PORTOFOLIU

la disciplina:

Managementul Riscurilor

obiectul de studiu:

Î.C. ,,PANIFCOOP SCULENI”

A elaborat: Ciuvaga AndreiGrupa: BA 28F

CHISINAU 2010

Descrierea generala a activităţii întreprinderii PANIFCOOP SCULENI

PANIFCOOP SCULENI a UCOOP UNGHENI activează din anul 1987 şi este o întreprindere cooperatistă, are statut de persoană juridică ce poate realiza activităţi economice şi este specializată în producerea produselor de panificaţie şi cofetărie. Certificatul de înregistrare a întreprinderii datează din 28.12,1992. Numarul de angajaţi este de 51. Volumul produselor de panificaţie fabricate constituie constituie aproximativ 700 tone anual. Producţia fabricată este comercializată în raza raionului Ungheni. Întreprinderea dispune de 2 unităţi de producere la Sculeni şi la Corneşti, ambele aflîndu-se în raionul Ungheni. La întreprindere sunt angajaţi 44 de muncitori în compartimentul direct productiv dintre care: la fabrica din Sculeni lucrează : 6 brutari, 6 mestecători, 6 maşinişti, 6 stivari; la brutăria din Corneşti lucreză 4 brutari, 4 mestecători, 4 maşinişti , 4 stivari. Întreprinderea dispune de 2 cuptoare ,,Matador 1”, 1 cuptor rotativ, 1 cuptor pe vatră moldovenesc, avînd o capacitate totală de 8 tone în 24 d ore. Pentru livrarea produselor de panificaţie sunt în dotare 5 unitaţi de transport. Produsele sunt livrate conform contractelor de achiziţii şi anume la: Departamentul Dotari a R. Moldova Întreprinderi private – 44 la numar Cooperaţia de consum Ungheni Şcolile şi gradiniţele primarie Sculeni, Semeni, Zagarancea, Bumbăta, Alexeevca, Corneşti, Hîrceşti Direcţia de învătămint UngheniReclamaţii de la beneficiari într-un numar mic.Veniturile din vînzări ( fară TVA) pe primele 6 luni ale anului curent constituie 1,437000 lei, în scădere faţă de aceiaşi perioadă a anului precedentcu 88,000 lei( 6 luni, 2009: 1,525000). Activele totale calculate pe primele 6 luni ale anului 2010 constituie 2,113,000 lei, reducîndu-se cu 50 mii lei faţă de aceiaşi perioada a anului precedent (2, 163000 lei). Profitul net pe primele 6 luni ale anului de curent gestiune este de 22000 lei.

Programul de dezvoltare a întreprinderii PANIFCOOP SCULENI pentru anul 2010

Activităţi planificate Resurse financiare planificate de a fi acumulate , lei

Resurse finaciare necesare de a fi atrase din alte surse , lei

1.Acumularea unui profit net din activitate50000

2. Înfiinţarea unei noi unităţi de producere în Hîrceşti

280000

3. Comercializarea ferului uzat 6,0004. Schimbarea a 3 ferestre la brutaria Corneşti 12000

5. Procurarea unui utilaj de felierea a pîinii 12000

6. Reparaţia curentă a încăperilor la unităţile din Sculeni şi Corneşti

30000

7. Amenajarea magazinului de firmă din sat. Sculeni cu utilaj

40000

8. Vinderea a 4 apartamente, proprietar al cărora ese PANIFCOOP SCULENI

120000

9. Reparaţia capitală a acoperişului fabricii din sat. Sculeni

60000

Total 176,000 434000

Analiza SWOT

Marea strategie se formulează pe baza analizei situaţionale a firmei care implică luarea în consideraţie a factorilor de mediu intern şi extern.

