potentialul antropic

225

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC

3. POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC3.1. Potenþialul turistic antropic-consideraþii teoreticePotenþialul turistic antropic reprezintã ansamblul de obiective create de

societate care îndeplinesc condiþiile valorificãrii pe plan turistic. Acesta s-aconturat în timp istoric, îmbogãþindu-se treptat în urma ascensiunii creative aomului, care a produs mereu noi valori, ,,îmbogãþindu-ºi� mediul artificial, înconcordanþã cu creºterea pretenþiilor sale de culturã ºi civilizaþie.

Obiectivelor turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de omîn alte scopuri, însã au ajuns în aceastã ipostazã de ,,potenþial turistic� treptat,pe mãsurã ce ele au devenit reprezentative pentru o anumitã regiune sau etapãistoricã, socialã, culturalã sau tehnicã. Îndeplinind aceastã condiþie ele au rolulde a reîmprospãta memoria socialã a vizitatorului.

Societatea modernã se confruntã cu o creºtere numericã fãrã precedent afondului turistic antropic ºi o diversificare pe unitatea de suprafaþã mult maimare decât în cazul potenþialului natural, datoritã progresului tehnologic ºi creºteriiapetitului pentru nou ºi inedit.

Atractivitatea componentelor antropice este determinatã de o serie deproprietãþi:

l unicitatea, singularitatea este o însuºire a obiectivelor antropice caresporeºte atractivitatea turisticã, fie cã este vorba de un ,,produs unicat�, fie deun obiectiv ajuns unicat datoritã menþinerii în timp;

l dimensiunea ieºitã din comun a obiectivelor antropice este un atributcare polarizeazã atenþia ºi interesul turiºtilor. De dimensiuni foarte mari (PalatulParlamentului, Crucea de pe Caraiman) sau foarte mici (obiecte de artã, cãrþietc.) anumite componente antropice ale potenþialului sunt admirate de mii ºi zecide mii de turiºti participanþi la diferite forme de turism;

l ineditul este ºi el o sursã de atracþie care rezultã din natura materialuluide construcþie (în cazul Crucii de pe Caraiman de exemplu), culoarea specificã(în cazul unor mãnãstiri din Moldova), amplasarea obiectivelor în locuri insolite(Castelul Bran, al Huniazilor, Cetatea Devei etc.), arhitectura deosebitã (CastelulPeleº, Palatul Parlamentului);

l vechimea unor obiective trezeºte, de asemenea, interesul turiºtilor, fie cãsunt obiective prezente în muzee (obiecte antice, podoabe foarte vechi, cãrþivechi, elemente de tehnicã popularã veche etc.), fie cã sunt obiective cu rezonanþãistoricã (Biserica Densuº, Mãnãstirea Vodiþa) dispensate în spaþiul geografic;

226

POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI

l funcþiile sau funcþia îndeplinitã de anumite edificii poate deveni adeseao sursã de interes turistic (Clãdirea Guvernului, Opera Românã, Teatrul Naþional).

Fondul turistic antropic din România reuneºte o gamã foarte largã ºi variatãde componente, care pot fi grupate în:

§ obiective cultural-istorice;§ obiective etnoculturale ºi etnofolclorice;

3.2. Patrimoniul turistic cultural-istoricPatrimoniul cultural-istoric naþional cuprinde monumente, ansambluri ºi

situri cu valoare excepþionalã din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ºtiinþific,antropologic, cât ºi peisaje culturale reprezentative pentru þarã sau o regiunegeo-culturalã clar definitã. În cadrul acestui patrimoniu sunt incluse bunuri imobileºi mobile. Bunurile imobile prezintã valoare din punct de vedere arheologic,istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-ºtiinþific.Bunurile mobile includ obiecte cu semnificaþie istoricã ºi documentarã, valoareartisticã ºi etnologicã, ºtiinþificã ºi tehnicã.

Patrimoniul cultural naþional cuprinde peste 760 000 de bunuri culturalemobile, dintre care peste 20000 de monumente, 5200 de situri arheologice ºi 474monumente ºi ansambluri de arhitecturã cu valoare excepþionalã.

3.2.1. Criterii de identificare ale potenþialului turisticcultural-istoric

Din punct de vedere turistic analiza ºi delimitarea bunurilor culturale depatrimoniu se face pe baza unui set de criterii:

§ locul - variabil prin poziþie, extensiune, accesibilitate ºi care se poatereferi la aºezarea unui singur obiect sau monument, pânã la un sit, zonã istoricãsau rezervaþie de arhitecturã; analiza locului se face pornind de la continent,þarã, regiune, provincie, oraº, comunã, sat, cartier, muzeu, monument izolat, buncultural mobil;

§ geniul tehnic care se referã la mijloacele de care s-a slujit artistul pentrua-ºi realiza operele ºi monumentele, unde limitele de creaþie sunt elastice ºiextensibile; de multe ori turiºtii sunt deosebit de interesaþi sã cunoascã vechitehnici artistice;

§ poziþia etnologicã porneºte de la origini, pânã în contemporaneitate, undedefinirea ºi stabilirea etapelor de evoluþie a monumentelor ºi bunurilor culturalepoate îmbrãca forme de ipotezã, iar precizãrile foarte exacte sunt destul de rare;în acest context pot fi menþionate câteva etape-origini: preistorice, antice, evulmediu, romanicul, goticul, baroc º.a.

227

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC§ subiectul sau tema culturalã se referã la sursele de inspiraþie care au stat

la baza multor bunuri culturale ºi care poate caracteriza o anumitã culturã, înanumite perioade de evoluþie istoricã; aici pot fi incluse era, evul, secolul, etapa,filonul, perioada, faza, nucleul cultural - care toate vin sã contureze marilecurente ale artei ºi culturii;

§ starea de conservare ºi pãstrare are un rol major în valorificare, deoarecemonumentele ºi bunurile culturale trebuie sã se gãseascã în cât mai bunã starepentru a fi vizitate de turiºti ºi periodic sunt supuse unor lucrãri de restaurareºi conservare; multe bunuri cultural-imobile ºi mobile nu sunt puse în valoare,datoritã stãrii de degradare în care se aflã;

§ gradul de înþelegere a bunurilor culturale este determinat de modul cumacestea sunt receptate de vizitatori ºi, de aici, rezultã ºi rolul lor educativ ºi dedeschidere a orizonturilor culturale; turiºtii prin cunoaºterea ºi percepþia unornoi elemente de culturã ºi civilizaþie pot respecta identitãþile culturale ºi devinmai toleranþi în raport cu alte forme de culturã.

La baza determinãrii importanþei monumentelor româneºti au stat mai multerepere elaborate de Ministerul Culturii care, în principal, au avut în vederetipurile de monumente care se gãsesc în þara noastrã ºi care alãturi de criteriileenunþate au mai avut în vedere ºi alte considerente, precum:

§ valoarea istoricã, care exprimã ideea de vechime ºi raritate, unicitate aunui bun cultural;

§ valoarea esteticã, care ne dã mãsura expresivitãþii, coerenþei stilistice,virtuozitatea tehnicii ºi a execuþiei;

§ valoarea urbanisticã ºi constructivã, care se referã la elemente dearhitecturã ºi ornamentare a spaþiilor construite, la modul de dispunere aleacestora;

§ valoarea memorialã, care se leagã de pãstrarea unei anume identitãþiculturale, sau unor construcþii care sunt legate de marile valori ale culturii ºicivilizaþiei româneºti.

Din întreaga zestre culturalã a României, numai anumite bunuri culturalemobile ºi imobile au reale valenþe turistice ºi pot constitui punctele de bazã înrealizarea unor produse turistice originale.

3.2.2. Obiectivele cultural-istorice - caracteristici tipologicePe baza Ordonanþei de Guvern nr. 68/26 aug. 1994, întãritã prin legea nr.

41/1995 au fost stabilite principalele categorii de obiective:l monumente ºi situri arheologice;l monumente ºi ansambluri de arhitecturã;l rezervaþii de arhitecturã ºi urbanism, clãdiri, monumente ºi ansambluri

memoriale;

228


l monumente de artã plasticã ºi comemorativã;l monumente tehnice;l locuri istorice;l parcuri ºi grãdini.

3.2.2.1. Monumente ºi situri arheologicePrin cercetãrile arheologice de peste 100 de ani au fost aduse la luminã

multe obiective ºi bunuri culturale antice, care în parte s-au pãstrat în situ, iaraltele au fost conservate prin intermediul unor muzee ºi colecþii de arheologie.Oferta turisticã în acest domeniu nu este foarte bogatã, dar este deosebit devaloroasã. Situarea României în spaþiul central-european, marcat de prezenþaarcului carpatic, a Dunãrii Inferioare, a þãrmului Mãrii Negre a condus lainterferenþa influenþelor unor puternice civilizaþii euro-asiatice, care ºi-au pusamprenta asupra primelor construcþii civile ºi militare ºi a artei strãvechiromâneºti. Astfel, pe teritoriul românesc se gãsesc vestigii ce aparþin unor cetãþigreceºti de pe litoral, cetãþi dacice, castre, fortificaþii, oraºe daco-romane. Lanivelul teritoriului naþional existã un numãr de 28400 de monumente din care5200 de situri arheologice.

Valenþele turistice rezultã, în principal, din vechimea, valoarea lor artisticã,istoricã, prin accesibilitate, fiind reprezentative pentru civilizaþia ºi culturaromâneascã.

Locuirea preistoricã a pãmântului românesc a lãsat numeroase urme carereprezintã în majoritatea cazurilor elemente de atracþie turisticã. Descoperirilepaleolitice cele mai reprezentative sunt: Valea Dârjovului (Olt), Ohaba Ponor(Hunedoara), Cioclovina (Hunedoara), Iosãºel (Bihor), Ceahlãu etc.

Reprezentative pentru civilizaþia neoliticã sunt siturile arheologice de laTãrtãria, Hamangia, Tâmpeºti, Ariuºd, Cucuteni etc.

Descoperiri semnificative din epoca bronzilui s-au realizat la: Sighiºoara,Sãrata Monteoru, Periam, Pecica, Mediaº, Sighetul Marmaþiei etc.

Vestigii din epoca fierului au fost descoperite la: Bucureºti, Basarabi, Poiana,Rahãu, Bârseºti, Bâlvãneºti, Vinþul de Jos, Stânceºti, Cotnari, Ciumbrud, Cipãu,Blaj, Agighiol etc.

Urme ale culturii ºi civilizaþiei Greciei antice au fost descoperite pe þãrmulMãrii Negre în coloniile Histria (întemeiatã de ionienii veniþi din oraºul Miletcare o numesc Istros), Callatis (întemeiatã de coloniºtii dorieni din HeracleeaPontica în apropierea actualului oraº Mangalia), Tomis (întemeiatã de milesienipe locul actualului oraº Constanþa).

Edificatoare rãmân vestigiile ºi siturile arheologice dacice ºi romanedescoperite la: Ciumeºti (Satu Mare), Apahida (Cluj), Mediaº, Zimnicea,

229


Sighiºoara, Costeºti, Blidaru, Piatra Roºie, Bãniþa (Munþii Orãºtiei), Cãpâlna(Alba), Cetãþeni (Dâmboviþa), Popeºti (Argeº), Alba Iulia, Câmpulung Muscel,Turda, Cernavodã, Hârºova, Drobeta-Turnu Severin, Isaccea, Orºova, Mãcin,Cluj-Napoca, Moigrad-Zalãu, Cãlimãneºti-Cãciulata, Oradea, satele Topalu,Adamclisi (Constanþa), Veþel (Hunedoara), Mârºid (Sãlaj), Dobrosloveni (Olt),Geoagiu, Orãºtioara, Sarmizegetusa (Hunedoara), Mahmudia (Tulcea) etc.

În patrimoniul mondial UNESCO au intrat numeroase fortãreþe dacice dinMunþii Orãºtiei (Fig. 26): Sarmizegetusa Regia-Grãdiºtea de Munte, Costeºti-Cetã-þuia, Costeºti-Blidaru, Luncani � Piatra-Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna.

Cãlan

Simeria Cugir

Haþeg

Sibiºel

Deva

Hunedoara

Orãºtie

Sarmizegetusa RegiaCetãþuia

Blidaru

Piatra Roºie

Bãniþa

Cãpâlna

Dupã CIMEC

Fig. 26. Fortãreþele dacice din Munþii Orãºtiei ce fac parte dinpatrimoniul mondial UNESCO

Aceastã ofertã turisticã româneascã poate fi pusã în evidenþã prin câtevaprograme turistice: ,,Sud-vestul Transilvaniei - leagãn al latinitãþii româneºti�,,,Dobrogea - tãrâm al istoriei ºi civilizaþiei daco-romane�, ,,Vestigii daco-romanepe malurile Dunãrii� etc.

3.2.2.2. Monumente ºi ansambluri de arhitecturãÎn aceastã categorie se înscrie numãrul cel mai mare de bunuri culturale,

care reprezintã diferite perioade istorice ºi mai multe curente artistice. Cele maireprezentative aparþin evului mediu ºi perioadei premoderne, ºi care s-au pãstratcel mai bine. Ele includ bunuri de facturã religioasã sau civilã, mãrturii alemodului de evoluþie a culturii ºi civilizaþiei româneºti.

230


3.2.2.2.1. Monumente ºi ansambluri de arhitecturãde facturã religioasã

La nivelul teritoriului naþional numãrul cel mai mare de monumente dearhitecturã este reprezentat de cele de cult, fie mari ansambluri monahale, fietemple, biserici, catedrale ºi mãnãstiri. Puþine sunt oraºele ºi satele care sãnu deþinã un astfel de monument. Existã judeþe care concentreazã un marenumãr de astfel de bunuri culturale: Suceava, Neamþ, Braºov, Prahova, Vâlcea,Gorj etc.

Bisericile creºtin ortodoxe sunt cele mai numeroase ºi mai interesanteobiective repartizate uniform pe teritoriul þãrii. În România existã 3804 demonumente aparþinând patrimoniului creºtin ortodox (Fig. 27).

Reprezentativã este Biserica Patriarhiei din Bucureºti. Biserica Patriarhieieste un monument de istorie ºi arhitecturã ridicat între anii 1656�1658 dedomnitorul Constantin ªerban Basarab. Între 1664 ºi 1669 biserica a fost sediulMitropoliei Þãrii Româneºti. Are un plan trilobat cu pronaos lãrgit, cu 4 turle.Biserica este o reproducere fidelã a bisericii episcopale din Curtea de Argeº, darse deosebeºte de aceasta prin dimensiunile ei mult mai mari ºi prin pridvorullarg deschis, sprijinit pe 12 coloane. Faþadele sunt decorate cu 2 registre dearcade apãrate de un brâu de piatrã. Din vechile fresce zugrãvite în 1668 nu s-aupãstrat decât icoana hramului, pictatã în firida de deasupra uºii din pridvor.Turnul clopotniþã din faþa bisericii a fost construit în 1698 prin grija lui C-tinBrâncoveanu ºi restaurant în 1958.

Se remarcã bisericile ortodoxe ce au fost incluse pe lista monumentelor dinpatrimonial universal: bisericile Tãierea capului Sf. Ioan Botezãtorul din satulArbore, Sf. Cruce din satul Pãtrãuþi, Sf. Gheorghe din Suceava.

Biserica reformatã este reprezentatã în România de 301 de obiective.Recunoscute prin arhitecturã ºi istorie sunt bisericile din Reteg (sec. XV), Sãsarm(sec.XVI), Strugureni (sec. XVIII), Þigãu (sec. XVI).

Patrimoniul romano-catolic este reprezentat de 253 de biserici. Cele maicunoscute sunt cele de la Boda (1860), Vitãneºti (sec. XIX), Rãdãuþi (1823),Sibiu (sec. XV).

Patrimoniul unitarian este reprezentat de 61 de biserici. O importanþãdeosebitã o au bisericile: Herpea, Isla, Maiad, Mitreºti (Mureº), Ozun, Petriceni,Poian (Covasna), Suatu, Sãnduleºti (Cluj), Sâmbenedic, Sânmiclãuº (Alba),Ioneºti (Braºov), Plãtãreºti (Cãlãraºi), Mereºti, Oclad (Harghita), OdorheiuSecuiesc etc.

Patrimoniul evanghelic este reprezentat de 219 biserici. Reprezentativesunt bisericile din Alba Iulia (1691), Bãlcaciu (sec. XV), Boz (1523), Câlnic

231


Fig.27

. Prin

cipale

le cat

edrale

ºi mã

nãstiri

din R

omâni

a

catedr

alãmã

nãstire

232


(sec. XIII, în patrimoniul UNESCO), Metiº (Sibiu), Miercurea Sibiului, Reciu,Sebeº, Valea Lungã, (Alba), Seluº (Mureº), Petriº (Bistriþa Nãsãud) etc.

Patrimoniul greco-catolic este reprezentat de 9 biserici, dintre cele maicunoscute fiind: Timiºoara, Carei, Camãna de Jos (Braºov), Noroieni, Livada,Porumbeºti (Satu Mare) etc.

