasionaţi de rezervaţiile naturale, având ca scop principal

atragerea atenţiei asupra importanţei protejării zonelor umede şi de

stufăriş care se găsesc în împrejurimi. Programul propus de organizatori

debutează cu un traseu ghidat în rezervaţia „Stufărişurile de la Sic”,

continuând cu un program de echitaţie pentru copii ce se va desfăşura pe

terenul de sport local. Platoul central de lângă Primăria Sic va găzdui un

târg de produse tradiţionale, o degustare de bunătăţi şi o expoziţie a

atelierelor meşteşugarilor din zonă, toate acestea pe fundalul unui

spectacol folcloric susţinut de mai multe ansambluri de dansatori şi

interpreţi.

Folclor musical coregrafic si literar

„Soporu de Câmpie este un sat situat în partea centrală a Transilvaniei, a cărui periferie pare desprinsă de lume, uitată de vreme. Cei mai respectați în comunitate sunt muzicanții, iar dintre aceștia Carol Covaci zis Gaciu[9] are locul său bine meritat. Deși majoritatea sunt țigani, păstrează și transmit prin interpretarea lor specificul românesc al muzicii din Transilvania. Muzica lor este specială, greu de reprodus, dominată de aglomerări de ornamente și oscilații ritmice. Și dansurile de aici sunt singulare, spectaculoase, însoțite de strigături aproape cântate, ce duc la o heterofonie în raport cu melodia cântată instrumental. Strigăturile sunt niște formule sonore stranii, emise liber, în acut, cu o mare intensitate de expresie și culoare, având calitățile cântecelor rituale. Degajă o atmosferă de măreție și solemnitate. Este posibil ca vreme înainte să fi existat linii melodice corespunzătoare acestor texte, ajunse la noi doar în formă strigată. Strigăturile au în primul rând o funcție de comunicare, atunci când comunitatea se adună pentru a petrece. Prin strigături iți poți exprima bucuria, necazul, părerea despre lume, despre un eveniment sau despre o persoană. Îți poți atrage perechea și ulterior o poți cuceri. În satul tradițional cine nu poate striga are mari probleme de integrare în comunitate. Este considerat incapabil să își exprime sentimentele, disponibilitatea erotică, starea psihică. Când răsună muzica în Soporu de Câmpie, oamenii nu stau pe gânduri, își lasă treburile, lasă totul baltă și se strâng în jurul ceterașului. Râd, plâng, dansează, trăiesc cu maximă intensitate muzica. Sunt comunități ale căror jocuri sunt imposibil de reprodus. Acestea s-au transmis din generație în generație în hotarul satului, precum limba maternă, și vor muri odată cu ultimii danțauși dacă tinerii nu înțeleg sau ignoră importanța fenomenului. Acestea sunt dansurile din Câmpia Transilvaniei. Ritmul dansului e straniu, asimetric, sincopat, producând pe verticală o adevarată poliritmie iar pe orizontală o nebănuită polimetrie. Acesta face ca dansul să fie viu, complicat, ca însăși viața, plin de neprevăzut, frânt când nu te astepți sau curgând molcom spre infinit, sălbatic, liber și totodată guvernat de pași preciși, de mișcări

îndelung învățate, esențializate prin gestul unor întregi generații. Te surprinde, ai impresia că și tu poți, că e în tine, îi simți puternic prezența, crezi că i-ai prins înțelesul, taina, intri in joc... dar înțelegi imediat că trebuia să te fi născut acolo, să fi crescut acolo, să fi ramas acolo... și le mulțumești lor, țăranilor din Câmpia Transilvaniei că încă mai există.” ("Muzicanții din Soporu de Câmpie" scris de cântărețul de muzică populară Grigore Leșe)

Festivaluri,

Manifestările se vor desfășura în zilele de 18 si 19 mai 2013 pe

platoul din faţa Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca.

Organizatorii manifestărilor sunt: Consiliul Judeţean Cluj, Centrul

Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj,

Fundaţia Etnostar,şi Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni.

Festivalul cuprinde spectacole de înaltă ţinută, care vor reuni

numeroase ansambluri folclorice, formaţii tradiţionale săteşti şi cunoscuţi

interpreţi de muzică populară din regiune, alături de cei mai pricepuți

meșteri populari din județ.

 Evenimentul, organizat de către Asociaţia Meşterilor Populari

Clujeni şi Centrul Comercial “Central” a debutat vineri, 23 februarie

2013 cu “Povestiri despre Dragobete”, primul dintr-o serie de

happening-uri care  vor avea loc până la data de 4 mai, când târgul îşi

va închide porţile. Au vorbit, despre creaţia celor 160 de meşteri

populari prezenţi, dar şi despre semnificaţia “Dragobetelui”,

personalităţi ale vieţii social-culturale clujene: Tiberiu Groza, directorul

C.J.C.P.C.T. Cluj, Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al

Transilvaniei, Viorica Ciobanu, preşedinte Asociaţia Meşterilor

Populari Clujeni, Aurel Bodiu, etnolog, Ioan Toşa, cercetător, Marius

Maier, manager general al Centrului Comercial “Central”, etc. 

    Încă de pe treptele magazinului, meşterii îşi întâmpină oaspeţii cu

două standuri  bine garnisite: produse din miere şi modele diversificate

de turtă dulce, produse în gospodăria proprie. La etajul IV, oferta este

de-a dreptul copleşitoare… Mă întâmpină dr.Viorica Ciobanu,

preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, care ţine, în primul

rând, să elogieze efortul celor două angajate ale departamentului de

marketing  şi PR al complexului, Alina Mihuţ şi Gabriela Mărginean.

Adaugă aceasta: “Nu pot să nu pomenesc şi partenerii evenimentului -

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi  Promovarea Culturii Tradiţionale

Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj şi Primăria muncipiului,

precum şi partenerii media: Realitatea TV, TVR Cluj, PRO TV Cluj şi

Antena 1 Cluj.” Intervine şi Alina Mihuţ, cu o precizare: “Chiar astăzi, 7

martie va avea loc, în cadrul “Târgului meşterilor populari în inima

Clujului”, un eveniment, organizat în colaborare cu Club Mickei,

Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni şi Centrul Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în care copiii şi-au

dat întâlnire cu părinţii. Astfel, elevii de la Şcoala Alexandru Vaida-

Voevod Cluj-Napoca vor confecţiona cadouri pentru mamele lor, cum ar

fi: piese de pictură tradiţională pe sticlă şi  icoane. Vor urma câteva

activităţi, precum: parada modei, în ţinute tradiţionale,  dans modern

(Şcoala Alexandru Vaida-Voevod, Club Mickei, Grădiniţa “Buburuza”),

microrecitalul de muzică pop  al solistei Ioana Moldovan, jocuri populare

cu Ansamblul Folcloric “Jucăuşii de pe Someş” (Şcoala Alexandru

Vaida-Voievod), Ansamblul Folcloric “Doina Mănăşturului” (Şcoala

Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca) şi Ansamblul Folcloric “Craii Apusenilor”

(Şcoala “Avram Iancu” com. Beliş, Cluj).Totodată, elevii Seminarului

Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca vor expune pictură tradiţională pe

sticlă. În realizarea acestui eveniment au fost angrenaţi  aproximativ 100

de copii de la mai multe şcoli clujene, iar zilele următoare va urma şi o

şezătoare, la care vor participa membrii asociaţiei noastre, precum şi

reprezentanţi ai asociaţiilor similare din câteva judeţe din Transilvania.

Până la Paşte se vor desfăşura şi demonstraţii de încondeieri de ouă şi

ateliere, unde copiii vor confecţiona obiecte simbolice închinate acestei

importante sărbători a creştinătăţii.

Festivaluri:

-Festivalul Jocului fecoresc din Transilvania

-Festivalul folcloric Sfântul Ştefan

-De Rusalii - Înstruţatul boului la Batin

-TURDAFEST - seminarii agricole, concursuri de bucătărie tradiţională,

standuri ale meştesugarilor, expoziţii de animale, artişti, cântăreţi,

dansatori din întreaga ţară, la fiecare sfârşit de septembrie.

-„TÂRGUL DE ARMINDENI”, târg de produse meşteşugăreşti.

 -Zilele Europene ale Patrimoniului D.J.C.C.P.C.N Cluj organizează în

fiecare septembrie o serie de activităţi specific protejării şi promovării

patrimoniului cultural naţional.

Iniţiatorii şi organizatorii ineditului eveniment sunt: Consiliul

Judeţean Cluj,  Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Cluj şi Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni.

 

În cadrul târgului, trecătorii ocazionali şi publicul vizitator, vor putea

aprecia o mare diversitate de produse  tradiţionale, realizate de meşteri

populari din zona clujului,: costume populare româneşti şi maghiare,

podoabe din mărgele, ceramică, ţesături, borderie,  icoane pe coji de ouă,

obiecte din sticlă, obiecte din os, icoane pe sticlă, cojocărit, articole din

piele, podoabe din lemn şi cupru  şi  multe altele.

 

Pe lângă satisfacţia descoperirii articolelor meşteşugăreşti,în

cadrul„TÂRGULUI DE ARMINDENI” vor fi şi prezentate şi elemente

ale bucătăriei tradiţionale româneşti şi maghiare: miere şi produse din

miere, turtă dulce şi kurtos-kalacs (reţete tradiţională).

Obiceiuri,

Pentru cei care iubesc tradiţiile, reamintim că Rusaliile oferă

două ocazii minunate de a se întâlni cu acestea. Este vorba de 

obiceiul „Înstruţatul boului”, desfăşurat în localităţile: Mintiu

Gherlii, Mănăstirea şi Batin (judeţul Cluj) şi de „Păpălugăra”,

desfăşurat în Şoimeni, comuna Vultureni. 

     Întâlnit doar în Transilvania, „Înstruţatul boului” sau

“Împănatul boului” este un obicei ce ţine de tradiţia agrară şi de

fertilitate şi constă în desfăşurarea unei adevărate procesiuni pe

uliţele satului, procesiunea având în centru un bou sau o pereche de

doi boi,  împodobiţi cu frunze, flori şi panglici colorate. Diverse

elemente simbolice diferenţiază obiceiul în fiecare din cele trei sate.

Ceteraşii acompaniază întregul alai, finalul fiind marcat de jocul

cununii, la care participă toţi sătenii.

     „Păpălugăra” este, de asemenea, un obicei agrar, de invocare a

ploii atât de necesare solului şi implicit recoltelor. Doi tineri din sat

se mascheaza cu frunze de paltin, ritualul împodobirii cu frunze a

măştilor desfăşurându-se departe de ochii sătenilor. Mascaţii sunt

apoi udaţi cu apă şi poposesc la fiecare gospodărie din sat unde

dansează, iar copii aleargă după măşti, încercând să le sâcâie. La

final frunzele sunt aruncate peste holde, gest simbolic de asigurare a 

rodniciei lor.

      Cele două obiceiuri sunt pe cale de dispariţie, dar salvate pe

peliculă în timpul cercetărilor efectuate pe teren de către echipa

Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj.

  În această zi acum 2000 de ani, se implinea prorocirea destinului lui

Iisus după cum descriu toate textele biblice. Ziua în care Mântuitorul

nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim  reprezintă o mare sărbătoare a

triumfului Lui întru smerenie, umilinţă şi dragoste necondiţionată fată de

omenire.

      Floriile sau  Duminica de Florii  sărbătoare religioasă numită astfel

de toţi creştinii poporului iar tradiţia spune că în acelaşi timp se celebra şi

sărbătoarea florilor de primăvară, a pomilor în floare, a salciei înflorite

care este sacralizată prin legende şi prin practici rituale. Aceste

seminificatii au străbătut până la noi, mileniile de tradiţii, din antichitatea 

greco-romană, care celebra în miez  de primăvară pe zeiţa Flora.

      În tradiţiile populare româneşti, Floriile se sărbătoresc în două zile,

Sâmbăta Floriilor sau Moşii de Florii, închinată morţilor, moşilor şi

strămoşilor, ca o zi a pământului, a naturii înfloritoare şi a neamului

omenesc  şi Duminica  Floriilor sau Staurele florilor, sărbătoare

întâmpinată cu ramuri de salcie, înflorite care amintesc de ramurile de

fenic, pe care le-au aşternut primii în calea lui Iisus, la intrarea Sa în

Ierusalim.

Aşadar creştinii  pentru  a păstra amintirea vremilor biblice , duc la

biserică ramuri de salcie, pentru a fi binecuvântate şi sfintite, după care se

împletesc şi se păstrază la icoane, la grinzile caselor, la streşini şi la

ferestre, pentru  a aduce în  case, sănătate, noroc şi belşug în toate.

       Popoarele slave asociau plantarea salciei cu un cult al morţilor, pe

care îl întâlnim şi în practicile noastre funerare pentru ca se crede „că

plantată lângă crucea mortului îi sporeşte  liniştea şi odihna de veci”, iar

semnificaţia ramurilor de salcie la Florii  constituie nu numai „semnul de

triumf  al Creştinătăţii”, ci şi acela al veşniciei, prin moarte.

      Fetele împleteau mlădiţe de salcie pentru a se „liora”, a se „surăţii” în

a doua zi de Paşti. În noaptea de Florii şi le puneau sub pernă pentru a-şi

visa ursitul. La biserică , în ziua de Florii, femeile încercau să cuprindă în

pumn un mănunchi cât mai gros de mlădiţe, ca să le crească viguroasă şi

înaltă cânepa.

În ziua de Florii proprietarii de animale făceau văcălii „nişte cocuţi

făcuţi din aluat de grâu sau de grâu amestecat cu secară, după cum e

starea,  pe care le duce la biserică, apoi le dau păstorilor, câte vite are

atâtea văcălii”( Ciubanca, jud. Someş).

      În satul românesc Floriile marcau începutul celei mai importante

săptămâni din Pstul Mare şi din anul creştin,  Săptămâna Patimilor sau

săptămâna neagră. Floriile mai erau considerate foarte importante si

pentru faptul ca după un post aspru de şase săptămâni, în această zi se

poate mânca peşte.

În Postul Mare fetele şi femeile aveau foarte mult de lucru, la tors, 

ţesut şi cusut „ lucrau foarte mult la ţesături şi cusături pentru a se

împodobi de Paşti cu haine noi, în toate localităţile fiind credinţa că în

toate localităţile de Paşti fiecare om trebuie să aibe haine noi, măcar o

cămaşă dacă nu se poate  mai mult din  care cauză se şi spunea

„Crăciunul sătulul, Paştile falnicetot în coji de ouă şi-n cămeşe nouă”.

