Portofoliu La didactica educaiei civice

A efectuat: B Angela

Cuprins:1.Didactica teoria generala a procesului de invatamint;2.Principiile predarii, invatarii educatiei civice;3.Curricumul modernizat la educatia civica;4.Continutul si structura invatamintului Preuniversitar. Manualul;5.Obiective operationale;6.Strategii didactice;7.Metode didactice;8.Lectia forma principala a procesului de invatamint;9.Evaluarea performantelor scolare;10. Proiectarea didactica.

JON AMOS COMENIUS ( 1592 1670 )Didactica este o disciplin pedagogic, o ramur a tiinelor educaiei, al crei obiect de studiu este procesul de nvmnt, ca principal modalitate de instruire i educare.

Etimologia cuvntului didactic se afl n termenii greceti: didaskein = a nva; didaktikos = instrucie, instruire; didasko = nvare, nvmnt; didactike = arta nvrii. Originea cuvntului sugereaz faptul c sfera de cuprindere extrem de extins a didacticii, coincidea cu problematica procesului de predare-nvare, a educaiei, a nvmntului, a formrii omului.

Conceptul didactica a fost introdus n teoria i practica colii n secolul XVII-lea, de ctre celebrul pedagog ceh Jan Amos Comenius (1592-1670), prin lucrarea sa Didactica Magna, publicat n anul 1632 n limba ceh i n anul 1657 n limba latin. Atribuind conceptului semnificaia iniial de art a predrii, respectiv art universal de a-I nva pe toi totul, Comenius considera c a nva pe altul nseamn a ti ceva i a face i pe altul s nvee s tie i aceasta repede, plcut i temeinic, n special cu ajutorul exemplelor, regulilor i aplicaiilor generale sau speciale.

Aportul lui Comenius la constituirea didacticii este deosebit, contribuiile sale la elaborarea teoriei i practicii instruirii fiind absolut remarcabile.A rezultat o oper cu mare valoare intrinsec pentru teoria i practica instruirii, stabil i generatoare a unei autentice revoluii n nvmnt, oper care nu a fost egalat de ali pedagogi. De aceea, secolul XVII a mai fost numit n pedagogie secolul didacticii, iar Comenius a fost supranumit Galilei al educaiei i Bacon al educaiei.Opera pedagogic a lui Comenius se constituie ntr-o doctrin pedagogic ce i pstreaz i astzi actualitatea. Viziunea sa asupra didacticii, st la baza modalitii de organizare a procesului de nvmnt desfurat n limba matern, pe clase i lecii, cu programe colare i manuale, cu elevi de aceeai vrst cu personal calificat, ntr-un an colar, cu perioade de activitate i de odihn, cu o anumit organizare a zilei.

n concepia sa, nvmntul avea obligaia de cuprinde toat populaia, spre a ridica nivelul de nelepciune al oamenilor.Considera, ca axiom a instruirii, sintagma colarului i se cade munca, profesorului- conducerea; d ntotdeauna n mna elevului uneltele, ca s simt c nimic nu e imposibil, inaccesibil, greu: ndat l vei face activ, ager, dornic.

Comenius considera c profesorul trebuie s-l ajute pe colar s-i nsueasc tiina i a ti nseamn a putea reda ceva fie cu mintea, fie cu mna, fie cu limba, susinea c o metod de lucru adecvat asigur rezultate bune chiar i n cazul unor dascli i elevi mai puin buni; susinea c n transmiterea cunotiinelor, condiia de baz este ca toate s fie predate prin exemple, prin precepte, prin aplicaie sau imitaie.