Biserica armeano-catolicã este reprezentatã de bisericile din Gherla(1723-1724) ºi Dumbrãveni (1766-1791).

Patrimoniul armeano-gregorian cuprinde 2 biserici în Suceava (1521) ºiBotoºani (sec. XVIII).

Patrimoniul ortodox-armenesc cuprinde 3 obiective. Cele mai cunoscutesunt bisericile din Bucureºti (1911) ºi Piteºti (1852).

Biserica ortodox-ruteanã este reprezentatã de biserica din Oradea construitãîn anul 1692.

l Renumite sunt bisericile de piatrã specifice Depresiunii Haþeg (Densuº,Clopotiva, Sântamaria Orlea, Peºteana); bisericile cu zid, fortificate în stil goticdin sudul ºi estul Transilvaniei, în arealele colonizate cu saºi. Aceste �coloniiregale� întemeiate de saºi, au fost localizate pe o arie destul de îngustã de-alungul arcului carpatic, în sud-vestul Transilvaniei unde au construit în jur de150 de biserici fortificate. Între acestea se remarcã cele incluse în patrimonialmondial UNESCO: Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan ºi ValeaViilor (Fig. 28).

l Bisericile din lemn din România ocupã un loc de frunte între regiunileprincipale ale arhitecturii lemnului: Scandinavia, þãrile Baltice, Silezia, estulcontinentului european. Reprezintã reale mãrturii ale arhitecturii populare ºi aleartei de prelucrare a lemnului, capodopere ale civilizaþiei europene a lemnului,care impresioneazã prin caracteristicile constructive (înãlþime ºi baza de susþinererelativ redusã).

România este cea mai sudicã zonã compactã a arhitecturii de lemn, bisericide lemn de valoarea artisticã a celor româneºti neântâlnindu-se la sud de Dunãre.Sunt asemãnãtoare casei þãrãneºti: sunt construite din aceiaºi materie primã,lemnul, în aceleaºi tehnici, cununi orizontale de bârne; au dimensiuni apropiatecu ale casei (4 × 7 m lãþime, 5 × 10m lungime) (Petrescu P., Stoica Georgeta,Dicþionar de Artã Popularã, 1997, pag. 81).

Bisericile de lemn sunt specifice Maramureºului (bisericile din Ieud, Bârsana(Fig. 30), Viºeul de Mijloc, Botiza, Breb, ªurdeºti etc.), zonei Lãpuº-Chioar(bisericile din Surdeºti - a doua ca înãlþime în Europa - 54 m; Plopiº, Rogozetc.); Sãlajului (Hida, Ileanda, Fildu de Sus etc.) ºi Munþilor Apuseni (Vidra,Gârda de Sus, Ponorel, Rieni etc.). Renumite sunt ºi bisericile de lemn din:Valea Muscelelui (Buzãu), ªoimuº ºi Troaº (Arad), Groºii Noi ºi Luncºoara

233


Fig. 2

8. Bis

ericile

fortifi

cate d

in Tra

nsilva

nia in

cluse

în pat

rimoni

ul UN

ESCO

Alba

Iulia

Sebe

º Teiuº

Bl

aj M

ediaº

Co

pºa M

icã

Sibiu

Avrig

Agnit

a

Sighiº

oara

Fãgã

raº

Braº

ov

Codle

a

Bara

olt

Rupe

a

Câlnic

Valea

Viilor

Bierta

nSas

chiz

Dârjiu

Viscri

Prejme

rDu

pã CI

MEC

234


Fig. 2

9. Ce

tãþile

þãrãneº

ti din

Transi

lvania

oraº

cetate

a tãrã

neascã

drum

de acc

es

1.Copº

a Micã

2.Vale

a Viilo

r3.M

osna

4.Agâr

biþi Ax

ente

5.Seve

r6.M

otis7.B

uzd8.N

oul Sã

sesc

Dupã

Grecu

ºi cola

b., 199

6

Lazare

a

Cârþa

Mierc

urea

Ciuc

Sâncrã

ieni

Sântim

bru

Esteln

ic Lemnia

Tg.Se

cuies

c

Zabala

Cova

sna

Zagon

Þufãlãu

Cernat

Alb

iº Turia

Malna

º Bod

oc

Ghidfã

lãu

Ozun

Bicfãlã

u Pre

jmer

Harma

n BR

AªOV

Sânpet

ru Ilie

ni Sf.

Gheor

ghe

Arcuº

Zãlan

Bãþãni

i Mici

Baraol

t

Aita M

areBel

in Ap

ata Maeru

º Rot

bav

Feldi

oara

Hãlchi

u Cod

lea Gh

imbav

Vulcan

Cri

stian

Râºnov

Sãrãþen

i Pra

id Ocn

a de Su

s

Înlãcen

i

Trei Sa

teSân

georgiu

de

Pãdure

Ve þ

ca

Mugen

i Mã

rtiniº

Crãciu

nel

Ocland

Jim

bor

Merch

easa

Homo

rod

Ungra

Rup

ea Jibe

rt Cob

or Ticuºu

Vechi

Benic

Cricãu

Igh

iu ªard

Dumit

ra

Sebe

º Gali þiu

AL

BA IU

LIA

Orãºt

ie Pianu

de SusPet

reºti Sãs

ciori Câl

nic

Boz

Miercu

rea

Gârbov

a Do

bârca

Sibiºel

Sib

iel Orl

at Cristia

n SIBIU

Ocna S

ibiu

ªura M

icã Cisnãd

ioara Cis

nãdie Bra

du Avr

i g

Slimnic

ªura M

are

Guºter

i þa Dai

a Nou Vur

pãr Alþ

ina

Nocric

h Marpo

d Toarcla

Ho

sman B

ruiu

Somarti

nGherd

eal Cin

csor F

ãgãra

º

Veseud

Var

d Dealu F

rumos

Mergh

indal

Cincu Rod

bav

Soars Fel

mer

Hãlme

a g

Selista

t Bãrcut

Mo

vile

Brãden

i Net

uº Iac

obeni

Stejãri

º Ruj

a

Criþ R

oadeº

Buneºti

Me

ºenoar

e Fiº

er Vis

cri Grâ

nari Dâr

jiu Arc

hita Bai

a Ioneºti

Drã

uºeni

Cata

Balj ªom

a

Mãnãr

ade

Cenade

Þapu

ªeica M

icãªei

ca Mare

Veseud

Ad

ãmus

Jidvei

Balcac

iu

Ormeriº

Zã g

ar Bãg

aciu Vii

ºoara

Velt Baz

na Boi

an Târ

nava

Media

º Ign

iºu No

u 1

2

Buia Net

is Peliºor

Ric

hiº Bie

rtan

34

5ªoa

la 6

7

Sighiº

oara

Seleus

Dan

es Las

lea Cur

ciu

Alma

Dârlos Brã

teiu Dupus

Molinc

rav

8Filiteln

ic Sen

ereus

Maghe

rus Nad

eº

Sachiz

Vol

can Dai

a Sae

s Ap

old

Cloaste

rf

235


(Hunedoara), Prosteºti-Pãmânteni (Prahova), Tei(Vrancea), Lipia (Argeº), Schit-Orseni (Botoºani),Curteni (Vaslui), Adâncata (Suceava), Lupºa (Alba),Silvanul de Câmpie (Mureº), Cârtojanca (Teleorman),Corbi ºi Brãtuleºti (Giurgiu), Cândeºti Deal (Dâm-boviþa), Voroveºti (Iaºi).

În judeþul maramureº sunt 93 de biserici de lemncatalogate drept monumente istorice. Dintre acesteaopt fac parte din patrimoniul universal UNESCO(Fig. 31): Bârsana, Deseºti, Budeºti, Plopiº, Surdeºti,Poienile Izei, Ieud-Deal, Rogoz.

Biserici renumite se înalþã în centrele urbane cuo rezonanþã istoricã deosebitã cum ar fi Suceava(Bisericile Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe), Alba Iulia(Biserica Reformatã ºi cea Evanghelicã), Bucureºti(Bisericile Sf. Gheorghe Nou, Creþulescu, Stavropoleos, Antim), Braºov (Sf.Nicolae din ªchei, Sf. Bartolomeu), Rãdãuþi, (Biserica Sf. Gheorghe), Bistriþa(Biserica Minoritãþilor, Biserica Evanghelicã) etc.;

În marile oraºe puncte de atracþie importante constituie ºi marile catedrale:Sf. Mihail din Cluj; Catedrala romano-catolicã ºi Catedrala Reîntregirii Neamuluidin Alba Iulia; Catedrala ortodoxã din Târgu Mureº etc.;

Fig. 30. Biserica de lemndin Bârsana

Baia Mare Cavnic

Târgu Lãpuº

Deseºti

Budeºti

ªurdeºti

Bârsana

Iedu Deal Poienile Izei

Plopiº

Rogoz

Dupã CIMEC

Fig. 31. Ansamblul bisericilor de lemn din Maramureº aflate înpatrimoniul universal U.N.E.S.C.O.

236


Din spaþiul cultural românesc nu pot fi omise unele obiective religioasecare aparþin altor culte ºi minoritãþi, având statut de monumente de interes naþional:sinagogile din Bucureºti (Templul Coral), Dej, Cluj-Napoca; moscheile

(Constanþa) etc.;Impresioneazã prin faima ºi ve-

chimea edificiilor, prin stilurile construc-tive, valoarea frescelor, culoare mãnãs-tirile rãspândite în tot spaþiul etnicromânesc, dar cu o concentrare evidentãîn Bucovina (Voroneþ - capodoperã naþio-nalã ºi internaþionalã, renumitã pentruacel albastru de Voroneþ, Moldoviþa,Suceviþa - unde tenta cromaticã domi-nantã este verdele, Humor, Putna, Drago-mirna etc.) ºi în Subcarpaþii Getici (Mã-nãstirea Curtea de Argeº, Cozia, Tismana,Polovragi, Horez - Fig. 32, etc.), la carese adaugã gruparea de mãnãstiri dinBucureºti ºi zona periurbanã a sa (Cer-

nica, Snagov, Pasãrea, Mãrcuþa, Plumbuita, Antim etc.). În patrimoniul universalau fost incluse mãnãstirile: Voroneþ, Probota, Moldoviþa ºi Humor (Fig. 33).

Fig. 32. Mãnãstirea Horezu

Suceava

CâmpulungMoldovenesc

Gura Homorului

Solca

Rãdãuþi

Fãlticeni

Moldoviþa Arbore

Humor

Voroneþ

Pãtrãuþi

Suceava

Probota Dupã CIMEC

Fig. 33. Bisericile din Moldova incluse în patrimoniul UNESCO

237


Fig. 34. Mãnãstirile din nordul Moldovei (Foto)

Suceviþa Biserica mãnãstirii Putna

Voroneþ Biserica mãnãstirii Agapia

238


3.2.2.2.2. Monumente ºi ansambluri de arhitecturã de facturã civilãÎn aceastã categorie se înscriu toate clãdirile care au multiple funcþionalitãþi:

locuinþe, structuri de cazare ºi alimentaþie publicã, tratament, sedii aleadministraþiilor publice orãºeneºti sau comunale, sedii de instituþii de stat sauprivate, bãnci, tribunale, licee ºi ºcoli, grãdiniþe, muzee ºi colecþii diverse, palatede culturã, castele ºi conace, unitãþi comerciale etc. Multe clãdiri valoroase audispãrut în urma acþiunii de sistematizare brutalã ºi forþatã care a avut loc înaintede 1990. Cele mai multe sunt concentrate la nivelul centrelor urbane, îndeosebiîn municipii ºi oraºele mai mari.

Alãturi de acestea se înscriu ºi elemente de facturã popularã: case, anexegospodãreºti construite de meºteri populari, cu elemente de stil diferite de la ozonã etnograficã la alta.

Ele sunt simboluri ale evoluþiei aºezãrilor din þara noastrã, care reprezintãstiluri tradiþionale în interferenþã cu cele europene, ºi exprimã originalitateasistemului de construcþii arhitectonice din România, dau mãsura gradului dedezvoltare culturalã ºi socio-economicã.

• În cadrul monumentelor ºi ansamblurilor de arhitecturã de facturã civilãun loc aparte ocupã castelele ºi palatele, care au o putere de polarizare a fluxurilorturistice deosebitã. Edificii interesante sub acest aspect sunt: Castelul Bran,ridicat în sec. XIV, la capãtul nordic al culoarului Bran-Rucãr; Castelul Peleº(Fig. 35) - construit în stilul renaºterii germane de influenþã goticã la Sinaia, estecel mai important castel de vânãtoare din þarã, cu importante colecþii de picturiºi sculpturi, mobilier, arme etc.; Castelul Corvineºtilor de la Hunedoara, undestilul gotic se împleteºte cu barocul; sau castelele de la Timiºoara, Câmpina,Lãzarea etc.;

Din categoria palatelor seimpun prin monumentalism ºiarhitecturã: palatul Cotroceni,Mitropoliei, Mogoºoaia, palatulTelefoanelor, Ghica Tei, iar mairecent Palatul Parlamentului - adoua construcþie din lume cagrandoare, dupã Pentagon (acestepalate îmbogãþesc potenþialulantropic al municipiului Bucu-reºti); Palatul Principilor dinAlba Iulia, Palatul Banffy dinCluj-Napoca etc.;

§ Muzeele reprezintã insti-tuþii de culturã intens vizitate,care funcþioneazã, în general, înFig. 35. Castelul Peleº

239


ansambluri de arhitecturã valoroase ºi sunt importante prin valenþele lor ºtiinþifice,artistice ºi culturale. Reþeaua muzealã din România subliniazã marea diversitatetipologicã a muzeelor, care numãrã 571 unitãþi. Dupã Institutul pentru MemorieCulturã se disting mai multe tipuri de muzee:

§ Muzee de istorie;§ Muzee etnografice;§ Muzee de artã;§ Muzee arheologice;§ Muzee de ºtiinþele naturii;§ Muzee de ºtiinþã ºi tehnicã;§ Muzee ale satului;§ Muzee numismatice;§ Muzee sau case memoriale.

−−−−− Muzeele de istorie (108) sunt reprezentate prin: Muzeul de Istorie aRomâniei din Bucureºti, Muzeul Unirii din Alba Iulia; Muzeul de Istorie aTransilvaniei din Cluj-Napoca; Complexul Muzeal Bucovina (Suceava); Muzeulde Istorie al Moldovei (Iaºi); Muzeul de Istorie ºi Arheologie (Constanþa); MuzeulPompierilor din Teremia Mare; Muzeul Portului Constanþa; Muzeul RegiuniiPorþile de Fier (Drobeta Turnu-Severin), Muzeul Secuiesc al Ciucului(Miercurea-Ciuc); Muzeul primei ªcoli Româneºti din Scheii Braºovului;Complexul Mitropoliei (Târgoviºte), etc.

−−−−− Muzeele etnografice (81) au fost create ca unitãþi de cercetare ºi conservarea unor valori tradiþionale de excepþie, dar ºi ca lãcaºe de culturã deschise unuipublic larg, eterogen, dornic de a se cultiva sau de a cerceta materialele expuse.Muzeul etnografic reprezintã un trezorier al valorilor etnografice ºi al tradiþiilorlocale, fiind un factor de bazã în înþelegerea procesului de dezvoltare spiritualãºi culturalã a unei naþiuni, ca pãstrãtor al martorilor civilizaþiei þãrãneºti.

Ca obiective turistice, muzeele etnografice pot fi puse în valoare princircuite, tururi de oraºe, excursii tematice. Taxonomia muzeelor etnografice esteîn funcþie de modul de expunere a obiectelor (în aer liber, pavilioane), tematicã(istoric, sociologic, ocupaþional, tehnic, artistic, arhitectural-constructiv), conþinut,gradul de cuprindere teritorialã (locale, regionale, zonale, naþionale, universale).

Deosebit de atractive sunt muzeele etnografice în aer liber, prin faptul cãbunurile culturale se aflã expuse într-un mediu natural, iar exponatele suntprezentate în forma lor originalã, având de multe ori valoare de document, orivaloare tehnicã, ºtiinþificã, artisticã, ca mãrturii ale patrimoniului muzeal naþional.

Reprezentative sunt: Muzeul Þãranului Român (Bucureºti), Parcul Etnografic�Romulus Vuia�(Cluj-Napoca), Muzeul Þãrii Codrului (Mãriuº-Satu Mare),Muzeul Þãrii Oaºului (Negreºti-Oaº), Muzeul Viei ºi Vinului (Miniº-Arad),Muzeul Viticol (Odobeºti-Vrancea), Rezervaþia de Arhitecturã Vrânceanã(Focºani), Colecþia de Ceramicã Popularã de pe Valea Olteþului (Balº), Colecþia

240


Etnograficã ºi Artã Popularã (Chilia-Olt), Colecþia Etnograficã Zahacinshi(Mihãileni-Botoºani), Colecþia Oologicã �Kalaber Ladislau�(Reghin), ComplexulMuzeal Mãldãreºti (Mãldãreºti-Vâlcea), etc.