Paștele este cea mai importantă sărbătoarea creștină prin Învierea

lui Iisus Hristos. De-alungul timpului însă iepurașul de paște, ouăle roșii

și drobul au devenit representative pentru masa de paște a fiecărui

roman. 

Indiferent de zona in care alegi sa petreci sarbatoarea Pastelui, fie in

satele trasilvanene, fie oriunde in tara, este un fapt recunosc ca pentru

acesta sfanta sarbatoare este la rang inalt printre romani.

Sărbătoarea Paștelui își are obiceiurile și tradițiile specifice în

funcție de zonele țării în care tradiția paștelui este respectată conform

datinilor. 

În ținutul transilvănean datorită confluențelor orientale și

occidentale pe care le are această zonă de țară, Paștele a adoptat de-a

lungul timpului tradiții specifice atât de la sași, de la maghiari, cât și de la

romani. 

Se spune că pregătindu-se de sărbătoarea Paștelui în Miercurea,

Joia și în Vinerea Mare, femeile pregătesc pasca, mielul și ouăle, a căror

încondeiere se distinge în Transilvania printr-o varietate mare de modele

și culori. 

Toate acestea reprezintă elementele purtătoare ale simbolului

sacrificiului pascal și al Învierii. 

În alte zone din judetul Cluj, în ziua de sâmbătă, băieții

împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, tinerii

se strecoară în curțile fetelor de măritat și le agață brazii la poartă. 

La fetele frumoase din sat vin zeci de băieți care pun crenguțe la

poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, tinerele știu pe cine

trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paște. 

Ouăle roșii se ciocnesc la masa de Paști după un anumit ritual:

persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul

oului ținut în mână de un comesean, în timp ce spune: “Hristos a

Înviat !”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat!” 

În dimineața primei zile de Paște în unele sate transilvănene toți

membrii se spală pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu,

un ban de argint și o crenguță cu busuioc. 

Tot în această zi, în unele zone există credința că îți va merge bine

dacă prima persoană care intra în casă va fi un bărbat. 

De asemenea, se spune că există obiceiul de a se purta haine noi în

semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea

semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește

întreaga natură odată cu primăvara. 

Masa din prima zi de Paști este un prilej de reunire a familiei,

decurgând după un adevărat ritual. De pe masa de Paști nu pot lipsi: ouăle

roșii, cașul de oaie, salata cu ceapă verde și ridichi, drobul și friptura de

miel, pasca umplută cu brânză sau smântână și mai nou, cu ciocolată. 

În a doua zi de Paște, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către

feciorii îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, oferă

baieților de băut și câteva mici daruri. Se spune că acele fete vor avea

noroc tot anul, iar bărbații care uită de acest obicei, vor fi urmăriți de

ghinion.

4.3. Monumente si situri

Lista monumentelor istorice din județul Cluj -  cuprinde monumentele

istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în

localități din județul Cluj al căror nume începe cu litera P.

Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul

Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin

intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând

din 2010. Această listă cuprinde și actualizările ulterioare, realizate prin

ordin al ministrului culturii:

Monumentul "Sfânta Maria Protectoare"

Lespedea de piatră cu stema oraşului Cluj

Statuie ecvestră "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul"

Obeliscul Carolina

Statuia ecvestră a lui Matei Corvin

Monumentul comemorativ al răscoalei din 1437

Monumentul reuniunii "Sfânta Maria "

Cele 2 stele de piatră de la Ocna Părăsită

Lista siturilor arheologice din județul Cluj conține toate

siturile arheologice din județul Cluj înscrise în Repertoriul

Arheologic Național (RAN). RAN este administrat de Ministerul

Culturii și Patrimoniului Național și cuprinde date științifice,

cartografice, topografice, imagini și planuri, precum și orice alte

informații privitoare la zonele cu potențial arheologic, studiate sau

nu, încă existente sau dispărute.

Situl arheologic de la Cluj- Napoca, punct "Str.Deleu şi Caragiale" ;

Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "La Stăvilar";

Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Calvaria" ;

Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Someşeni - Băi" ;

Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Someşeni - Aeroport"

Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Parcul arheologic Piaţa

Cipariu"

Situl arheologic de la Cluj Napoca, punct "Piaţa Muzeului"

Situl arheologic de la Cluj- Napoca, punct "Str. Corneliu Coposu"

Situl arheologic de la Aiton, punct "Şurilor"

Situl arheologic de la Apahida, punct "După deal, la tău"

Situl arheologic de la Aruncuta, punct "Cremeniş", "Cânepişte"

Situl arheologic de la Aşchileu, punct "dealul Grecea"

Situl arheologic de la Baciu, punct "Gura Baciului"

Situl arheologic de la Baciu, punct "Baciu- centru"

Situl arheologic de la Baciu, punct "Cheile Baciului"

Situl arheologic de la Băbuţiu, punct "Grecea" - "Şanţul Grecilor"

Situl arheologic de la Gherla , punct -"Bumaş"

Situl arheologic de la Boju, punct" Lângă sat" Tapiesului”

Situl arheologic de la Căianu, punct “Saliste”

4.4. Monumente si ansambluri de arhitectura

Monumentul Memorandiştilor din Cluj-Napoca a fost ridicat în cinstea

memorandiştilor, care au avut puterea de a se ridica contra măsurilor de

deznaţionalizare a românilor luate de guvernul austro-ungar.

Obeliscul Carolina din Cluj, cunoscut şi ca Stâlpul Carolina sau

Ştatua Carolina, a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale

în amintirea vizitei efectuate de împărăteasa Carolina împreună cu

împăratul Francisc I în Clujul anului 1817.

Obeliscul are o înălţime de 10 m, iar pe cele 4 feţe ale sale sunt

basoreliefuri, realizate de sculptorul vienez Joseph Klieber. Basoleriefurile

descriu emblema Clujului, o inscripţie latină care pomeneşte această vizită,

intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetăţii şi unele vizite ale

lor la div erse instituţii. Este ornamentat cu 4 vulturi de piatră, opera

sculptorului Csuros Antal, care ţin în plisc lauri.

Iniţial obeliscul a fost amplasat în actuala Piaţa Unirii (fosta Piaţa

Mare), în 1898 însă ea a fost mutată în actuala Piaţa Muzeului (fosta Piaţa

Mică sau Piaţa Carolina Augusta) cu ocazia reamenajării centrului, pentru a

face loc statuii lui Matei Corvin.

Statuia Lupoaicei din Cluj-Napoca se află pe Bd. Eroilor, în centrul

municipiului de pe malurile Someşului.

După Marea Unire de la 1 Decembrie

1918 la Cluj-Napoca este organizată

Universitatea Daciei Superioare, redenumită

în final Universitatea Regele Ferdinand I, a

cărei deschidere oficială a fost inaugurată 1

februarie 1920, în prezenţa regelui Ferdinand

şi a familiei regale. La eveniment au fost

prezenţi reprezentanţi ai ţărilor aliate şi

neutre din timpul primului război mondial.

Statul italian a făcut cadou României, în

următorul an, trei copii ale statuii lupoaicei de pe Capitoliu. O copie a fost

trimisă la Bucureşti, în piaţa Roma, o a doua la Cluj şi cea de-a treia la

Chişinău, drept simboluri ale unităţii românilor din toate zonele ţării şi a

latinităţii acestora. Monumentul este o copie fidelă a lupoaicei de pe

Capitoliu, cu Romulus si Remus, la care s-a adăugat un basorelief al

împăratului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930) şi

inscripţia Alla citta di Cluj, Roma Madre, MCMXXI. S-a hotărît

amplasarea monumentului în Piaţa Unirii, în faţa statuii lui Matei Corvin,

iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28 septembrie 1921 de către

primul primar român din Cluj-Napoca, Iulian Pop, în prezenţa a peste

25.000 de locuitori.

Odată cu Dictatul de la Viena, din 1940, în timpul exodului forţat al

unei părţi importante a populaţiei româneşti, statuia a luat ea calea

refugiului pentru a fi pusă la adăpost. După cel de al doilea rãzboi mondial,

statuia revine la Cluj, dar climatul politic existent nu a permis reinstalarea

statuii pe locul original, de aceea ea a fost montată în faţa Universităţii,

unde a rămas până în 1973, când statuia a revenit în Piaţa Unirii, pe locul ei

din faţa universităţii fiind amplasat Grupul Statuar Şcoala Ardeleană.

În 1994 statuia a fost luată de pe amplasamentul său de la intersecţia

Bd. Eroilor cu Piaţa Unirii şi a fost înlocuită cu Monumentul

Memorandiştilor, ridicat în cinstea memorandiştilor care au avut puterea de

a se ridica contra măsurilor de deznaţionalizare a românilor luate de

guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la

osândirea la temniţă a memorandiştilor. Statuia Lupoaicei a fost mutată la

Muzeului de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restauratã de sculptorul

Liviu Mocan, ulterior ea fiind amplasată la jumătatea Bulevardului Eroilor.

Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj, operă a sculptorului Marius

Butunoiu, este amplasată în mijlocul pieţei care îi poartă numele,fiind

înconjurată de un mic parc. Sub spaţiul statuii şi al parcului se preconizează

construirea unei parcări subterane cu mai multe nivele, începând cu 2007.

Opera Română din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Naţională

Română din Cluj-Napoca, este o companie naţională de operă şi balet,

instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului

Culturii şi Cultelor din România.

După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul şi Opera se mută la

Timişoara, revenind la Cluj în 1945. În existenţa sa, Opera Română din

Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentaţii de operă, operete şi balete.

Dintre marile personalităţi care şi-au dăruit aproape întreaga activitate

acestui lăcaş de cultură a fost şi Lya Hubic. În anii '70, perioadă în care

director a fost reputata soprană Lucia Stănescu, colectivul Operei avea o

valoare de necontestat, ca dovadă turneele europene din acea epocă. Dintre

artiştii cu distincţii şi recunoaştere europeană şi mondială s-au numărat:

Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (prim-

balerin, fost director la teatre de operă şi balet din Republica Federală

Germană), Niculina Mirea (soprană, actualmente Prof.univ. la

Conservatorul "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca), Larisa Şorban (prim-

balerină şi soţia reputatului istoric Raoul Şorban).

Clădirea Operei este un monument istoric, aflată în atenţia

UNESCO. A fost construită la începutul

secolului al XX-lea de către compania vieneză

Fellner & Helmer, specializată în realizarea de

clădiri de operă. Sala de reprezentaţii a clădirii

are o capacitate de până la 900 de locuri.

Teatrul Naţional şi Opera Română şi-au

deschis porţile odată cu prima reprezentaţie în limba română, la 14 mai

1919, ca expresie a renaşterii spirituale urmând Marea Unire. A fost pus în

scenă "Poemul Unirii" de Zaharia Bârsan şi "Razvan şi Vidra" de B.B.

Haşdeu. Oficial stagiunea Teatrului Naţional a fost inaugurată la 1

Decembrie 1919, marcând 1 an de la Marea Unire. Primul său director a

fost binecunoscutul om de teatru Zaharia Stan.

Edificiul a fost construit pentru Teatrul Naţional Maghiar. Lucrările

au început în 1904 şi au fost finalizate în 1906. A fost inaugurată la 8

Septembrie 1906. Primul său director a fost dr. Janovics Jenő. Începând cu

1919, clădirea a adăpostit Teatrul Român, iar Teatrul Maghiar s-a mutat în

clădirea de pe Emil Isac, aproape de Parcul Central şi râul Someş, în care

există şi acum.

Clădirea adăposteşte atât Teatrul cât şi Opera Română, fiind ridicată

în stil baroc-rococo, cu o capacitate de 1000 de locuri şi trei rânduri logie.

Sarcina realizării edificiului a fost dusă la capăt de celebra firmă

constructoare de teatre Helmer şi Fellner.

După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul şi Opera se mută la

Timişoara, revenind la Cluj din 1945.

De-a lungul timpului Teatrul Naţional din Cluj s-a păstrat ca unul

din principalii promovatori ai culturii în Transilvania. Întreaga operă

dramatică a lui Lucian Blaga a fost jucată aici în premieră absolută.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) este o instituţie de invăţământ

superior de stat din Cluj-Napoca, România. Din punctul de vedere al

numărului de studenţi (peste 45.500), precum şi al diversităţii specialităţilor

oferite (105), UBB este cea mai mare şi complexă universitate din ţară.

Universitatea Babeş-Bolyai se remarcă de asemenea prin caracterul

său multicultural. Astfel, dintre cele 21 de facultăţi ale universităţii, 19

oferă programe de studii în limba română, 17 în limba maghiară, 10 în

limba germană şi 2 în limba engleză. În două dintre facultăţi (Teologie

Reformată si Teologie Romano-Catolică) programele de studii se

desfăşoară exclusiv în limba maghiară. Dintre specializările oferite, 98 sunt

în limba română, 52 în limba maghiară, 14 în limba germană şi 4 în limba

engleză. Aceeaşi structură multiculturală se regăseşte şi în cadrul

programelor postuniversitare sau în cadrul studiilor de scurtă durată

realizate în cele 18 colegii universitare din Transilvania ce aparţin de UBB.

Numele universităţii provine de la doi renumiţi oameni de

ştiinţă transilvăneni: omul de ştiinţă român Victor Babeş şi

matematicianul maghiar János Bolyai.

În anul 1959 cele două universităţi din Cluj (cea românească, Babeş,

şi cea maghiară, Bolyai) au fost unite sub numele de Universitatea

Babeş-Bolyai, cu predare în limbile română şi maghiară. Ulterior, sub

regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu, deşi au fost reduse treptat,

studiile în limba maghiară au continuat să existe.

După caderea regimului comunist, Universitatea Babeş-Bolyai a

început să-şi consolideze caracterul său multicultural prin dezvoltarea

puternică a linilor de studiu în limbile maghiară şi germană. Structura

multiculturală a UBB, este reprezentată acum în toate posturile din cadrul

universitătii (inclusiv cele de conducere), care sunt organizate în funcţie de

cele trei componente etno-lingvistice, română, maghiară şi germană.

Astfel, în conducerea executivă a universităţii se regăsesc 20 de

reprezentanţi ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani,

secretari ştiinţifici şi şefi de departamente.