Mediul intern

Nr.d/o

Factorii interni Coeficientul de importanţă

Nota acordata

Punctaj ponderat

1. Muncitori calificaţi şi în numar optim pentru întreprindere

0,1 3 0,3

2 Înoirea relativ rară a sortimentului de produse de panificaţie introduse în fabricaţie

0,1 1 0,1

3. Mijloace fixe active relativ intr-o stare bună de functionare, uzura fizică fiind înlăturate prin masuri de mentenanţă

0,05 2,4 0,12

4. Rata profitului brut 26 % [(venituri din vinzari / profitul brut) * 100%] ,(date din Raportul privind rezultatele financiare)

0,3 4 1,2

5. Existenţa unei capacităţi de producţie neutilizate în proporţie de 75%

0,25 1,1 0,275

6 Productivitatea medie a unui salariat de 28740.22 lei pentru primele 6 luni ale annuli 2010, în scădere cu 1768,74 faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent (30508,96); (venituri din vînzari / nr. mediu scriptic de salariaţi

0,2 2,4 0,48

---- ------------------------------------------------- 1,00 --------- 2,47

Mediul extern

Nr.d/o

Factorii externi Coeficientul de importanţă

Nota acordata

Punctaj ponderat

1. Existenţa pe piaţă regională din Ungheni a 5 concurenţi puternici

0,2 1.1 0,22

2  Distribuirea distribuirea a 15 mii de tone de grâu, sau circa 25% din rezerva de stat către producători pentru a evita creşterea preţului la pîine

0,05 2,6 0,13

3. Contracte de achiziţionare a produselor întreprinderii cu o serie de consumatori mari de aceste produse pe perioade îndelungate de timp

0,15 3,4 0,51

4. Deţinerea unei cote de piaţa în jur de 16% în raionul Ungheni

0,1 2,5 0,25

5. Calamităţile naturale din RM,seceta din Rusia, precum şi interdicţiile impuse de guvernul rus privind exportul de grîu

0,1 1,4 0,14

6 Scăderea cotei de piata a PANIFCOOP SCULENI, deteminată de apariţia pe piata locala din sat. Sculeni a brutarie de panificatie SRL ,, Rico Maria” si realizarea unor acţiuni de largirea sortimentului de produse de panificaţie fabricate, si formarea unei palete variate de preturi

0,2 1,2 0,24

7 Volum de reclamaţii minim de la beneficiari privind calitatea produselor

0,05 3 0,15

8. Relaţii de afaceri prietenoase şi de lungă durată cu beneficiarii, precum şi încheierea cu aceştea de contracte de achiziţii pe termen lung

0,15 3,5 0,52

---- ------------------------------------------------- 1,00 --------- 2,16

Graficul analizei SWOT pentru identificarea cadranului strategic in care se situează întreprinderea

ME

4

IV I

O 3

2

III II

T 1

0 MI 1 2 3 4 W S

Concluzii şi recomandări:

Conform graficului din imagine întreprinderea PANIFCOOP SCULENI se află în cadranul I, ceea ce reprezintă un semnal bun pentru întreprinderea în cauză, determinînd un potenţial de extindere. Întreprinderea avînd posibilitatea să aplice o strategie de creştere concentrîndu-se pe extinderea cotei de piaţă locale şi regionale, prin diversificarea gamei sortimentale, aplicarea de noi tehnologii de producţie, echipamente şi cuptoare mai performante cu un randament mai înalt pentru creşterea calităţii producţiei şi crearea unui avantaj competitiv ce ar aduce un profit net superior celui înregistrat de firma în prezent .

Presiunea fiscală

Denumirea impozitului/taxei Suma, lei

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

Impozit pe bunurile imobiliare 1,160 1,160 1,160

Taxa pentru apa 360 260 90

Taxa pentru amenajarea teritoriului 2,480 2,320 2,260

Impozit rutier  2,851 2,700 2,340

Impozit funciar  1,723 ----- 1,723

Impozit pe venit din salariu 17,229 18,793 20,704

Asigurări sociale (angajator) 172,305 182,683 189458

Asigurări medicale (angajator) – 17,532 28,830 28830

Total 215,640 236,748 246,545

Concluzii:

Conform analizei datelor din tabel, precum şi a diagramei din imagine se poate constata că în ultimii ani de gestiune se observă o tendinţă de majorare treptată a presiunii fiscale, plaţile la buget în 2009 comparativ cu anul 2007 a crescut cu 14,32%, ceea ce determină o diminuare a resurselor financiare care ar putea fi îndreptate spre creşterea şi dezvoltarea afacerii. Analizînd de exemplu structura taxelor şi impozitelor totale plătite la buget putem afirma că ponderea principală revine contribuţiilor privind asigurările sociale cu 76,83 % , respecti locul II – contribuţii privind asigurările medicale obligatorii cu 11,69 %, şi locul III – 8,39 %, restul impozitelor avînd o pondere mică în structura impozitelor şi taxelor totale plătite la buget. Deci ca o recomadare, analizînd situaţia din optica întreprinzătorului aş opta pentru crearea unui cadru fiscal mai lejer pentru întreprideri, prin comasarea unor impozite în unul singur care ar usura calculaţia şi plata impozitelor către bugetul de stat, crearea de noi facilităţi fiscale care ar descătuşa iniţiativa privată şi ar mări interesul potenţialilor întreprinzători în iniţierea unei afaceri proprii.

Cadrul legal al activitaţii agentului economic Î.C. PANIFCOOP SCULENILegea cooperatiei de consumNr.1252-XIV din 28.09.2000

Cooperativa de consum reprezintă o asociatie autonoma si independenta de persoane fizice, creata pe principiul liberului consimtamint, prin cooperarea de parti sociale ale membrilor sai, care desfasoara activitati economice pentru satisfacerea intereselor acestora si necesitatii lor de consum. Organizatia cooperatista de consum este o organizatie neguvernamentala si necomerciala care desfasoara activitate economica pentru satisfacerea necesitatilor si intereselor membrilor sai. Sarcinile principale ale organizatiei cooperatiste de consum sint: a) satisfacerea intereselor si necesitatilor membrilor cooperatori; b) crearea si dezvoltarea infrastructurii, extinderea cooperatiei de consum; c) protectia consumatorului; d) exercitarea de influenta asupra politicii de consum; e) alte sarcini, conform legislatiei si statutului Obiectivul activitatii cooperativei de consum consta inprincipal, in urmatoarele: a) comertul cu amanuntul, cu ridicata si de consignatie; b) alimentatia publica; c) achizitionarea produselor agricole, materiilor prime si aproduselor de alta natura; d) producerea marfurilor de larg consum; e) activitatea de asigurare, activitatea hoteliera, turismul internsi extern, prestarea de alte servicii; f) activitatea investitionala; g) infiintarea de institutii medicale, balneo-climaterice si derecuperare a sanatatii pentru membrii cooperatori si pentru altecategorii de consumatori; h) actiuni cultural-educative si sportive, sponsorizarea unormanifestari culturale, stiintifice, tehnice, sportive; i) infiintarea de institutii de invatamint pentru cooperatia deconsum, dezvoltarea si intretinerea lor; j) pregatirea de personal pentru cooperativa de consum,perfectionarea lui; k) activitatea economica externa, promovarea parteneriatuluieconomic cu organizatii cooperatiste din strainatate; l) exportul si importul de marfuri, de produse si servicii, schimbulde marfuri cu organizatii cooperatiste, cu persoane fizice si juridicedin strainatate. In statutul cooperativei de consum pot fi prevazute si alteactivitati neinterzise de legislatie.

Cooperatia de consum isi desfasoara activitatea in mod independent, conform unor programe proprii de dezvoltare economica si sociala. Statul sprijina cooperatia de consum prin crearea siperfectionarea bazei ei juridice, prin promovarea unei politici fiscalesi vamale favorabile activitatii organizatiilor cooperatiste de consum.