−−−−− Muzeele de artã (137) gãzduiesc marile creaþii ale artiºtilor renumiþiromâni sau strãini. Cele mai cunoscute sunt: Muzeul de artã al României(Bucureºti), Muzeul Colecþiilor de Artã (Bucureºti), Muzeul Literaturii Române(Bucureºti), Muzeul Muzicii (Bucureºti), Muzeul �T. Aman� (Bucureºti), ColecþiaMuzealã de Argintãrie (Braºov), Colecþia de Artã (Constanþa), Colecþia de ArtãPlasticã �Al. Bãlintescu�(Costeºti-Vâlcea), Casa Colecþiilor de Artã (Brãila),Muzeul de Artã (Roman), Muzeul de Artã (Târgoviºte), Casa Personalitãþilor(Lugoj), Casa Domneascã Brebu (Brebu-Prahova), Atelier memorial �AurelPopa�(Satu Mare) etc.

−−−−− Muzeele de arheologie (56) reunesc colecþii de vestigii caracteristicelocuirii în spaþiul carpato-danubiano-pontic. Cele mai reprezentative: RezervaþiaArheologicã Cucuteni (Iaºi), Muzeul Staþiunii Bãile Herculane, RezervaþiaArheologicã Budureasca (Budureasca-Prahova), Rezervaþia Arheologicã�Târgºorul Vechi� (Târgºorul Vechi-Prahova), Rezervaþia Arheologicã Cotnari(Cotnari-Iaºi), Ansamblul Monumental Potlogi (Potlogi-Dâmboviþa), ColecþiaArheologicã Zlatna (Alba), Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Devei, CetateaPoienari etc.

−−−−− Muzeele de ºtiinþele naturii (65) reunesc o serie de elemente de naturãgeologicã, botanicã, zoologicã. Cele mai cunoscute sunt: Muzeul Mãrii (Con-stanþa), Complexul Muzeal de ªtiinþele Naturii (Constanþa), Muzeul de IstorieNaturalã ,,Grigore Antipa� (Bucureºti), Muzeul Naþional Geologic (Bucureºti),Muzeul Botanic (Bucureºti), Muzeul Mineralogic Baia Mare, Muzeul AuruluiBrad, Acvariul Ploieºti, Colecþia de Mineralogie Esteticã a Fierului �ConstantinGruescu�(Ocna de Fier), Colecþia Muzealã Colþi (Colþi-Buzãu), Complexul Muzealde ªtiinþele Naturii (Galaþi), Complexul Muzeal de ªtiinþele Naturii �IonBorcea�(Bacãu), Parcul Dendrologic Simeria, Parcul Zoologic Piatra Neamþ,Peºtera ºi Gheþarul de la Scãriºoara.

−−−−− Muzee de ºtiinþã ºi tehnicã (22) sunt specializate în ilustrarea unor ocupaþiisau domenii de activitãþi: Colecþia de Istorie a Farmaciei (Cluj-Napoca), ExpoziþiaMemorialã �Traian Vuia� (Traian Vuia-Timiº), Muzeul Aviaþiei (Bucureºti),Expoziþia Muzealã �Istoricul Industriei Textile� (Cisnãdie-Sibiu), Expoziþiapermanentã de Istoria Farmaciei Montanistice Bãnãþene (Oraviþa), Muzeul ªtiinþeiºi Tehnicii �ªtefan Procopiu�(Iaºi), Muzeul Cãilor Ferate Române (Bucureºti),Muzeul Fierului (Hunedoara), Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc,Muzeul Petrolului din Ploieºti, Muzeul Sãrii din Slãnic Prahova, Muzeul Ceasului�Nicolae Simache� (Ploieºti), Muzeul Tiparului din Târgoviºte, Muzeul Farmacieidin Sibiu, Muzeul Viticulturii ºi Pomiculturii (Goleºti), Muzeul Locomotivelor

241

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICcu Abur (Reºiþa), Muzeul Þesutului ºi Postãvãritului (Buhuºi), Muzeul Tehnic�Prof.ing.Dimitrie Leonida�(Bucureºti), Muzeul Mineritului (Petroºani) etc.

−−−−− Muzeele satului reconstituie satul de altãdatã în 110 localitãþi.Reprezentative sunt cele din localitãþile: Bucureºti, Cristian (Sibiu), Dãneºti(Vaslui), Tãlmaciu (Sibiu), Poiana Sibiului (Sibiu), Rãºinari (Sibiu), Bãrbãteºti(Vâlcea), Irimeºti (Vâlcea), Tãrcaia (Bihor), Holod (Bihor), Beliu (Arad), Tãcuta(Vaslui), Slãveni (Olt), Cornu (Prahova), Galeº (Sibiu), Leu (Dolj), Botoºana(Suceava), Bârca (Dolj), Rãdineºti (Gorj), Leleºti (Gorj), Bãrbãteºti (Gorj) etc.

−−−−− Muzeul numismatic Bucureºti oferã o imagine complexã a istorieinumismaticii româneºti.

−−−−− Muzeele (casele) memoriale (128) cuprind casele care au aparþinut unorvaloroºi artiºti, scriitori, oameni de ºtiinþã, medici, dar care, în momentul defaþã, sunt foarte puþin valorificate prin turism. Cele mai cunoscute sunt: C.Brâncuºi (Hobiþa), Muzeul Memorial �Ioan Slavici ºi Emil Monþia�(ªiria-Arad),Muzeul Memorial �Ion Pop Reteganul�(Reteag-Bistriþa Nãsãud), Muzeul memorial�Liviu Rebreanu�(Nãsãud), Muzeul Memorial �Mihail Kogãlniceanu�(Iaºi),Muzeul memorial �Nicolae Bãlcescu� (Nicolae Bãlcescu-Vâlcea), G. Enescu(Sinaia), I. Creangã (Tg. Neamþ), A. Pan (Rm. Vâlcea), H. Catargi (Scãeºti-Dolj),Gh.M.Tãtãrãscu, Gh. Marinescu, C. Notara, Th. Aman, D. Avakian, I. Zambacian,C. Medrea (Bucureºti), Mihai Eminescu (Ipoteºti), G. Coºbuc (Hordou aziCoºbuc), etc.

Atragerea lor în turism presupune acþiuni concertate de amenajare,conservare ºi acþiuni de achiziþionare de noi valori, care au aparþinut acestorpersonalitãþi ºtiinþifice ºi culturale.

3.2.2.3. Rezervaþii de arhitecturã ºi urbanismNumãrul acestora este cu mult mai mic ºi se referã, în mod deosebit, la

vechile centre istorice prezente în oraºele ºi unele aºezãri rurale româneºti:Braºov, Sighiºoara, Timiºoara, Sibiu, Arad, Cluj, Bucureºti, Vaideeni (Vâlcea),Bran (Braºov), Slatina.

⇒ Braºovul este un important centru turistic, construcþiile medievale, binepãstrate, exercitând o atracþie deosebitã.

Cetatea Braºovului a fost edificatã între secolele XIV ºi XVIII ºi eraconsideratã a fi una din cele mai puternice din Transilvania. Din mãreþia dealtãdatã se mai pãstreazã o serie de vestigii: Bastionul Þesãtorilor, BastionulFierarilor, Bastionul Postãvarilor, Poarta Ecaterinei, Poarta Scheilor, Turnul Alb,Turnul Negru.

Biserica Neagrã (sec. XIV) este cel mai reprezentativ monument de artãgoticã din þarã noastrã. A fost denumita astfel dupã patina de funingine rãmasãpe ziduri de la marele incendiu din anul 1689.

242


Piaþa Sfatului este un vechi loc de târg. Este dominat de vechea clãdirea sfatului (sec XV), cu turnul de control al intrãrilor în oraº.

Biserica Bartolomeu (sec XIII - XIV) este impunãtoare prin masivitateaei ºi prin zidurile puternice, prevãzute cu contraforturi. Este o construcþie în stilromanic târziu.

Biserica Romano - Catolicã este ridicatã pe locul unei bazilici vechi întreanii 1776 - 1782, ºi este un monument reprezentativ pentru stilul baroc cuvitralii.

Casa Negustorilor numitã ºi Casa Hirscher a fost construitã în anul 1545dupã modelul vechilor hale de mãrfuri specifice Europei Occidentale.

De o valoare arhitectonicã deosebitã sunt ºi alte obiective din Braºovulmedieval: Muzeul judeþean, Muzeul primei ºcoli româneºti, Clãdirea prefecturii,Biblioteca judeþeanã, Teatrul Dramatic, Muzeul de etnografie, ManãstireaFranciscanilor (sec. XVI), Biserica Sfântul Nicolae (sec. XVI- XVIII), BisericaSfinþii Petru ºi Pavel (sec. XVIII), Biserica Sfânta Treime (sec. XVII-XIX),Biserica Adormirea Maicii Domnului (Dealul Melcilor).

⇒ Oraºul Sibiu are un farmec aparte, deoarece este un �oraº muzeu� ceevocã prin zidurile turnului de apãrare, bastioanele fostei cetãþi a Sibiului,vremurile unei frumoase istorii. Dintre obiectivele de mare valoarea arhitecturalãse remarcã: Piaþa Mare, Turnul Sfatului, Muzeul �Brukental�, BisericaEvenghelicã, Biserica Catolicã, Mitropolia Ortodoxã, Pasajul Scãrilor, Zidul cetãþiiºi turnurile de apãrare.

⇒ Zona centralã a oraºului Alba-Iulia ne oferã câteva construcþii monu-mentale: muzeul Bathyaneum (sec. XVIII), biserica romanicã (XIII-XV), fostulpalat episcopal (XV-XVIII).

⇒ Centrul oraºului Oradea, deºi a fost reconstruit aproape în întregime însecolele XIX ºi XX, are un farmec aparte oferit de construcþiile de secol XIX,de cetatea din secolul al XVI-lea ºi de câteva construcþii din secolul al XVII-lea.

⇒ Oraºul Sighiºoara se remarcã printr-un numãr mare de clãdiri declaratemonumente istorice. Centrul istoric al Sighiºoarei este format din �Citadelã� �o aºezare fortificatã situatã pe dealul care dominã Valea Târnavei ºi din �Oraºulde Jos� � situat la poalele acestuia. În patrimonial UNESCO sunt incluse douãzone Dealul Cetãþii (inclusiv cimitirul Bisericii Dealului ºi grãdinile adiacentecu proprietãþi situate la poalele colinei) ºi Oraºului de Jos.

3.2.2.4. Monumente de artã plasticã ºi comemorativeAcestea ilustreazã momente din istoria naþionalã, sau sunt dedicate unor

eroi, oameni de marcã ai culturii ºi istoriei naþionale. Ele cinstesc evenimente ºipersonalitãþi intrate în nemurire, fiind reprezentate prin ansambluri monumen-tale, monumente, obeliscuri, plãci comemorative care se integreazã în peisajullocalitãþilor româneºti.

243

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICMulte dintre ele poartã pecetea talentului unor maeºtri ai sculpturii

româneºti: C. Brâncuºi, Oscar Han, Cornel Medrea, Frederik Storck, Ion Jalea,Ion Irimescu, Ion Vlasiu, Vida Gheza, Romulus Ladea, Alexandru Tipoia, Gh.Iliescu Cãlineºti, Dimitrie Paciurea, Teodor Burcã, Schmidt Faur, Filip Marin,Ion Vlad, Horia Creaga º.a.

Altele, cele mai multe, aparþin unor meºteri anonimi, dar toate sunt unprilej de aducere aminte pentru valorile istoriei ºi culturii naþionale, înãlþate înoraºe, pe câmpii, la poalele sau pe culmile dealurilor, munþilor, la rãscruce dedrumuri, pe malurile apelor sau a unor drumuri. Din multitudinea lor pot fimenþionate statuile: de la Albac-bustul lui Horea, Alba Iulia - statuia ecvestrãa lui Mihai Viteazul, Câmpeni - statuia ecvestrã a lui Avram Iancu, Dragoslavele(Argeº) - monumentul eroilor din primul rãzboi mondial, Caransebeº - bustulgeneralului Ion Dragalina, Cluj-Napoca - statuia ecvestrã a lui Matei Corvin, Iaºi- statuia ecvestrã a lui ªtefan cel Mare, bustul monumental al lui Dimitrie Can-temir etc.

Un loc aparte este deþinut de cele peste 150 de monumentele de for

public din Bucureºti. Printre cele mai reprezentative se remarcã: Monumentul�1907�, Monumentul �Lupoaica Romei�, Monumentul �Aerului�, Monumentul�Artileriºtilor României�, Monumentul �Constantin Brâncuºi�, Monumentul�Eroilor C.F.R.�, Monumentul �Eroilor din 1916-1918�, Monumentul �EroilorFrancezi”, Monumentul lui „Dinicu Golescu”, Monumentul „Km 0”, Monumentul„Hakim Omar Khayyam”.

O parte dintre aceste monumente ale unor mari personalitãþi, conducãtoripolitici a fost complet distrusã în perioada regimului comunist.

O semnificaþie aparte prezintã grupurile statuare, dedicate unor evenimente:Monumentul Aviatorilor - Bucureºti; ªcoala Ardeleanã - Cluj-Napoca; grupulstatuar Horea, Cloºca ºi Criºan - Alba Iulia; monumentele de la Carei; Moise;Oarba de Mureº; Bobâlna etc.

3.2.2.5. Monumente tehniceÎn aceastã categorie se înscriu toate realizãrile de tip industrial ºi tehnic

care ilustreazã evoluþia gândirii inginereºti ºi geniul creator al specialiºtilor dinþara noastrã. Aici sunt incluse podurile de lemn ºi metalice, vechi instalaþii demorãrit, textile, prelucrãri metalurgice, turbine energetice, mijloace de transport,amenajãri hidrotehnice. Numãrul lor este relativ redus, cu o concentrare maimare în centrele urbane cu o veche tradiþie industrialã. Nu a existat o preocuparedeosebitã pentru pãstrarea ºi conservarea lor ca monumente sau simple exponatede muzeu. Printre aceste obiective pot fi amintite: Podul Prieteniei - Giurgiu-Ruse,Podul A. Saligny dintre Feteºti - Cernavodã, Complexul hidroenergetic Porþilede Fier, Complexul hidroenergetic Vidraru pe Argeº, Transfãgãrãºanul, barajeleºi lacurile hidroenergetice, viaductele, metroul etc.

244


3.2.2.6. Locuri istoriceAcestea se referã la spaþiile unde s-au desfãºurat importante bãtãlii,

evenimente istorice (adunãri populare, proclamaþii în spaþii publice, întruniripolitice) ºi cimitirele militare.

Numãrul locurilor cu semnificaþie istoricã este relativ mic ºi nu toate suntcunoscute ºi menþionate în materialele de promovare turisticã. Dintre acestea seremarcã: Cãlugãreni, Izlaz, Milcov, Mirãslãu, Câmpia libertãþii de la Blaj, PodulÎnalt, Stãneºti, Crâmpoaia, Târnava-Vlaºca, Bobâlna, Apatiu, Rovine, ªelimbãr,Stãnileºti, Padeº, Cerneþi, Curechiu, Zarand, etc.

3.2.2.7. Parcuri ºi grãdiniDe-a lungul evoluþiei multor aºezãri urbane au fost realizate în intravilan

numeroase parcuri ºi grãdini. Multe se gãsesc în oraºele vechi, istorice aleRomâniei (Bucureºti - Parcul Herãstrãu, Ciºmigiu, Tineretului, Ioanid º.a., Cluj,Oradea - Parcul Palatului Baroc, Timiºoara - Parcul Trandafirilor, Iaºi - GrãdinaCopou ºi Beilic, Arad, Satu Mare, Rm.-Vâlcea, Tecuci, Mãrãºeºti - Parcul Cuza,Piteºti - Parcul Trivale); altele se gãsesc în incinta, sau imediata apropiere a unorcastele ºi palate, iar altele apar ca parcuri dendrologice. Acestea din urmã suntîn numãr de 10, rãspândite mai ales în spaþiul transilvan (Gurahonþ, Macea - jud.Arad; Mihãieºti - jud. Argeº; Doftana, Fântânele, Hemeiuº - jud. Bacãu; Arcalia,Bistriþa - jud. Bistriþa; Simeria - jud. Hunedoara; Vãleni - jud. Neamþ º.a.).

Numãrul grãdinilor publice este foarte redus, mai cunoscute rãmân grãdinilebotanice (Bucureºti, Cluj, Iaºi).

3.3. Arta popularã ºi manifestãrile etnofolcloriceEtnografia studiazã originea, rãspândirea în spaþiu ºi în timp a artelor,

credinþelor ºi obiceiurilor din culturile populare, la care se adaugã ºi influenþeledatorate unor grupuri etnice distincte. Arta ºi cultura popularã româneascã prezintãcâteva trãsãturi distincte date de:

l vechimea locuirii în spaþiul carpato-pontic-danubian;l existenþa unui procent ridicat de populaþie ruralã, cu ocupaþii ºi meºte-

ºuguri specifice;l condiþii fizico-geografice diverse, cu un potenþial economic generos;l prezenþa unui numãr important de minoritãþi naþionale (18), care prin

formele de culturã proprii îmbogãþesc cultura naþionalã;l procesul relativ mai lent de înnoire a credinþelor ºi tradiþiilor etnoculturale;l predominanþa credinþei ortodoxe a condus la pãstrarea multor obiceiuri

ºi tradiþii legate de sãrbãtorile religioase de peste an;

245


l pãstrarea unui mare numãr de obiceiuri ºi tradiþii legate de marileevenimente sociale din viaþa omului: botez, nuntã, înmormântare; sau dedicateunor ocupaþii agricole;

l adaptarea noilor tendinþe ºi a noilor tehnici contemporane la îmbogãþireaºi înnobilarea artei populare.