Piaţa Mihai Viteazul este una dintre

principalele pieţe al oraşului Cluj-

Napoca. Iniţial piaţa se numea Szechenyi

Istvan, din 1919 numele i-a fost schimbat

în Mihai Viteazu, în amintirea

domnitorului care a înfăptuit prima unire a principatelor româneşti.

În ultima parte a secolului XIX, aici a fost mutată piaţa de mărfuri a

oraşului şi s-a construit o cale ferată destinată transportului de oameni şi

marfă care mergea până în această piaţă. După o serie de accidente calea

ferată a fost desfiinţată în 1902. În perioada anilor ’50, s-au construit o

serie de blocuri aici, inclusiv cel cu Cinematograful Republica şi Hala

Agroalimentară, iar o serie de case au fost dărâmate.

În centru se află Statuia lui Mihai Viteazu, înconjurată de un mic

părculeţ, sub care se intenţionează construirea unei parcări subterane

multietajate. În partea vestică, în zona intersecţiei cu strada George Bariţiu,

Regele Ferdinand şi podul peste Someş spre strada Horea se află dispuse

Palatul Szeky şi Palatul Berde.

Piaţa Unirii este piaţa „punctul zero” al

oraşului Cluj-Napoca, în jurul ei constituindu-se

în trecut cetatea medievală şi centrul Cujului.

Piaţa este cea mai mare ca dimensiune (cca.

200m pe 180m) din vechile pieţe aflate în centrul

şi sud-estul Europei. Există pieţe de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au

format mult mai târziu.

Istoric, este cea de-a doua piaţă a Clujului,

după Piaţa Mică (actuala Piaţa Muzeului).

Iniţial, în Evul Mediu, era denumită Piaţa Mare,

spre a fi deosebită de cealaltă piaţă, Piaţa Mică.

În ultima parte a secolului XIX numele i-a fost

schimbat în Piaţa Principală, denumire care nu a rămas pentru mult timp. În

prima parte a secolului XX piaţa a fost denumită Piaţa Regele Matei, după

numele lui Matei Corvin. După Marea Unire piaţa a fost numită Piaţa

Unirii, nume care îl poartă şi acum. În perioada guvernării comuniste

denumirea i-a fost schimbată în Piaţa Libertăţii. Colocvial este denumită şi

Piaţa Mare sau simplu Centru.

Biserica Reformată din Dej este un monument de arhitectură gotică, situat

în piaţa centrală a municipiului Dej. Edificiul a fost construit în stil gotic

târziu între anii 1456-1526. În anul 1643 a fost ridicat turnul zvelt, înalt de

71 m. Lăcaşul a servit drept model pentru bisericile româneşti

maramureşene din lemn.

Biserica Protopopială Greco-Catolică din Dej a fost consacrată în

anul 1895 cu hramul „Adormirea Preacuratei”.

4.7. Muzee

Muzeul etnografic al Transilvaniei

Este cel mai mare muzeu cu acest specific in Romania; meritul sau

deosebit este de a-si fi desfasurat neintrerupt activitatea pe o perioada de

75 de ani deja. Infiintarea lui, la 16 iunie 1922, reprezenta una dintre

realizarile culturale ale perioadei imediat urmatoare infaptuirii, la 1

Decembrie 1918, a Romaniei Mari.

Inca de la infiintare, s-a urmarit ca pe baza cercetarilor

efectuate de personalul de specialitate, sa se formeze un fond

documentar care sa permita muzeului sa se transforme intr-un "institut de

cercetari stiintifice avand ca scop principal studiul vietii si

civilizatiei poporului roman si ale popoarelor conlocuitoare".Rezultatele

activitatii desfasurate de-a lungul celor 75 ani sunt concretizate in:

43000 de obiecte etnografice, pastrate in cele 8 sectii-Ocupatii,

Locuinta- alimentatie, Ceramica, Textile, Port, Obiceiuri, Sectia in

aer liber, Sectia internationala; 50000 de documente fotografice; 5000

de diapozitive;12 000 de volume si reviste de specialitate; Arhiva

etnografico-folclorica.

In prezent, Muzeul Etnografic al Transilvaniei- Parcul

Etnografic "Romulus Vuia" este primul muzeu in aer liber din

Romania si al saselea din Europa. A fost infiintat la 12 aprilie

1929. In prezent, in Parcul Etnografic "Romulus Vuia" sunt

prezentate 34 de instalatii tehnice taranesti; 5 case- atelier;12

gospodarii cu 90 de constructii caracteristice pentru zonele

Maramures, Tara Oasului, Nasaud, Secuime, Campia Transilvaniei,

Zarand, Potgoria Alba, Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea

Calatele, Bran, Bistrita (sasi), Gurghiu; 3 biserici de lemn si o poarta de

cimitir. Dintre aceste exponate, un numar de 19 dateaza din perioada

1678- 1913.

Casa Memoriala Emil Isac

Muzeul memorial Emil Isac, situat pe strada care îi poartă numele,

este un muzeu dedicat poetului Emil Isac (1886-1954), cu profil de

istoria literaturii. Muzeul funcţionează în casa locuită de familia Isac

încă din anul 1895, casă în care a trăit şi poetul. Emil Isac a fost

un exponent al literaturii progresiste din Transilvania în prima jumătate

a sec. al XX-lea. Muzeul conţine o colecţie de fotografii, manuscrise,

orespondenţă a familiei poetului, documente, ziare, reviste şi obiecte ce

au aparţinut poetului.

Colectia de Istorie a Farmaciei

Muzeul national de istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca

include o colectie unica privind istoria farmaciei care este expusa intr-o

cladire separata. Cladirea in sine este monument istoric , aici fiind

infiintata prima farmacie din Cluj in anul 1573.

Colectia de istorie a farmaciei a fost alcatuita de catre

profesorul Iuliu Orient si este expusa in patru camere, fiind

respectata utilizarea initiala a camerelor farmaciei vechi: biroul,

magazia si laboratorul.

In cadrul expozitiei sunt expuse , in dulapuri stil

empire,obiecte de uz farmaceutic din lemn,ceramica, faianta,portelan si

sticla datand din secolele 17-19.In biroul de receptie se gasesc

medicamente,retete vechi, sigilii ale farmaciilor medievale.

Magazia adaposteste cateva piese de mobilier din vechile farmacii

cu o bogata colectie de uz farmaceutic colectionate din toata Transilvania.

In laborator sunt expuse numeroase mojare din bronz ( secolele

16-19), marmura si fier forjat, balante, prese si greutati.

Muzeul farmaciei reprezinta o colectie deosebita de obiecte

artizanale vechi.

Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes Bolayi

Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes-Bolyai este locul

unde se poate admira cea mai variata si reprezentativa colectie de acest

gen din Transilvania.

Conceput initial ca o colectie didactica, un loc de studiu si

aprofundare a cunostiintelor pentru studentii geologi si specialisti, din

anul 2002 muzeul si-a deschis portile publicului larg.

Cei mai frecventi vizitatori sunt elevii din scoli generale si

licee, pentru care au fost create special cateva proiecte atragatoare

(Educatie in muzeu).

Printre altele, colectia cuprinde:

Singura colectie propriu-zisa de meteoriti din Romania (Colectia

de meteoriti);

Una dintre cele mai bogate si variate colectii de aur din Romania

(Colectia de aur);

O spectaculoasa si diversificata expozitie de pietre pretioase si fine

fatetate (Colectia de geme);

Cea mai bogata si completa colectie de pietre de podoaba

fine romanesti (Colectia de geme din Romania);

Numarul cel mai mare de specii minerale in muzeele din Romania

(Colectia sistematica).

Muzeul National de Arta al Transilvaniei

Muzeul este adăpostit într-un important edificiu baroc din

secolul al XVIII-lea, opera arhitectului german Johann Eberhard

Blaumann, şi posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă

romknească şi europeană: pictură, grafică şi artă decorativă (secolele XV

- XX). Înfiinţat în anul 1951, muzeul a beneficiat, încă de la

constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mică parte din

colecţia de curiozităţi, orfevrărie, piese de mobilier şi artă

plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean şi mai ales

colecţia cunoscută sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec". De numele

lui Virgil Cioflec (1876 - 1948), autor al unor monografii de

referinţă dedicate pictorilor Ştefan Luchian (1924) şi Nicolae Grigorescu

(1925), precum şi al unor scrieri pertinente despre artă publicate în presa

vremii, se leagă un act de cultură de mare însemnătate pentru viaţa

Clujului interbelic: donarea colecţiei sale de artă romknească,

Universităţii Clujene (1929 - 1930). Deschiderea către public a

pinacotecii Virgil Cioflec (1933) însemna, de fapt, deschiderea la

Cluj a primului muzeu de artă romknească modernă, al cărui succesor

a devenit Muzeul Naţional de Artă Cluj. Alcătuită cu pasiunea şi

competenţa cunoscătorului capabil să preţuiască valorile consacrate

(Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea) şi să susţină

cu clarviziune afirmarea talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil

Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar

Han, Cornel Medrea), Colecţia Virgil Cioflec reprezintă şi astăzi

nucleul valoric al patrimoniului Muzeului Naţional de Artă Cluj.

Amplificarea fondului muzeal s-a realizat în anii care au

urmat înfiinţării lui, pe seama unor transferuri, donaţii şi achiziţii.

Operelor de artă transferate de către Ministerul Culturii, Muzeul Naţional

de Artă Bucureşti şi Administraţia locală (Barbu Iscovescu,

Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu,

Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ioan

Andreescu, Karl Storck) li se adaugă un fond însemnat provenind

de la Filiala Cluj a Academiei Romkne (1971). Cuprinzknd piese

importante de artă din Transilvania (pictori necunoscuţi din secolele

XVIII - XIX, Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton

Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc),

acest fond a contribuit

substanţial la conturarea unei fizionomii a patrimoniului. Spaţiul de

la etajul palatului este destinat Galeriei Naţionale.

Galeria Naţională, redeschisă pentru public în luna ianuarie

1996 propune o sinteză de patru secole de artă romknească cu un

accent firesc pe fenomenul artistic din Transilvania: Altarul de la

Jimbor (secolul al XVI-lea), pictură Biedermeier, artă stil 1900,

avangarda, artiştii legaţi de Şcoala Superioară de Arte Frumoase şi de

Centrul Artistic Cluj.

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca este

continuatorul celei dintai asociatii muzeale din Transilvania,

Asociatia Muzeului Ardelean, infiintata in anul 1859.

Sub obladuirea acestei asociatii s-au constituit colectii de

antichitati (peste 24.000 piese arheologice si numismatice), botanica,

zoologie si mineralogie. Toate aceste colectii au trecut, in 1872, in

administrarea universitatii clujene, infiintata in acel an. Dupa

Unirea din 1918, si anume din 1929, colectia de antichitati a fost

preluata de catre Institutul de Studii Clasice.

Muzeul s-a deschis pentru public in anul 1937 in actuala

incinta (Str. C. Daicoviciu nr. 2), prezentand vizitatorilor colectii

de antichitati, ceramica medievala si moderna, un lapidar

medieval, o pinacoteca si o colectie etnografica. Din 1948, colectiile de

mai sus au functionat in cadrul Academiei Romane, Filiala Cluj.

Pinacoteca si colectia etnografica au stat la baza infiintarii altor doua

muzee clujene, cel de arta si de etnografie. Din luna ianuarie 1963

Muzeul de Istorie functioneaza ca institutie de sine statatoare. Din

1994 muzeul a fost clasificat de importanta nationala. In prezent,

patrimoniul muzeului numara peste 400.000 de obiecte,

cuprinzand numeroase unicate, piese rare sau de valoare exceptionala.

Muzeul dispune si de un cabinet numismatic, de o colectie de istorie

a farmaciei, precum si un bogat tezaur, deschis in anul 1999, la

sediul muzeului.

Muzeul Universitatii Babes Bolyai - Istorie

Muzeul a fost conceput pentru a pune în valoare istoria

deosebit de bogatã a învmţmmkntului universitar clujean de-a

lungul secolelor, activitatea profesorilor şi studentilor care au

frecventat diferitele facultmţi, dar mai ales contribuţiile deosebite ale

intelectualilor romkni din Transilvania la patrimoniul culturii şi ştiinţei

mondiale.

Colecţiile sale nummrm în prezent peste 750 de piese

originale şi facsimile (carnete de student, anuare, manuale

universitare, documente, diplome, cmrţi poştale, fotografii, diferite

aparate ştiinţifice, medalii, etc.).

Dintre exponate se remarcm în mod special colecţia de

fotografii de epocm - totalizând circa 500 de clişee - care prezintm în

imagini elocvente momente marcante din viaţa universitarm, în special

din perioada interbelicã.

Muzeul este structurat în doum pmrţi principale, anume:

expoziţia permanentm şi rezerva muzeului - accesibilm numai

specialiştilor, pentru cercetare şi documentare.

În cadrul expoziţiei de bazm, exponatele sunt grupate în mai

multe secţiuni, respectând criteriile cronologic şi tematic. Astfel,

primele panouri înfmţişeazm date legate de elevii şi profesorii de la

colegiile pe care diferitele ordine religioase catolice şi protestante le-au

înfiinţat şi condus în Cluj între secolul al XVI-lea şi al XIX-lea. Sunt

ilustrate apoi cele mai semnificative aspecte din activitatea universitmţii

maghiare „Franz Joseph” care a funcţionat în Cluj între 1872- 1918, când

Transilvania era parte integrantã a Imperiului Austro-Ungar.

Prezentarea evoluţiei universitmţii romkneşti „Regele Ferdinand”

(1919-1945) formeazm cea mai amplm secţiune a muzeului.

O altã serie de vitrine reflectã perioada celui de-al

doilea rãzboi mondial, când Universitatea romaneasca din Cluj a

fost nevoita sa se refugieze la Sibiu şi Timişoara, şi sa-şi

reorganizeze integral procesul instructiv-educativ pentru a-l adapta noilor

condiţii. Aici au fost realizate doua mari secţiuni, bine ilustrate cu

documente şi fotografii.