Organizatiile cooperatiste de consum tin evidenta activitatiilor, intocmesc dari de seama contabile, financiare si statistice, fiind responsabile de veridicitatea datelor. Prezentarea de date neveridice in darile de seama atrage raspunderea stabilita de legislatie. Cooperativa de consum se infiinteaza prin hotarire adoptata de adunarea deb constituire, la care trebuie sa participe cel putin 7 persoane. Formele de organizare juridica a organizatiilor cooperatiste de consum sint: a) cooperativa de consum; b) uniunea teritoriala a cooperativelor de consum; c) uniunea centrala a cooperativelor de consum. In cadrul organizatiilor cooperatiste de consum se pot infiinţa intreprinderi cooperatiste. Denumirea organizatiilor cooperatiste de consum si intreprinderilor cooperatiste, actele, stampilele si firmele lor trebuie sa contina sigla COOPOrganele de conducere ale cooperativei de consum sint: a) adunarea generala a membrilor cooperatori (denumita in continuare adunare generala); b) consiliul de administratie; c) biroul executiv Statutul organizatiei cooperatiste de consum se elaboreaza pe baza unui statut-cadru, aprobat de congresul cooperatiei de consum, in care se vor consemna obligatoriu: a) denumirea si sediul organizatiei cooperatiste de consum; b) obiectivele ei; c) modul de inscriere in organizatia cooperatista de consum siincetarea calitatii de membru al organizatiei; d) modul de achitare a taxei de inscriere de depunere a partilorsociale subscrise si a cotizatiilor de membru; e) raspunderea pentru neindeplinirea obligatiilor; f) componenta si competenta organelor de conducere si de control,modul in care ele tin sedinte si adopta hotariri; g) modul de acoperire a pierderilor; h) modul de reorganizare si lichidare a organizatiei cooperatiste; i) modul de distribuire a proprietatii organizatiei cooperatiste de consum in cazul incetarii activitatii ei Proprietatea organizatiei cooperatiste de consum este privata,ocrotita de lege, si se compune dintr-o parte divizibila si alta indivizibila. Veniturile intreprinderilor cooperatiste sint directionate spre satisfacerea scopurilor statutare ale organizatiei cooperatiste. Pentru obligatiile sale, organizatia cooperatista de consumpoarta raspundere cu intreaga sa proprietate.

Concluzii:

PANIFCOOP SCULENI reprezintă o întreprindere cooperatistă a UCOOP Ungheni (uniune teritorială cooperatistă ) care face parte din sistemul cooperatist din Republica Moldova – Moldcoop care are drept scop să contribuie la dezvoltarea intensivă şi ameliorarea radicală a situaţiei comerţului cu amănuntul, alimentaţiei publice, achiziţiilor de produse agricole şi materii prime, producţiei de mărfuri de larg consum, la consolidarea situaţiei financiare a cooperativelor. Întreprinderea în activitatea sa se conduce de Legea cooperaţiei de consum, Legea contabilităţii, Standardelor Naţionale de Contabilitate, Legea cu privire la statistică, Codului Fiscal, alte hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova, hotărârile congreselor cooperaţiei de consum, Consiliului de Administraţie, prevederile Statutului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova, instrucţiuni, regulamente, indicaţiile metodice şi recomandările ministerelor şi departamentelor de profil.

Analiza concurenţială

Conform informaţiilor disponibile la întreprindere, piata produselor de panificaţie este dominată de 6 întreprinderi. Astfel ordinea descrescătoare privînd volumul producţia marfă realizată de aceste întreprinderi este următoarea:

1) SRL ,,Danova-Prim”- 4 tone/24h2) SRL ,, Rico-Maria”- 3 tone/24h3) Î.C. ,,PANIFCOOP SCULENI”- 2 tone/24h4) SRL „Finist” – 1200 tone/24h 5) SRL ,, Unol com” 1200 tone/24h6) SRL ,,Truhin”- 1000 tone/24h