În România, spre deosebire de alte þãri europene dezvoltate, satul ºi-apãstrat mult din autenticitate, rãmânând un organism bine integrat, întemeiat penumeroase datini ºi experienþe comune, prin care fiecare individ se simte încãfoarte legat de colectivitatea din care face parte. Aceastã apartenenþã a unuiindivid la o anume colectivitate se traduce prin acceptarea unor norme, credinþeºi tradiþii pãstrate de generaþii.

Înþelegerea artei populare româneºti ºi necesitatea de valorificare a ei înplan turistic sunt legate de detalierea acestor particularitãþi. La baza artei ºicreaþiei populare stau noþiunile de credinþã, tradiþie - care se bazeazã petransmiterea prin viu grai a unor gesturi, construcþii, tehnici de lucru, obiecte,obiceiuri, moduri de a acþiona timp de generaþii. Un loc aparte îl ocupã ritualurile,care includ o suitã de comportamente formale sau convenþionale, ordonate dupãlegi nescrise, care pot avea un caracter magic sau religios, sau care îndeplinescfuncþii sociale diverse, cu scopul de a scoate în evidenþã rolul ºi valoarea unuiindivid, sau menþinerea unor norme de comportament.

Practic arta popularã se poate defini ca fiind creaþia unei comunitãþi,întemeiatã pe o lungã tradiþie, împletind funcþionalul cu esteticul în opere deartã, în care formele ºi ornamentele sunt gândite ca întreguri destinate sãîndeplineascã trebuinþele materiale ºi spirituale ale indivizilor ºi colectivitãþilorîn materie de arhitecturã, organizarea interiorului, þesãturi, ceramicã, unelte,podoabe, prelucrarea metalelor, picturã pe sticlã etc.

Având în vedere întreaga evoluþie a poporului român, a artei ºi culturii saletradiþionale, în urma cercetãrilor de specialitate efectuate, au fost determinatemai multe zone etnografice.

Zona etnograficã reprezintã un teritoriu mai mult sau mai puþin rigurosdelimitat, care prezintã caractere etnografice unitare, determinate de tradiþia ºievoluþia istorico-culturalã, cristalizate în tipul aºezãrilor, ocupaþiilor, locuinþei,portului, artei populare, la care se adaugã toate manifestãrile culturii spirituale,ca ºi modul de viaþã.

Aprecierile privind numãrul zonelor etnografice sunt foarte diferite datoritãlipsei unui consens în privinþa condiþiilor minimale pentru acordarea atributuluide zonã etnograficã unui teritoriu. Dupã Paul Petrescu ºi Georgeta Stoica (1997)sunt între 60 ºi 120 de zone etnografice, cele mai reprezentative sunt prezentateîn tabelul 12; dupã Valeriu Butura (1981) existã 44; dupã Ion Vlãduþiu (1979)sunt 41 de zone. Finalizarea Atlasului Etnografic al României va conduce ladelimitãri mai exacte ale teritoriilor cu caractere etnografice unitare.

246


Unele zone sunt foarte vechi, fiind cunoscute sub denumirea de ,,þarã�:Þara Oltului, Þara Vrancei, Þara Loviºtei, Þara Zarandului, Þara Oaºului, ÞaraHaþegului etc.

Tabel nr. 12

Caracteristicile principalelor zone etnografice din România

Argeºul Se disting douã zone: în nordcase din lemn ºi cununi ori-zontale de lemn, ºi zona de sud(Cotmeana, Piteºti) undepredominã casele de nuiele. Seremarcã prezenþa de timpuriua caselor cu soclu înalt fãcutedin cãrãmidã ºi piatrã. Prelu-crarea lemnului, olãrit.

Babadag Casele ºi anexele sunt cons-truite în sistemul furcilorîngropate în pãmânt, susþinutede un schelet de lemn, împletitecu nuiele ºi lipite cu pãmânt.Acoperiºul este din stuf ºitrestie. Cusãturi, vase de aramã,icoane pe lemn.Bacãu Case construite în tehnica

cununilor orizontale de bârne(în V) ºi construcþii din nuieleîn rest. Ceramicã.Bãrãgan Construcþii din nuiele susþinutede furci de lemn, acoperite custuf, paie, cânepã.Bistriþa Nãsãud Case relativ mari construite deregulã în prelungirea cu graj-durile, aflate sub acelaºi aco-periº. Frecvent casele sunttencuite, iar elementele de de-cor lipsesc. Þesãturi de casã,covoare, prelucrarea lemnului.

Braºov Casele sunt construite multãvreme din lemn de brad subforma bârnelor ºi a ºindrilei.Treptat lemnul este înlocuit decãrãmidã. Intensã viaþã meºte-ºugãreascã ºi culturalã.

Arhitectura ºi ocupaþiiletradiþionale

Costumul popular

Costumul femeiesc se caracte-rizeazã prin prezenþa fotei ºi acatrinþei frumos împodobite.Costumul bãrbãtesc este simplucuprinzând cioareci albi, cãmaºãcu guler mic ºi vestã neagrã,cãciulã mocãneascã.

Costumul popular are o serie departicularitãþi locale: sub mara-mã se poartã un tulpan, cãmaºaeste croitã drept ºi este acoperitãde �pestelcã�.

Costum popular cu fotã, pentrufemei, iar pentru bãrbaþi cãmãºilungi, cu pieptare ºi iþariîncreþiþi.Cu greu se poate reconstitui uncostum cu caracteristici unitarepentru aceastã zonã.Costumul femeiesc: cãmaºãîncreþitã la gât, ºi cu mãmecicu fonduri, cusute deseori cumãrgele. Costumul bãrbãtesc:pãlãrii cu boruri largi împo-dobite cu �gherdane� din mãr-gele, cãmaºã dreaptã cu mãnecifãrã manºete.Costumul femeiesc: maramãfinã împodobitã cu cusãturiprinsã cu ace cu gãmplii mari,cãmaºa din mãtase sau tul alb,avea mãneci largi, bufante.

Zona Etnograficã

247


Costumul bãrbãtesc: cãmaºãalbã cu guler drept, înalt, ºimâneci strânse în manºete.Peste cãmaºã se îmbracã ovestã neagrã ºi hainã neagrã, curevere mici.

Costumul se încadreazã înportul popular al Dunãrii de Joscu pistelci, cãmãºi drepte ºi cuplatcã, fuste, zãburne.

Portul buciumean se caracte-rizeazã printr-o fineþe deosebitãa materialelor precum ºipodoabele de aur. Se remarcãzadia roºie ºi foarte îngustãpurtatã la spate peste poalelealbe, precum ºi �laibãrul�, ovestã scurtã cu mâneci din pâzãalbã.Costumul popular se distingeprin cãmaºa încreþitã la gât, cumâneci foarte lungi, pornite dela gât.Costumul bãrbãtesc arecãmaºã dreaptã, largã ºicioareci de dimie groasã.Costumul femeiesc este compusdintr-o cãmaºã cu gulerulfrumos decorat, cu mânecilelargi împodobite cu dantelã.Bãrbaþii poartã cãmãºi scurte ºilargi în partea de jos.Costumul femeiesc cuprindecãmaºa încreþitã la gât, iar pestepoalele albe se poartã catrinþa.Costumul bãrbãtesc estecompus din cãmaºã dreaptã, cuguler, lungã pânã aproape degenunchi.Portul femeiesc cuprinde fotãscurtã, neagrã purtatã deasuprapoalelor albe, foarte lungi alecãmãºii care este încreþitã lagât.

Brãila Locuinþa este construitã însistemul paiantei. În zonele cuumiditate accentuatã casa eraridicatã pe o ridicãturã depãmânt. Agricultura, pescuitul,meºteºugurile casnice dauparticularitate acestui þinut.

Bucium Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin cununileorizontale de bârne încheiate lacapete. Prelucrarea lemnului,aurului, pieilor de animale,agricultura.Buzãu Casele sunt construite pe unsoclu înalt din piatrã de râucare încadreazã un parterfolosit ca pivniþã. Sunt folosiþitrunchi rotunzi de brad înche-iaþi prin îmbinãri. Prelucrareapietrei, a lemnului, a fierului,a pãrului de caprã, a argilei.Câmpia Aradului Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã printr-un sistemde furci de gorun care susþincolþurile clãdirii ºi pereþi dinnuiele împletite sau din poticipuºi în picioare ºi lipiþi cupãmânt. Ceramicã (Bârsa).Câmpulung Moldovenesc Arhitecturã tra-diþionalã bazatã pe lemn debrad sub forma cununilor ori-zontale de bârne. Creºtereaanimalelor, prelucrarea lem-nului.Caraºova Casele tradiþionale sunt cons-truite din cununi orizontale debârne ºi acoperiº în patru apede ºindrilã. Cultura pomilorfructiferi, agricultura, creºterea

animalelor.Ceru-Bãcãinþi Arhitectura tradiþionalã este

unicã în þarã, casele fiind cons-truite în întregime din piatrã(înclusiv acoperiºul care estedin lespezi de piatrã).

Continuare – Tabel nr. 12

248


Costumul popular este specificBanatului: cu opreg cu ciucurilungi ºi cu conci. Costumulbãrbãtesc are pieptar de piele,haine lungi de tipul ºubelor ºicioareci.Caracteristicã este cãmaºa cuciupag, cu mâneci cu fodorimari încreþit la încheieturamâinii.Costumul popular se caracte-rizeazã prin combinarea ele-mentelor tradiþionale româneºti(cioarecii albi) cu elemente cen-tral-europene (cãmãºile feme-ieºti cu guler mic, cu mâneciprinse de umãr, împodobitã cudantelã).Portul popular este ce bãnãþeande munte cu ceapsã pe cap.Cãmaºa cu ciupag ºi poale estespecificã Banatului. Costumul ,bãrbãtesc are cãmaºã albã lungãºi cioareci de pãnurã albã.Costumul popular cuprindepiese de dimie albã precum ºipantaloni de stofã groasã.

Costumul cu fotã este specificîn toatã zona, cu camaºã cuornamente bogate. Costumulbãrbãtesc are cãmaºã largã cuvestã neagrã.Costumul popular se caracte-rizeazã prin contrastul dintrealbul de fond al þesãturilor ºinegrul cusãturilor.

Clisura Dunãrii Construcþiile indiferent dedestinaþie sunt din lemn ºipiatrã în proporþie apreciabilã.Creºterea animalelor, pomi-cultura.

Cluj Casele tradiþionale sunt sus-þinute din bârne groase destejar, iar pereþii din nuieleîmpletite. Creºterea animalelor,pomicultura.

Covasna Arhitectura tradiþionalã este ceade bârne groase cu acoperiº înpatru ape. Creºterea oilor, cul-tura cartfului, prelucrarea lem-nului.

Culoarul Cerna-Mehadia Arhitectura tradiþionalã com--Timiº binã în proporþii egale piatra

de râu ºi lemnul. Acoperiºul înpatru ape este din ºindrilã.Pomicultura, creºterea anima-lelor.

Dâmboviþa Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin prezenþalemnului sub forma cununilororizontale (în nord) ºi a nuie-lelor împletite pe furci îngro-pate în pãmânt (în sud). Agri-cultura, prelucrarea lemnului,ceramica.

Delta Dunãrii Construcþiile tradiþionale suntdin furci îngropate în pãmânt,nuiele împletite, trestie legatãîn mãnunchiuri, acoperiº destuf. Pescuitul, creºterea ani-malelor.

Mãrginimea Sibiului Arhitectura tradiþionalã se ba-zeazã pe lemn dispus sub formacununilor de bârne orizontale.Creºterea animalelor, prelu-crarea lemnului, pomicultura,cusãturi.


249


Costumul femeiesc se înca-dreazã în aria costumului cufotã. Se adaugã cãmaºa încreþitãla gât. Costumul bãrbãtesc secompune din cãmaºã albã cudungi galbene în þesãturã,chimir de piele.

Costum tipic bãnãþean care lafemei se caracterizeazã prinportul �cepsei� ºi al opregelor,iar la bãrbaþi prin portul cãciuliimari de oaie, a cãmãºii lungi(sub genunchi) ºi a vestei albe.Costumul este cel moldovenesccu cãmãºi albe, cãtrinþe brodatecu lânã sau mãtase. Bãrbaþiipoartã pantaloni încreþiþi.

Atât costumul femeiesc cât ºicel bãrbãtesc pãstreazã nume-roase elemente dacice. Costu-mul femeiesc este compus dininie încreþitã în partea supe-rioarã. Peste poalele albe sepune ºorþul încreþit colorate întonuri închise de roºu.Bãrbaþiipoartã cãmaºã lungã.Costumul se încadreazã întipologia portului din nordul ºivestul þãrii având numeroaseasemãnãri cu costumul slovac.Cãmaºa femeiascã se distingepintr-un decolteu puþin obiºnuitîn portul femeiesc românesc.Costumul bãrbãtesc este de oremarcabilã frumuseþe cu ocãmaºã scutrã prinsã cu o cureafoarte latã ºi peste care se puneun cojoc frumos decorat.

Plaiul Branului Gospodãriile cu ocol întãritbrãnene sunt alcãtuite din douãgrupe de clãdiri aºezate faþã înfaþã: casade o parte, ºura ºianexele de cealaltã parte, uniteprin �ºuºopuri�cu pereþi masivide bârne. Creºterea animalelor,exploatarea ºi prelucrarea lem-nului, încondeierea ouãlor.

Þara Almãjului Casa cu temelie de bolovani derâu peste care se aºeazã bârnegroase de lemn.Mori de apã(Rudãria), olãrit (Moceriº,Dalboºeþ, Bozovici, LãpuºniciMare).

Þara Dornelor Arhitectura tradiþionalã sebazeazã pe lemnul de braddispus sub forma cununilor debrad. Creºterea animalelor,exploatarea ºi prelucrarealemnului, plutãritul.

Þara Haþegului Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin cununi delemn dispuse orizontal,acoperiº de paie înalt fixat cucãpriori. Agricultura, prelu-crarea lemnului, ceramicã.

Þara Maramureºului Este regiunea reprezentativãpentru civilizaþia lemnului,materialul folosit frecvent fiindlemnul care numai în prezenteste asociat cu alte materiale.Creºterea animalelor, exploa-tarea ºi prelucrarea lemnului,pomicultura.


250


Costumul femeiesc cuprindecãmaºã cu cusãturi pe muchiacutelor. Costumul bãrbãtesc estecompus din cioareci de pãnurã,cãmaºã ºi chimir.

Costumul popular se aseamãnãcu cel maramureºan. Cãmaºafemeiascã este croitã dintr-osingurã bucatã dreptunghiularã.Mânecile au fodori mari. Bãr-baþii poartã cãmãºi scurte cumâneci largi, pantaloni ampliprinºi cu curele late.Costumul femeiesc se compunedin ºtergar de bumbac sauborangic, cãmaºã încreþitã lagât, cu decor cusut cu lânicã,arnici, betealã etc. Costumulbãrbãtesc se compune dincãmaºã cu mânecã largã, bogatdecoratã, iþari încreþiþi, vestã ºiopinci.Costumul femeiesc: moldo-venesc cu catrinþã. Costumulbãrbãtesc: pãlãrii cu �za-gara�cãmaºã dreaptã sau cupoale detaºabile.

Costumul femeiesc: cãmaºã cu�brezãrãu�la gãt, cãtrinþã cufond negru sau cãmaºa cu fudorpeste mânecã. Costumul bãrbã-tesc: cioareci de dimie albã, iþaristrâmþi ºi încreþiþi pe picior.


Þara Moþilor Arhitectura tradiþionalã sebazeazã pe bârnele de braddispuse orizontal. Casele vechiau un singur nivel ºi suntacoperite cu ºindrilã. Creºtereaanimalelor, prelucrarea lem-nului ºi a ceramicii, pomi-cultura.

Þara Oaºului Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin construcþiidin bârne masive de stejarciplite sub forma unor blãni dedimensiuni mari. Creºtereaanimalelor, prelucrarea lem-nului.

Þara Vrancei Regiunea se încadreazã în ariaconstrucþiilor din cununiorizontale prinse la capete încheotori. Construcþiile sunt aco-perite cu ºindrilã. Agricultura,pãstoritul, exploatarea ºiprelucrarea lemnului.

Þinutul Botoºanilor Case construite din furci destejar care susþin un schelet delemn acoperit de vãlãtuci dinjipi de secarã sau nuiele.Tâmplãrie, rotãrie, olãrie, fie-rãrie.

Valea Bistriþei La construcþia caselor ºi aanexelor predominã lemnul subformã de cununi orizontale.Prelucrarea lemnului, plutãritul.