Ultima parte a expoziţiei permanente cuprinde informaţii

despre Universitatea „Babeş- Bolyai” din 1990 şi pana azi, cand

aceasta instituţie a devenit o universitate multiculturala de nivel

european, cu numeroase şi variate specializari oferite studenţilor, precum

şi cu o activitate de cercetare ştiinţifica performanta. O secţiune speciala a

Muzeului Universitaţii este consacrata exclusiv marilor personalitaţi din

universitatea clujeana care de-a lungul timpului au avut contribuţii

deosebite la dezvoltarea acestei instituţii şi la progresul ştiinţei şi

culturii mondiale: Emil Racoviţm, Constantin Daicoviciu, Hermann

Oberth, Lucian Blaga, Petre Sergescu, Augustin Maior, Eugen Speranţia.

Muzeul Zoologic al Universitatii Babes Bolyai- Stiintele naturii

Muzeul Zoologic este adapostit la parterul cladirii in care se afla

Facultatea de Biologie.

Planul după care a fost construita aceasta cladire este identic

cu cel al Institutului de Zoologie din Napoli si a fost ridicat in jurul

anului 1912. Numarul de sali de care muzeul dispune este de 10, dar

numai sapte dintre acestea sunt destinate publicului vizitator. Infiintat in

1859, ca o sectie a Muzeului Ardelean, muzeul si-a sporit treptat

zestrea, numarand in prezent peste 200.000 de piese.

4.8. Manastiri, catedrale si biserici

Biserica şi Mănăstirea Franciscană din Cluj-Napoca se află în

actuala Piaţa Muzeului (fosta Piaţa Mică) la nr. 2, fiind unul din edificiile

cele mai vechi şi semnificative clujene.

Deasupra intrării în lăcaş se află statuia Sfintei Fecioare Maria

(vezifoto), protectoare a bisericii. Pe frontispiciul lăcaşului sunt amplasate

2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sântului Francisc şi

cea a Sfântului Anton.

În interior se poate admira amvonul, o altă lucrare a lui Johannes

Nachtigall. Acesta a fost decorat cu o reprezentare a lui Isus înconjurat de

cei patru evanghelişti. Pe coroana amvonului este înfăţişată urcarea la cer a

lui Isus, iar pe altarul principal este o reproducere făcută în 1730 după un

tablou din biserica Santa Maria Maggiore, din Roma, care o reprezintă pe

Sf. Maria.

Pe partea din sud a bisericii sunt trei capele, fiecare dintre ele având

dedesubt înmormântaţi diferite personalităţi. Cea estică a fost destinată

familiei guvernatorului Zsigmond Kornis, care a donat bisericii o

reprezentare a Mântuitorului răstignit pe cruce, al cărei autor nu este

cunoscut. Celelalte două capele au fost denumite Sf. Ştefan, respectiv Sf.

Iosif.

Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu din

Cluj-Napoca , din imediata apropiere a bastionului

Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice

din Transilvania, ridicat între 1486-1516. Biserica mai

este cunoscută şi sub numele de Biserica Reformată

Centrală sau Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor.

Numele Uliţei Lupilor, una din cele mai vechi străzi ale

Clujului, este menţionat în documentele medievale ca

Platea Luporum. După unirea Transilvaniei cu România

numele Uliţei Lupilor a fost schimbat în "strada Mihail

Kogălniceanu", care a rămas până în prezent denumirea

oficială a străzii.

Biserica a rămas un monument unic datorită vechimii şi

dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari construcţii gotice din

Transilvania şi din sud-estul Europei. În 1603 călătorul Giovanni Argenti o

descria drept „cea mai frumoasă din toată Transilvania”. Are 34 m lungime

şi 15 lăţime. Inaltimea peretilor atinge 19 m. Biserica a fost clădită dintr-o

singură navă, în spiritul franciscanilor, care nu doreau stâlpi de susţine re

sau prea multe ornamente, astfel încât credincioşilor să nu le fie perturbată

atenţia de nimic.

Mobilierul aparţine secolului XV, fiind realizat de mai mulţi meşteri

bistriţeni. Orga în stil rococco este din 1766 şi este a doua orgă ca mărime

după cea a Bisericii Negre din Braşov.

În faţa edificiului a fost dispusă o copie de bronz a statuii ecvestre

a Sf. Gheorghe ucigând balaurul. Originalul realizat în 1373, de sculptorii

clujeni Gheorghe şi Martin, la comanda lui Carol al IV-lea, se află în

palatul regal Hradciani din Praga.

Din anul 1960 în biserică sunt programate cu regularitate concerte

de orgă,celebre pentru frumusetea lor.

Biserica Reformată din Oraşul de Jos,

denumită şi Biserica Reformată cu 2 turnuri, situată

pe Bd. 21 Decembrie, este unul din edificiile

simbolice ale Cluj-Napoca.

Biserica a fost construită între anii 1829–1879.

Înainte exitase deja a biserică de lemn pe malul

Canalului Morii, care a fost inaugurată la 26 iulie 1705. Mai târziu aceasta

a fost mărită, dar odată cu creşterea numărului de credincioşi, conducerea

bisericii a hotărât înlocuirea ei cu o biserică mai mare, de piatră.

În anul 1828 au început colectarea fondurilor necesare, şi au acceptat

planul arhitectului Winkler György, inspirat de biserica mare din Debreţin.

În aceelaşi an au început săparea fundamentului, iar la 3 octombrie 1829. a

avut loc ceremonia de aşezare a pietrei de bază. Construcţia a durat mai

multe decenii din cauza lipseri de fonduri. După moartea lui Winkler

György, în jurul anului 1839 Anton Kagerbauer a fost însărcinat cu

continuarea construcţiilor. El a modificat planul faţadei şi a turnurilor.

Sfinţirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851, însă galeriile de la

cele două laturi ale navei au fost finalizate abia în 1879.

Dimensiunile bisericii sunt impozante: lungimea celor două nave este

în jur de 50 metri, iar cupola centrală cu un diametru de 12,60 metri are o

înălţime de 19,50 m. Înălţimea turnurilor este de 40 de metri. Mărimea

totală a bisericii este de 1750 m².

În zona Mănăştur, din apropierea Clujului, pe actuala

Strada Mareşal Ion Antonescu a fost ridicată începând cu

secolul IX-XI, o abaţie benedictină "Monasterium Beatae

Mariae de Clus" înconjurată cu un zid de apărare. Aceasta a fost

fundaţia pe care a fost contruită ceea ce astăzi s-a păstrat şi este

cunoscută drept Biserica Romano-Catolică Calvaria.

Deşi complet înconjurată de blocuri din beton ale cartierului

Mănăştur ridicate în anii 80, biserica nu şi-a pierdut identitatea, spaţiul ei şi

din jurul ei păstrând liniştea secolelor care au trecut peste ea. A rămas un

spaţiu de tăcere, în care odată intrat găseşti o linişte ce te surprinde în

mijlocul acelor blocuri.

Accesul se face prin colţul sud-estic al dealului Calvaria printre cele

două valuri de pămînt ridicate pentru apărare. La intrare pe cele două valuri

se află Capela Calvaria ridicată în 1831, respectiv clopotniţa propiectată de

Karoly Kos în1922.

Catedrala Ortodoxă din Cluj a fost ridicată în perioada anilor 1920-

1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din

principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poartă hramul

"Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului

eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcaşul de cult a devenit

catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul serveşte drept catedrală a

arhiepiscopului Vadului, Feleacului şi Clujului, care este totodată şi

mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Lucrările de construcţie au fost iniţiate la 10

septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a

fost pusă piatra de temelie a catedralei,

festivitate la care au participat prinţul

moştenitor Carol al României şi primul

ministru Ion I. C. Brătianu.

Construcţia a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926

folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în

exterior montându-se piatră de Baciu şi Bompotoc. La subsol a fost

construită la final o criptă, în care au fost înmormântaţi ulterior episcopul

Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu.

Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele

vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală,

sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane

sculptate în piatră, arce de piatră pe faţadele laterale. Cupola a fost

concepută după modelul catedralei Sfânta Sofia.

Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai

mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată

de profesorii Anastasie Demian şi Catul Bogdan, de la Academia de Artă,

în perioada 1928-1933.

Sinagoga Neologă , situată pe Str. Horea nr. 21, este unul din

edificiile simbolice ale Cluj-Napoca, în prezent singura sinagogă în

funcţie din oraş. Clădirea poartă şi numele de Templul Memorial al

Deportaţilor.

Conducătorul ei a fost rabinul Mátyás Eisler, profesor al

limbilor semite la Universitatea din Cluj. Sinagoga a fost construită

după proiectele inginerului feroviar Izidor Hegner

între 1886-1887, fiind inaugurată la 4 septembrie

1887. A fost grav deteriorată de către legionari pe data

de 13 septembrie 1927, fiind ulterior restaurată cu

sprijinul statului român. În perioada horthystă, după

deportarea evreilor în lagărele naziste, sinagoga a fost din nou grav

deteriorată la 2 iunie 1944 din cauza unor bombardamente în zonele

vecine. Sinagoga a suferit noi restaurări în perioada anilor 1951.

Bastionul Croitorilor este unul din puţinele monumente care au

făcut parte din Vechea Cetate a Clujului şi care s-a păstrat intact până în

zilele nostre.

Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate

începând cu secolul XV. Între anii 1627-1629, în perioada principelui

Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală.

Este construit din piatră fălţuită zidurile masive păstrând încă lăcaşurile de

tragere. Spre nord, lipit de el, se mai păstrează încă o bucată din zidul de

piatră cu creneluri şi drumul de strajă pe zid.

A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a întreţinut şi a

avut obligaţia pazei oraşului în acel punct, fiind singurul bastion al cetăţii

vechi care s-a păstrat integral.

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 şi transformat în muzeu de

către Comisiunea Monumentelor Istorice, o altă restaurare având loc în

1959. În ultimele decenii bastionul a fost lăsat în paragină deşi

au existat intenţii declarate din partea reprezentanţilor

municipalităţii de a folosi potenţialul turistic al acestuia.

Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii

şi unicul palat renascentist din Cluj-Napoca.

Clădită în stil gotic, Casa Matei Corvin a suferit de-a

lungul timpului modificări diverse şi adaptări la stilurile noi. Astfel, în

prima jumătate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente

arhitecturale renascentiste. La sfârşitul secolului al XIX-lea, aflându-se

într-o stare avansată de degradare, a fost restaurată introducându-se o serie

de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurată din nou nou în

1940 de către arhitectul Kos Karoly, iar apoi în perioada comunistă,

eliminându-se multe din modificările anilor 1900.

În această casă s-a născut, la 23 februarie 1440, Matei Corvin, fiu al

voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior Matei Corvin a

devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre

cei mai mari domnitori maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe şi

impozite, scutire pe care au respectat-o şi domnitorii ce i-au urmat.

După cel de-al doilea război mondial clădirea a adăpostit o perioadă un

colegiu, iar apoi Universitatea de Artă şi Design, care a rămas şi în clipa de

faţă.

Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a

Vadului, Feleacului şi Clujului este situat în Piaţa

Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca.

Clădirea a fost ridicată în 1887 drept sediu al

Administraţiei Domeniilor Forestiere. După finalizarea lucrărilor de

construcţie ale catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca, edificiul a fost donat

de statul român bisericii ortodoxe române. Clădirea adăposteşte, de

asemenea, Seminarul Teologic Ortodox şi o mică biserică.

Palatul Bánffy este un important edificiu baroc din Clujul

secolului XVIII, operă a arhitectului german Johann Eberhard

Blaumann. Construit între 1774 şi 1785 pe laturile unei curţi

rectangulare de către contele Gheorghe Banffy, este considerat a

fi cea mai reprezentativă clădire în

stilul baroc din Transilvania. Începând

cu 1951, palatul adăposteşte Muzeul Naţional de

Artă Cluj-Napoca cu al său valoros patrimoniu de

pictură, grafică şi artă decorativă. Nucleul acestui

patrimoniu este Colecţia Virgil Cioflec, ce reuneşte opere ale artiştilor

consacraţi (Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele

ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu

ş.a.) dispuse în peste 20 de încăperi. Pe lângă acestea mai există lucrări ale

unor artişti mai p uţin cunoscuţi din Transilvania secolelor XVIII-XIX.

Etajul clădirii, ce adăposteşte Galeria de Artă, a fost închis în 1990 din

cauza stării avansate de degradare a edificiului, urmând să fie redeschis în

ianuarie 1996. Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca a fost nominalizat la

premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.

V. SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONA

5.1. Serviciile de cazare (structuei de primire-tipuri, clasificare,

dotari)

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

INNOPTARI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de structuri de primire turistică

2010 2011 2012(SEM I)

Total judeţ: Cluj 226597 284562 165877

din care:

Hoteluri 182413 226488 131193

Moteluri 980 2806 1683

Vile turistice 21504 19255 10776

Cabane turistice 1805 2402 1283

Pensiuni turistice 8603 14083 10486

Pensiuni agroturistice

8738 14338 8658

INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE

Baza de cazare

Infrastructura de cazare este o componentă esenţială a amenajării

turistice a spaţiului geografic. Constituie factorul decisiv în atragerea

fluxurilor turistice, în menţinerea acestora la destinaţie pe o perioadă

determinată şi în consumul produsului turistic (constând din atractivităţi

turistice, amenajări şi servicii turistice) la destinaţie.

Tipuri de structuri de primire turistică

2010 2011 2012(SEM I)

Total judeţ: Cluj 399094 521296 289993

din care:

Hoteluri 326056 403730 239624

Moteluri 1560 3465 1940

Vile turistice 33410 30487 16878

Cabane turistice 3249 3962 1920

Pensiuni turistice 14096 21609 14003

Pensiuni agroturistice

16839 22996 12824

% 2010 2011 2012(SEM I)

Total judeţ: Cluj 16,2 17,5 18,5

Între 1990 – 2000, capacitatea de cazare a judeţului Cluj aproape

s-a dublat de la 3359 la 5792 locuri (creştere de peste 72 %). După anul

2000 se înregistrează o diminuare a capacităţii de cazare, aceasta şi

datorită ieşirii temporare din activitate a unor unităţi care urmau să fie

reabilitate (ex. Hotelul Continental). Astfel, în 2003, capacitatea a ajuns

la 4600 locuri, pentru ca după aceasta creşterea să fie reluată. În toamna

anului 2005, judeţul Cluj totaliza 5004 locuri grupate în 132 unităţi sau

categorii de unităţi turistice.