Astfel SRL ,,Danova Prim” deţine poziţia de lider pe piaţă, deci dacă am face abstracţie de ceilalţi producători ( deoarece aceştia înregistrează volume de producţie mult mai mici) şi cred că acest lucru nu e o problemă, am putea considera suma productiei realizate de toate aceste 6 întreprinderi ca fiind mărimea pieţei totale a produselor de panificaţie din raionul Ungheni, atunci am putea afirma că liderul deţine o cotă de piată de ap. 32 %, poziţia de challenger este ocupată de SRL ,,Rico-Maria” cu o cotă de piaţă de ap. 24 %, locul 3 ocupată de Î.C. ,,PANIFCOOP SCULENI” cu o cotă de piată de ap. 16 % , locul 4 şi 5 pe poziţii de egalitate SRL ,,Finist” şi SRL ,, Unol com” cu o cotă de piaţă de 9,6 % şi locul 6 SRL ,,Truhin” cu o cotă de piaţă de 8 % ..

Studiul eficienţei activităţii economice a premelor 3 întreprinderi producătoare de produse de panificaţie

Atributul Întreprinderi, (puctele acordate) Importanţa atributului, coeficienţi

Punctaj ponderatSRL,,Danova-Prim”

SRL ,,Rico- Maria”

Î.C. ,, PANIFCOOP SCULENI” I II III

Cota de piaţă

45 35 20 0,35 15,75 12,25 7,00

Calitatea produselor

35 35 30 0,25 8,75 8,75 7,50

Nivelul dezvoltării tehnologice şi utilajele utilizate

40 35 25 0,20 8,00 7,00 5,00

Structura şi sortimentul producţiei

35 40 25 0,20 7,00 7,00 5,00

Punctaj acumulat

------- -------- -------- 1,00 39,50 35,00 24,50

Concluzii:

Conform analizei efectuate observăm că SRL ,, Danova-Prim” a obţinut puctajul cel mai înalt de 39,5 puncte, definindu-se ca cea mai eficient producător de pe piaţa regională ,ea fiind superioară la toate capitolele începînd cu cota de piaţă deţinută şi terminînd cu structura şi sortimentul producţiei, pe locul II SRL ,, Rico-Maria” cu 35 puncte şi pe locul III PANIFCOOP SCULENI. Astfel tabelul ne oferă şi căile pe care trebuie să le urmeze întrepriderea analizată pentru a-şi spori eficienţa pe piaţă, în primul rind trebuie să-şi definească concepţia strategică, rezultatele precedente obţinute din cadrul analiei SWOT ne confirmă că întreprinderea dtrebuie sa adopte o strategie de creştere, politica tactica trebuie să vizeze obiective de creştere a calităţii producţiei, implimentarea în cadrul procesului tehnologic a unor tehnologii de fabricaţie mai performante, îmbogăţirea gamei de produse printr-o bună cercetare a pieţei spre cunoaşterea noilor nevoi a clientelei , satisfacţiei şi/sau insatisfacţiei de la consumul produselor întreprinderii.

Riscurile efective care afectează activitateaîntreprinderea PANIFCOOP SCULENI

I. Riscul nesolicitării producţiei fabricate: Nesolitatea producţiei fabricate din cauza calităţii produselor, deşi afectează într-o proporţie destul de mică întreprinderea, ar putea cauza probleme întreprinderii pe termen mediu şi lung, prin faptul că daca aceste reclamaţii rămin fară soluţii, dacă întrepriderea nu aplică măsurile necesare excluderii lor, întreprinderea poate pierde o parte din clientelă, mai ales întreprinderile private la care se livrează aceste produse. Deci căile care ar duce la minimizarea acestui tip de risc sunt:

1) creşterea calificării personalului productiv prin dezvoltarea de noi capacităţi care ar creşte gradul de cunoaşterea a procesului tehnologic, ar însuşi de noi metode de control pe faze a procesului de producţie în asigurarea calităţii dorite

2) implimentarea unor tehnologii noi şi procurarea de mijloace de producţie mai performante, astfel în acest mod calitatea producţiei va creşte substanţial