Sursa: Dicþionarul de Artã Popularã, 1997

251


În decursul timpului a existat tendinþa de amalgamare a multor elementecare aparþin unor zone etnografice apropiate, astãzi fiind mai rãspândit termenulde vatrã folcloricã.

⇒ O primã vatrã folcloricã se contureazã în imediata vecinãtate a lanþuluicarpatic cuprinzând, în mare, urmãtoarele regiuni:

l Transilvania de sud (cu zonele Hunedoara, Sibiu, Þara Oltului, ÞaraBârsei);

l Oltenia de nord (Gorj, Vâlcea);l Muntenia de nord-est (Prahova, Buzãu, Brãila);⇒ A doua vatrã se gãseºte de o parte ºi de alta a Carpaþilor Orientali,

care include urmãtoarele regiuni folclorice:l Moldova de nord (Suceava, Câmpulung, Rãdãuþi);l Moldova Centralã (Neamþ, Bacãu);l Transilvania de est (Reghin, Topliþa, Ciuc);l Maramureº (Mara, Viºeu, Oaº, Lãpuº).⇒ A treia vatrã folcloricã cuprinde partea centralã a Transilvaniei; se

axeazã pe cursurile marilor râuri (Mureº, Someºuri, Criºuri) ºi cuprinde câtevaregiuni:

l Transilvania de nord (cu zonele Someº, Chioar, Zalãu);l Transilvania de vest (Þara Moþilor, Cluj, Turda, Alba);l Transilvania Centralã (Mureº, Târnave).Acestor valoroase vetre folclorice li se alãturã altele ceva mai mici:l Banatul de nord-est (Þinutul Haþeg, Þinutul Pãdurenilor);l Criºana (Bihor, Beiuº, Zarand).⇒ Cea de-a patra amplã vatrã folcloricã se aflã în sudul þãrii ºi de-a

lungul Dunãrii, având incluse ºi spaþii din aria subcarpaticã:l Banatul de sud-est (Valea Dunãrii, Valea Cernei, Valea Bistrei);l Oltenia de sud (Mehedinþi, Dolj);l Muntenia de sud-vest (Olt, Teleorman);l Muntenia de sud-est (Ilfov, Ialomiþa);l Dobrogea (Tulcea, Constanþa).În afara conceptelor de zonã etnograficã ºi vatrã folcloricã trebuie reþinute

noþiunile de þinut etnografic ºi arie etnograficã.Þinutul etnografic desemneazã o arie geograficã întinsã, complexã din

punct de vedere etnografic. Cuprinde mai multe zone etnografice ce au în comuncaracteristicile etnografice generale. Cele mai cunoscute regiuni geografice cãrorali se atribuie noþiunea de þinut etnografic sunt: Þinutul Sucevei, Þinutul Fãlciului,Þinutul Albei etc.

Aria etnograficã desemneazã teritorii mici care se disting prin caracteristicietnografice distincte ale unui singur fenomen etnografic (a arhitecturii, a

252


costumului etc.)Conturând pe scurt existenþa acestor vetre, nu trebuie sã ne aºteptãm la

aspecte cu desãvârºire uniforme ºi omogene în cuprinsul lor, ci doar la anumitetrãsãturi dominante, alãturi de care evantaiul trãsãturilor particulare nuanþeazãfilonul comun al etnografiei româneºti. Schimbãrile ce au avut loc în mediulrural, în ultimele cinci decenii, au dus la numeroase transformãri în modul deviaþã, multe cu caracter negativ, astfel multe tradiþii ºi meºteºuguri s-au pierdut.

Pe plan european ºi internaþional existã trei tendinþe cu impact major asupravieþii rurale:

1. asimilarea rapidã a noilor valori culturale împrumutate din mediul cita-din sau prin circulaþia liberã a persoanelor;

2. revirimentul mai lent ale culturilor tradiþionale, prin mijloace proprii, pebaza unor strategii specifice fiecãrei þãri;

3. existenþa unor schimbãri lente, dar continue, care influenþeazã treptatschimburile interculturale. În acest context, în apãrarea valorilortradiþionale majoritatea naþiunilor au pus accentul pe:

l dezvoltarea meºteºugurilor ºi artei artizanale, prin încurajarea înfiinþãriide asociaþii sau întâlnit între artizani;

l realizarea de produse artizanale, de serie micã, cu multiple utilitãþi, caresã respecte formele tradiþionale, cu rol estetic sau decorativ, funcþional;

l programe turistice noi, care sã valorifice (alãturi de centre urbane, muzee)ºi localitãþi rurale tradiþionale.

Þãrile cu puternice industrii turistice au creat toate condiþiile necesarepentru pãstrarea ºi stimularea activitãþii artizanale, a manifestãrilor folcloriceautentice. În ciuda evoluþiei societãþii moderne, cultura popularã ºi-a schimbatmereu conþinutul ºi formele, dar ºi-a pãstrat filonul arhaic tradiþional. De altfel,turistul care face drumeþie, fiind interesat de valorile etnoculturale ale unei regiunisau aºezãri, doreºte sã cunoascã ateliere ºi meºteri iscusiþi, sã asculte creaþiipopulare originale. Pentru turiºti este interesant ºi util sã cunoascã valorileetnoculturale ale unui popor, pentru a înþelege evoluþia socio-economicã, istoricã,artisticã a acestuia, dezvoltându-ºi orizontul de cunoaºtere ºi spiritul de toleranþã.

3.3.1. Potenþialul turistic etnoculturalArta popularã româneascã prezintã forme ºi moduri diferite de manifestare,

care diferã prin trãsãturi specifice de la o vatrã folcloricã la alta, incluzând maimulte componente majore care relevã concepþia esteticã ºi socialã a poporuluiromân.

253


a) Aºezãrile rurale tradiþionale, privite în ansamblu, reprezintã un grupde construcþii, locuinþe care alcãtuiesc un anume mod de viaþã, care îºi poateschimba funcþiile ºi fizionomia în timp ºi spaþiu. Acestea se definesc prin vechimeaistoricã, funcþia socio-economicã, durata de locuire, modul de dispersie agospodãriilor.

Pe teritoriul României existã sate cu ocupaþii agricole dominante care le-auimprimat un anume mod de viaþã, forme distincte de organizare spaþialã - tipurilerisipit, rãsfirat, adunat.

b) Arhitectura tradiþionalã s-a conturat în timp, specificul ei fiind dat destructura materialã a construcþiilor, proporþii, volume, decor, ornamente.

Condiþiile naturale, împrejurãrile sociale, istorice ºi, nu în ultimul rând,îndemânarea tehnicã, opþiunea esteticã a locuitorilor ºi-au pus amprenta asupradiferitelor edificii de lemn sau zidãrie ale satului românesc.

Elementele care definesc orice construcþie tradiþionalã, laicã sau religioasãsunt: dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor deconstrucþie, formele de acoperiº, elevaþia, ornamentele exterioare ºi interioare.Condiþiile amintite mai sus au impus de-a lungul timpului numeroase forme decase þãrãneºti tradiþionale, acestea grupându-se în tipuri sau familii regionale ºizonale (Stoica Georgeta, Petrescu P., 1997).

Arhitectura tradiþionalã bazatã pe lemn se caracterizeazã prin douã sistemeconstructive: cununi orizontale de bârne ºi scheletul de lemn umplut cu diversemateriale

În funcþie de caracteristicile constructive se disting: (Fig.36)l Case deasupra întâlnite în Oltenia ºi Muntenie. Denumirea este folositã

pentru a deosebi aceste construcþii de locuinþele îngropate.l Case înalte, cu etaj, apãrute târziu în arhitectura tradiþionalã.l Casele cu foiºor au ca particularitate o terasã deasupra ieºitã din planul

dreptunghiular al clãdirii. Foiºorul se întâlneºte atât la casele înalte cât ºi la celejoase ºi constituie un spaþiu semideschis care face legãtura între interiorul caseiºi curte.

l Casele cu legãturã au douã corpuri de construcþie legate printr-o pasarelã.Alãturi de cele douã tipuri majore de gospodãrii (cu ocol deschis ºi cu ocol

întãrit) cele mai atractive, din punct de vedere arhitectural, sunt bisericile delemn, creaþii ale unor meºteri anonimi.

Pe teritoriul României existã un numãr de aproximativ 600 de biserici delemn, cu aria cea mai mare de concentrare în þinuturile Sãlajului ºi Maramureºului.Se impun prin modul de fasonare ºi îmbinare a bârnelor, împãrþirea interioarelor,elevaþia turnului, care în Oltenia ºi Muntenia este mai mic de înãlþime, în timpce în Transilvania, Maramureº, Banat atinge înãlþimi mult mai mari.

Arhitectura tradiþionalã bazatã pe utilizarea pietrei apare izolat în toateprovinciile þãrii. Se remarcã Clisura Dunãrii, Valea Bistrei, Valea Almãjului,

254


Þara Haþegului. În zona Bãcaia, Orãºtioara, Geoagiu piatra era folositã ºi laacoperiº.

c) Organizarea interiorului constituie cea mai concludentã expresie amodului de viaþã ºi a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumosºi funcþionalitate. Interiorul locuinþelor þãrãneºti este condiþionat de mediul natural,ocupaþii, stadiul de dezvoltare al tehnicii, de schimburile culturale. Locuinþele seidentificã prin elevaþie, planul ºi funcþiile încãperilor, instalaþiile de încãlzire,mobilierul, stilul ornamentelor folosite. Cele mai frumoase interioare se potîntâlni în gospodãriile din nordul Moldovei (þesãturi de lâna, mobilier de lemn,ceramicã, sistem de încãlzire monumental), Maramureº (cuptor masiv, mobilierde lemn frumos decorat, þesãturi viu colorate de tipul cergilor, icoane pe lemnºi sticlã), Gorj (mobilier frumos decorat reprezentat de lãzile de zestre, dulapuriºi icoane, þesãturi de lânã, scoarþe), Vâlcea (interior sobru în nord ºi mai coloratîn sud, mobilier sculptat), Argeº (mobilier frumos decorat, ceramicã).

Casã ºi moarã cu roatã verticalã, Bedeciu,Cluj, sec. 20

Casã cu foiºor, Vladimir, Gorj, sec. 19 Casã cu foiºor ºi prispã, Fundu Moldovei,Suceava, sec. 20

Fig. 36. Construcþii din lemn reprezentative

Casã din lemn, Peºtiºani, Gorj, sec. 18

255


Dupã Dicþionarul de artã popularã (1997) interioarele se pot clasifica dupãornamentaþie ºi dispunerea elementelor ce compun interiorul.

⇒ Din punct de vedere al ornamentaþiei se disting trei tipuri:l Interioare cu scoarþe pe perete în dreptul patului (Oltenia, Dobrogea,

Þara Criºurilor);l Interioare caracterizate de folosirea lãicerului pe pereþii din dreptul patului

ºi al laviþei, a ºtergarelor (Moldova);l Interioare caracterizate de folosirea icoanelor pictate pe sticlã ºi a ceramicii

în scopuri decorative (Maramureº);⇒ Din punct de vedere structural interioarele locuinþelor tradiþionale se

prezintã în câteva tipuri:l Interior cu vatrã sau cuptor în camera de locuit, pat lângã peretele din

spate al încãperii ºi laviþe dispuse în colþul opus sobei (sec. al XIX-lea);l Interior cu vatrã în tindã, sobã în camera de locuit, pat în colþul opus

intrãrii (sec. al XIX-lea);l Interior cu casã cu vatrã în tindã ºi paturi dispuse paralel pe pereþii

longitudinali ºi masã între ele (sec. al XX-lea).Atragerea acestor valori în turism presupune conservarea ºi pãstrarea

locuinþelor þãrãneºti în formele lor cât mai originale, cu atenuarea influenþelorurbane tot mai puternice, ca ºi a kitsch-ului.

d) Arta tradiþionalã de prelucrare a lemnului s-a sprijinit pe întinselesuprafeþe de pãdure din þara noastrã, care au condus la conturarea unei adevãratecivilizaþii a lemnului. Aici se includ casele, bisericile, unele instalaþii tehnice,mobilierul, uneltele gospodãreºti, ghizdurile fântânilor, gardurilor ºi anexelorgospodãreºti.

Ca ornament ºi tehnicã de execuþie mobilierul tradiþional se împarte îndouã categorii: cel lucrat în lemn de stejar ºi fag, care este ºi cel mai rãspânditîn mediul rural, ºi cel de brad care era preferat mai ales în mediul urban ºi încasele boiereºti.

Din categoria uneltelor gospodãreºti fac parte obiectele utilizate de pãstoricu sunt (gãleþile, lingurile de diferite mãrimi, bâtele ciobãneºti, cãucele de apãetc.), obiectele de tors ºi þesut (furci, fuse, vârtelniþe, sucale, brâgle etc.),instrumentele tradiþionale din lemn (fluierul, taragotul bãnãþean, dube etc.),uneltele agricole (Stoica Georgeta, Petrescu P., 1997)).

Meºterii cioplitori au utilizat întreaga gamã de prelucrare a lemnului:cioplirea, crestarea, sculptarea cu diverse ornamente, incizarea, încrustarea cumetal, pirogravarea. În diferite zone etnografice existã obiceiul de a decora înculori anumite piese de mobilier (nordul Munteniei, Olteniei, Braºov, Banat,Sibiu).

256


e) Instalaþii tehnice tradiþionale - sunt legate de ocupaþiile agricole, silvice,transport. Ele s-au dezvoltat din uneltele casnice manuale ºi s-au diversificat,adaptând sisteme mecanice diferite, în funcþie de materiile prime sau produselece urmau sã fie prelucrate (mori, pive de ulei, prelucrarea þesãturilor, extracþiaºi fasonarea metalelor, etc.). Diversificarea lor s-a produs odatã cu circulaþiaproduselor meºteºugãreºti prin târguri, oboare, bâlciuri, iarmaroace, nedei etc.

În România se întâlneau mai multe tipuri de mori:l Moarã cu roatã orizontalã (sudul þãrii);l Moarã cu roatã verticalã (pe principalele cursuri de apã);l Moarã acþionatã de vânt (Dobrogea, sudul Moldovei);l Moarã cu tracþiune animalã (în zonele de câmpie).Pivele de ulei erau întâlnite pe tot teritoriul þãrii noastre având denumiri ºi

caracteristici constructive diferite de la o regiune la alta.Astãzi puþine gospodãrii þãrãneºti mai folosesc asemenea instalaþii, cu

deosebire în zonele montane. Multe dintre ele au devenit obiecte de patrimoniunaþional, fiind pãstrate în muzee ºi colecþii etnografice.

f) Portul popular reprezintã o adevãratã carte de vizitã a neamuluiromânesc, fiind un ansamblu vestimentar cu piese de îmbrãcãminte ºi podoabedistincte, de mare valoare artisticã. Costumul popular este determinat de condiþiilenaturale (relief, climã), ocupaþii, meºteºuguri ºi reflectã starea socialã, vârsta,trecutul istoric. Astãzi are un rol de element de podoabã în zilele de sãrbãtoare,sau la importante ceremonii din viaþa omului. Se caracterizeazã prin materiileprime folosite, croialã, ornamentaþie, cromaticã. Un loc aparte îl ocupã costumulspecific de sãrbãtoare, care cuprinde multe elemente decorative ºi cromatice.Extinderea materialelor de tip industrial a simplificat sistemul de confecþionarea costumului tradiþional ºi a condus la asimilãri de piese, ornamente, compoziþiicromatice ºi decorative noi. Cele mai frumoase costume populare pot fi admirateîn zonele Bucovinei, Muscelului, Vâlcii, Banatului, Braºovului, Oaºului,Maramureºului.

g) Sculptura popularã în piatrã s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul eiornamental, fiind întâlnitã în aºezãrile din aria intra ºi extracarpaticã, în apropiereazonelor de extracþie. Meºterii populari din unele sate transilvane, buzoiene,argeºene, vâlcene, nemþene, sucevene realizeazã multe elemente de construcþie:stâlpi de pridvor, de poartã, scãri, balustrade, colaci de fântânã, mese de piatrã,pietre funerare, pecetare pentru aluatul prescurilor etc. Astãzi rolul ºi importanþaacestui meºteºug a scãzut prin apariþia formelor industriale din beton.

h) Arta popularã a prelucrãrii pieilor este prezentã în aproape toatezonele etnografice, unde existã meºteri care se ocupã cu tãbãcãria, cojocãritul,cizmãritul etc. Elementul dominant este confecþionarea pieselor de iarnã: cãciuli,cojoace scurte, lungi, pieptare. Ele impresioneazã prin tehnicile de decorare,motivele folosite ºi ocaziile pentru care sunt confecþionate. Pentru împodobirea

257

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIClor se mai folosesc ºi blãnurile de animale sãlbatice (dihor, jder, vulpe). Alãturide acestea se mai confecþioneazã: curele, chimire, opinci, tolbe de vânãtoare,traiste, pungi, hamuri ºi alte obiecte de marochinãrie mãruntã.