Hotelurile rămân principala categorie de cazare a judeţului cu

peste 3100 locuri (62,7 % din totalul potenţial de cazare). Sunt

concentrate aproape exclusiv în oraşele judeţului cu câteva mici excepţii

(Beliş-Fântânele, Tureni).

A fost şi este categoria cea mai reprezentativă şi cea mai dinamică,

din punct de vedere al totalului de locuri însumate. Se remarcă printr-o

paletă largă de mărimi şi categorii de confort. Mărimea medie a

hotelurilor este de aproape 100 de locuri.

Din acest punct de vedere, Cluj-Napoca excelează, remarcându-se

printr-o dinamică remarcabilă a peisajului său hotelier, în special după

1995.

Concentrează aproape 3300 de locuri (65,8 % din întreaga

capacitate de cazare a judeţului) din care 2636 locuri în 31 unităţi

hoteliere. Dintre acestea 7 unităţi hoteliere, cele mai multe noi, au fost

aduse la un confort de patru stele (se remarcă hotelurile Agape, City

Plaza, Onix, Opal, Paradis, Transilvania etc.) 12 unităţi cu un confort de

trei stele (Best Western, Topaz, Liliacul, Meteor sau clasicele Melody,

Victoria); opt unităţi hoteliere cu două stele sunt cele mai mari ca şi

categorie de mărime şi includ hotelurile consacrate Napoca, Sport sau

Victoria. Se remarcă numărul redus al hotelurilor cu confort redus (o

singură stea) amplasate în zone cu cerere calitativ mai modestă (Pax,

Vladeasa)

Structura bazei de cazare a judeţului Cluj7,00

7,00

10,00

5,10

8,2062,70

Hoteluri Vile Pensiuni urbane Pensiuni rurale Campinguri Alte baze

Dintre celelalte aşezări urbane, doar Dej şi Turda mai deţin câte o

unitate hotelieră de două stele. Alte două unităţi sunt amplasate înafara

spaţiului urban, una la Beliş Fântânele şi una la Tureni.

Motelul – unitate de cazare reprezentativă în lungul marilor

magistrale rutiere sau în imediata apropiere a oraşelor sunt foarte slab

reprezentate (patru unităţi totalizând 200 locuri). Se remarcă: unităţile de

la Gilău, Cluj-Napoca-Făget, Vâlcele şi Luncani). Unele din cele

existente anterior anului 1990 au căpătat alte destinaţii (Colina – Cluj-

Napoca).

Hostelul este o categorie nouă, inedită în peisajul hotelier al

României după 1990. Sunt unităţi exclusiv pentru tineret, proiectate să

răspundă ambianţei specifice, iar găzduirea se face la preţuri modice.

Hostelul este reprezentat de două unităţi de mici dimensiuni amplasate în

Cluj-Napoca.

Vilele (cu un total de 413 locuri) s-au impus, de asemenea, în

ultimii 15 ani. Sunt unităţi de mici dimensiuni, cu o medie de mărime sub

50 de locuri. Provin din construcţii anterioare, adaptate prin amenajări la

funcţia turistică sau sunt apariţii noi, remarcabile (exemplu vila Rimini).

Dintre cele 13 vile, 12 se găsesc în Cluj. Această categorie de

cazare cuprinde unităţi cu patru stele (Casa Albă, Vila Siesta, Vila

Rimini), cu trei stele (Vila Eunice, Vila Mont’s, Vila Tusa) şi foarte

puţine cu două stele.

Pensiunile urbane sunt, ca şi cele anterioare, componente noi,

amplasate exclusiv în oraşe. Cele 14 unităţi totalizează doar 278 locuri.

Sunt mult mai mici decât vilele. În cadrul celor opt unităţi existente în

Cluj-Napoca, se găseşte şi singura cu confort de cinci stele din judeţul

Cluj – pensiunea Deja-Vu

Campingurile sunt unităţi de cazare legate strâns de turismul

automobilistic itinerant. Cele cinci unităţi (cea mai mare parte din ele

funcţionând doar în sezonul estival totalizează 288 locuri. Prin condiţiile

oferite se detaşează unităţile Mileniul de lângă Gilău şi Făget, aflat la

periferia Clujului).

Pensiunile turistice rurale constituie componenta cea mai inedită,

cea mai dinamică şi este rezultatul nemijlocit al liberalizării iniţiativei

private în mediul rural.

Proliferarea acestei categorii se datorează dezvoltării turismului

rural şi a devenit reprezentativă în localităţi cu potenţial turistic natural

valoros, dar şi acolo unde iniţiativa şi spiritul asociativ tradiţional au

condus la apariţia şi funcţionarea, cu rezultate notabile, a zeci de pensiuni

rurale.

Sunt concentrate, în cea mai mare parte, în sate din regiunea

montană a Apusenilor, cu câteva excepţii (Sic, Buneşti – Fizeşu Gherlii

sau Sântioana- Ţaga în Câmpia Transilvaniei.

Este o a doua categorie de cazare (după hoteluri) totalizând 486

locuri (10 % din totalul judeţului amplasate în 58 de pensiuni rurale

dispersate în 12 aşezări rurale).

Între acestea se detaşează localitatea Sâncraiu, cu aproape jumătate

din capacitatea de cazare, aceasta impunându-se la nivel de ţară (alături

de Vadu Izei în Maramureş, Remetea, Arieşeni în Alba, Vama -Suceava,

Praid-Harghita, Bran-Braşov) şi devenind o destinaţie căutată de turişti

din alte ţări. Se adaugă Izvoru Crişului, Ciucea, Răchiţele, Rogojel. Cea

mai mare parte din pensiunile rurale au un confort de două margarete (pe

o scară de la unu la cinci) şi cu capacităţi proprii de cazare între două şi

patru locuri.

Se remarcă prin excepţie de la regulă, pensiunile rurale din comuna

Ciucea, având un confort de trei flori şi capacitate de primire mare (două

pensiuni totalizând 40 locuri, Săvădisla şi mai ales pensiunea din Valea

Ierii, un model de amenajare şi integrare armonioasă în peisaj).

Cabanele au reprezentat dintotdeauna o categorie de cazare

neglijată. Aceeaşi situaţie se menţine şi astăzi, unităţile prezentând puţine

schimbări faţă de deceniile anterioare (Buru, Muntele Filii, Cheile Turzii,

Călăţele, Valea Drăganului, Vlădeasa), altele încetându-şi existenţa sau

fiind declasificate.

Reşedinţele secundare – casele de vacanţă

In Judeţul Cluj se pot distinge câteva areale şi categorii de

concentrări de reşedinţe secundare:

- aşezările de pe valea Someşului Mic din amonte de Cluj-

Napoca (Floreşti, Luna, Gilău, Someşu Rece), urmate de Iara

sau Feleacul. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru zonele peri-

urbane ale celorlalte oraşe din judeţ;

- imediata vecinătate a lacurilor de acumulare, cu concentrările

din proximitatea lacurilor Someşu Cald, Tarniţa şi mai puţin

Beliş, din cauza distanţei mari faţă de Cluj Napoca;

- în staţiunile turistice montane, cu deosebire Muntele Băişorii.

Din punct de vedere al repartiţiei bazei de cazare, la nivelul de

medii, se constată excesiva concentrare a acesteia în oraşele judeţului

3733 locuri (74,6 %) din care municipiului Cluj-Napoca îi revine 88 %.

Categoria de cazare predominantă în mediul urban este hotelul, urmat de

vile şi pensiuni urbane.

În mediul rural se găsesc doar 25 % din bazele de cazare (deşi

aceasta totalizează peste 90 % din suprafaţa judeţului). Predomină

pensiunile turistice rurale.

La nivelul marilor unităţi naturale ale judeţului Cluj se poate

constata următoarea distribuţie:

Culoarul Someşului Mic concentrează cea mai mare parte din

capacitatea de cazare (3725 locuri – 74,4 % din total). În cadrul acestei

unităţi se detaşează net municipiul Cluj-Napoca.

În regiunea montană se găsesc dispersate capacităţi de cazare

totalizând 745 locuri (14,9 %), repartizate mai ales sub formă de pensiuni

rurale în sate, cu o excepţie notabilă – localitatea Gilău (cu motel şi

camping).

Culoarul Turda – Arieş – 412 locuri (8,2 %);

Câmpia Tansilvaniei 122 locuri (2,5 %).

Podişul Someşan este singura unitate naturală lipsită de amenajări

turistice de cazare.

Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008:

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in

functiune, la sfarsitul anului 2008:

Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai

sus, referitoare atat la numarul unitatilor turistice de primire cat si

numarul locurilor de cazare existente, observam o crestere continua

pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu

aproximativ 10% a acestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze

din nou cresteri pana in anul 2007, moment in care incepe din nou o

scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare.

Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se

maninfesta la toate nivelele - national, regional si judetean.

In acest context consideram ca este necesara o implicare mai

mare la nivelul tuturor structurilor, atat locale cat si centrale in a

asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinand

cont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul

turistic

existent.

Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de

structuri, in semestrul I 2008 :

Pensiuni agroturistice in judetul Cluj

Cabana Motilor

Marisel (Cluj)

Un loc arhaic, desprins din poveste si din vremuri demult apuse,

Mariselul te va cuceri de la prima intalnire cu relieful domol si accesibil

de Apuseni.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare:

8 camere duble, cu baie proprie

Pat suplimentar: 40 lei/noapte, cu mic dejun boieresc inclus

Loc de campare – 2.500mp: 10 lei/pers./noapte, acces la toaleta si dus

Restaurant

Mic dejun boieresc: 15 lei/persoana/zi

Demipensiune (cina 3 feluri + 1 bautura): 35 lei/persoană/zi

Pensiune completă (pranz 3 feluri + 1 bautura, cina 2 feluri + 1 bautura):

65 lei/persoana/zi.

Oferim un meniu traditional romanesc, cu bucate sanatoase din

ingrediente ecologice. De la supe şi ciorbe pana la deserturi, toate sunt

gatite după retetele bunicii. Paine de casa, siropuri si dulceturi din fructe

de padure, prajituri de casa, vin fiert cu mirodenii sau tuica cu piper, toate

va vor incanta papilele gustative.

Servicii: Restaurant, Cai, Spatiu de joaca pt copii, Activitati

teambuilding, Vanzare produse locale, Acceptata carte de credit,

Televizor, Internet, Gratar in curte, Terasa sau foisor, Spatiu

campare/rulote.

Formule de cazare: Cazare si mic dejun, Demipensiune, Pensiune

completa.

Pensiunea Susman

Rachitele (Cluj)

Pensiunea Susman este situata in jud. Cluj, in Muntii Apuseni, la limita

Parcului Natural Apuseni, langa Cascada Valul Miresei (1 km), la intrarea

in Cheile Vaii Stanciului.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera - 23 locuri

Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale,

Animale acceptate, Activitati teambuilding, Spatiu de joaca pt copii,

Terasa sau foisor.

Pensiunea Domeniul Regilor

Ciurila (Cluj)

Pensiunea este situata intre localitatile Salicea si Ciurila la aproximativ

15 km de Cluj-Napoca, intr-un cadru natural deosebit de frumos, discret,

lipsit de aglomeratie.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera - 40 locuri

Cabana Bulzureana

Valea Draganului (Cluj)

Situata la 14 km de soseaua europeana, ce leaga orasele Cluj - Oradea,

intr-un tinut pitoresc de munte, sub padure, cabana noastra va asteapta tot

timpul anului.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera, Toata cladirea - 22 locuri

Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Vanzare produse locale, Animale

acceptate, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

Cabana RascaMarcesti (Cluj)Cabana este special construita pentru cazare si va asteapta sa petreceti cateva zile relaxante departe de stresul cotidian, in mijlocul naturii.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Toata cladirea - 12 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale,

Animale acceptate, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

Pensiunea SuciuValea Draganului (Cluj)Dupa un drum lung, gazda dumneavoastra este Pensiunea Suciu din Rachitele, Muntii Apuseni.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Camera - 17 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale,

Internet, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

Pensiunea Casa MorarValea Draganului (Cluj)Pe un picior de plai pe-o gura de rai, departe de oras, in inima Muntilor Apuseni se afla Pensiunea agroturistica Casa Morar din Valea Draganului.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Camera, Toata cladirea - 33 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Vanzare produse locale, Internet,

Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

5.2.Servicii de alimentatie

Gastronomie

Năsal - este un caș aparte originar din regiunea Clujului. Își trage numele

de la satul în care a fost produs prima dată. Este un caș cu textura moale,

făcut din lapte de vacă (mat. gr. 45%, sare max. 3%), cu un gust

aromatizat și picant, precum și cu un miros foarte puternic și specific.

Merge foarte bine ca aperitiv sau ca desert, cu legume, fructe, și diverse

alcooluri (vin, șampanie, coniac, whisky). Este un produs unic în lume

datorită proprietăților de fermentație specifice grotei naturale de la Țaga,

unde este depozitat pentru afinare.

Potrivit legendei, niște țărani au furat niște caș pe care l-au ascuns într-o

peșteră. Câteva săptămâni mai târziu, au fost descoperiți de nobilul

păgubit și au trebuit să returneze cașul. Intrând în peșteră, au gasit cașul

ușor mucegăit, dar cu mult mai gustos decât era înainte.

Grota nu avea decât 20 metri lungime iar gura peșterii este îngustă

încât nu poate intra decât un singur om. Solul e mereu umed. În 1954

începu producția industrială, la intrarea în peșteră. În 1971, s-a mărit

peștera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura în

grotă este constantă tot anul: 14 grade Celsius.

Deși în prezent grota e cu mult mai mare decât

înainte, bacteriaresponsabilă de fermentarea cașului nu trăiește decât într-

o anumită zonă a peșterii, zonă care nu poate fi extinsă. În plus, bacteria

se pune în mod natural pe caș, fără a fi nevoie să fie adăugată prin

intervenția omului, așa cum se procedează de obicei în cazul brânzeturilor

mucegăite. S-a încercat reproducerea bacteriei și a condițiilor din peșteră

în laborator, dar fără succes, ceea ce face din Năsal un caș unic în lume.

Din această cauză, producția anuală este foarte limitată, iar cererea locală

este redusă. Din nefericire, din cauza unei piețe nefavorabile,

producătorul Napolact a anunțat că va conserva fabrica din Țaga începând

cu iunie 2013, având intenția de a relua activitatea în momentul în care

contextul va fi favorabil.