Comenius a formulat o serie de principii didactice: educarea cunoaterii prin trecerea progresiv de la concret la abstract, de la particular la general, de la cunoscut la mai puin cunoscut, prin observaie practic sau intuiie; realizarea unui nvmnt treptat, gradat i concentric, ceea ce presupunea elaborarea riguroas a unor planuri i programe de nvmnt; evidenierea rolului activizrii prin exerciiul virtuilor morale; asigurarea caracterului sistematic al instituiei.Extensiunea conceptului de didactic s-a datorat faptului c, la nceputul secolului XX, s-a nregistrat o dinamic a gndirii pedagogice, determinat de noile necesiti sociale i de apariia unor curente de gndire n a doua jumtate a secolului XIX.Termenul didactica a fost consacrat de Comenius, dar naintea sa fusese utilizat n secolul al XVII-lea de pedagogul Elios Bodinus n lucrarea Didactica sive ars docendi (1621), apoi de Wolfgang Ratke (Ratichius) n lucrarea Aphorismi didacticii paecipui (1629).

De asemenea, Comenius a preluat multe idei introduse n cultura timpului, fie de mari profesori de la sfritul Renaterii (de exemplu Ioachimus Fortius), fie de celebrii gnditori umaniti ai vremii (de exemplu Erasmus si Vives), care susineau c nimic nu este mai ucigtor n viaa omeneasc dect acea depravare a judecii care nu acord lucrurilor preul lor. Cci de aceea ajungem s rvnim lucruri josnice, ca i cum ar fi preioase, iar pe cele preioase s le respingem ca i cum ar fi fr nici o valoare, adic s tratm lucrurile imprudent, prostete, vtmtor; altfel spus, se sublinia nevoia organizrii instruirii n coal i nevoia de disciplinare a minii prin instruire.Valoarea i stabilitatea concepiei lui Comenius n istoria teoriei i practicii instructive nu a fost egalat n gndirea altor pedagogi. Aportul su cu privire la constituirea didacticii este fr precedent. Astfel, de la concepia sa cu privire la coninutul didacticii, pornete ntreaga organizare a procesului de nvmnt desfurat n limba matern, pe clase i lecii, cu programe i manuale, cu elevi de aceeasi vrst, cu oameni specializai, ntr-un an colar, cu perioade de munc i de odihn (vacane), cu o organizare anume a zilei de lucru (cu un anumit orar) etc.

Mai mult dect problemele de ordin administrativ, i-au stat n atenie cele legate de obiectivele, principiile, coninutul, metodele i formele de organizare a muncii instructiv-educative, oferind profesorului att orientarea necesar, ct i instrumentele de lucru. Marele gnditor avea convingerea c o metod de lucru adecvat asigur rezultate bune chiar i n cazul unor dascli i elevi mai puin buni. Este interesant de reinut faptul c, n concepia sa, nvmntul avea obligaia de a cuprinde toat populaia, spre a ridica nivelul de nelepciune al oamenilor, ndrumndu-i s triasc n conformitate cu natura. n consecin, recomand mai nti educarea cunoaterii, urmnd drumul de la concret la abstract, de la particular la general, de la uor la greu, de la cunoscut la mai puin cunoscut, de la apropiat la ndeprtat, totul fcndu-se prin observaie practic sau intuiie, aceasta din urm fiind regula de aur a instruciei.

1.1 Tema: Didactica teoria generala a procesului de invatamint. Obiectivele si metodele de cercetare ale didactici educatiei civice.

Teorie normativa

Este o teorieDescriptiv/prescriptiva//

Caracteristicile didactici ca stiinta

practica reflectiv

Character explicative

Cercetarea si gasirea noului pent ru experimentarea unor metodologi particulare care apar in procesul invatari Educatiei.CiviceStudierea trecutului nostrum in domeniul trecutuluiDirectiile orientari cercetari educatiei civice

Studierea si generalizarea experientei inaintate a predari invatarii Educatiei Civice in spatial Romanesc

psigologiaRelatiile didacticici cu alte stiinte

logicapedagogia

Metode de cercetare ale educatiei civice

abservatiaancheta experimental

2.2 TEMA:Principiile predarii, invatarii educatiei civice.

PRINCIPIU-ideia de baza pe care se intemeiaza procesul de invatamint si care jaloneaza cursul general al activitatilor profesorului si al elevilor.NORME DIDACTICE-au un inteles mai restrins de conduit a prescriptiei si a indicatiilor care sunt impuse actului didactic.