Renumiþi cojocari se gãsesc în satele din nordul ºi centrul Moldovei, sudulTransilvaniei, nordul Olteniei ºi Munteniei.

i) Arta olãritului are cea mai veche tradiþie, având o vârstã milenarã, faptdemonstrat prin descoperirile arheologice. Ceramica popularã româneascã iniþiala fost mult influenþatã de cea greceascã ºi bizantinã, dar treptat ºi-a definitpropriile forme prin elementele de tehnicã, decor ºi colorit, utilizãri. Ea se poatedefini prin mai multe criterii:

l dupã modul de ardere al pieselor de ceramicã: neagrã - cu ardereincompletã ºi roºie - cu ardere completã în mediu oxidant;

l dupã finisaj - smãlþuitã ºi nesmãlþuitã;l dupã tehnica ornamentaþiei - prin pictare pe angobã, cu cornul, gaiþa, sau

pensula (cu desen în prealabil) ºi decorare cu ornamente în relief (branealveolate, figurine).

Ceramica tradiþionalã româneascã îndeplinea douã funcþii majore: ceautilitarã ºi cea esteticã.

Arta olãritului este cunoscutã încã din neolitic prin ceramica de Cucuteniurmatã în perioada dacicã de ceramica neagrã ºi roºie.

Renumite centre de olari se aflã în Oltenia: Poieniþa (Argeº), Iveºti (Vrancea),Horezu, Stroieºti, Slãtioara, Vlãdeºti, Galeºoaia (Gorj), ªiºeºti (Mehedinþi),Oboga, Româna (Olt), Olari (Buzãu), Rãdãuþi, Marginea (Suceava), Sãcel, Vama(Maramureº), Sãscior (Alba), Corund (Harghita), Iveºti (Vrancea), Vadu Criºului(Bihor) º.a.

j) Instrumente populare tradiþionale - sunt aparate de producere asunetelor realizate prin tehnici speciale ºi din materiale deosebite. Unele dintreacestea sunt foarte vechi, precum buhaiul, duba, buciumul, fluierele, cimpoiul,iar altele au fost asimilate în decursul timpului - vioara, þambalul, chitara, fagotul,clarinetul. Numai anumite instrumente sunt lucrate de meºteri populari: duba,drâmba, buciumul, fluierele. Alãturi de acestea mai sunt folosite, în completarealiniei melodice, frunza ºi coaja de mesteacãn, solzul de peºte etc.

În zilele noastre, dintre instrumentele populare se mai folosesc doarbuciumul, cimpoiul, fluierele, naiul, lãuta, cobza, þambalul, ultimele trei fiind defacturã lãutãreascã.

k) Arta împletiturilor are o veche tradiþie în satele româneºti prin faptulcã meºterii folosesc mai multe materiale: nuiele, pai, pãnuºi, papurã.

Cele mai rãspândite sunt împletiturile din nuiele, care au cea mai largãîntrebuinþare, având forme diferite în funcþie de utilitatea obiectelor. Meºterirenumiþi pentru acest tip de împletituri întâlnim în Þara Haþegului, PãdureniiHunedoarei, Bihor, Mureº º.a.

258


Alãturi de împletiturile mai deosebite (din domeniul pãlãriilor, coºurilorsau obiectelor de decor) un loc aparte prezintã acoperiºurile de paie, trestie, înfuncþie de zona etnograficã, care s-au pãstrat la foarte puþine gospodãrii þãrãneºti.Aria de rãspândire a acestui meºteºug s-a restrâns foarte mult în ultimele decenii,din cauza modernizãrii elementelor de interior ºi a ustensilelor casnice.

În judeþele Mureº, Giurgiu, Galaþi, Brãila, Tulcea, Dolj, Arad mai existãîncã ateliere pentru diverse împletituri. Contribuþia acestor artizani ar putea fimult mai substanþialã, prin realizarea unor produse în stilul artei decorativemoderne, mult cãutate de turiºti.

l) Arta þesãturilor ºi cusãturilor populare are cea mai largã arie derãspândire ºi reprezintã întreaga gamã de piese lucrate din fibre textile cu roldecorativ, definind stilul ornamental zonal al interiorului unei locuinþe sau alcostumului popular. Existã þesãturi realizate din fibre de origine animalã - pãr decaprã, lânã; din fibre de origine vegetalã - in, cânepã, bumbac.

Din punct de vedere al utilitãþii sunt trei mari categorii de þesãturi:l þesãturi de uz gospodãresc - ºtergare, prosoape, feþe de masã;l þesãturi strict decorative - scoarþe, chilimuri, feþe de masã, ºtergare,

chindee, feþe de pernã, perdele;l þesãturi de ceremonial - ºtergare de botez, nuntã, înmormântare, cioltare

de nuntã, ºervete pentru cumetrii, perne, scoarþe, toate foarte valoroasesub raport artistic.

Se remarcã scoarþele de lânã recunoscute internaþional care se caracterizeazãprintr-o mare varietate a motivelor ºi coloritului în funcþie de regiunea geograficã.În Maramureº motivul �horei� se întâlneºte frecvent pe un fond brun-cafeniu. ÎnBanat predominã motivele geometrice dezvoltate pe un fond roºu. Aceleaºi motiveapar ºi în Moldova pe un fond verde sau albastru.

Cusãturile reprezintã modalitãþi tehnice de ornamentare, care sunt utilizatela împodobirea pieselor de îmbrãcãminte sau la decorarea interioarelor. Acestease diferenþiazã în funcþie de þesãtura pânzei, punctele de cusut utilizate ºi puncteledecorative folosite. Din familia cusãturilor fac parte ºi aplicarea paietelor,mãrgelelor, gãietanelor, a broderiilor pe cojoace, pieptare ºi alte obiectevestimentare.

Existã zone folclorice renumite pentru cusãturile, þesãturile ºi broderiileaplicate: Maramureº, Þara Vrancei, Argeº, Muscel, Mehedinþi, Târnave,Bistriþa-Nãsãud, Vâlcea.

m) Arta picturii pe sticlã s-a dezvoltat ca meºteºug popular în Transilvaniaºi în nordul Moldovei, în unele centre urbane ºi rurale, începând cu secolulXVIII. Procedeul a fost folosit mai întâi în Tirol ºi Boemia de sud, de unde s-arãspândit ºi în spaþiul românesc, fiind favorizat de existenþa multor ateliere desticlãrie.

Spre deosebire de centrul Europei, tehnica picturii pe sticlã din Transilvaniaºi-a pãstrat filonul popular nealterat de influenþele urbane. Dacã tehnicile de

259

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIClucru au fost aceleaºi în mai toate centrele româneºti, în schimb modalitãþile deinterpretare a temelor abordate diferã de la un centru la altul, de la un meºter laaltul.

Faþã de numãrul mare al centrelor de picturã pe sticlã în trecut, astãzi aumai rãmas doar centrele de la Laz (Alba), Sibiel (Sibiu), Iernut (Mureº), Nicula(Cluj), Arpaº (Fãgãraº). Centrele cele mai active sunt la Cincu ºi la MãnãstireaBrâncoveanu - Sâmbãta de Sus, ambele în judeþul Braºov. Valenþele artistice ºichiar turistice ale acestui meºteºug sunt date de tematica iconograficã ortodoxã,de facturã bizantinã, armonizarea ºi alternanþa tonurilor de un rafinament deosebit.Culoarea susþine perfect fineþea desenului, iar frumuseþea multor icoane estesporitã prin prezenþa foiþelor de aur ºi argint care le amplificã valoarea ºioriginalitatea.

o) Arta prelucrãrii osului ºi cornului este caracteristicã Transilvaniei ºiMoldovei aceste materiale erau frecvent pentru depozitarea prafului de puºcã(coarnele se cerb), prãsele de cuþit etc. În toate situaþiile erau frumos decorateprin incizie, colorate sau încrustate cu metal ºi sticlã.

p) Arta prelucrãrii artistice a lemnului ºi metalului are o veche tradiþiepe teritoriul þãrii noastre. Podoabele din aur sunt realizate în numeroase sate dinHunedoara, Vrancea, ºi Bucovina. Vasele confecþionate din aramã sunt realizateîn numeroase localitãþi din România.

r) Alte meºteºuguri tradiþionale sunt practicate numai în anumite zoneetnografice, dar care ºi-au pãstrat adânci semnificaþii artistice ºi rituale.

Astfel poate fi amintit meºteºugul încondeierii ouãlelor, practicat în sateleBucovinei sau în satul Oboga de Sus în judeþul Olt. Alt meºteºug se referã laconfecþionarea mãºtilor care sunt folosite în dansurile rituale ºi la anumitesãrbãtori laice legate de Crãciun, Anul Nou, Rusalii.

3.3.2. Manifestãrile etnofolcloriceLa nivelul comunitãþilor rurale viaþa socialã se desfãºoarã în concordanþã

cu un anume instrument de mãsurare a timpului, care sã punã în acord varietateapreocupãrilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru ºi cosmic.Aceste legãturi sunt materializate prin multiple sãrbãtori ºi ritualuri specificepoporului român.

Întregul evantai al manifestãrilor folclorice se bazeazã pe existenþa a treicalendare:

l calendarul civil cu douã solstiþii ºi echinocþii, fazele lunii ºi alteevenimente astronomice sau meteorologice;

l calendarul bisericesc, cu rolul de a þine rânduielile creºtine;l calendarul popular, cu adânci rãdãcini în vechea istorie daco-romanã,

prin care se indicau perioadele cele mai favorabile pentru derularea ocupaþiilor

260


agricole ºi pastorale, se preciza rangul sãrbãtorilor ºi se individualizau anumitepractici deosebite.

⇒ Simplu ºi eficient, calendarul popular este un instrument perfecþionat,verificat de timp ºi tradiþii, care pune de acord viaþa socialã cu manifestareaciclicã a fenomenelor cosmice ºi terestre.

În cadrul calendarului popular românesc apar mai multe tipuri de manifestãri:l sãrbãtori de iarnã Crãciun, Anul Nou, Boboteaza - care sunt sãrbãtorite

în întreaga þarã, cu unele variaþii regionale. Practicile cele mai cunoscutesunt colindul, uratul cu capra, ursul, teatrul popular al irozilor, strigãtulprin sat;

l sãrbãtori agricole ale primãverii, legate de începutul anului agrar(Sântoader, Dochia, Lãzãrelul, Sângeorgiu, Armindeni, Ramura Verdeetc.);

l sãrbãtori pastorale ale primãverii, legate de adunatul oilor ºi începutulpãºunatului la munte (Sângeorgiu, Focul Viu, Tânjaua, Sâmbra oilor),sau coborâtul lor toamna (Sânmedru);

l sãrbãtorile verii, ce includ manifestãri legate de bogãþia recoltelor, coptulgrâului (Sânzienele, Paparudele, Cununa Grâului);

l sãrbãtori ale muntelui, care se desfãºoarã în aºezãrile situate pe plaiurilecarpatine, sub forma nedeilor, de Sântilie.

⇒ Sãrbãtorile legate de desfãºurarea calendarului religios sunt cunoscutemai ales pentru prãzmuirea zilelor unor sfinþi, arhangheli, apostoli, care reprezintãºi hramul multor lãcaºe de cult, a Crãciunului, a Paºtelui, sau ceremoniile legatede evenimente din viaþa omului. Alãturi de aceste sãrbãtori se mai pot aminti ºiunele manifestãri folclorice pãstrãtoare de multe obiceiuri ºi datini:

⇒ târgurile - ca locuri de schimb ºi vânzare a unor produse obþinute dinpãstorit, agriculturã, meºteºuguri;

⇒ festivalurile - ca manifestãri artistice cu program variat, având caracterocazional ºi care treptat au pierdut din legãturile cu vechile ritualuri, devenindun eveniment artistic, distractiv ºi de spectacol. Aceste festivaluri se pot împãrþiiîn mai multe tipuri:

− festivaluri muzicale: Festivalul cântecului ºi dansului popular din IlvaMare, festivalul dansului bãtrânesc de la Tg. Mureº, Festivalul cântecului, dansuluiºi portului popular din Gorj, Teleorman, Mehedinþi, zilele culturii popularebihorene la Oradea; Cântecele Oltului de la Cãlimãneºti; Festivalul dansuluifecioresc de la Cluj, Hora de la Prislop;

− festivaluri gastronomice: festivalul vinului (Oradea), festivalul þuicii(Vãlenii de Munte) (Fig. 37);

− festivaluri de satirã ºi umor: Gura satului (Macea-Arad);− festivaluri dedicate începerii sau încheierii unor activitãþi economice:

serbarea þãpinarilor (Prundul Bârgãului), miþuitul mieilor (în zona montanã).

261


Slatin

aCâ

mpulu

ngMo

ldoven

esc

Gala þ

i Fo

cºani

Lopã

tari

Berca

Bu

zãu

Pãtâr

lagele

Iaºi

Rãzb

oieni

Cotna

ri

Tg. N

eamþ

Bacãu

Pr

ãjeºti

Do

ftana

Copã

lãu

Voron

a

Vârfu

l Câ

mpulu

iRã

dãuþi

Su

cevi þa

Pu

tna Str

aja Gu

ra Hu

moru

luiVa

traDo

rnei

Fund

uMo

ldovei

Raºca

Borºa

Mo

isei

Bogd

an

Vodã

Huþa

Certe

zeVa

du Iz

eiOc

naªu

gatag

Stoice

ni

Hoten

iCã

lineºt

i

Oaº

Chilia

Asua

jul de

Sus

Const

anþa

Hârºo

va

Ostro

v

Nicu

liþel Tu

lcea

Bucu

reºti

Vãlen

ii de M

unte

Fieni

Târgo

viºte

Bolin

tin Va

le

Câmp

ulung

Domn

eºti

Muºãt

eºti

Curte

ade

Arge

º

Slatin

a

Carac

al

Balº

Horez

u No

vaci

Râmn

icu

Vâ

lcea

Bumb

eºti

Ji

uTâ

rgu Ji

u

Drob

etaTu

rnu-S

everin

Tisma

na

Baia

de A

ramã

Vãliu

g Re

ºiþa

Berzo

via

Zerve

ºti

Borlo

va

ªeml

acu

Mare

Vinga

Arad

Se

biº

Mone

asa

Hãlm

agiu

Sibiu

Avrig

Jina

Haþeg

Sil

vaºu

de Jo

s

Ilia

Zam

Mogo

º

Pietro

asa

Vaºcã

u Avram

Ia

ncu

Sãlci

ua

Z

au

de C

âmpie

Mierc

urea

Ci

ucVâ

rghiº

Racoº

Co

mana

Dealu

ªic

lod

Praid

Borse

c Ho

doc

Gurgh

iu Re

ghin

Orad

ea V

adu

Criºu

luiCi

zer

Buciu

m

Zalãu Sâ

nmiha

iuAl

maºul

uiHu

edin

Becle

an

Cãian

u M

are

Ilva M

areMa

ieru

Tih

a Bâ

rgãulu

iPr

undu

Bârgã

ului

Cova

sna

Cern

at Sf.

Gheor

ghe

Sãcel

e

Pred

eal

Râºno

v Zã

rneºt

i

Poina

Braºo

v

Baia

Mare

Satu

Lung

ªomc

uþaMa

re

ªieu

Teaca

Br

âncov

eneºt

i

Dupã

Ghid

ul ga

stron

omic

al Ro

mânie

i, 200

1

Fig. 3

7. Fes

tivalur

i gast

ronom

ice

262


Existã posibilitãþi de mãrire a importanþei manifestãrilor etnofolclorice înderularea unor programe turistice. Asemenea manifestãri se cer organizate cucompetenþã ºi atenþie, în apropierea unor muzee în aer liber, în staþiuni balneare,în centre urbane istorice, devenind atracþii deosebite pentru turiºtii interni ºistrãini. Din întreaga prezentare realizatã asupra artei populare se poate desprindeideea cã un rol major în pãstrarea acestor frumoase meºteºuguri tradiþionale îlare artizanatul, care prin prestaþii individuale sau de grup poate sã-ºi valorificeprodusele prin turism.

Alãturi de cele amintite mai sus amintim potenþialul gastronomic al satuluiromânesc. România dispune de un potenþial gastronomic deosebit, rezultat alpãstrãrii caracteristicilor tradiþionale ale bucãtãriei româneºti. la care se adaugãnumeroase influenþe strãine, care nu au fãcut decât sã îmbogãþeascã zestreagastronomicã a României. Acest potenþial este astãzi deosebit de complex ºiprezintã particularitãþi specifice fiecãrei regiuni.

Bucãtãria ardeleneascã se caracterizeazã prin influenþe puternice aleobiceiurilor gastronomice ale saºilor, ºvabilor ºi maghiarilor din Transilvania.Sunt preferate mâncãrurile cu multe calorii ºi foarte aromate. Se adaugã vinurilerenumite din podgoriile Târnava ºi Lechinþa, fiecare cu centre viticole renumite(Fig. 38): Jidvei, Blaj, Valea Nirajului, respectiv Lechinþa, Batoº ºi Teaca.

Particularitãþi deosebite au ºi celelalte regiuni ale þãrii care, însã, suntdeparte de o valorificare optimã a acestui potenþial deosebit de valoros.