Cozonacul secuiesc sau Kürtőskalács - este un preparat alimentar secuiesc originar din Țara Secuilor, Transilvania de Est, România. Cozonacul secuiesc este un produs foarte popular la festivaluri și târguri. In limba maghiara  kürtő inseamna cos de fum.

Aluatul cozonacului secuiesc este făcut din:

făină de grâu, lapte, ouă, drojdie,

margarină sau unt, zahăr vanilat, sare, zahăr. Aluatul se lasă la dospit în

jur de jumătate de oră. Siropul este alcătuit din zahăr, apă și zeamă sau

coajă de lămâie.

Aluatul se întinde pe un sul de lemn care este uns în prealabil cu

ulei. Aluatul este tăiat în fâșii și se așează pe sul în spirală lăsându-se

distanță între ele o mică distanță care în timpul coacerii va dispărea.

Grosimea stratului de aluat este cam de un deget (1 cm). Cozonacul

secuiesc se coace la jăratec. Sulul se rotește în permanență pentru ca

cozonacul să se rumenească în mod uniform. Rotirea se poate face

manual dar există și mecanisme electrice. Aluatul este însiropat și

presărat cu zahăr, nuci, scorțișioară, nucă de cocos etc. Când zahărul

presărat s-a caramelizat, cozonacul secuiesc este gata.

Varza a la Cluj

Ingrediente:

- 1kg de varza acra;

- 600g de carne tocata mixta;

- 3 cepe mari, tocate marunt;

- 1 legatura de cimbru proaspat, tocata marunt;

- 1 legatura de marar, tocata marunt;

- 100g de orez;

- 150ml pasta de rosii;

- 100g de costita afumata;

- 4 rosii mici, taiate felii;

- sare, piper, ulei.

Mod de preparare:

1. Varza se desareaza timp de o ora in apa rece, apoi se scurge bine si se taie fideluta.

2. Intr-o tigaie se incing 2 linguri de ulei si se caleste in el, la foc mic ceapa 10 minute.

3. Se adauga carnea tocata, sare si piper, cimbrul si mararul si se lasa 10 minute, pana ce carnea nu mai este rosie. Se adauga peste carne orezul, impreuna cu 100ml de apa calda si pasta de tomate, se mai lasa 10 minute pe foc si se da deoparte.

4. Intr-un vas incapator, uns cu ulei, se asaza un strat subtire de varza, apoi un strat de carne, cateva felii de costita afumata si de rosii si cateva ramurele de cimbru si marar, apoi se reia succesiunea (varza, carne, felii de costita si rosii).

5. Se toarna in vas 150ml de apa si se fierbe varza pe aragaz, la foc mediu, timp de 30 de minute, apoi se transfera in cuptorul incins la 200° C si se lasa sa se rumeneasca bine, inca o ora.

Retete traditionale din judetul Cluj

Sangerete: Ingrediente:• ceva mate mai groase • 1 litru sange de porc • 1 kg carne grasã de la gat• 0,5 kg slanina • 0,5 kg soric • 0,5 kg orez • sare, piper, cimbru, ienibaharPreparare• Spãlati bine matele, cu multã apã cu otet; lãsati-le sã attepte în apã rece• Fierbeti în apã cu puþinã sare carnea, Soriciul, slãnina si orezul se fierbe în asa fel încât sã se umfle, dar sã rãmânã tare ,• Fierbeti si sângele un pic, câteva clocote • Se toacã la masinã soriciul, carnea• Slãnina se toacã din cutit• Se amestecã în ce vas aveti toate cele de mai sus plus mirodeniile, dupã gust, si 200 ml din zeama în care a fiert carnea, se leagã• Se scurge matul de apã, se umple• Se fierbe 10-15 minute de la primul clocot, la foc mic, sã se umfle  bine orezul si sã se închegeConsum:Se poate mânca, asa cum e, se poate afuma – tine mai multSe poate  fierbe – cu hrean sau mujdei.Se poate prãji în unturã.

Toba de ArdealIngrediente:

• 1 burtã de porc • 1 limbã

• 500 g carne (fleicã) • câteva fâsii de sorici• 2 rinichi • 2 urechi (vãrfuri)• 1 lingurã sare • 1 vârf cutit piper mãcinat• 1 linguritã papricã • 200 g slãninã (o bucatã lungã cât burta)Preparare:• Se taie toatã carnea, limba si slãnina, fâsii, se dã cu piper, boia si sare, se pun la fiert în apã putinã, cât sã le acopere• Se curata burta, apoi se umple burta bine, punând pe cât posibil fãsiile de carne, limba si slãnina pe lung; se coase des, se înteapã sã nu crape• Se pune din nou la fiert în apã rece (sã fiarbã 1 jumãtate de orã de la primul clocot), dreasã cu 1 ceapã, 3 foi de dafin, 1 pahar vin, 1 linguritã boabe de piper• Se preseazã o zi înte douã funduri de lemn, e gata de Crãciun

Caldabosi (Caltabosi)Ingrediente:• mate groase (bine spãlate în apã rece)• mãruntaie – inimã bojoci, ficat, splinã – cam 1,5 kg• 500g carne foarte grasã de la gât• 2 cepe (cui îi place)• 0,5 kg sorici (sau cât s-a adunat)• sare, piper, ienibahar, maghiran (dupã gust) • 500 g orez fiert cât sã rãmânã tare (pentru cine vrea), bine spãlatPreparare:• Se fierb inima plãmânul, ficatul, splina si carnea în apã cu putinã sare, se toacã• Se prãjeste ceapa tocatã, se scurge bine• Se amestecã totul – tocãtura ceapa orezul cu o parte din zeama de la fiert, se pun si sarea, condimentele, mirodeniile – pânã ajunge ca o coleasã care curge încet• Se umplu matele, se leagã la capete, se fierb un sfert de orã la foc mic (în zeama în care au fiert mãruntaiele)Consum:Se pot mânca ca atare, cu zeamã cu tot, cu ceapã rosie, prãji în unturã sau se pot afuma, pentru un plus de gust.

ChiscaIngrediente:• 2 kg carne • 0,5 litru sânge 

• 1 linguritã cimbru • 1 burtã porc• sare, piper dupã gust • 0,5 kg pãsatPreparare:• Pãsatul se fierbe întâi bine, sã se înmoaie• Se spalã burta, se tunde de zbârcituri, se pune în apã cu otet• Se fierbe si sângele, separat: se va închega• Carnea se fierbe numai pe jumãtate, în zeama în care a fiert pãsatul; se taie bucãti• Totul se amestecã – carne, sânge, pãsat, sare, piper, cimbru, 100 ml zeamã de la fierturã• Se umple burta, se coase bine, se pune la fiert în aceeasi zeamã rãcitã – cam 1 orã• Zeama scãzutã bine în care a fiert chisca se sãreazã, se acreste cu zer, otet sau bors, se drege cu ou si smântânã si se mãnâncã cu lingura si cu hreanConsum:• Se poate mânca chisca si asa, fiartã dar se poate si afuma

Dulce de ClujScoverzi (Clatite)Aluat: • 600 g fãinã • 250 g cartofi • 30 g drojdie• 1 linguritã zahãr • 2 ouã • 100 ml smântânã • 100 g unt • 10 g sareUmpluturã: • 300 g brânzã de burduf • 100 g cas• 1 ou • mãrarPreparare:• Se fierb cartofii, se curãtã, se rad mãrunt-pastã • Se freacã drojdia cu zahãrul pânã se-nmoaie• Se amestecã cartofii cu drojdia, ouãle, smântâna, untul, sarea, apoi cufãina si se lasã la cald, o juma’ de orã, sã creascã• Se întinde aluatul sã ajungã la o juma’ centimetru grosime si se taiepatrate cu latura de zece cm• Se pune umplutura si se ruleazã• Se coc în cuptor sau se prãjesc scovergile în ulei

Gogosi ardelenestiIngrediente:• 300 g telemea • 3 ouã (sau 4 albusuri) • 100 g unt • 300 g untdelemnPreparare:• Se bat ouãle (sau albusurile) cât se poate• Se rade brânza pastã si se amestecã cu ouãle • Se pune uleiul cu unt la foc iute• Se formeazã gogosele si se pun la prãjit în grãsime, pânã se rumenesc • Sunt bune calde, cu smântânã, piper, sau fãrã (se pot pune mai întâi pe o coalã sugativã, sã nu fie sãtioase)

Cas de mereIngrediente:• 1 kg mere • 200 g cas dulce ras • 150 g cascaval ras • piper • 25 g unt • 1 ouPreparare:• Astern un strat de mere• Presarã cas si 50 g cascaval, piper• Mai astern un strat de mere si alt strat de cas cu 50 g cascaval, piper • Bat oul cu 50 g cascaval si îl toarnã peste mâncare• Pun oala 15 minute la cuptor nu prea încins, dar nici rece, înmoaie merele

5.3.Servicii de agrement

Judeţul Cluj oferă o largă paletă de oportunităţi pentru turism, nu în

ultimul rând de ordin cultural.

Tipuri de turism cultural:

Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de

afirmare datorită unui potenţial atractiv constituit din numeroase şi variate

obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective

economice cu atribute turistice existente în perimetrul judeţului. El poate

îmbrăca, mai frecvent, trei forme de practicare şi anume turismul urban,

turismul rural şi turismul religios..

Turismul urban are un câmp de practicare larg deschis în

municipiile Cluj Napoca, în primul rând, respectiv în Turda, Dej şi Gherla

în intravilanul cărora există o mare concentrare de obiective din cele

susmenţionate. O subliniere specială pentru Cluj Napoca, unde numărul şi

importanţa lor înscrie oraşul în situuri turistice de importanţă

internaţională. Ca atracţii majore amintim; muzeele (Muzeul de Istorie al

Transilvaniei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(inclusiv cu secţia în aer liber din Pădurea Hoia), Muzeul Zoologic,

Muzeul Botanic, Muzeul Farmaciei; edificiile religioase (catolice,

ortodoxe, protestante, reformate – între care catedralele Sfântu Mihail şi

Catedrala Ortodoxă), Grădina Botanică, monumente (statui, busturi,

case memoriale), vestigiile istorice ( romane, medievale), arhitectura

situului istoric din partea centrală, instituţii de artă şi cultură (Operele,

Universităţile, Biblioteca Universitară) etc.

In aceeaşi categorie se înscriu municipiile Turda, Dej şi Gherla

unde pot fi vizitate biserici medievale, muzee, monumente.

Turismul rural are o puternică tentă culturală prin valorificarea

obiceiurilor, tradiţiilor sau folclorului local. Adică acele componente ale

civilizaţiei rurale încă bine conservate în majoritatea satelor judeţului.

Includem aici localităţile din Munţii Apuseni (Măguri-Mişel, Beliş,

Băişoara, Valea Drăganului, Răchiţele, Ciucea, Poieni), cele din

Depresiunea Huedin (Sâncrai, Izvoru Crişului -unde apar elemente

multiculturale- Călăţele, Mărgău, Râşca), din Podişul Someşan (Borşa,

Vultureni, Panticeu, Bobâlna, Vad), din Câmpia Transilvaniei (Mociu,

Frata, Taga, geaca, Năsal, Cătina) etc.

Turismul religios are în vedere valorificarea obiectivelor religioase

ale judeţului, dar mai ales manifestările organizate de acestea (hramuri,

pelerinaje). Un obiectiv de acest tip, cu o manifestare receptată cu mult

înafara limitelor judeţului, este Mănăstirea Nicula unde anual, la 15

august, se concentrează sut6e de mii de credincioşi. El poate fi amplificat

prin organizarea unor manifestări asemănătoare la alte mănăstiri precum

Dumbrava, Tăuţi etc.

Biserica Unitariană din Turda (str. Dacia nr.3) a fost construită

între anii 1791-1792 de către maestrul zidar Janos Sandor din azi

Moldoveneşti, jud. Cluj. Interiorul bisericii a fost finisat în anul 1797.

Biserica a fost construită pe terenul ce aparţinea unei vechi şcoli unitariene,

aflată alături de gimnaziul unitarian.

Biserica Romano-Catolică Franciscană din Turda (str. Avram

Iancu nr.49) a fost construită între anii 1733-1737 de către călugari

observanţi franciscani, în timpul Contrareformei catolice, spre a contracara

influenţa crescândă a Protestantismului.

Biserica Răţeştilor din Turda (str. Gheorghe Lazăr 17-19), cu

hramul "Adormirea Maicii Domnului", este o biserică ridicată prin efortul

protopopului greco-catolic Vasile Raţiu în anul 1839. Lucrările au fost

finanţate de familia Raţiu, una din familiile româneşti de vază din Turda.

Numele bisericii evocă familia ctitorilor.

Biserică Romano-Catolică din Turda a fost construită probabil între

anii 1475-1504, pe amplasamentul unei biserici mai vechi (probabil cea

atestată documentar deja în anul 1342). Biserica este înscrisă pe lista

Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii

si Cultelor din România în anul 2004.

Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă a fost ridicată între

anii 1500-1504, pe locul unei biserici şi mai vechi ridicată în perioada

1311-1340 (prima biserică este menţionată în documente din secolul XIV).

Monumentul Reuniunea Sfânta Maria (denumit şi Monumentul

Reuniunea Mariană) din Turda (aşezat într-un părculeţ de pe strada

Avram Iancu, colţ cu strada Salinelor) a fost ridicat de Reuniunea Mariană

(Asociaţia femeilor greco-catolice din Turda, care stătea sub patronajul

Sfintei Maria) în anul 1933, la 1900 de ani de la „Înălţarea la Cer” a lui

Isus.

Turismul balnear condiţionat de prezenţa apelor minerale

clorurate şi sufluroase, respectiv a nămolurilor terapeutice de la Băile

Someşeni, Băile Turda, Cojocna, Băile Băiţa, Sic, Leghia sau Ocna Dej.

Nivelul modest al amenajărilor sau lipsa lor explică în mare parte gradul

limitat de exploatare actuală a acestor resurse, calitativ şi cantitativ,

însemnate.

Izvoarele mineralizate.

Se regăsesc în zona de apariţie la suprafaţă sau la mică adâncime în

substratul geologic a depozitelor de sare. Ele se grupează într-un număr

mai semnificativ în arealele Băilor Someşeni, Băile Cojocna, Băile Băiţa,

Băile Turda, Ocna Dej, Sic etc.