3) implimentarea unor masuri de întreţinere şi reparaţie care ar exclude ieşirea neprevăzută din uz a mijloacelor productive

II. Riscul de aprovizionare: Aprovizionarea constituie un element indispensabil desfăşurării activităţii operaţionale a întreprinderii. Astfel întreprinderea în cauză şi-a creat o reţea de furnizori care o asigură în permanenţă cu resursele materiale necesare. Însă în condiţiile actuale cînd preţul la material primă de bază (grîul alimentar) se află în creştere, atît de condiţiile naturale din R. Moldova, cît şi din starainătate (cum ar fi Rusia de exemplu) care influenţează direct preţul pe piaţa internnă PANIFCOOP SCULENI se confrută cu riscul de negăsire a furnizorililor la preţul planificat anterior, întreprinderea fiind nevoită să achiziţioneze materia prima la un preţ mult mai mare, ceea ce determină în final creşterea preţului pentru produsele de panificaţie produse. Căile de minimizare a acestui tip se risc sunt:

- Încheierea de contracte de aprovizionare pe termen lung- Crearea de depozite noi şi funţionale pentru asigurarea păstrării integrităţii si proprietăţilor

calitative a resurselor materiale în condiţiile unor volume sporite de stocuri de resurse.

III. Riscul concurenţial: Concurenţa pe piata raionala se caracterizează pe o competiţie strînsă între 5 concurenţi puternici, PANIFCOOP SCULENI dupa volumul producţiei realizete se clasează pe locul 3.Astfel în aceste condiţii riscul reducerii pieţii de desfacere este unul real şi previzibil. Căile de minimizare a acestui risc sunt:

1) lărgirea gamei sortimentale de produse de panificaţie şi creştererii calităţii şi îndreptarea atenţiei întreprinderii spre un exterior estetic al produselor precum şi pe toate atributele ce definesc produsul

2) studierea pieţei şi determinarea zonelor slab asigurate cu produse de panificaţie, s

IV Riscul tehnico-tehnologic – Mijloacele fixe productive şi tehnologia joacă un rol determinant în asigurarea unei activităţi durabile, de aceea întreprinderea trebuie să vizeze acest domeniu. La momentul actual mijloacele fixe active, cît şi tehnologia de fabricaţie sunt învechite şi necesită restructurări. Pentru asigurarea unei creşteri, decizia de a investi în aceasta directie trebuie sa fie prioritară. Astfel contractarea unui credit de la banca, sau beneficierea de un program de finanţare pentru procurarea de tehnica nou şi tehnologii trebuie sa fie un obiectiv fixat in planul de dezvoltare a întreprinderii..

V. Riscul morol- psihologic – Climatul psihologic din organizaţie este unul seminegativ, persistă neînţelegeri intre compartimente, între conducere şi subalterni care de multe ori nu doresc sa-şi îndeplinească obligaţiunile şi sarcinile de serviciu, cultura organizaţională este slab dezvoltată, fluctuaţia cadrelor fiind înaltă.. În asemenea condiţii întreprinderea riscă să piardă angajaţii calificaţi (principalul motiv fiind salariile mici), să scadă productivitatea şi motivarea lor şi să crescă neglijenţa în serviciu precum şi apariţia unor fenomene nedorite precum furtul. Deci căile de reducere a acestui risc sunt:1) Stabilirea unui sistem de recompense echitabil şi proporţional efortului depus de fiecare, precum şi a altor prime şi alte beneficii (spre exemplu cum ar fi: salariul al 13)2) Dezoltarea culturii organizaţionale, elaborarea unui cod de etică valabil pentru toţi, stimularea angajaţilor ce tind spre o perfecţionare continuă, conjugarea eforturilor administraţiei şi sindicatului spre rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă angajaţii.3) Stabilirea de sancţiuni pentru cei ce încalcă disciplina de muncă şi si comit abateri în mod repetat repetat de la Statul întreprinderii, Regulamentul de funcţionare şi organizare, Codul de etică.