3.4. Spaþiul rural ºi satul românesc � resurse pentrudezvoltarea turismului verde (agroturism)

Dezechilibrat, uneori marginalizat, spaþiul rural românesc a pãstrat, în ciudavicisitudinilor vremii, tradiþiile culturale, datinile strãbune ºi, mai ales, ospitalitateaspecificã României, fiind printre puþinele din Europa în care se mai pãstreazãîncã, aproape nealterate în anumite zone, valenþele tradiþionale spirituale, viaþaeconomicã ºi mediul înconjurãtor.

Satul românesc � prin specificul etnocultural ºi etnografic, prinoriginalitate ºi bogãþia resurselor proprii spaþiului geografic aferent � poate sã seconstituie ca un produs turistic inedit, care sã satisfacã o gamã largã de motivaþiiîn turismul organizat ºi pe cont propriu, intern ºi internaþional. Îndeosebi înzonele montane ºi colinare portul popular, folclorul mai prezintã acea notã deoriginalitate atât de rar întâlnitã astãzi ºi, din acest motiv, atât de cãutatã deturiºti. Toate formeazã un potenþial, care se constituie în resursã turisticã înunele zone, iar în agroturism contribuie la individualizarea destinaþiilor rurale,dacã se reuºeºte punerea în valoare a elementelor de patrimoniu existente. Creaþiapopularã are caracter �viu� datoritã existenþei atelierelor specializate în diferiteactivitãþi (olãrit, sculpturã în lemn ºi piatrã, cusãturi ºi picturi, prelucrarea

263


Hlipic

eni

Hârlã

u Plug

ari

Cotna

riProbot

a Tom

eºti Bohot

in Ave

reºti Hu

ºiVu

tcani Mu

rgeni

Bereºt

i Sm

ul þi Oa

ncea

Pãuneº

tiPan

ciu

Jariºte

a Od

obeºti

Vârte

ºcoiu

Coteº

ti Rm.Sã

ratGr

eabãnu

Râmn

icelu

Zãrne

ºti Ce

rnãteº

ti Ru

ºeþu

Niculi þ

el Tulcea

Ba

badag

Ostro

v Istria

Cernav

odã

Medgi

dia

Murfa

tlar 1

23 4

5

Jârlãu

Îns

urãþei

Sudiþi Fet

eºti

Ulmu

Greac

a Giu

rgiu

Zimnic

ea

Urzic

eni

Valea

Mare

ªtefãn

eºti

Topolo

veni

Câmp

inaUr

laþi

Valea

Cãlug

ãreasc

ã

Gorne

t-Cric

ov

Pleniþ

a Vâ

nju M

are Segarc

ea Am

ãrãºtii

d

e Jos

Drãgã

neºti O

lt

Drãgãº

ani

Târgu

Jiu

Buzia

º

Recaº

Ter

emia M

are

Moldo

va No

uã

Oravi

þa Jam

u MareTir

ol

Media

º Bla

j Jid

vei

Zalãu

ªim

leul

Silvani

eiªamºud

Sebeº

Margh

ita San

islãu

Valea

lui Mi

hai

Ighiu

Aiud

Turda

Lechin

þa Bistriþ

a

Halme

u Seini

6 7

Someº

Mureº

Mureº

Timiº

Jiu

Olt

Olt

Argeº

Dunãrea

Dunãrea

Ialom

iþa

Buzãu

PrutTro

tuº

Siret

Bârlad

Siret

Someº

1.Vale

a Nuc

arilor

2.Alim

an3.O

ltina

4.Ostr

ov5.B

ãneas

a6.B

ucium

eni

7.Nico

reºti

Fig. 3

8. Ce

ntre v

iticole

264


metalelor ºi osului, împletirea firelor vegetale). Pe lângã valoarea culturalã, acesteaprezintã interes pentru activitãþile turistice ºi mai ales pentru agroturism în calitatealor de componente ale profilului economic tradiþional din gospodãrii ºi sate.

Casele ºi gospodãriile þãrãneºti devin elemente de atracþie mai ales prinarhitectura tradiþionalã (care se remarcã prin stiluri variate de la o regiune laalta), mãrimea ºi forma construcþiei, prin predominarea unui anumit tip de materialde construcþie (lemn � în Carpaþi, Subcarpaþi, Podiºul Sucevei; piatra � în sudulDobrogei, zona Nãsãud etc.). Planul casei variazã mai ales în funcþie de eleviaþie,care determinã o distribuþie diferitã a încãperilor destinate locuirii, gãzduiriituriºtilor, pregãtirii ºi servirii mesei etc. Interioarele locuinþelor prezintãdecoraþiuni care le conferã un caracter rustic, sau conþin numai inventarul impusde normele pentru clasificarea structurilor de primire turistice.

Pentru conservarea unor valoroase elemente de patrimoniu, pentruevidenþierea varietãþii ºi originalitãþii arhitectonice, a tehnicilor tradiþionale, dinprima parte a secolului al XX-lea începe amenajarea muzeelor în aer liber (7 înprezent) cu diferite profile, precum si organizarea de expoziþii ºi colecþiietnografice. Acestea asigurã protecþie ex situ a unor case, gospodãrii ºi instalaþiide industrie þãrãneascã, precum ºi a diferitelor piese de inventar din gospodãrii.

În mediul rural existã 15 locuinþe sãteºti, care beneficiazã de protecþie camonumente de arhitecturã popularã, ºi câteva ansambluri tradiþionale rurale(Tabelul nr. 13), care intrã tot în categoria valorilor de patrimoniu cultural deinteres naþional.

Tabel nr. 13Monumente de arhitecturã popularã (locuinþe sãteºti) ºi ansambluri tradiþionale

ruraleNr.

Denumire Sat Comunã Judeþcrt.

Monumente de arhitecturã popularã (locuinþe sãteºti)1 Case de lemn (sec.XIX) Goieºti Vidra Alba

2 Case (sec.XVIII – XIX) Roºia Montanã Roºia Montana Alba

3 Case (sec.XVIII) Vadu Morþilor Vadu Morþilor Alba

4 Casa Avram Iancu Avram Iancu Avram Iancu Alba

5 Casa Hagi Tudorache Budeasa Mare Budeasa Argeº6 Casa Cartianu Cartiu Turcineºti Gorj

7 Porþi secuieºti Satu Mare Brãdeºti Harghita

8 Casa de lemn Deac Vasile Mosu Bogdan Vodã Bogdan Vodã Maramureº9 Casa de lemn Iurca Hãrniceºti Deseºti Maramureº

265


În mãsura în care casele ºi gospodãriile întrunesc condiþiile pentru primireaturiºtilor ele devin elemente de atracþie cu dublu rol: servesc gãzduirii oaspeþilorºi sunt obiective turistice specifice destinaþiei, fiind rezultate ale influenþeifactorilor geografici, istorici, social-economici, demografici din zona respectivã,iar structura lor reflectã principalele ocupaþii ale populaþiei rurale - agriculturã,creºterea animalelor, pescuit, exploatarea lemnului, prelucrarea materiilorprime etc.

Gospodãriile rurale, care primesc turiºti, trebuie sã fie clasificate, sistemulfolosit fiind îmbunãtãþit în ultimii ani. Pentru individualizare se foloseºte unsimbol (margareta) diferit de cel al altor categorii de structuri de primire turistice.În funcþie de calitatea ºi amenajãrile existente, gospodãriile pot avea1-3 �margarete�. Datoritã condiþiilor impuse de normele în vigoare, la destinaþiese asigurã un anumit grad de confort pentru ºederea turiºtilor, cât ºi protecþiaacestora. Clasificarea se realizeazã de cãtre structuri specializate, reprezentateprin comisii, pregãtite în prealabil pentru aceastã mãsurã.

Structura de primire turisticã dobândeºte valoare prin componentele depotenþial puse în valoare, astfel încât sã întregeascã oferta. Aceasta este favorizatãde o serie întreagã de elemente, care reprezintã caracteristici generale ale calitãþii:

10 Casa Polina Omir Siseºti ªiseºti Mehedinþi11 Casa de lemn Maria Moaca Schitu Topolniþei Izvoru Bârzii Mehedinþi12 Casa Buzescu Strejeºtii de Sus Strejeºti Olt

13 Casa Marcut Iacob al lui Gligor Cãlineºti � Oaº Cãlineºti � Oaº Satu Mare

14 Gospodãria MatisieviciEcaterina Demãcuºa Moldoviþa Suceava

15 Complexul gospodãresc cuocol întãrit Maria Veruleac Breaza de Sus Breaza Suceava

Ansambluri tradiþionale rurale1 Dârsta cu pivã Rucãr Rucãr Argeº2 Mori ºi vâltori Putna Prigor Caraº -Severin3 Mori Ciclova Românã Caraº-Severin4 Pivniþe de deal Bãlãneºti Glodeni Gorj

5 Trei mori de lemn Ponoarele Ponoarele Mehedinþi6 Crama lui Buzescu Buiceºti Priseaca Olt

7 Moara de apã Vitãneºti Þifeºti Vrancea

Sursa: Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional �Secþiunea a III-a � zone protejate


266


peisaje atrãgãtoare, climã sãnãtoasã, mâncare bunã, curãþenie, atmosferã plãcutã,relaþie corespunzãtoare între preþ ºi servicii oferite, posibilitatea de a practicaînotul (în mare, lacuri, râuri), schiatul etc., ospitalitate, tarife convenabile, traficmai redus de vehicule. Valoarea lor depinde de aprecierea subiectivã a persoanelorimplicate în deplasarea turisticã, dar este influenþatã în mod cert de imagineadestinaþiei, starea infrastructurii, condiþiile de accesibilitate, calitatea spaþiilor deprimire, disponibilitatea ºi pregãtirea gazdelor pentru asigurarea serviciilorturistice.

Alãturi de casa þãrãneascã, arhitectura popularã, meºteºuguri, obiceiuri,manifestãri folclorice, port ºi folclor popular un numãr mare de sate româneºtidispun ºi de alte resurse turistice: monumente istorice, de artã ºi arhitecturã,cadru natural nepopulat ºi cu un potenþial diversificat (ape minerale ºi/sau termale,bioclimat, peisaje pitoreºti, fond de vânãtoare, domeniu schiabil etc.) astfel încâtîn mediul rural românesc existã posibilitatea realizãrii unei oferte din ce în cemai diversificate, care sã se adreseze tuturor categoriilor de turiºti.

Pe ansamblu, elementele descrise reprezintã factori care pot genera activitãþituristice, sau pot influenþa manifestarea acestora. În funcþie de existenþacomponentelor potenþialului natural ºi antropic, de existenþa ºi accesibilitatearesurselor turistice, de infrastructura creatã pentru primirea turiºtilor, în literaturaeconomicã se vorbeºte despre factori iniþiali (existenþi înaintea desfãºurãriiactivitãþilor turistice ºi independent de acestea) ºi despre factori derivaþi, dediferite tipuri de zone rurale. (Fig. 39)

Aceºtia din urmã sunt relevanþi pentru asigurarea atractivitãþii unui sat,unui spaþiu, unei regiuni rurale de interes turistic. În cazul obiectivului agroturisticaceastã a doua categorie (factori derivaþi) se referã la:

§ infrastructura turisticã: cazare ºi servirea mesei, organizare ºi consiliere,transporturi turistice;

§ infrastructura de petrecere a timpului liber: activitãþi sportive, culturale,programe cu caracter de atracþii (participarea la serbãri, expoziþii,sãrbãtori);

§ oferte turistice speciale: legate de existenta izvoarelor minerale, aamenajãrilor pentru bãi (la nivelul aºezãrii în aceastã categorie se includtârgurile).

Ce condiþii minime trebuie sã îndeplineascã o localitate pentru a deveni

sat turistic? Amplasate într-un cadru natural atrãgãtor, fãrã surse de poluare,accesibilitate, existenþa unor resurse turistice bogate ºi posibil a fi valorificateprin desfãºurarea unor activitãþi culturale sau participarea la acþiuni culturale cese desfãºoarã în sat etc. De asemenea, este necesar un minim de confort, rezolvatcu mijloace locale, simple (apã curentã, canalizare, baie etc.). (Erdeli G., IstrateI., 1995).

Alãturi de acestea, la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contribui ºiurmãtoarele: existenþa unei tradiþii în ce priveºte activitatea turisticã, aportul

267

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICTip

uri de

zone

rural

e

zone

în car

e pred

ominã

facto

rii fav

orizan

þi ai

d

ezvolt

ãrii

zo

ne în

care

predo

minã

fa

ctorii

restric

tivi a

i

dezv

oltãri

i

zon

e cu c

ondiþ

ii med

iiI-V

III - r

egiun

i de d

ezvolt

are

Zone

în ca

re pr

edom

inã fa

ctorii

favo

rizan

þi ai d

ezvolt

ãrii

Zone

în

care

pred

ominã

fact

orii

restri

ctivi

ai de

zvoltã

rii

: A.M

aramu

reº; B

.Rodn

a-Bârg

ãu-C

ãlima

n; C.D

epres

iunea

Ciuc

-Vale

a Bist

riþei;

D.D

obrog

ea de

sud-es

t; E.Zo

na pe

riurba

nã B

ucure

ºti; F

.Dep

resiun

ea Br

aºov-V

alea P

rahov

ei-Su

bcarp

aþii M

unten

iei; G

.Sibiu

-Lotr

u;

H.

Porþ

iele

de

Fier

-Va

lea

Cern

ei-T

ism

ana;

I.C

âmpi

a Ba

natu

lui;

J.C

uloa

rul

Criº

-Som

eº.

: 1.M

oldov

a de

nord

-est;

2.Mold

ova

centra

lã; 3

.Delt

a Du

nãrii;

4

.Dob

rogea

centra

lã ºi d

e sud

-est; 5

.Bãrãg

anul;

6.Su

bcarp

aþii d

e Curb

urã; 7

.Câmp

ia Te

leorm

anulu

i; 8.O

ltenia

de su

d; 9.B

anatul

de su

d;

1

0. Mu

nþii A

pusen

i; 11.P

odiºu

l Som

eºan.

0

12

0 k

m

P ru t

S ir e t

MareaNeagrã

Dunrea ã

D unre aãS om

e º

UN

GA

RI

A

SERB IA

I

MU

NTEN

EGR

Uª

B

U

L

G

A

R

I

A

UC

RA

INA

MO

LD

OV

A

U

C

R

A

I

N

A

dupã

PHAR

E

Fig. 3

9. Tip

uri de

spaþii

rurale

268


unor eventuali factori curativi balneoclimaterici (izvoare de ape minerale, termale,nãmoluri terapeutice, mofete, lacuri sãrate, litoral-maritim etc.), existenþa unorvaloroase vestigii arheologice, monumente istorice, de artã ºi arhitecturã, prezenþaunor dotãri social-culturale, sportive, comerciale etc.

3.4.1. Stabilirea tipurilor de sate turisticeConstã în identificarea ºi relevarea specificului localitãþilor ºi gruparea lor

în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovãrii, în fiecare localitate, a celormai adecvate forme de turism, în funcþie, atât de principalele caracteristicigeografice, sociale ºi economice, cât ºi de principalele motivaþii ºi opinii alecategoriilor de turiºti care frecventeazã localitatea respectivã. Aplicareaprincipiului specializãrii în domeniul organizãrii ºi funcþionãrii satului turistic,este cu atât mai necesarã cu cât fiecare localitate ruralã constituie o entitate cuparticularitãþi proprii ºi activitãþi specifice, ce nu trebuie decât sã fie identificateºi valorificate cât mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.

De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc deselecþionare a turiºtilor, aceºtia grupându-se de la sine într-un sat sau altul, înfuncþie de principalele lor motivaþii ºi opþiuni turistice. Aceasta permite o maibunã cunoaºtere ºi funcþionare a mecanismului economic cerere-ofertã, ºi, caurmare, organizarea spaþiilor de cazare ºi a celorlalte servicii, în funcþie deprincipalele caracteristici social-economice ale clientelei turistice. In sfârºit,stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei propagande, reclameºi publicitãþi concrete ºi specifice, în funcþie de particularitãþile fiecãrui tip desat turistic.

Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fiabordatã ca o chestiune de naturã opþionalã, însã, decizia aplicãrii ei în practicã,determinarea tipului satului turistic este de naturã obiectivã. Pentru aceasta, estenecesar ca, alãturi de dorinþa ºi intenþia organizatorilor, satul turistic respectivsã întruneascã un cuantum de condiþii naturale ºi istorice, social-economiceobiective, care sã fie definitorii ºi caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic.

Întrucât caracteristicile care pot fi luate în considerare în tipologia satelor turisticesunt numeroase ºi variate de la o zonã geograficã la alta ºi chiar de la o localitatela alta, ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelorturistice.