Proprietăţile fizico-chimice ale apelor minerale din judeţul Cluj (după A.Tenu, 1981)

Localizare Sursa hidrominerală, pH

Temperatura

1. Cojocna Lacul DurgăupH=5,7

t=26˚C

2. Cojocna Lacul BăilorpH=6,6

t=32˚C

3. Someşeni Izvorul nr.1pH=7,7

t=11˚C

4. Someşeni Izvorul nr.6pH=7,6

t=11˚C

5. Someşeni Fântâna NouăpH=7,4

t=11˚C

6. Someşeni Izvorul nr.25pH=7,5

t=11˚C

7. Ocna Dejului Lacul SăratpH=6,0

t=18˚C

8. Sânmarghita Fântâna SărăturipH=6,7

t=30˚C

9. Băiţa Izvorul BăilorpH=7,6

t=12˚C

10. Leghia FântânapH=7,7

t=16˚C

11. Leghia Apa din bazinpH=7,7

t=16˚C

12. Turda Lacul DurgăupH=7,0

t=19˚C

13. Turda Lacul StrandpH=6,7

t=16˚C

Statiunea balneoclimaterica de la Turda se afla la altitudinea de 350

m. Ea este indicata pentru afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului

nervos periferic si ginecologice.

Infiintarea statiunii balneare de la Turda se datoreste initiativei si

staruintei doctorului Iosif Hanko, care, intelegand rolul terapeutic al Bailor

Sarate si posibilitatile de utilizare in acest scop al lacurilor, incearca sa

puna la dispozitia populatiei localnice, bogatele resurse naturale terapeutice

ale zonei.

Bazandu-se pe datele analizelor chimice calitative facute asupra apei

lacului Roman, I.Hanko lanseaza ideea infiintarii unei societati pe actiuni,

care sa construiasca si sa exploateze o serie de instalatii balneare, in jurul

lacului Roman, idee impartasita, intre anii 1834-1837, de o parte a

locuitorilor orasului si sprijinita de catre guvernatorul de atunci al

Transilvaniei, arhiducele Ferdinand Carol iosif de Austria-Este.

Astfel, noua societate ridicata in jurul anului 1840, primele instalatii

la marginea lacului Roman, materializate prin doua camere pentru bai, la

care, in 1842, se mai adauga 6, iar in 1843, inca 8.

Ulterior, datorita interesului pe care publicul il arata acestor bai,

societatea, in plin progres, sporeste numarul camerelor la 25, repartizate

astfel: 5 cabine pentru barbati, 6 pentru femei, 3 vane incalzite cu vapori, 8

camere de sticla incalzite in mod natural, 3 camere sub cerul liber si un

bazin de inot.

Activitatea bailor continua, in ritm sustinut, pana in anul 1848, cand

datorita framantarilor sociale si politice din acel an, dezvoltarea lor este

incetinita, sau chiar oprita, pentru o buna perioada de timp.

O noua etapa de dezvoltare in evolutia statiunii – dupa ce in 1880,

aceste bai trec in proprietatea orasului – este legat de numele lui Edmond

Velits, primar al Turdei, prin initiativa caruia sunt plantati versantii dolinei,

este edificat un hotel cu 30 de camere, un restaurant, un pavilion de

distractii si sunt amplificate baile calde, care ajung astfel sa dispuna de 12

vane.

Aceasta etapa de prefaceri si innoiri dureaza pana la inceputul

secolului nostru, dupa care evolutia statiunii stagneaza. Aceasta situatie se

mentine aproape 30 de ani.

Incepand cu anul 1931, primaria orasului Turda, reluand firul

trecutului, isi manifesta din nou interesul pentru punerea in valoare a

lacurilor Sarate.

Astfel, lacul Roman este dragat, malurile sunt consolidate iar

stabilimentul de bai calde, modernizat. Malul vestic al lacului este inchis de

un careu cu peste 200 de cabine, suprafata dintre laturile acestuia fiind

amenajate ca plaja.

Dotarile statiunii sunt completate, in anul 1938, prin darea in

folosinta a unui nou hotel, cu 30 de camere.

Perioada razboiului si o buna parte a anilor de dupa acesta reprezinta

pentru statiune o noua etapa de stagnare.

In anii ce-au urmat, lucrarile de amenajare efectuate au avut ca

obiectiv consolidarea, prin betonare, a malurilor lacului Roman, refacerea

bailor calde in cladirea vechiului hotel, ca si amenajarea unor spatii de

cazare, absolut necesare, tinand cont ca hotelul edificat in anul 1938 a fost

distrus. A fost construit un restaurant si un parc zoologic, punct de mare

atractie turistica la momentul respectiv.

Prin lipsa de interes manifestata de autoritati, dotarile bailor se

degradeaza tot mai mult, ajungand sa fie inchise la sfarsitul anilor ’80, ceea

ce a dus la distrugerea lor integrala.

Complexul balnear “Baile Sarate” Turda cuprinde: bai Sarate, bai

galvanice, sauna, impachetari cu namol, aerosoli, masaj si o moderna sala

de gimnastica.

Apa utilizata in baza de tratament este adusa din Lacul “Fara Fund” .

Din aceasta cauza, nivelul lacului scade tot mai mult, la aceasta adaugandu-

se si lipsa precipitatiilor din ultima vara, ce a dus la scaderea nivelului

lacului .

Aici, prin cura externa (dusuri, bai la cada sau bai la bazin se pot

trata stari preartrozice, reumatismul degenerativ, reumatismul abarticular,

boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, sechele post-

traumatice.

Un alt factor terapeutic deosebit este reprezentat de slicul mineralizat

(namolul). Acest namol de turba se afla la o adancime de 0,5-1 m sub

stratul de aluviuni. Este folosit sub forma de onctiuni urmate de

helioterapie sau sub forma de impachetari calde.

In prezent, hotelul si baza de tratament se bucura de o popularitate

foarte mare, fiind neincapator pentru cererea existenta.

Una din atractiile Bailor Sarate, parcul zoologic a fost amenajat in

anul 1953.

La momentul infiintarii aceasta era unic in felul lui. Redus ca

intindere, locul pe care a fost amenajat are o configuratie deosebita.

Aleile din padurice, lacul si podetele creeaza o ambianta placuta.

Parcul Zoologic detine mamifere si pasari autohtone si exotice

precum si o colectie de acvarii cu pesti exotici. De asemenea, in

incinta parcului s-a amenajat si un mic muzeu de stiinte naturale cu

exemplare de animale si pasari impaiate.

Lacuri sarate

Lacurile din regiunea cercetata, in exclusivitate lacuri Sarate, cu

diferite grade de concentrare, se grupeaza, in functie de situarea lor in una

sau in alta din cele doua zone depresionare descrise, care reprezinta in

acelasi timp si zonele de aparitie la zi a masivelor de sare, in doua

perimetre distincte :

 lacurile Bailor Sarate Turda (lacul Roman, Fara fund, Csiky si Privighetoarei)

 lacurile Ocnei (lacul Durgau, Dulce, Ocnei, Rotund, Sulfuros si Carolina)

Formarea lacurilor a fost posibila datorita predominantei rocilor

argiloase-marmoase, impermeabile si faptului ca in badenian suprafetele

de aflorare sunt extrem de reduse. Din aceste cauze, izvoarele ce apar la

zi din masa depozitelor badeniene, se gasesc in imediata vecinatate a

masivelor de sare sau in aplexul structurilor anticlinale, ca urmare a

tectonicii diapire, care inlesneste circulatia apei in lungul deranjamentelor

rupturale ce insotesc diapirismul sarii.

Apa care circula prin depozitele badeniene, provin din precipitatii sau

prin infiltrare din acumularile acvifere existente in stiva formatiunilor

bugloviene, situate deasupra.

Circulatia apei in zona de aparitie la zi a masivelor de sare si venirea ei in

contact nemijlocit cu masa sarii, duce la intensa mineralizare a acesteia,

in urma precesului de levigare a clorurii de sodiu. Astfel, cantitatea destul

de mare de apa, de provenienta meteorica, infiltrata prin depozitele ce

acopera spinarea sarii, intalnita cu ocazia lucrarilor de canalizare a Bailor

Sarate Turda - apa care stagneaza pe suprafata sarii si dizolva din masa

acesteia pana la saturatie – prezinta o concentratie de 27% NaCl.

Suprafata sarii, descoperita de aceste lucrari, prezinta datorita

fenomenului de dizolvare a apelor de infiltratie, un aspect santuit,

neregulat, cu denivelari ce depasasc uneori 1 m (i. Maxim, 1937).

Lacurile Sarate existente in zona Turda provin din umplerea cu apa din

precipitatii a vechilor excavatii practicate, in scopul exploatarii sarii, la

partea superioara a masivului, apa care prin  procese de dizolvare a sarii

din peretii si de pe fundul acestor goluri, a ajuns la un inalt grad de

mineralizare.

Sapte din cele 15 lacuri existente sunt folosite in mod curent in cura

balneara – unele prezinta fenomenul de heliotermie. Apa acestor lacuri

este cloruro-sodica, bicarbonatata, calcica, magneziana, unele hipotone,

altele hipertone. Mineralizarea totala este cuprinsa intre 60/00 si

17,860/00 in lacul “Fara fund”. Exista importante zacaminte de namol de

turba.

Lacurile Sarate Turda (lacurile romane)

Sub aceasta denumire sunt cuprinse lacurile situate pe spinarea masivului

de sare, ce apare la zi – marcat de zona dolinara descrisa – in dreptul

orasului Turda (masivul Roman).

Este posibil ca o parte din aceste lacuri sa fi aparut in urma prabusirii si

umplerii cu apa a unor vechi exploatari romane dar cele mai multe dinte

ele, restranse ca extindere si cu adancime mica, isi datoresc existenta

exploatarilor rudimentare, prijeluite de aparitia sarii in imediata apropiere

a suprafetei si practicate dupa romani, in timpuri mai recente, prin asa

numitele “ gropi de sare “ (salzpurien).

Toate aceste lacuri se insiruie in lungul conturului estic si sud–estic al

dolinei, situatia lor marginala datorandu-se, probabil, grosimii reduse in

aceasta zona a depozitelor acoperitoare, fapt ce usura exploatarea sarii.

Numarul excavatiilor practicate in decursul timpului, in zona marginala a

dolinei este greu de precizat, datorita faptului ca cele mai multe dintre ele,

chiar daca au trecut prin stadiul de lacuri Sarate, ulterior au fost colmatate

cu material adus de apele de siroire sau in urma activitatilor antropice.

In prezent, in coltul de sud – est si pe latura de est a dolinei, exista 4

lacuri Sarate: lacul (Strandul) Roman,lacul “Fara fund“, lacul

Privighetoarei si  lacul Csiky (Cichi), in preajma carora in decursul

timpului, a luat fiinta si functioneaza Baile Sarate Turda.

Lacul Roman (Strandul)

Acest lac este cel mai mare si cel mai bine cunoscut lac Sarat din regiune,

fiind situat in partea de E a depresiunii, destul de departe de baza

taluzului ce o margineste.

Aspectul sub care se prezinta astazi, in urma lucrarilor succesive de

amenajare, efectuate cu scopul de a-i regulariza si consolida malurile – in

prezent betonate – este probabil destul de departe de forma sa initiala.

Forma lacului, neregulata, prin atasarea la extremitatea uneia dintre laturi

a unui bazin pentru copii, se apropie oarecum de un dreptunghi, cu latura

lunga dirijata NV-SE, avand dimensiunile de 50x70 m. Aceasta dateaza

din anii 1952-1953, cand lacul a fost betonat si compartimentat in patru

zone de adancime. Suprafata bazinului, exceptand bazinul pentru copii,

este de 3690 m2.

Masuratorile batimetrice, efectuate in vara anului 1978, reliefeaza

existenta unui fund aproape plat, adancimile apei fiind cuprinse –

exceptand bazinul artificial pentru copii – intre 3,15 si 3,75 m.

Adancimea de 5,25 m, masurata in coltul de N al lacului, de catre

I.Maxim, cu ocazia cercetarilor din 1936, nu a mai fost regasita. A fost,

probabil, umpluta in decursul timpului datorita surparii continue a

malurilor – inainte de consolidarea lor prin betoane – si dragarii fundului

lacului, in cadrul lucrarilor de amenajare.

Volumul bazinului adanc, considerand adancimea medie de 3,56 m, este

de 13.136 m3.

Alimentarea lacului este asigurata, in mod natural, din precipitatiile ce

cad pe suprafata sa si, probabil, in lungul conturului, prin izvoare sarate

provenind din acumularea acvifera existenta la baza depozitelor ce

acopera sarea. La aceasta alimentare se adauga cea artificiala, prin apa

extasa din lacul “Fara fund“, in scopul folosirii ei in instalatia de bai calde

a statiunii si varsarea ei in lacul in discutie.

Cercetarile peloidometrice, executate in vara anului 1978, prin 14

carotaje, dispuse din 10 in 10 m, in lungul a 3 traverse orientate NV-SE si

avand intre ele distanta de 15 m, au indicat prezenta pe fundul lacului, in

zona sa centrala si nord- vestica, deasupra sarii sau argilei cenusii-

nisipoase ce acopera sarea, a unei acumulari de namol negru si negru -

cenusiu, uneori slab nisipos, onctuos.

Aspectul neuniform al acestei acumulari, ce  prezinta 3 zone de

ingrosare , situate in zona centrala a bazinului, in coltul  de NE si in

dreptul laturii sale sud-vestice indica gropile de exploatare a sarii,

probabil de adancime nu prea mare,  pe seama carora prin umplerea cu

apa, fenomene de disolutie si prabusirea peretilor despartitori, s-a format

actualul lac.

Grosimile maxime de namol negru si negru-cenusiu, intalnite in cele 3

depresiuni ale fundului bazinului, sunt de 0,80 m,  in dreptul laturii sud-

vestice, 0,60 m, in zona centrala si 0,45 m in coltul de NE.

VI.CALITATEA MEDIULUI

In judetul Cluj degradarea solului este in general o consecinta a

producerii si depozitarii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate

din activitatile menajere si industriale, ca urmare a exploatarii nerationale a

resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin folosirea in practica agricola a unor

substante chimice.

Din datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu au

fost semnalate afectari ale starii si calitatii solului pe areale semnificative in

perimetrul judetului.