Caracterile principiilorVizeaza toate competentele actele didactice 1.generale 4.sistematic

2.normative 3.dinamic

Conduc la stabilirea obiectivelor in structurare

Principia speciale

Principia generale

-Principiul invatarii interactive; -Pr. si responsabilitatile omului;-Pr. Participarii constiente si active -Pr. ed.civice in spirit drept civilizat a elevilor; -Pr.in spirit constient si active--Pr. Accesibilitatii si individualitatii participative;invatatamintului; -Pr.formari constiintei si consider--Pr. stimulari si dezvoltarii motivatiei atiei civice; pt invatare; -Pr.abordarii educatiei civice prin -Pr. insusirii tehnicilor si a cunostin- prisma elaborarii continua si telor priceperilor si deprinderilor; perspective cu actori speciali;-Pr. legarii teoriei de practica; - Pr.tratari individuale , tolerante -Pr. invatamintului sistematic si continu. Si defeciente.3.3 TEMA:Curricumul modernizat la educatia civica.

CURICULUM-este un document normative ce reglementeaza procesul educational in cadrul acestei discipline.

TIPURI DE CURRICULUM: 1.formal 2.nonformal 3.informal

CURICULUM MODERNIZAT-reprezinta un ansamblu de documente scolare de tip reglator in cadru carora se consemneaza datele esentiale privind procesul educative si experienta de invatare la educatia civica.

Structura curricumului modernizat Preleminarii; Conceptia didactica a disciplinei; Competentele cheie transversal; Competentele specifice disciplinei; Competente transdisciplinare; Subcompetente:-unitati de invatare; -elemente de continut; -activitati de invatare; Strategii didactice; Strategii de evaluare; Bibliografie.

FUNCTIILE CURRICUMULUI normativa; axiological; stiintifica procesuala; metodologica; evaluativa.

4.4 TEMA:Continutul si structura invatamintului preuniversitar. Manualul de educatie civica.

CONTINUTUL INVATAMINTULUI-reprezinta un ansamblu de cunostinte abilitati intelectuale profesionale si artistice modele atitudionale organizate sistematic si etapizate pe ciclu scolar.

cantitateamodalitatea

calitateaCaracteru continutului invatamintului

diversificarea

specificareastabilitatea

EVALUAREA CONTINUTULUI-ordoneaza chronologic in succesiunea unor continuturi asimilabile la nivelul respectiv de dezvoltare intelectuala a elevilor.Etapele de esalonare a continutului- orientare; extensiune; dezvoltare.

MANUALUL-este o realitate a scolii contemporane fara de care este dificil sau chiar imposibil de realizat pentru invatat.

STRUCTURA MANUALULUI textul de baza; textul aplicativ; textul suplimentar.FUNCTIILE MANUALULUI de transmitere a cunostintelor; formative; de autoinstruire; stimulativa; de evaluare a achizitiilor; de educatie sociala si cultural.

6.6TEMA: Strategii didactice .STRATEGII DIDACTICE-sisteme de metode , procedee, mijloace de invatamint si forme de organizare a activitatilor de instruire.CARACTERUL STRATEGIILOR DIDACTICE1. sistemic;2. dinamic;3. motivant;4. flexibil;5. practc;6. aplicativ.FUNCTIILE STRATEGIILOR DIDACTICE cognitive; formative; operational; de optimizare a actiunilor; actionalemotivationala.

particularegenerale

Dupa natura ob. Pe care sunt centratecognitiveDupa gr de generalizaretransductdiductanalog mixtAfectivinductiveDupa rationamentindividualefrontaleDe grupDupa modul de organizare a elevilorSemialgoritmicMolgort-micAlgorit-micDupa gradu de dirijare a invatarinotareDe rutinaDupa caracterul lorClasificarea structurilor didactice dupa M.Ionescu

7.7 Metode didactice Sub.1 Functiile metodelor didactice; Sub.2 Clasificarea metodelor didactice.