Aºezãrile rurale de interes turistic (Tabelul nr.14) sunt prezente, ºi s-audezvoltat, pe cele mai variate forme de relief, de pe litoralul Mãrii Negre ºiDelta Dunãrii, pânã în zona montanã, fiind grupate pe baza specificului în câtevatipuri majore:

• Satele peisagistice ºi climaterice se caracterizeazã prin prezenþa unuicadru natural atractiv, cu elemente de potenþial turistic numeroase ºi variate, care

269

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICTabel nr.14

Localitãþile rurale cu valenþe turistice din RomâniaNr. Judeþul Localitãþile rurale Importanþãcrt. turisticã1 Alba Bistra, Lupºa, Vidra, Albac, Arieºeni, Gãrda de Sus **

2 Arad Bocsig, Pâncota, Sãvârºin, ªiria, Hãlmagiu *

3 Argeº Arefu, Stoieneºti, Brãdet, Brãduleþ, Lereºti, Rucãr **

4 Bacãu Caºin, Ghimeº � Fãget, Berzunþ, Slãnic Moldova *

5 Bihor Aghireº, Bucium, Pietroasa, ªinteu, ªuncuiuº **

6 Bistriþa Nãsãud Chiraleº, Lechinþa, Bistriþa Bârgãului, Colibiþa, PrunduBârgãului, Rebra, Susenii Bârgãului, Telciu, Tiha Bârgãului *

7 Braºov Bran, Bucium, Cristian, Fundata, Moieciu, ªirnea, Moeciude Sus, Poiana Mãrului, ªoarº, Preduleþ **

8 Botoºani Drãguºeni, Ipoteºti, Lunca *

9 Brãila Gropeni, Ianca *

10 Buzãu Buda, Cislãu, Lopãtari, Starchiojd, Siriu, Bãrnova, Ciurea,Mânzãleºti, Tomeºti *

11 Caraº-Severin Armeniº, Bozovici, Cornereva, Gârnic, Marga **

12 Cluj Cãlãþele, Iclod, Valea Drãganului, Beliº, Bãiþa, Ciucea, Poieni,Sâncrai **

13 Constanþa Tuzla, Costineºti, 2 Mai **

14 Covasna Augustin, Bãþanii Mari, Belin, Micãsasa, Olteni, Arcuº,Breºcu, Bãile Balvanyoº, Malnº Bãi, Sânzieni, ªugaº Bãi, *Turia, Zagon, Zãbala

15 Dâmboviþa Dragodana, Malu cu Flori, Pietroºiþa, Tãtãrani, Voineasa *

16 Gorj Cerna Sat, Câlnic, Glogova, Baia de Fier, Dobriþa, Novaci,Polovragi, Padeº, Tismana **

17 Harghita Atid, Bucim, Ciceu, Dãneºti, Lãzarea, Praid *

18 Hunedoara Bãniþa, Grãdiºtea de sub Munte, Hãlmagiu, Nucºoara, ªoimuº,Veþel, Bucium Orlea, Densuº, Sântãmãria Orlea, Subcetate *

19 Ilfov Cãldãruºani, Snagov **

20 Iaºi Andrieºeni, Ruginoasa, Tansa, Cotnari, Pãun21 Maramureº Bogdan Vodã, Viºeu de Sus, Botiza, Ieud, Moisei, Ocna

ªugatag, Rozavlea, Sãliºtea de Sus, Sãpânþa, Vadu Izei **

22 Mehedinþi Dubova, Eºenilþa, Cireºu, Isverna, Bala **

23 Mureº Gurghiu, Hodac, Ceauºu de Câmpie **

24 Neamþ Agapaia, Tãrcani, Vânãtori, Viiºoara � Bistriþa25 Olt Gostavãþ, Drãghiceanu, Dobrosoveni, Orlea, Teslui �

Comãniþa, Vitomireºti, Vlãdila *

270


favorizeazã petrecerea timpului liber. Aºezãrile turistice de acest tip, situate înzonele de deal ºi de munte, cu casele uneori rãspândite la o oarecare distanþãunele faþã de altele, dar ºi în zona litoralã - oarecum izolatã de marile artere decirculaþie � sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilitãþi de plimbare înaer liber, bãi de aer, helioterapie, drumeþie: Fundata, ªirnea (în CuloarulRucãr-Bran), Tismana (Gorj), Brãdet (Argeº), Botiza (Maramureº), Vama Veche,

2 Mai (Constanþa) etc, Caracteristica predominantã a acestor sate, adecvateturismului de sejur (pentru amatorii de liniºte, de plimbãri solitare, într-un cadrunatural pitoresc), este cadrul natural ºi poziþia geograficã izolatã de centreleaglomerate. Satele de deal ºi munte, cu casele rãspândite pe vãi ºi coline, la ooarecare distanþã unele faþã de altele, cu pajiºti, fâneþe sau livezi, satisfac motivaþiafundamentalã a numeroºi turiºti, �reîntoarcerea la naturã�.

• Satele balneare susþin turismul balnear de importanþã localã ºi mai rarregionalã, bazându-se pe o serie de �resurse turistice� exploatate ºi valorificate:ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sãrate, nãmol etc.: Zizin,

(Covasna), Bala (Mehedinþi), Oglinzi ºi Bãltâþeºti (în Subcarpaþii Moldovei),Coºtiui (Maramureº), Câlacea (Timiº), Sâcelu (Gorj) etc.

• Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelormontane cu strat de zãpadã persistent, condiþii de pantã deosebite ce favorizeazãpracticarea sporturilor de iarnã (Fundata, Gãrina - în judeþul Caraº etc.), dar ºizonelor joase, cu oglinzi de apã, care susþin sporturile nautice (Murighiol, Mila

26 Prahova Cornu, Izvoarele, Mãneciu � Ungureni, Teºila, Telega, ValeaDoftanei, Breaza, Brebu, Poiana Þapului *

27 Satu Mare Certeze, Tãºnad, Vama **

28 Sãlaj Muºfalãu, Boghiº *

29 Sibiu Biertan, Cisnãdie, Cisnãdioara, Jina, Poiana Sibiului, Tiliºca,Gura Rãului, Poplaca, Sãliºte � Sibiel, Sebeºul de Sus **

30 Suceava Broºteni, Ciocãneºti, Cârlibaba, Putna, Dorna Arini, Iacobeni,Mãnãstirea Humorului, Panaci, Poiana Stampei, ªaru Dornei,Vatra Dornei, Vatra Moldoviþei, Vama **

31 Timiº Giarmata, Gladna Montanã, Recaº *

32 Tulcea Criºan, Maliuc, Sf.Gheorghe, Murighiol *

33 Vâlcea Vaideeni, Costeºti, Bãrbãteºti, Sãlãtrucel, Mãlaia, Câineni Mari **

34 Vrancea Câmpuri Lepºa, Mãrãºti, Mera, Nereju, Negrileºti, Rãcoasa,Soveja, Þifeºti, Tulnici, Vidra, Vizantea, Vulcãneasa **

Sursa: Banca de date a Institutului de Cercetare pentru Turism. Localitãþile scrise cu caracter italic suntînscrise în circuitul turistic actual

Continuare – Tabel nr.14

271

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC23 etc.). Acest tip de sat poate atrage douã categorii de turiºti, în general dinrândul tineretului: sportivi amatori, iniþiaþi în practicarea sporturilor respective,turiºti neiniþiaþi sau mai puþin iniþiaþi, dar dornici sã le înveþe ºi sã le practice.Pentru aceºtia din urmã pot funcþiona instructori de schi, bob, înot etc., recrutaþidin rândul populaþiei locale. De asemenea, în aceste sate pot funcþiona puncte deînchiriere a echipamentului sportiv.

• Sate turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). În aceastã grupã pot fiincluse, în general, sate de munte, în care preocuparea de bazã a localnicilor estecreºterea oilor ºi vitelor, ºi care pot sã atragã turiºti, prin meniuri bazate peproduse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu ouã, carne de pasãre, deovine ºi de bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospeþe ciobãneºti(batal la proþap, berbec haiducesc, balmuº, urdã ºi jântiþã), petreceri specifice ºitradiþionale.

� Satele pescãreºti ºi de interes vânãtoresc oferã ºi organizeazã diferiteforme de agrement speciale pentru turiºti - vânãtoare, pescuit, safari - asigurând,în acelaºi timp, posibilitãþi de cazare, servicii culinar-gastronomice pescãreºtisau vânãtoreºti: Criºan, Sfântu Gheorghe, Murighiol (în zona Deltei) Ciocâneºti(judeþul Suceava), Gurghiu (judeþul Mureº), satele de pe vãile Viºeului ºi Bistriþeietc.

� Sate turistice de creaþie artisticã ºi artizanalã (Tismana, Oboga, Margina,Marga, Cordun, Sãpânþa etc.). Sunt cunoscute interesul numeroºilor turiºti pentrucreaþia artisticã ºi artizanalã, ca ºi dorinþa lor pentru achiziþionarea unor astfelde creaþii direct de la sursã, de la producãtorul însuºi. Pânã în prezent, în acestelocalitãþi se practicã doar turismul de circulaþie. În cel mai bun caz, unele dintreele sunt incluse în itinerarele turistice ale unor firme de turism. Aceste sateoferã, însã, posibilitatea practicãrii unui turism de sejur, în cadrul cãruia înatelierele special amenajate ºi sub îndrumarea unor artiºti ºi meºteri popularirenumiþi, turiºtii s-ar putea iniþia în artã ºi tehnici arhaice populare: icoane pesticlã, picturã naivã, sculpturã în lemn ºi piatrã, þesãtorie popularã, confecþii ºicusãturi populare, ceramicã, muzicã ºi dansuri populare etc.

Avem în vedere identificarea posibilitãþilor de practicare a unora din acesteactivitãþi chiar în cadrul gospodãriilor gãzduitoare. Existã numeroase sate în carepreocuparea de bazã a gospodinelor este þesutul la rãzboaie þãrãneºti, cusãturilesau broderiile populare, activitãþile în care pot fi iniþiaþi turiºtii amatori. Prinurmare, caracteristica esenþialã a acestor sate, imaginea lor de marcã, ar urma sãfie producþia artisticã ºi artizanalã, valorificabilã turistic complex ºi eficient.

• Satele turistice etnofolclorice grupeazã aºezãrile rurale care deþin unfond etnografic, de valoare inestimabilã, reprezentat prin muzee etnografice,arhitecturã popularã de excepþie, port tradiþional ºi folclor etc., Curtiºoara (Gorj),Avram Iancu (Alba), Rãºinari (Sibiu), Vama (Suceava), Nãruja (Vrancea) etc.

Aceste sate pot oferi turiºtilor servicii de cazare ºi masã în condiþii autentice(mobilier, decor ºi lenjerie în stil popular, meniuri tradiþionale servite în veselã

272


ºi cu tacâmuri specifice, farfurii ºi strãchini de ceramicã, linguri de lemn etc.,ceea ce nu exclude, desigur, posibilitatea utilizãrii tacâmurilor moderne).

În aceste sate se pot organiza expoziþii artizanale permanente, cu vânzare,iar pentru turiºtii care nu rãmân în localitate, ci doar o viziteazã, se pot amenajauna sau mai multe gospodãrii ca muzeu etnografic în aer liber. De asemenea, potfi identificaþi ºi stimulaþi rapsozii populari, pot fi permanentizate horeleduminicale, serbãrile, târgurile, alte obiceiuri ºi tradiþii locale, la care sã parti-cipe efectiv ºi turiºtii.

Este ºtiut însã cã pãstrarea ºi perpetuarea folclorului ºi îndeosebi aetnografiei (portul, tehnicile de lucru, arhitectura etc.) în formele lor originale,tradiþionale, se aflã în declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etnograficãa þãrii. Formele ºi conþinutul modului de viaþã citadin au pãtruns ºi continuã sãpãtrundã impetuos ºi ireversibil în mediul rural.

Abordând viitorul unor localitãþi rurale din perspectivã turisticã, ºiadaptându-se acestui scop, se impune ca specificul lor etnografic sã fie conservatºi perpetuat, în forme adecvate. În caz contrar, interesul turiºtilor pentru sateleromâneºti, pentru mediul nepoluat în general va scãdea treptat.

• Satele cu obiective de interes ºtiinþific - dispun de diferite tipuri derezervaþii naturale care, prin inedit, unicitate, frumuseþe etc., atrag spre vizitarenumeroºi turiºti strãini ºi autohtoni: Andrieºeni (Vrancea), Cîreºu (Mehedinþi),Bosanci ºi Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramureº) etc.

• Sate cu monumente istorice, de artã ºi arhitecturã cu valoare deexcepþie, renumite pe plan naþional ºi internaþional chiar, sunt specifice Moldovei,cu o salbã impresionantã de mânãstiri, rezultatul �renaºterii� moldave din secoleleXV-XVII (Suceviþa, Putna, Dragomirna, Agapia, Vãratec etc.); Subcarpaþii Getici{Aninoasa, Cotmeana, Cozia, Horezu, Polovragi, Tismana); sudul Transilvaniei- cu renumitele biserici fortificate (Hãrman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristianetc.).

• Sate turistice pomiviticole. În aceste sate, care au ca principalãcaracteristicã activitatea de cultivare a pomilor fructiferi ºi a viþei-de-vie, turismulse poate practica pe toatã durata anului, atât în perioada recoltãrii, cât ºi dupãaceea, prin oferirea fructelor, strugurilor ºi a preparatelor pe baza lor. De asemenea,pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pebazã de fructe. În aceste sate o atracþie deosebitã ºi, în acelaºi timp, o sursãprincipalã de venituri poate s-o reprezinte bãuturile rãcoritoare ºi reconfortante,preparate din fructe (Recaº, Giarmata, ªiria, Agapia etc.).(Fig.38).

Multe tipuri de sate prezentate anterior nu au caracteristici tranºante, acelaºitip putând cuprinde caracteristici specifice celorlalte tipuri, delimitarea realizatãfiind mai mult teoreticã. Spre exemplu, satele Tismana ºi Sibiel au specificetnofolcloric, dar sunt încadrate într-un peisaj natural atractiv, iar Fundata ºiVaideeni sunt pastorale, etnofolclorice ºi peisagistice.

273

POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICÎn concluzie, putem spune cã spaþiul rural al României prezintã o mare

bogãþie de valori cultural-istorice, care rãspund unor variate motivaþii alecãlãtoriilor turistice, între care comorile de artã popularã, etnografie ºi folclorreprezentând o imagine de marca a poporului nostru, a satului românesc. Toateacestea fac ca þara noastrã sã dispunã de multiple posibilitãþi pentru dezvoltareaagroturismului.

3.4.2. Agroturism � turism �verde�In contextul identificãrii ºi nominalizãrii conceptelor operante (miºcarea

de persoane, fenomenul turistic, categoria de turism, faptul turistic, piaþa turisticãºi categoriile acesteia -cererea ºi oferta, atitudinea ºi motivaþia specifice,comportamentul turistic, statutul turistic, formele de turism, agrementul turistic,loisirul turistic), categoria de agroturism se defineºte ca o formã de turismrezultatã atât din acþiuni ale indivizilor ce vizeazã o deplasare într-un spaþiudefinit, cât ºi din consecinþele activitãþilor trecute ºi prezente ale societãþii,constituite într-un cadru adecvat desfãºurãrii acþiunilor turistice.

Astfel, în exercitarea faptului turistic, acþiunea umanã este condiþionatã deexistenþa unei structuri antropice ºi a infrastructurii socio-culturale adecvate,prezente într-un mediu natural nepoluat ºi atrãgãtor. Valorile la care trebuie sãse raporteze activitatea agroturisticã ºi în jurul cãrora va fi elaborat proiectul dedezvoltare sunt: deci satul în complexitatea lui, comunitãþile indigene, modul lorde viaþã, identitatea, relaþia lor cu pãmântul ºi natura, mediul înconjurãtor ºiocupaþiile tradiþionale. Deci, agroturismul se bazeazã pe potenþialul spaþiuluirural, pe oamenii ºi produsele specifice locului, care trebuie sã se adaptezecerinþelor pieþei turistice, abordând o gândire antreprenorialã ºi, fãrã sã unifor-mizeze oferta, trebuie sã-ºi reamenajeze structurile de primire pentru a fi lanivelul standardelor de calitate dorite de turiºti, sã punã în valoare tradiþiileculinare ale bucãtãriei româneºti.

Plecând de aici, �....din punct de vedere al spaþiului de cazare, al asigurãriibazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o acþiune capabilã sã valorificeexcedentul de cazare existent în gospodãria þãrãneascã, pregãtit ºi amenajat pentruprimirea de oaspeþi. Din punct de vedere al acþiunilor care graviteazã în jurulgospodãriei þãrãneºti, agroturismul poate fi privit ca un ansamblu de bunuri ºiservicii oferite de gospodãria þãrãneascã spre consumul persoanelor, care pe operioadã determinatã vin în mediul rural pentru relaxare, odihnã ºi agrement,cure terapeutice, tranzacþii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, iniþiereaîn arta meºteºugurilor tradiþionale, pentru studii ºi documentare, precum ºi pentrumulte alte activitãþi specifice�. (Mitrache ª. ºi colab., 1996, pag.14).

Agroturismul reprezintã acþiunea de deplasare a unei persoane într-olocalitate ruralã nepoluatã, pitoreascã, având un specific agrar, finalizatã prin

potentialul antropic

Documents