Fenomenele legate de poluarea solului se manifesta in general

punctual in jurul surselor. Orice unitate economica activa isi aduce aportul

sau la poluarea solului, fie prin imprastierea de pulberi, hidrocarburi,

uleiuri minerale, substante chimice toxice, emisii de noxe in aer care apoi

se depun pe sol, toate acestea constituind surse de poluare care se

insumeaza. Deoarece poluarea solului nu este luata in observatie

sistematica, pentru masuratori periodice, datele de care dispunem sunt

sporadice si se refera doar la situatia salubrizarii localitatilor, in special

depozitarea deseurilor menajere, industriale si agricole si calitatea solurilor

urbane.

Un risc major este reprezentat de depozitarea celor aproximativ

15.000 tone de HCH (hexaclor ciclohexan) continute in cca. 60.000 tone de

amestec neomogen de HCH, pamant si alte reziduuri din zona Turda,

pentru care inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de

neutralizare sau eliminare. Tot in asteptare se afla si situatia celor 3.566 kg

Hg si 1,5 tone deseu cu continut de mercur, cca. 70 tone rodanura de

potasiu si cca. 20 tone acrilat de butil -

toate provenind de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Turda, cu

deosebirea ca acestea se aflain paza si sub supravegherea agentilor

economici.

Principalele surse de poluare a aerului din judetul Cluj sunt legate de

activitatile antropice si pot fi grupate pe 3 categorii:

- activitati industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi)

specifice in functie de procesele tehnologice;

- traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor;

- activitati urbane specifice datorate in principal arderii combustibililor (in

sistem centralizat sau individual).

In judetul Cluj, activitatea industriala care genereaza fenomene

importante de poluare a aerului este concentrata in patru mari zone

industriale situate in municipiile Cluj-Napoca, Dej, Turda si Campia

Turzii. Aceasta situatie influenteaza evolutia calitatii aerului, in aceste zone

existand o concentrare mai mare a noxelor evacuate decat in restul

teritoriului judetului.

De altfel si reteaua de monitoring este cu precadere amplasata pentru

a surprinde evolutia parametrilor calitatii aerului in aceste areale.

Monitorizarea apelor subterane se face in special pentru cele freatice

in vederea evaluarii potentialului de potabilizare al acestora. In judetul Cluj

calitatea apelor subterane este urmarita prin intermediul laboratoarelor:

DAST (Directia Apelor Somes-Tisa), Cluj (cinci foraje de retea: Gherla,

Iclod, Jucu, Reteag si Dej), APM Cluj, DSP Cluj si SC Terapia SA.

Analizele efectuate au evidentiat frecvente depasiri la indicatorii

NO2 si CCOMn si la cei bacteriologici.

Depasirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se

datoreaza:

-lipsei sistemelor de colectare, transport si epurare a apelor uzate

menajere, in localitatile rurale;

-existenta rampelor neamenajate si neorganizate de deseuri

menajere, precum si cele rezultate din activitatile zootehnice;

-lipsa in unele localitati rurale a puturilor seci, amenajate, pentru

animalele moarte;

-grupurile sociale din gospodariile individuale, in majoritatea

cazurilor, sunt construite impropriu in apropierea fantanilor sau a surselor

de apa, nefiind protejate prin betonarea peretilor;

Impurificarea chimica cu NO2, se datoreaza compozitiei chimice a

solului, respectiv cantitatilor prea mari de ingrasaminte aplicate. Se

constata numeroase cazuri de continut peste concentratia maxima

admisibila (CMA) la NO2, de exemplu in zona Urisor, Coplean, Salatruc,

Turda, Caseiu, Chiuesti, Mintiul Gherlei, Fizesu Gherlei.

Depasirile la indicatorii regimului de oxigen (CCOMn) si indicatori

bacteriologici se datoreaza inundatiilor din lunile de primavara, precum si

neigienizarii periodice a acestor surse de apa potabila. S-au luat masuri de

reconditionare a fantanilor, izvoarelor, dezinfectia apei si refacerea

perimetrului sanitar de protectie a acestora.

Calitatea apelor de suprafata este redata cel mai bine prin

intermediul categoriilor sintetice de calitate atribuite unor sectoare de retea

pe baza indicatorilor de calitate determinati in sectiunile de control.

Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe grupe de indicatori

prin raportarea concentratiilor determinate la CMA.

Cele mai importante surse de poluare a apelor in judetul Cluj sunt:

S.C. Terapia S.A Cluj, S.C. Somes ―Dej, R.A.G.C.L. Gherla, Agroflip

Bontida, R.A.G.C.L. Campia-Turzii.

Exista inca si numeroase cursuri de apa care sunt afectate de

depozitari ilegale de deseuri industriale sau menajere.

6.2.Poluarea datorita activitatii turistice si de agrement

Dintre numeroasele probleme de mediu care amenință planeta noastră, o

problema majoră o constituie, fără nici o îndoială, deșeurile. Termenii de

societate de consum, avalanșă de deșeuri și criză a deșeurilor nu sunt decât

câteva exemple care permit ilustrarea problemelor create de deșeuri, cu

care se confruntă mediul nostru înconjurător de astăzi. Noi, consumatorii,

suntem toți responsabili de aceste probleme și fiecare dintre noi va trebuie

deci, pe viitor, să facă eforturi ca sa menajeze resursele limitate și să

reducem cantitățile de deșeuri. Este incontestabil faptul că, astăzi, noi

producem multe deșeuri care conțin materii valorificabile și substanțe

problematice care sunt considerate ca reziduuri.

Prin diminuarea cantităților de deșeuri reziduale dar și prin reducerea

poluatorilor sau reciclare toate deșeurile inevitabile nu trebuie toate,

considerate gunoaie. Nouă ne revine sarcina să le triem în așa fel încât să

obținem materii prime de la care sa avem posibilitatea fabricării unor

produse de o excelentă calitate. Această triere are ca avantaj menajarea

resurselor naturale limitate. Problemele cu care se confruntă gestionarea

deșeurilor în Romania pot fi sintetizate astfel: depozitarea pe teren

descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea finală a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea

locuințelor, a apelor de suprafață sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deșeuri nu sunt

amenajate corespunzător pentru protecția mediului, conducând la poluarea

apelor și solului din zonele respective. Deși efectele asupra florei și faunei

sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului, reconstrucția

ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai

putea restabili echilibrul biologic inițial, evoluția biosistemului fiind

ireversibil modificată. Este de la sine înțeles că această schimbare nu se

poate face de azi pe mâine, dar aceasta este mult mai rapidă, criteriile

esențiale sunt transparența și credibilitatea, motivația, acțiunea sistematică,

o infrastructura bună și, să nu uităm, reducerea confortului nostru

individual.

Fig. 50. Perioada minimă de descompunere a diferitelor deșeuri

generate de activitatea agroturistică

VII.CONCLUZII

Poziţionarea turismului ca una din ramurile economice cu largi

perspective de dezvoltare în Judeţul Cluj este susţinută temeinic de

prezenţa unui potenţial de atractivitate, natural şi antropic, deosebit,

impus de numărul şi varietatea obiectivelor sau manifestărilor cu funcţie

atractivă existente. Ele sunt repartizate pe întreg teritoriul unităţii

administrative studiate, cu unele concentrări, totuşi, determinate de

factorii genetici ai resurselor respective (regiunea montană din vestul

judeţului, zona structurilor salifere din partea centrală, principalele centre

urbane etc.).

Punctele tari:

- prezenţa unui cadru natural variat morfologic, alcătuit din

podişuri şi munţi, care, peisagistic exclude „monotonia turistică;

- existenţa unor forme de relief pitoreşti (chei, defilee, abrupturi,

peşteri) ce se instituie în obiective turistice de sine stătătoare, de mare

atractivitate;

- Judeţul Cluj se înscrie într-un climat temperat moderat, fără

extreme deosebite, ceea ce favorizează desfăşurarea activităţilor turistice

întregul an. Durata zăpezii în munţii de peste 1 800 m altitudine este de 4-

5 luni/an;

- datorită unui substrat geologic salifer, la bordura Câmpiei

Transilvaniei apare o aureolă de izvoare şi lacuri sărate, cu o importanţă

remarcabilă în turismul curativ. In anumite areale sunt cantonate nămoluri

terapeutice;

- extensiunea mare a pădurilor de foioase şi conifere atribuie

peisajului o valenţă estetică certă, funcţia turistică a pădurii (prin efectele

de „margine” şi de „insulă”, prin rolul antipoluant) fiind recunoscută;

- fauna cinegetică şi piscicolă variată creează condiţiile optime

practicării turismului cinegetic şi a pescuitului sportiv sau de agrement;

- judeţul deţine numeroase situuri arheologice antice, cetăţi şi

castele medievale, biserici şi mănăstiri, monumente, edificii culturale şi

economice cu rol decisiv în practicarea turismului cultural;

- diversitatea resurselor turistice face posibilă afirmarea unor tipuri

şi forme variate de turism (recreativ, curativ, cultural, mixt: speoturism,

alpinism, turism cinegetic şi piscicol, turism extrem, rural, urban)

- prezenţa unei populaţii urbane numeroasă în judeţ, cu nevoi

turistice mai ridicate, ce asigură o cerere potenţială numeroasă pentru

servicii turistice;

- creşterea numerică a practicanţilor turismului, fenomen specific

oraşelor cu standard de dezvoltare economică şi socială mai ridicat;

- tradiţia îndelungată a practicării turismului în unele zone ale

judeţului;

- largi posibilităţi de afirmare a turismului rural, îndeosebi în

localităţile zonei montane, dar şi în unele aşezări, mai dotate ca

infrastructură din Podişul Someşan sau Câmpia Transilvaniei;

- existenţa unei infrastructuri de cazare de peste 5000 locuri între

care se înscriu baze moderne, cu confort competitiv;

- poziţia geografică favorabilă a judeţului în raport cu axele

majore de circulaţie internă şi internaţională (E60, magistralele feroviare

Bucureşti-Episcopia Bihorului; Bucureşti-Halmeu; aeroportul din Cluj

Napoca);

- rolul de tranzit al spaţiului judeţean înspre centrul şi vestul

Europei, dar şi în sens invers, spre centrul, estul şi sudul României;

- existenţa unui oraş mare, Cluj Napoca, recunoscut prin

multiculturalismul său, posesor al unei infrastructuri turistice ce poate

satisface o cerere din ce în ce mai pretenţioasă;

- creşterea numărului celor care consideră turismul ca o şansă a

dezvoltării locale şi regionale, inclusiv a promotorilor unor activităţi

specifice în domeniu (consolidarea unei mentalităţi pro turism în cercul

investitorilor).

- funcţionarea în Cluj Napoca a unor instituţii de învăţământ

superior prestigioase cu specializări în domeniul turismului ce asigură

forţa de muncă înalt calificată necesară.

Oportunităţi:

- cererea crescândă de servicii turistice pe piaţa internă şi externă a

domeniului;

- nevoia de conservare şi protejare prin turism organizat a unor

resurse supuse degradării naturale sau antropice;

- afirmarea recentă a turismului rural pe plan mondial. Existenţa în

Judeţul Cluj a unor valori etnografice de excepţie justifică o astfel de

abordare prioritară;

- crearea complementarităţii economice şi sociale în condiţiile

regresului industriei şi stagnării agriculturii judeţului;

- reconstrucţia ecologică prin turism a unor areale afectate de alte

forme de valorificare economică (minerit, forestier, pastoral);

- existenţa în judeţ a unor instituţii universitare implicate în

formarea specialiştilor pentru domeniul turistic;

- afirmarea speoturismului şi turismului cinegetic în condiţiile

existenţei în judeţ a unor resurse deosebite şi a lipsei acestora (fauna

cinegetică) în ţările din vestul Europei (mari emiţătoare de fluxuri

turistice).

- existenţa unor programe europene de dezvoltare a activităţilor şi

infrastructurilor turistice (ISPA, SAPARD), finanţate, predominant, din

fonduri comunitare ce trebuie astfel accesate.

- creşterea rolului administraţiei locale în gestionarea resurselor

teritoriului aferent comunelor sau judeţului conform principiului

autonomiei locale;

Elemente legate de amplasarea geografică, accesibilitate, valoarea

turistică, calitatea dotărilor şi a serviciilor oferite, varietatea activităţilor de

recreere şi divertisment posibile de practicat, fac judetul Cluj, unul dintre

principalele atractii agroturistice atat pentru turiştii din regiune, de la nivel

naţional cat si internaţional.

BIBLIOGRAFIE

1. Acatrinei, Marilena, 1999 – Tendinţe în dezvoltarea turismului rural. În

„Turismul rural

românesc. Actualitate şi perspectivă”. Editura Pan Europe, Iaşi.

2. Bran,Florina, Istrate, I., Manole, V., 1996 – Agroturism şi turism rural.

Editura Economică,

Bucureşti.

3. Chiran, A., Gindu, Elena, Bacter, Ramona-Vasilica, Ruge, Maria, 2008 –

Marketing

turistic, Editura Universităţii din Oradea,

4. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Gîndu, Elena, Chiran, A., 2006 -

Aspecte privind

oferta şi promovarea turismului şi agroturismului in zona „Valea Iadului”,

judeţul

Bihor. Lucr. şt. U.S.A.M.V. Iaşi, vol. 49, seria Agronomie

5. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Bacter, C.F., Gîndu, Elena,

Chiran, A., 2007 –

Caracteristici natural –geografice ale zonelor turistice şi agroturistice din

judeţul

Bihor. Lucr. şt. U.S.A.M.V. Iaşi, vol. 50, seria Zootehnie.

6. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Chereji, I., 2008 – Turismul

durabil şi agroturismul

în zona montană a judeţului Bihor . Lucr. şt. U.S.A.M.V.B. Timişoara,

seria I, vol. X

(2) - Management agricol, Ed. Agroprint Timişoara.

7. Tacu, Al., Glăvan, V., Burciu, A., 2001 – Turismul rural românesc.

Potenţial şi valorificare.

Editura Pan Europe, Iaşi.

8. Ungureanu, D., 2005 – Agroturismul – alternativă de dezvoltare a satului

de munte. În

volumul Turismul rural românesc. Actualitate şi perspectiva. Editura

Performatica,

Iaşi.

9. Vincze, Maria, 2000 – Dezvoltarea regională – idei şi practici. Editura

Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca.

10. Stănescu, I., 2002 – Potenţial turistic românesc – Eldorado al viitorului.

Ed. Paco,,

Bucureşti.